Ordin nr. 95 din 13 martie 2006

În temeiul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2001 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie, aprobată şi modificată prin Legea nr. 252/2001, cu modificările ulterioare, şi ale art. 5 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.432/2004 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului,

secretarul de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului emite prezentul ordin.

Articolul unic

Se aprobă Metodologia de lucru privind colaborarea dintre direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi serviciile publice de asistenţă socială/persoane cu atribuţii de asistenţă socială, în domeniul protecţiei drepturilor copilului, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Secretarul de stat al Autorităţii Naţionale

pentru Protecţia Drepturilor Copilului,

Bogdan Adrian Panait

Bucureşti, 13 martie 2006.

Nr. 95.

Anexa

METODOLOGIE DE LUCRU

privind colaborarea dintre direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi serviciile publice de asistenţă socială/persoane cu atribuţii de asistenţă socială, în domeniul protecţiei drepturilor copilului

Prezenta metodologie de lucru subliniază şi clarifică responsabilităţile ce revin Serviciului Public de Asistenţă Socială/persoanei cu atribuţii de asistenţă socială în domeniul protecţiei drepturilor copilului conform legii nr. 272/2004, dar oferă şi sugestii cu privire la modalităţile concrete de punere în aplicare a legii. Metodologia prezintă de asemenea modul în care Consiliile Locale ar trebui să colaboreze cu alte instituţii a căror competenţă este strâns legată de a acestora.

Legea nr. 272/2004 oferă un cadru legal modern şi cuprinzător în domeniul protecţiei drepturilor copiilor, bazat pe convenţiile internaţionale la care România este parte. Ea defineşte drepturile copilului şi identifică rolurile şi responsabilităţile a numeroşi actori, cum ar fi:

a)Consiliile Judeţene b) Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) c) Consiliile locale d) Serviciile Publice de Asistenţă Socială (SPAS) e) Instituţiile din domeniul educaţiei f) Instituţiile din domeniul sănătăţii g) Instanţe judecătoreşti h) Poliţie i) Alte instituţii/organizaţii

Toţi copiii (0-18 ani) beneficiază de prevederile legii, care acoperă toate aspectele juridice care afectează copiii şi tinerii, inclusiv;

a)Drepturile copilului b) Protecţia specială a copilului care este lipsit temporar sau definitiv de îngrijirea părinţilor săi c) Protecţia copilului refugiat şi protecţia copilului în caz de conflict armat d) Protecţia copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal e) Protecţia copilului împotriva exploatării f) Instituţii şi servicii cu atribuţii în protecţia copilului g) Organisme private h) Licenţierea şi inspecţia serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi a celor de protecţie specială a copilului fost lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinţilor săi i) Sursele de finanţare ale sistemului de protecţie a copilului Implementarea legii (care a intrat în vigoare în ianuarie 2005) a fost însoţită de:

a)Publicarea unui ghid de bună practică - Drepturile Omului în Protecţia Copilului b) Publicarea unui manual de implementare pentru legea nr. 272/2004 c) Campanii de informare pentru profesioniştii care lucrează cu copiii şi factorii de decizie implicaţi.

Fundamentul legii nr. 272/2004 îl reprezintă faptul că părinţii sunt primi responsabili pentru creşterea, îngrijirea şi dezvoltarea copilului. Mai mult, atunci când intervin probleme, părinţii sunt îndreptăţiţi să primească sprijinul de care au nevoie din partea comunităţii şi al autoritaţilor locale. Numai dacă părinţii şi autorităţile locale nu îşi pot îndeplini obligaţiile ce le revin faţă de copii, intervine în mod complementar statul. Iar atunci când o astfel de intervenţie este necesară, ea trebuie să fie proporţională cu circumstanţele situaţiei copilului şi să urmeze procedurile descrise de lege.

MESAJ CHEIE

Legea nr. 272/2004 constituie premisa schimbării mentalităţii, a procedurilor şi practicilor care trebuie acceptate şi aplicate de toţi cei care lucrează cu copiii şi familiile lor

CONSILIILE LOCALE

Legea nr. 272/2004, în special prin articolul 106, accentuează rolul major al Consiliilor locale, prin Serviciile Publice de Asistenţă Socială (denumite în continuare SPAS)/persoanelor cu atribuţii de asistenţă socială în domeniul protecţiei drepturilor copiilor aflaţi în aria lor teritorială. Atribuţiile acestora sunt:

a)monitorizează şi analizează situaţia copiilor din unitatea administrativ-teritorială, precum şi modul de respectare a drepturilor copiilor asigurând centralizarea şi sintetizarea datelor şi informaţiilor relevante realizează activitatea de prevenire a separării copilului de familia sa;

b)identifică şi evaluează situaţiile care impun acordarea de servicii şi/sau prestaţii pentru prevenirea separării copilului de familia sa;

c)elaborează documentaţia necesară pentru acordarea serviciilor şi/sau prestaţiilor şi acordă aceste servicii şi/sau prestaţii, în condiţiile legii;

d)asigură consilierea şi informarea familiilor cu copii în întreţinere asupra drepturilor şi obligaţiilor acestora, asupra drepturilor copilului şi asupra serviciilor disponibile pe plan local;

e)asigură şi urmăresc aplicarea măsurilor de prevenire şi combatere a consumului de alcool şi droguri, de prevenire şi combatere a violenţei în familie, precum şi a comportamentului delincvent;

f)vizitează periodic la domiciliu familiile şi copiii care beneficiază de servicii şi prestaţii;

g)înaintează propuneri primarului, în cazul în care este necesară luarea unei măsuri de protecţie specială, în condiţiile legii;

h)urmăresc evoluţia dezvoltării copilului şi modul în care părinţii acestuia îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc obligaţiile cu privire la copilul care a beneficiat de o măsură de protecţie specială şi a fost reintegrat în familia sa;

i)colaborează cu direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului în domeniul protecţiei copilului şi transmit acesteia toate datele şi informaţiile solicitate din acest domeniu

După cum este prevăzut în legea nr. 272/2004 este clar că responsabilitatea primară în îngrijirea copilului aparţine părinţilor săi, dar toţi părinţii au uneori nevoie de sprijin şi ajutor.

Recunoscând acest lucru, Consiliul local, împreună cu alte instituţii locale şi cu profesionişti cum ar fi medicii, profesorii, preoţii şi poliţiştii, trebuie să acţioneze pentru a crea cel mai bun mediu posibil în care părinţii să-şi exercite rolul lor vital. De asemenea, Consiliul local trebuie să fie gata să ofere consiliere şi asistenţă suplimentară familiilor, atunci când acestea au nevoie.

Conceptul fundamental al legii nr. 272/2004 este acela că toţi copiii au drepturi. Legea expune în detaliu aceste drepturi şi identifică profesiile şi instituţiile - inclusiv Consiliile Locale - care au responsabilitatea de a asigura respectarea tuturor drepturilor copiilor. Acestea sunt exprimate în legea nr. 272/2004 după cum urmează;

a)Copiii au dreptul la protecţie şi asistenţa în realizarea şi exercitarea deplina a drepturilor lor b) Copilul are dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii sale.

c)Copilul are dreptul de a-şi păstra cetăţenia, numele şi relaţiile de familie fără nici o ingerinţă.

d)Copilul are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament.

e)Copilul are dreptul de a-şi cunoaşte rudele şi de a întreţine relaţii personale cu acestea, precum şi cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior.

f)Copilul care a fost separat de ambii părinţi sau de unul dintre aceştia printr-o măsură dispusă în condiţiile legii are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu ambii părinţi, cu excepţia situaţiei în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.

g)Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice şi a vieţii sale intime, private şi familiale.

h)Copilul are dreptul la libertate de exprimare.

i)Copilul capabil de discernământ are dreptul de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl priveşte.

j)În orice procedură judiciară sau administrativă care îl priveşte copilul are dreptul de a fi ascultat.

k)Copilul are dreptul la libertate de gândire, de conştiinţă şi de religie.

l)Copilul are dreptul la libera asociere în structuri formale şi informale, precum şi libertatea de întrunire paşnică.

m)Copilul aparţinând unei minorităţi naţionale, etnice, religioase sau lingvistice are dreptul la viaţă culturală proprie, la declararea apartenenţei sale etnice, religioase, la practicarea propriei sale religii, precum şi la dreptul de a folosi limba proprie în comun cu alţi membri ai comunităţii din care face parte.

n)Copilul are dreptul la respectarea personalităţii şi individualităţii sale şi nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante.

o)Copilul are dreptul să depună singur plângeri referitoare la încălcarea drepturilor sale fundamentale.

p)Copilul are dreptul sa crească alături de părinţii săi, Legea nr. 272/2004 atribuie Consiliilor Locale o serie de responsabilităţi specifice, incluzând:

1.Acordarea sistematică de servicii şi prestaţii, cu accent deosebit pe informarea corespunzătoare a părinţilor, consilierea acestora, terapie sau mediere pentru a evita separarea copiilor de părinţii săi sau abuzul asupra copiilor (Art. 34).

2.Depistarea precoce a situaţiilor de risc care pot determina separarea copilului de părinţii săi, precum şi prevenirea comportamentelor abuzive ale părinţilor şi a violentei în familie. (Art. 34).

3.Identificarea copiilor a căror dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copilului este primejduită şi care necesita intervenţia DGASPC (Art. 36(2)).

4.Cooperarea cu instituţiile medicale, poliţia şi alte autorităţi în vederea realizării demersurilor pentru înregistrarea naşterii copiilor părăsiţi în maternitate şi a copiilor găsiţi, (Art. 11 şi 12)

5.Informarea părinţilor şi copiilor în legătură cu drepturile pe care le au, precum şi asupra modalităţii de acordare a drepturilor de asistentă socială şi de asigurări sociale, (Art. 45 (4)).

6.Urmărirea evoluţiei dezvoltării copilului, precum şi modul în care părinţii îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc obligaţiile cu privire la copilul reintegrat în familie. În acest scop, SPAS întocmeşte rapoarte lunare pe o perioadă de minimum 3 luni, (art. 70).

7.Colaborarea cu inspectoratele şcolare judeţene şi cu celelalte instituţii publice competente în vederea reintegrării şcolare a copiilor care se sustrag procesului de învăţământ, desfăşurând munci cu nerespectarea legii, (art. 87 (3)).

8.Organizarea de servicii de zi, în mod autonom sau prin asociere, potrivit nevoilor identificate în comunitatea respectivă, pentru prevenirea separării copilului de părinţii săi. (art. 111 (1)).

9.Înfiinţarea, organizarea şi dezvoltarea de servicii de prevenire a separării copilului de familia sa numai dacă au obţinut licenţa de funcţionare pentru serviciul respectiv, eliberată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, (art. 115 (1)).

Serviciile înfiinţate sunt inspectate periodic de către reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului efectuează inspecţii periodice cu privire la modul în care autorităţile publice respectă standardele minime obligatorii, (art. 116)

10.Acordarea de prestaţii financiare excepţionale, în situaţia în care familia care îngrijeşte copilul se confruntă temporar cu probleme financiare determinate de o situaţie excepţională şi care pune în pericol dezvoltarea armonioasă a copilului. Cuantumul maxim, precum şi condiţiile de acordare a prestaţiilor financiare excepţionale se stabilesc printr-o hotărâre a consiliului local. Prestaţiile financiare excepţionale pot fi acordate şi sub formă de prestaţii în natură (art. 121 (1), 122 şi 123).

11.Păstrarea destinaţiei şi structurii de personal a serviciilor de zi preluate, (art. 139 (4)).

Acestea vor fi examinate mai în detaliu în cele ce urmează, cu privire la cine este responsabil pentru a face ce şi când.

Pentru a se putea bucura de drepturile prevăzute de lege, copiii, ca şi adulţii cu care aceştia întră în contact, trebuie să cunoască legea şi drepturile prevăzute de aceasta. Informarea populaţiei şi monitorizarea impactului legii este o sarcină majoră, care depăşeşte sfera de acţiune individuală a Consiliilor Locale, dar acestea şi asistenţii sociali de la nivel local au un rol major în acest domeniu, Consiliile Locale pot evalua dacă un copil se bucură de drepturile prevăzute în lege şi dacă adulţii implicaţi sprijină copiii în spiritul legii. Unele dintre modalităţile prin care Consiliile Locale pot îndeplini un astfel de rol includ

a)Elaborarea şi distribuirea de materiale informative b) Organizarea unor evenimente pentru promovarea legii (seminarii, dezbateri, concursuri etc.) c) Organizarea de cursuri de formare pentru personalul propriu pentru a se asigura ca aceştia cunosc drepturile copilului d) Monitorizarea modului de respectarea a drepturilor copiilor în şcolile şi unităţile medicale din unitatea lor administrativ teritorială e) Sprijinirea copiilor în demersurile pe care le întreprind în vederea respectării drepturilor lor

Legea nr. 272/2004 atribuie Consiliului Local responsabilitatea primară în domeniul prevenirii.

Aceasta înseamnă că activitatea Consiliilor locale trebuie să se focalizeze pe lucrul individual cu familiile şi comunitatea, în vederea identificării soluţiilor la problemele familiilor pentru a evita separarea copiilor de părinţii lor. Consiliile Locale sunt bine plasate pentru a realiza această activitate cu cunoştinţele lor privind circumstanţele locale şi abilitatea de a identifica soluţii locale.

În îndeplinirea responsabilităţilor lor, Consiliile Locale vor trebui să acţioneze pe două nivele:

a)Individual cu copiii şi familiile: prin asistenţii sociali care identifică, efectuează evaluări, oferă consiliere şi elaborează planuri de servicii b) În comunitate prin Consiliu, susţinut de structura sa comunitară consultativă, utilizând resursele comunităţii

Importanţa implicării comunităţii

Comunităţile sunt de obicei definite de membrii comunităţii care împărtăşesc o combinaţie de elemente ca poziţie geografică, preocupări comune sau credinţa în anumite idei (valori, idealuri comune).

Copiii şi familiile trăiesc în comunităţi şi primesc, de cele mai multe ori, sprijinul şi asistenţa de care au nevoie de reţeaua lor locală formată din:

a)prieteni, vecini, b) rude, c) preot, d) servicii generale (asistent medical/medic de familie, asistent familial, mediator şcolar/sanitar, asistent social, poliţist, profesor/diriginte/director şcoala).

Uneori însă, aceste reţele nu pot îndeplini pe de-a-ntregul nevoile familiei. Aceasta poate fi datorată unor factori ca;

a)Familia nu are o reţea complet funcţională b) Resursele comunităţii sunt subdezvoltate c) Problemele familiei depăşesc sfera resurselor reţelei sale d) Reţeaua respinge familia, dintr-un anumit motiv, sau invers

În aceste circumstanţe familiile şi comunităţile au nevoie de ajutor suplimentar şi este responsabilitatea Consiliului Local să ofere acest ajutor sau să implice alte servicii care o pot face.

MESAJ CHEIE

Ajutorarea familiilor din localitate este o sarcina importantă pentru Consiliile Locale. Acestea trebuie să întreprindă toate demersurile posibile pentru a se asigura ca sunt bine informate cu privire la problemele existente şi că acordă prioritate politică şi financiară copiilor şi familiilor acestora.

DIRECŢIILE GENERALE DE ASISTENTĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI (DGASPC)

Consiliile Locale nu lucrează singure cu copiii şi familiile. DGASPC-urile au de asemenea responsabilităţi, în special în cazurile de abuz; neglijare sau exploatare sau atunci când copiii au nevoie de protecţie în afara familiei. Aceste responsabilităţi sunt complementare şi le completează pe cele ale Consiliilor Locale. Din acest motiv este esenţial ca DGASPC-urile şi Consiliile Locale să aibă o strânsă colaborare.

Există multe modalităţi prin care se poate dezvolta şi menţine o astfel de relaţie de colaborare.

Acest lucru este analizat mai departe în secţiunea privind colaborarea.

Conform Legii nr. 272/2004, atribuţiile DGASPC în domeniul protecţiei drepturilor copilului sunt:

1.Semnează împreună cu reprezentantul poliţiei şi al maternităţii, procesul verbal în baza căruia se va stabili măsura plasamentului în regim de urgenţă pentru copil, în urma sesizării primite din partea unităţii sanitare referitor la părăsirea unui copil în maternitate, (art. 11 (2))

2.Asigură consilierea şi sprijinirea mamelor în vederea realizării demersurilor legate de întocmirea actului de naştere; (art. 11 (4))

3.Transmite SPAS în a cărei rază administrativ-teritorială s-a produs naşterea, dosarul cuprinzând certificatul medical constatator al naşterii, procesul verbal, dispoziţia de plasament în regim de urgenţă şi răspunsul politiei cu rezultatul verificărilor; dacă mama nu a fost identificată (art. 11 (5))

4.Sesizează instanţa judecătorească pentru decăderea totală sau parţială, a părinţilor sau a unuia dintre ei din exerciţiul drepturilor părinteşte în situaţia de abuz sau neglijare gravă. (art. 36 (3))

5.Ia toate măsurile necesare astfel încât părinţii decăzuţi din drepturile părinteşti, precum şi cei cărora le-a fost limitat exerciţiul anumitor drepturi să beneficieze de asistenţă specializată pentru creşterea capacităţii acestora de a se ocupa de copii, în vederea redobândirii exerciţiului drepturilor părinteşti, (art. 37 (1))

6.Evaluează persoana fizică sau familia care urmează a fi tutore cu privire la garanţiile morale şi condiţiile materiale pe care trebuie să le îndeplinească pentru a primi un copil în îngrijire, acordându-se prioritate membrilor familiei extinse a copilului, (art. 41 (2))

7.Întocmirea planului individualizat de protecţie imediat după primirea cererii de instituire a unei măsuri de protecţie specială sau imediat după ce directorul DGASPC a dispus plasamentul în regim de urgenţă (art. 54 (1)).

8.Evaluează persoana sau familia care primeşte un copil în plasament cu privire la garanţiile morale şi condiţiile materiale pe care trebuie să le îndeplinească pentru a primi un copil în plasament (art. 58 (2)).

9.Solicită instanţei stabilirea măsurii plasamentului în situaţia în care nu există acordul părinţilor (art. 61 (2)).

10.Sesizează instanţa judecătorească în termen de 48 ore de la data la care a fost dispus plasamentul în regim de urgenţă (art. 66 (1).

11.Verifică trimestrial împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurilor de protecţie specială şi sesizează comisia/instanţa în vederea modificării sau, după caz a încetării măsurii în cazul în care împrejurările s-au modificat (art. 68 (1) şi (2)).

12.Urmăreşte modul în care sunt puse în aplicare măsurile de protecţie specială, dezvoltarea şi îngrijirea copilului pe perioada aplicării măsurii (art. 69 (1)).

13.Verifică şi soluţionează toate sesizările privind cazurile de abuz şi neglijare, inclusiv cele venite din partea asistenţilor familiali (art. 92 (a)).

14.Asigură prestarea serviciilor specializate pentru nevoile copiilor victime ale abuzului sau neglijării şi ale familiilor acestora (art. 92 (b)).

15.Colaborează cu reprezentanţii persoanelor juridice, precum şi persoanele fizice care au în îngrijire sau asigură protecţia unui copil în scopul oferirii informaţiilor necesare pentru soluţionarea sesizărilor (art. 94 (1)).

16.Sesizează instanţa judecătorească pentru a decide cu privire la: înlocuirea plasamentului în regim de urgenţă cu măsura plasamentului, decăderea totală sau parţială din exerciţiul drepturilor părinteşti, precum şi cu privire la exercitarea drepturilor părinteşti, în termen de 48 de ore de la data executării ordonanţei preşedinţiale prin care s-a dispus plasamentul în regim de urgenţă (art. 94 (4))

17.Întocmeşte şi prezintă instanţei raportul referitor la copil, în toate cauzele care privesc aplicarea legii, care va cuprinde date privind: personalitatea, starea fizică şi mentală a copilului, antecedentele sociomedicale şi educaţionale ale copilului; condiţiile în care copilul a fost crescut şi în care a trăit, propuneri privind persoana, familia sau serviciul de tip rezidenţial în care ar putea fi plasat copilul, orice alte date referitoare la creşterea şi educarea copilului, care pot servi soluţionării cauzei (art. 130 (1))

Atribuţiile DGASPC în domeniul protecţiei copilului sunt (Hotărârea Guvernului nr. 1434/2004):

1.întocmeşte raportul de evaluare iniţială a copilului şi familiei acestuia şi propune stabilirea unei măsuri de protecţie specială;

2.monitorizează trimestrial aplicarea hotărârilor de instituire a măsurilor de protecţie specială a copilului;

3.identifică şi evaluează familiile sau persoanele care pot lua în plasament copilul;

4.monitorizează familiile şi persoanele care au primit în plasament copii, pe toată durata acestei măsuri;

5.identifică, evaluează şi pregăteşte persoane care pot deveni asistenţi maternali profesionişti, în condiţiile legii; încheie contracte individuale de muncă şi asigură formarea continuă de asistenţi maternali profesionişti atestaţi; evaluează şi monitorizează activitatea acestora;

6.acordă asistenţă şi sprijin părinţilor copilului separat de familie, în vederea reintegrării în mediul său familial;

7.reevaluează cel puţin o dată la 3 luni şi ori de câte ori este cazul, împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurilor de protecţie specială şi propune, după caz, menţinerea, modificarea sau încetarea acestora;

8.îndeplineşte demersurile vizând deschiderea procedurii adopţiei interne pentru copiii aflaţi în evidenţa sa;

9.identifică familiile sau persoanele cu domiciliul în România care doresc să adopte copii; evaluează condiţiile materiale şi garanţiile morale pe care acestea le prezintă şi eliberează atestatul de familie sau de persoană aptă să adopte copii;

10.monitorizează evoluţia copiilor adoptaţi, precum şi a relaţiilor dintre aceştia şi părinţii lor adoptivi; sprijină părinţii adoptivi ai copilului în îndeplinirea obligaţiei de a-l informa pe acesta că este adoptat, de îndată ce vârsta şi gradul de maturitate ale copilului o permit

11.coordonează şi sprijină activitatea autorităţilor administraţiei publice locale din judeţ în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului;

12.coordonează metodologic activitatea de prevenire a separării copilului de părinţii săi, desfăşurată la nivelul serviciilor publice de asistenţă socială;

13.acordă asistenţa tehnică necesară pentru crearea şi formarea structurilor comunitare consultative ca formă de sprijin în activitatea de asistenţă socială şi protecţia copilului;

14.evaluează şi pregăteşte persoane, identificate de serviciul public local de asistenţă socială, care pot deveni asistenţi personali ai persoanei cu handicap, şi supraveghează activitatea acestor asistenţi;

15.colaborează cu organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară activităţi în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului sau cu agenţi economici prin încheierea de convenţii de colaborare cu aceştia;

16.dezvoltă parteneriate şi colaborează cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi reprezentanţi ai societăţii civile în vederea acordării şi diversificării serviciilor sociale şi a serviciilor pentru protecţia copilului, în funcţie de nevoile comunităţii locale;

17.colaborează pe bază de protocoale sau convenţii cu celelalte direcţii generale, precum şi cu alte instituţii publice din unitatea administrativ-teritorială, în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin, conform legii;

18.asigură la cerere consultanţă de specialitate gratuită privind acordarea serviciilor, măsurilor şi prestaţiilor de asistenţă socială şi protecţia copilului; colaborează cu alte instituţii responsabile pentru a facilita accesul persoanelor la aceste drepturi;

13.propune consiliului judeţean, respectiv consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, înfiinţarea, finanţarea, respectiv cofinanţarea instituţiilor publice de asistenţă socială, precum şi a serviciilor pentru protecţia copilului;

20.prezintă anual sau la solicitarea consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, rapoarte de evaluare a activităţilor desfăşurate;

21.asigură acordarea şi plata drepturilor cuvenite, potrivit legii, persoanelor cu handicap;

22.sprijină şi dezvoltă un sistem de informare şi de consultanţă accesibil persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap şi oricăror persoane aflate în nevoie, precum şi familiilor acestora, în vederea exercitării tuturor drepturilor prevăzute de actele normative în vigoare;

23.acţionează pentru promovarea alternativelor de tip familial la protecţia instituţionalizată a persoanelor în nevoie, inclusiv îngrijirea la domiciliu;

24.organizează activitatea de selectare şi angajare a personalului din aparatul propriu şi instituţiile/serviciile din subordine, de evaluare periodică şi de formare continuă a acestuia;

25.asigură serviciile administrative şi de secretariat ale comisiei pentru protecţia copilului, respectiv ale comisiei de expertiză medicală a persoanelor adulte cu handicap;

MESAJ CHEIE

DGASPC-urile sunt parteneri cheie pentru Consiliile Locale în satisfacerea nevoilor copiilor şi familiilor acestora.

ASISTENTII SOCIALI DE LA NIVEL LOCAL

Legea nr. 705/2001 privind sistemul naţional de asistenţă socială cere Consiliilor Locale să angajeze specialişti cu diverse calificări, care au competenţe, responsabilităţi şi atribuţii specifice domeniului de activitate.

Există mai multe direcţii în care trebuie să se implice asistenţii sociali de la nivel local:

a)Munca individuală cu copiii şi familiile lor

● Identificare

● Evaluare

● Consiliere

● Planificare de servicii

● Oferire de servicii/identificarea furnizorilor de servicii

b)Dezvoltarea comunităţii

● Înţelegerea nevoilor comunităţii

● Mobilizarea resurselor comunităţii

● Legătura cu comunitatea

c)Legătura cu DGASPC

Cazurile pot fi preluate de către Consiliul Local din diverse surse (a se vedea Art. 4 din Ordinul nr. 80/2004), incluzând

a)La sesizarea copilului sau a familiei/reprezentanţilor legali ai copilului b) La sesizarea altor specialişti sau instituţii/organizaţii care interacţionează cu copilul. Toate cererile şi sesizările trebuie tratate cu seriozitate şi analizate pentru a se putea evalua gradul de risc. Chiar dacă majoritatea situaţiilor conţin unele elemente de risc, cele care implică abuzul asupra copiilor sau separarea copilului de părinţii săi TREBUIE să fie analizate cu prioritate.

Ceea ce asistenţii sociali de la nivel local pot sau trebuie să facă depinde de natura cererii, resursele locale de personal şi abilităţile personalului. Asistentul social trebuie să răspundă cu prioritate la cererile de ajutor material adresate Consiliului Local de către copii, familiile acestora şi alţi factori interesaţi. Punctul de pornire pentru munca lor cu copiii şi familiile acestora este evaluarea pentru a şti dacă este necesar un plan de servicii.

MESAJ CHEIE

Asistenţii sociali de la nivel local joacă un rol vital în asigurarea îndeplinirii de către consiliile locale a responsabilităţilor lor faţă de copii şi familiile acestora, Consiliile Locale au responsabilitatea de a sprijini activitatea asistenţilor lor sociali.

PLANIFICAREA SERVICIILOR

Articolul 34 din Legea nr. 272/2004 stabileşte responsabilitatea serviciului public de asistenţă socială de a lua toate măsurile necesare pentru a identifica din timp situaţiile de risc, care ar putea conduce la separarea copilului de părinţii săi, precum şi pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale părinţilor şi a violenţei în familie.

Mai departe articolul 34 pune în evidenţă faptul ca orice separare a unui copii de părinţii săi (precum şi orice restrângere în exercitarea drepturilor părinteşti) trebuie să fie precedată de acordarea sistematică a serviciilor şi prestaţiilor prevăzute de lege, cu un accent deosebit pus pe informarea corespunzătoare a părinţilor, consilierea acestora, terapie sau mediere, acordate în baza unui plan de servicii

Un plan de servicii este o descriere a serviciilor care ar trebui să fie oferite pentru a răspunde nevoilor identificate ale copilului şi familiei lui, precizând ce tip de servicii/prestaţii se va oferi, cine va oferi serviciile şi intervalul de timp aplicabil. În acelaşi timp planificarea serviciilor este un proces activ care implică o serie de faze:

a. Evaluarea nevoilor copilului şi familiei

b. Analiza şi negocierea cu serviciile/resursele locale disponibile pentru susţinerea copilului şi a familiei

c. Elaborarea, implementarea şi monitorizarea planului de servicii

Când trebuie pregătit un plan de servicii?

Un plan de servicii este necesar ori de câte ori evaluarea asistentului social indică existenţa unei situaţii de risc social pentru un copil. Acest lucru este definit în legea nr. 272/2004 şi Ordinul nr. 80/2004 al Secretarului de Stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie privind aprobarea normelor metodologice pentru stabilirea planului de servicii şi a normelor metodologice pentru stabilirea planului individual de protecţie după cum urmează:

a)pentru prevenirea separării copilului de părinţii săi, inclusiv prevenirea abuzului, neglijării şi exploatării copilului, a exploatării economice şi traficului cu copii;

b)pentru prevenirea separării copilului de părinţii săi în situaţii de abuz, neglijare sau exploatare a copilului, inclusiv de exploatare economică şi trafic cu copii;

c)pentru prevenirea separării copilului cu dizabilităţi de părinţii săi, în cazul în care aceştia se adresează comisiei pentru protecţia copilului pentru încadrarea copilului într-un grad de handicap şi orientare şcolară/profesională;

d)pentru menţinerea legăturilor familiale după reintegrarea copilului în familie. Asistenţii sociali de la nivel local primesc multe solicitări şi sesizări care nu îndeplinesc aceste criterii. În aceste situaţii, dacă serviciile publice de asistenţă socială pot satisface nevoile copilului şi ale familiei lui nu este necesară întocmirea unui plan de servicii, dar consilierea şi asistenţa trebuie oferite copilului şi familiei. Dacă este identificată o situaţie de risc social atunci trebuie întocmit un plan de servicii.

Exemplu

O familie se confruntă cu probleme financiare majore, dar membrii familiei au relaţii bune, sunt bine susţinuţi de familia extinsă şi sunt eligibili pentru a beneficia de prestaţii acordate din partea consiliului local. Ei sunt complet devotaţi îngrijirii copiilor lor = Nu este necesar un plan de servicii.

O familie se confruntă cu probleme financiare majore, copiii au o stare de sănătate precară şi familia este dezorganizată. În consecinţă există un pericol de destrămare a familiei şi de separare a copiilor de părinţii săi. = Este necesar un plan de servicii.

MESAJ CHEIE

Un plan de servicii trebuie completat ori de câte ori este identificată o situaţie de risc social pentru un copil, care ar putea duce la o posibilă separare a copilului de familia sa.

Primul pas în confirmarea existenţei unei situaţii de risc este realizarea unei evaluări.

Evaluare

Atunci când asistentul social de la nivel local primeşte o sesizare din partea altor instituţii, a membrilor comunităţii, a familiei sau a copiilor înşişi, trebuie să întreprindă o evaluare detaliată pentru a identifica natura nevoilor şi ce acţiuni/măsuri sunt necesare pentru a rezolva dificultăţile identificate pentru a sprijini familia. Acţiunile trebuie să fie documentate prin analizarea informaţiilor strânse pe baza evaluării. Acţiunile sau măsurile propuse trebuie să conducă la obiective care servesc Interesul superior al copilului. Evaluarea poate fi un proces continuu prin care se pot aduna informaţii suplimentare atunci când acestea devin disponibile şi poate fi folosită de asemenea pentru verificarea sau validarea informaţiilor strânse de-a lungul timpului.

Ce înseamnă evaluarea ?

Evaluarea este o metodă structurată şi sistematică de strângere a informaţiilor privitoare la o situaţie sau o circumstanţă dată, la o dificultate cu care se confruntă copilul şi familia sa.

Evaluarea trebuie să fie obiectivă, non-discriminatorie şi trebuie să ia în calcul valorile culturale specifice ale copilului şi familiei. Mai mult, evaluarea trebuie să aibă în vedere punctele tari şi punctele slabe ale familiei.

Aşadar, evaluarea trebuie să includă următoarele elemente cheie:

a)Dacă nevoile de bază ale copilului sunt satisfăcute. De exemplu: hrană, locuinţă, sănătate, educaţie, îngrijire, dezvoltare emoţională, aptitudini sociale, siguranţă şi securitate etc.

b)Dacă nevoile particulare şi specifice ale copilului sunt satisfăcute. De exemplu cele datorate unei dizabilităţi permanente sau temporare, unei boli cronice, unei traume familiale etc;

c)Capacitatea şi potenţialul părinţilor de a-şi îngriji copilul şi de a-i satisface nevoile.

d)Dacă copilul este în situaţie de risc - în special dacă copilul este abuzat, fizic, sexual, emoţional sau este neglijat e) Dacă există reţele de sprijin în cadrul familiei extinse, comunităţii etc.

Evaluarea trebuie să acopere toate aspectele vieţii copilului: social; psihologic; medical; educaţional; juridic.

Se recomandă folosirea unui format pentru elaborarea evaluării, bazat în mare parte pe ancheta socială care este deja familiară asistenţilor sociali de la nivel local. Un model este furnizat în Anexa A.

Evaluarea trebuie să fie realizată în parteneriat cu copilul, părinţii şi familia acestuia, iar dorinţele şi sentimentele lor trebuie luate în calcul. Scopul evaluării detaliate este de a se asigura că intervenţia timpurie previne degenerarea situaţiilor de risc într-o criză sau destrămare familială.

Evaluarea şi acţiunile recomandate trebuie să fie înregistrate şi păstrate în dosarul copilului, care trebuie ţinut la loc sigur.

Dacă rezultatul evaluării arată că nu există o situaţie de risc social şi că resursele comunităţii pot satisface nevoile copilului şi familiei, atunci, cu acordul copilului/familiei, informaţiile relevante ar trebui comunicate serviciilor comunitare relevante (de exemplu primărie, medic de familie, şcoală, biserică, poliţie) oferindu-se consilierea şi sprijinul necesar.

SAU

Dacă evaluarea are drept concluzie existenţa unei situaţii de risc social atunci asistentul social de la nivel local trebuie şi treacă la faza următoare a pregătirii unui plan de servicii, după cum este arătat în schema logică de mai jos.

EVALUARE

│

v

ANCHETA SOCIALĂ

│

v

EVALUAREA SITUAŢIEI DE RISC SOCIAL

│

v

PLAN DE SERVICII

MESAJ CHEIE

Dacă asistentul social de la nivel local suspectează sau identifică, în orice fază a implicării sale, existenţa unei situaţii de abuz, neglijare sau exploatare, aceasta trebuie să sesizeze de îndată DGASPC în vederea luării măsurilor prevăzute de lege.

IDENTIFICAREA RESURSELOR

Dacă evaluarea a fost realizată şi dacă ea indică necesitatea întocmirii unui plan de servicii, pasul următor este identificarea de resurse şi servicii care să poată ajuta copilul şi familia pentru a îndeplini obiectivele stabilite prin planul de servicii.

EVALUARE

│

v

IDENTIFICAREA SITUAŢIEI DE RISC SOCIAL

│

v

IDENTIFICAREA DE RESURSE/SERVICII

│

v

PLAN DE SERVICII

Asistentul social de la nivel local trebuie să fie creativ în identificarea resurselor şi serviciilor, şi să încerce să găsească resursele şi/sau serviciile adecvate situaţiei copilului şi familiei. Cu cât sunt mai adecvate, cu atât sunt şanse mai mari ca intervenţia să aibă succes.

Elaborarea unui anuar de informaţii privind resursele/serviciile

Elaborarea unui anuar de informaţii privind resursele/serviciile este vitală pentru toţi asistenţii sociali de la nivel local. El oferă un punct de pornire valoros pentru identificarea măsurilor care pot fi incluse într-un plan de servicii.

Ce ar trebui să includă anuarul? Informaţii cu privire la:

Anuarul de servicii trebuie să acopere nu numai resursele şi serviciile oferite de instituţiile publice, ci şi cele ale ONG-urilor şi ale serviciilor private acolo unde acestea există. Anuarul trebuie considerat ca o resursa "vie" care se dezvolta în timp, pe măsură ce cunoştinţele şi experienţa se acumuleaza. DGASPC şi birourile locale de consiliere pentru cetaţeni pot ajuta la obţinerea unor astfel de informaţii.

Elaborarea Planului

Ordinul nr. 80/2004 al Secretarului de Stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie ofera normele metodologice privind întocmirea planului de servicii şi include urmatorul format pe care trebuie să-l aibă planul de servicii.

PLAN DE SERVICII

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

│Numele şi prenumele copilului ..................................... │

│CNP ................................................................ │

│Mama ............................................................... │

│Tata ............................................................... │

│Alt reprezentant legal al copilului ................................ │

│Domiciliul ......................................................... │

│Data întocmirii/revizuirii planului de servicii .................... │

│Dosarul nr. ........................................................ │

│Motivul întocmirii/revizuirii planului de servicii ................. │

│Managerul de caz/Responsabilul de caz .............................. │

├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│Membrii echipei şi instituţia din care provin │

│..................................................................... │

│..................................................................... │

├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ PRESTATII │

├────────────────┬────────────┬────────────┬────────┬────────────────────┤

│Tipul │Cuantumul │Autoritatea │Data de │Perioada de acordare│

│ │ │Locala │incepere│ │

│ │ │Responsabila│ │ │

├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼────────────────────┤

├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼────────────────────┤

├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼────────────────────┤

├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼────────────────────┤

├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼────────────────────┤

├────────────────┴────────────┴────────────┴────────┴────────────────────┤

│ SERVICII │

├────────────────┬────────────┬────────────┬────────┬────────┬───────────┤

│Tipul │Institutia │Obiective │Data de │Perioada│Responsabil│

│ │responsabila│generale │incepere│ de │de caz/per-│

│ │ │ │ │desfasu-│soana res- │

│ │ │ │ │rare │ponsabila │

├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

│ Protectia ├────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

│ copilului ├────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

│ ├────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

│ ├────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

│ ├────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

│ ├────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

│Educatie formala├────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

│şi informala/ ├────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

│nonformala ├────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

│ ├────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

│ ├────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

│ ├────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

│ ├────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

│Sănătate ├────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

│ ├────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

│ ├────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

│ ├────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

│ ├────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

│Reabilitare ├────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

│ ├────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

│ ├────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

│ ├────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

│ ├────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

│Altele ├────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

│ ├────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

│ ├────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

│ ├────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

│ ├────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

│ ├────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

├────────────────┴────────────┴────────────┴────────┴────────┴───────────┤

│INTERVENTII │

├────────────────┬────────────┬────────────┬────────┬────────┬───────────┤

│Tipul │Institutia │Obiective │Data de │Perioada│Responsabil│

│ │responsabila│generale │incepere│ de │de caz/per-│

│ │ │ │ │desfasu-│soana res- │

│ │ │ │ │rare │ponsabila │

├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼────────┼───────────┤

└────────────────┴────────────┴────────────┴────────┴────────┴───────────┘

Manager de caz,

Membrii echipei,

Şef serviciu,

Directorul institutiei responsabile,

(dacă managerul de caz este din cadrul de la OPA)

Cine poate întocmi planul de servicii?

Ordinul nr. 80/2004 stabileşte normele metodologice privind întocmirea planului de servicii, instituţiile responsabile pentru întocmirea acestuia şi calificarea necesară pentru a acţiona ca responsabil de caz.

SPAS desemnează un responsabil de caz, cu precădere persoana cu atribuţii de asistentă socială care a început instrumentarea cazului.

Persoana desemnată ca responsabil de caz trebuie să îndeplinească condiţiile de studii prevăzute de standardele minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei copilului.

Dacă personalul SPAS de la nivelul municipiilor şi oraşelor sau persoanele cu atribuţii de asistenţă socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale nu îndeplinesc condiţiile de studii, atunci DGASPC din judeţul respectiv va desemna responsabili de caz din cadrul altor furnizori de servicii acreditaţi conform legii.

Este recomandat ca SPAS să ia măsuri pentru a se asigura că planul de servicii este întocmit de responsabilul de caz desemnat pentru instrumentarea unui caz.

Pot exista o serie de metode pentru a realiza acest lucru, inclusiv prin:

1.Recrutarea de personal care îndeplineşte cerinţele prevăzute de standarde

2.Numirea unei persoane calificate care să supervizeze personalul necalificat

3.Negocierea cu un alt SPAS care are personal calificat, pentru ca aceştia să preia responsabilitatea supervizării cazurilor care necesită un plan de servicii

4.Negocierea cu DGASPC pentru a identifica un asistent social care să preia responsabilitatea supervizării planului de servicii completat de asistenţii sociali de la nivel local.

În toate aceste situaţii, persoana care acceptă supervizarea va trebui să lucreze alături de asistentul social de la nivel local pentru a se asigura că procesele de evaluare şi planificare de servicii sunt îndeplinite în mod satisfăcător.

MESAJ CHEIE

Elementele esenţiale pentru elaborarea planului de servicii sunt:

a)Să fie fezabile, posibil de implementat b) Să implice maximumul de instituţii/organizaţii locale care pot oferi ceva; nu doar consiliul local c) Să fie întocmite în colaborare cu copilul şi familia, astfel încât aceştia să fie responsabilizati în a lucra împreuna cu furnizorii de servicii.

Oferirea serviciilor

Serviciile ce vor fi oferite copilului şi familiei acestuia vor fi cele agreate în cadrul planului de servicii. Munca asistentului social de la nivel local nu se încheie, în mod evident, cu finalizarea întocmirii planului de servicii. Trebuie întreprinse apoi demersuri pentru a se asigura că familia beneficiază de serviciile prevăzute în planul de servicii şi că acestea sunt adecvate fată de obiectivele urmărite, adică efectele lor sunt cele vizate prin planul de servicii. Aceasta presupune ca asistentul social de la nivel local să monitorizeze oferirea serviciilor şi să verifice rezultatele lor. Normele metodologice privind întocmirea planului de servicii cer de asemenea ca planul să fie revizuit o dată la trei luni. Scopul revizuirii este de a verifica dacă resursele şi serviciile oferite sunt în continuare adecvate nevoilor copilului/familiei - deoarece pot interveni schimbări atât în ceea ce priveşte resursele/serviciile, cât şi în ceea ce priveşte nevoile copilului şi familiei acestuia.

De asemenea prin revizuirea planului de servicii trebuie analizat dacă obiectivul general de reducere şi/sau eliminare a situaţiei de risc a fost atins.

Bunele practici cer implicarea copilului şi familiei în procesul de revizuire a planului de servicii.

Referirea cazului către DGSAPC

Este important pentru asistenţii sociali de la nivel local şi cei de la DGASPC să ştie foarte clar cine are responsabilitatea primară pentru protecţia şi bunăstarea copilului. Dacă responsabilităţile nu sunt clare, informaţii vitale se pot pierde, iar procesul de luare a deciziei poate fi viciat. O dată ce DGASPC a preluat responsabilitatea pentru caz, asistentul social de la nivel local trebuie să coopereze direct cu asistentul social de la DGASPC. Aceasta înseamnă comunicarea de către asistentul social de la nivel local a tuturor informaţiilor referitoare la evaluare şi planul de servicii.

MESAJ CHEIE

Planul de servicii trebuie întocmit pentru toate cazurile care implică o situaţie de risc social şi necesită o intervenţie pentru a preveni separarea copiilor de părinţii lor. Planul trebuie să se bazeze pe o evaluare completă şi să echilibreze resursele/serviciile cu nevoile identificate ale copilului/familiei.

COLABORAREA CU ALTE INSTITUŢII/ORGANIZAŢII

Asistenţii sociali de la nivel local care lucrează cu copiii şi familiile acestora au adesea nevoie să colaboreze cu alte instituţii/organizaţii pentru realizarea obiectivului de reducere/eliminare a situaţiei de risc. În consecinţă este vital ca asistenţii sociali de la nivel local să facă tot ce se poate pentru a se asigura că deţin toate informaţiile cu privire la ce pot face alte instituţii/organizaţii şi la modul în care ele pot ajuta copiii şi familiile. Acesta este în mod clar un proces în două sensuri, şi este important ca alte instituţii/organizaţii care lucrează cu copiii şi familiile să preia responsabilitatea pentru transmiterea informaţiilor asistenţilor sociali de la nivel local.

Colaborarea cu DGASPC

DGASPC este instituţia care lucrează în principal cu copiii separaţi de părinţii săi pentru care trebuie să se ia sau s-a luat o măsură de protecţie specială, iar serviciile publice de asistentă socială lucrează cu copiii expuşi riscului de separare de părinţii lor. În consecinţă este vital ca asistenţii sociali de la nivel local să aibă o relaţie de lucru constructivă şi cât mai strânsă cu cei de la nivel judeţean. Cunoaşterea reciprocă este esenţială, precum şi contactul personal. Acestea sunt deosebit de importante atunci când este vorba de informaţii/probleme sensibile. DGASPC oferă numeroase servicii care sunt relevante pentru prevenire şi care pot fi introduse în planul de servicii.

Exemple de servicii oferite de DGASPC

Evaluare complexă

Centre de zi

Centre de recuperare/reabilitare

Centre de consiliere

Asistenţii sociali de la nivel local trebuie să se asigure că ştiu care este structura organizatorică a DGASPC, care sunt serviciile oferite de aceasta şi cum le pot accesa şi care sunt asistenţii sociali desemnaţi să lucreze cu cei de la nivel local.

Deoarece DGASPC are ca arie de acoperire întregul judeţ şi trebuie să lucreze cu toate consiliile locale, este mai eficient dacă aceasta preia responsabilitatea primară pentru contactul şi legătura cu asistenţii sociali de la nivel local. Unele moduri de a realiza acest lucru ar fi prin:

a)Organizarea de întâlniri periodice între angajaţii DGASPC şi asistenţii sociali de la nivel local b) Furnizarea de informaţii cu privire la activitatea DGASPC şi planurile de viitor c) Punerea la dispoziţia asistenţilor sociali de la nivel local a detaliilor cu privire la organizarea DGASPC (organigramă, persoane de contact etc.) d) Implicarea Consiliilor locale în elaborarea Strategiilor judeţene şi în fundamentarea unor proiecte de interes judeţean.

e)Crearea de servicii sociale în parteneriat cu unul sau mai multe Consilii Locale

Deoarece DGASPC are experienţă în oferirea serviciilor către copii şi familiile acestora, în rezolvarea situaţiilor complexe, în accesarea de fonduri etc, ea poate oferi sprijin asistenţilor sociali de la nivel local. Unele moduri de a realiza acest lucru ar fi prin:

a)Oferirea de sprijin pentru asistenţii sociali de la nivel local în raport cu activitatea lor (fie când lucrează individual cu copiii şi familiile acestora, fie când pentru dezvoltarea comunităţii) b) Asistenţa în scrierea de proiecte şi alte iniţiative (de ex. strategie, finanţare, colaborare cu alte organizaţii etc.) c) Facilitarea muncii în comun între consiliile locale/asistenţii sociali de la nivel local: este posibil ca un consiliu să nu-şi poată permite un centru de zi, dar mai multe consilii împreună ar putea.

d)Asistenţa privind iniţiativele de formare a personalului e) Sprijinirea iniţiativelor pentru colectarea şi diseminarea informaţiilor cu privire la cerere, nevoi, tendinţe, resurse etc.

Această activitate ar fi mult uşurată dacă DGASPC desemnează o persoană care să preia responsabilitatea pentru menţinerea legăturii cu consiliile locale:

a)printr-un sistem zonal unde personalul DGASPC lucrează cu anumite zone din judeţ sau grupări de consilii locale, b) prin crearea unui compartiment responsabil de coordonarea şi sprijinirea activităţii autorităţilor administraţiei publice locale din judeţ în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului

Ambele abordări vor avea dublul avantaj de a ajuta asistenţii sociali de la nivel local să muncească mai bine menţinând în acelaşi timp DGASPC la curent cu nivelul şi tipul problemelor care apar şi care pot deveni responsabilitatea DGASPC.

MESAJ CHEIE

Există multe moduri în care DGASPC poate sprijini Consiliile Locale în ajutorarea copiilor şi familiilor acestora. Este în interesul tuturor celor implicaţi - în special al copilului şi familiei - ca DGASPC să ofere maximum de sprijin posibil.

Asistenţii sociali de la nivel local pot să asigure o relaţie puternică şi constructivă cu DGASPC prin a ţine instituţia judeţeană informată cu privire la activitatea lor şi dacă lucrează pe cazuri care ar putea necesita intervenţia DGASPC. În plus, profesioniştii care lucrează la nivel local vor avea acces la informaţii considerabile pe care personalul DGASPC poate să nu le aibă. Este important ca acest lucru să fie împărtăşit cu personalul DGASPC acolo unde este relevant: de ex. în cazuri de abuz sau neglijare sau atunci când un copil este reintegrat sau aflat în plasament în unitatea lor administrativ teritorială (plasament familial, asistenţă maternală).

În timp ce o parte din cazuri vor rămâne doar în responsabilitatea consiliilor locale - a asistenţilor sociali de la nivel local, este probabil să existe un număr de cazuri care vor fi preluate de DGASPC şi în acest caz este în avantajul tuturor celor implicaţi ca DGASPC şi asistentul social de la nivel local să lucreze împreună. Astfel de cazuri sunt:

a)Cele care implică o complexitate mai mare, unde experienţa/cunoştinţele DGASPC ar putea fi valoroase b) Cele care implică o suspiciune de abuz/neglijare care nu fusese iniţial la un nivel care să necesite o sesizare imediată a DGASPC c) Când evaluarea (de pildă de abuz) necesită o abordare comună d) Când este necesară accesarea unor servicii de interes judeţean (de ex. servicii specializate) e) Copiii reintegraţi în familie f) Când este un pericol de neîndeplinire a obiectivelor planului de servicii, necesitând preluarea răspunderii de către DGASPC g) Când copilul se află în plasament în unitatea lor administrativ-teritoriala, dacă asistentul maternal/familia extinsă beneficiază de sprijinul serviciilor locale

În concluzie, SPAS trebuie să transmită către DGASPC toate informaţiile pe care le deţine despre comunitatea sa (copii care trebuie să fie protejaţi în afara familiei, potenţiali asistenţi maternali, familii/persoane potenţial adoptatoare, copii aflaţi în plasament la familia extinsă sau în asistenţă maternală, părinţi ai căror copii se află în plasament în afara familiei, copii reintegraţi în familie, copii care au săvârşit fapte penale şi nu răspund penal) şi să ofere sprijin asistenţilor sociali de la DGASPC în efectuarea vizitelor în teren. La rândul său, DGASPC coordonează metodologic activitatea SPAS-urilor, punându-le la dispoziţie acestora metodologii de lucru, ghiduri, instrumente, acordându-le sprijin în scrierea de proiecte, în înfiinţarea de noi servicii sau în îmbunătăţirea activităţii serviciilor deja existente etc. Totodată, DGASPC trebuie să transmită toate informaţiile necesare SPAS-urilor referitor la comunităţile lor, la copiii şi familiile din unitatea lor administrativ teritorială.

Transmiterea informaţiilor este esenţială pentru buna colaborare între cele 2 nivele de intervenţie. O situaţie în care este absolut necesară informarea permanentă între SPAS şi DGASPC este cea în care copilul este separat de părinţii săi şi este în interesul său superior menţinerea relaţiilor personale cu părinţii sau cu alte persoane cu care a dezvoltat relaţii de ataşament. În această situaţie, ambele instituţii trebuie să aibă o abordare activă şi să găsească cele mai bune soluţii pentru menţinerea fără întrerupere a relaţiilor personale între copil şi părinţi - vizite ale copilului la domiciliul părinţilor, vizite ale părinţilor la domiciliul copilului, telefoane, scrisori, întâlniri, transmiterea de informaţii. Buna colaborare între SPAS şi DGASPC pe perioada măsurii de protecţie reprezintă premisa pentru o reintegrare la momentul oportun şi de succes a copilului în familie, SPAS preluându-şi rolul de monitorizare şi suport treptat fără a fi înregistrate disfuncţionalităţi.

Sprijinul acordat copiilor şi părinţilor acestora trebuie să ia forma unui continuum de servicii, responsabilul principal fiind diferit de la o etapă la alta:

DGASPC SPAS DGASPC

^ ^ ^

│ │ │

v v v

SPAS DGASPC SPAS

│ │ │

v v v

Copil în familie───> Copil separat de parinti──>Copil reintegrat în familie

MESAJ CHEIE

Consiliile Locale trebuie să lucreze în mod constructiv cu DGASPC şi să îi sprijine pe asistenţii sociali de la nivel judeţean prin furnizarea de informaţii locale şi facilitarea de legături.

În colaborarea cu DGASPC, consiliul local trebuie să ia în considerare atât lucrul cu cazurile individuale, cât şi modul în care serviciul judeţean poate oferi asistenţă în domeniul dezvoltării comunitare. În mod concret, acest lucru se poate realiza prin desemnarea de către DGASPC a unui reprezentant care să fie membru în structura comunitară consultativă.

Graniţa dintre responsabilitatea locală şi cea judeţeană trebuie să fie văzută ca fiind una flexibilă şi permeabilă, în care rolul fiecăruia este complementar. Obiectivul comun este protecţia şi bunăstarea copiilor şi în mod specific prevenirea abuzului şi a separării copilului de părinţi. Munca împreună este o premisă a bunei practici.

MESAJ CHEIE

Consiliile locale şi serviciile DGASPC trebuie şi încerce în permanentă să coopereze în asigurarea sprijinului şi protecţiei copiilor şi familiilor acestora.

Colaborarea cu organizaţii locale

Exista cazuri în care nu este necesară întocmirea planului de servicii, fiind suficientă intervenţia asistentului social de la nivel local, dar cel mai adesea este necesară întocmirea planului de servicii, care necesita implicarea altor organisme locale şi resurse comunitare. În această situaţia, este important ca relaţiile între organizaţiile locale şi comunitate să fie menţinute şi dezvoltate. Aceasta este responsabilitatea consiliului local.

Legea nr. 272/2004 stabileşte o modalitate de a realiza acest lucru prin constituirea de structuri comunitare consultative (Art. 103) care să cuprindă reprezentanţi ai oamenilor de afaceri locali, preoţi, profesori, doctori, consilieri locali şi ofiţeri de poliţie, precum şi alţi reprezentanţi ai comunităţii care pot fi implicaţi. Rolul structurii comunitare este atât de a rezolva cazuri concrete cât şi de a satisface nevoile generale ale comunităţii respective.

Dezvoltarea unei structuri comunitare consultative poate avea numeroase beneficii:

a)Prin oferirea de sfaturi şi sprijin pentru cazuri individuale b) Prin facilitarea "deschiderii uşilor" către alte servicii şi resurse c) Prin rolul lor de ambasadori, creând un canal de comunicare cu comunitatea

Dezvoltarea resurselor comunitare pentru ca mai multe familii să poată primi sprijinul de care au nevoie din partea comunităţii locale trebuie să fie obiectivul pe termen lung pentru ameliorarea situaţiei copiilor al structurilor comunitare consultative. Există mult mai multe şanse de a realiza acest lucru dacă el este perceput ca un obiectiv comun al comunităţii, cu implicarea mai multor actori comunitari.

Sugestii privind resursele comunitare care pot fi dezvoltate

Centre de zi

Cantine sociale

Grupuri de sprijin (de pildă pentru părinţi tineri, pentru părinţii copiilor cu dizabilităti)

Asociaţii părinţi-profesori

MESAJ CHEIE

Capacitatea consiliilor locale de a sprijini şi asista copiii şi familiile acestora este mărită de sprijinul şi asistenţa organizaţiilor comunitare. Acest lucru trebuie dezvoltat printr-o colaborare permanentă.

RESPONSABILITĂŢI SPECIFICE PREVĂZUTE DE LEGEA nr. 272/2004

*Font 8

┌───────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────┬───────┐

│INTERVENTIE│CINE FACE? │CE FACE? │Articol│

│IN CAZ DE: │ │ │ lege │

├───────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │Unitate medicală │Sesizează DGASPC (24 h) │ 11.1 │

├───────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │Organe de politie │Desemnează persoanele responsabile │ │

│ABANDON/ │ │cu demersurile în vederea stabilirii │ │

│PĂRĂSIRE │ │identităţii │ 9.2 │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │SPAS │Realizează demersurile pentru înregistrarea │ │

│ │ │naşterii │ 12.1 │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │DGASPC │Semnează procesul verbal de constatare │ │

│ │ │părăsirii copilului în 5 zile de la sesizare │ 11.2 │

├───────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │Ministerul Educaţiei │Ia măsuri active de acordare de servicii sociale │48.1.f │

│ │şi Cercetării │ │ │

│ABANDON │ (MEdC) │ │ │

│SCOLAR ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │MEdC │Organizează cursuri speciale │48.1.d │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │SPAS │Ia măsuri în vederea reintegrării şcolare dacă │ │

│ │ │copii se sustrag procesului de învăţământ │ 87.3 │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │Cadre didactice │Au obligaţia să sesizeze SPAS şi DGASPC │ 48.4 │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │Angajaţii instituţiilor │ │ │

│ │publice sau private │ │ │

│ │care, prin natura │ │ │

│ │profesiei, intră în │ │ │

│ │contact cu copilul şi │Sesizează de urgenţă DGASPC suspiciunile de │ 85.3 │

│ │au suspiciuni │abuz │ │

│ │asupra unui posibil │ │ │

│ │caz de abuz, neglijare │ │ │

│ │sau rele tratamente │ │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │Orice persoană │ │ │

│ │care (prin natura │ │ │

│ │profesiei sau ocupaţiei │ │ │

│ │sale, lucrează direct cu │ │ │

│ │un copil şi are │Sesizează SPAS sau DGASPC în a cărei rază │ │

│ ABUZ │suspiciuni în │teritoriala a fost identificat cazul respectiv │ 91.1 │

│ │legătură cu existenţa │ │ │

│ │unei situaţii de abuz │ │ │

│ │sau de neglijare a │ │ │

│ │acestuia │ │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │DGASPC │Verifica şi soluţionează toate sesizările privind │ 92.a │

│ │ │cazurile de abuz şi neglijare │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │ │Asigură prestarea serviciilor specializate pentru │ │

│ │DGASPC │nevoile copiilor victime ale abuzului sau neglijării│ 92.b │

│ │ │şi ale familiilor acestora │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │ │Au drept de acces, pentru verificarea situaţiilor de│ 93 │

│ │Reprezentanţi │abuz, în sediile persoanelor juridice, precum şi la │ │

│ │DGASPC │domiciliul persoanelor fizice care au în îngrijire │ │

│ │ │sau asigură protecţia unui copil │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │ │Au obligaţia de a semnala SPAS sau DGASPC │ │

│ │Cadre didactice │cazurile de rele tratament, abuzuri sau de │ 48.4 │

│ │ │neglijare a copilului │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │ │Este obligata să sprijine reprezentanţii DGASPC │ │

│ │Poliţie │pentru verificarea situaţiilor privind cazurile de │ 93 │

│ │ │abuz │ │

├───────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ADOPŢIE │Părinţi decăzuţi din │Au dreptul de a consimţi, adoptia copilului │ 62.3 │

│ │ drepturi │ │ │

├───────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ASCULTAREA │Instanţa │Hotărăşte cu privire la exercitarea drepturilor │ │

│PARINTILOR │judecătoreasca │părinteşti, în caz de neînţelegeri, după ascultarea │ 31.2 │

│ │ │ambilor părinţi │ │

├───────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│DREPTURI ŞI│SPAS │Urmăreşte evoluţia dezvoltării copilului, precum şi │ 70 │

│OBLIGAŢII │ │modul în care părinţii îşi exercită drepturile şi │ │

│PĂRINTEŞTI │ │îşi îndeplinesc obligaţiile, la încetarea măsurilor │ │

│ │ │de protecţie │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │ │Exercita drepturile şi obligaţiile părinteşti cu │ 64.3 │

│ │Asistent maternal │privire la persoana copilului pentru copilul pentru │ │

│ │ │care s-a stabilit plasamentul în regim de urgenţă. │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │Preşedinte Consiliu │Se exercita de către preşedintele consiliului │ │

│ │Judeţean/Primar │judeţean/primarul sectorului Municipiului Bucureşti │ 88.1 │

│ │sector Municipiului │în situaţia stabilirii plasamentului de către │ │

│ │Bucureşti │instanţa │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │Instanţa │Soluţionează neînţelegerile între părinţi cu privire│ 31.3 │

│ │judecătorească │la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea │ │

│ │ │obligaţiilor │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │ │Este singura autoritate competentă să se │ 38 │

│ │ │pronunţe cu privire la: │ │

│ │ │- persoana care exercită drepturile şi îndeplineşte │ │

│ │Instanţa │obligaţiile părinteşti; │ │

│ │judecătorească │- modalităţile în care se exercită drepturile şi se │ │

│ │ │îndeplinesc obligaţiile părinteşti; │ │

│ │ │- decăderea din drepturile părinteşti; │ │

│ │ │- redarea exerciţiului drepturilor părinteşti │ │

├───────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │Medic şef de secţie │ │ │

│ │şi medicul care a │Întocmeşte în 24 h certificatul medical constatator │ 10.1 │

│ │asistat sau │al naşterii de medicul │ │

│ │constatat naşterea │ │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │ │Întocmeşte certificatului medical constatator al │ │

│ │Medic de familie │naşterii pentru copilul născut în afara unităţii │ 10.3 │

│ │ │sanitare │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │ │Asigura consilierea şi sprijinirea mamei în vederea │ │

│ │DGASPC │realizării demersurilor legate de întocmirea actului│ 11.4 │

│ │ │de naştere │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ÎNREGIS- │DGASPC │Transmite SPAS dosarul în vederea înregistrării │ 11.5 │

│TRARE A │ │nasterii │ │

│NASTERII │ │ │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │ │Este obligata sa întreprindă verificări specifice │ │

│ │Poliţie │privind identitatea mamei şi sa comunice │ 11.3 │

│ │ │rezultatul acestor verificări în termen de 30 zile │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │ │Semnează procesul verbal de constatare a │ 11.2 │

│ │Politia │părăsirii copilului │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │SPAS │Are obligaţia de a obţine dispoziţia de stabilire a │ 11.6 │

│ │ │numelui şi prenumelui copilului în 5 zile │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │SPAS │Transmite DGASPC actul de înregistrare a │ 11.7 │

│ │ │naşterii copilului │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │SPAS │Realizează demersurile pentru înregistrarea │ 12 │

│ │ │naşterii pentru copilul găsit, părăsit │ │

├───────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│DEPLASAREA │ │ │ │

│COPIILOR ÎN│Parintii │Îşi dau acordul pentru deplasarea copiilor în tară │ 18.2 │

│ŢARĂ ŞI │ │şi în străinătate │ │

│STRĂINĂTATE│ │ │ │

├───────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│DECĂDEREA │ │ │ │

│PĂRINŢILOR │ │Sesizează instanţa judecătoreasca în situaţia în │ │

│DIN │DGASPC │care consideră că sunt întrunite condiţiile pentru │ 36.3 │

│EXERCIŢIUL │ │decăderea, totala sau parţială, a părinţilor din │ │

│DREPTURILOR│ │exerciţiul drepturilor părinteşti │ │

│PĂRINTEŞTI │ │ │ │

├───────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│MĂSURI DE │CPC │Stabileşte măsura de protecţie specială când │ 61.1 │

│PROTECŢIE │ │exista acordul părinţilor │ │

│SPECIALĂ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │Instanţa │Stabileşte măsura de protecţie specială când nu │ 61.2 │

│ │judecătoreasca │exista acordul părinţilor │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │DGASPC │Solicita instanţei judecătoreşti stabilirea măsurii │ 61.2 │

│ │ │plasamentului │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │Directorul DGASPC │Stabileşte plasament în regim de urgenta │ 65.1 │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │ │Sesizează instanţa judecătoreasca în termen de │ │

│ │DGASPC │48 ore de la stabilirea plasamentului în regim de │ 66.1 │

│ │ │urgenţă de către directorul DGASPC │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │DGASPC │Verifica trimestrial împrejurările care au stat la │ 68.1 │

│ │ │baza stabilirii masurilor de protecţie speciala │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │DGASPC │Sesizează CPC sau după caz instanţa judecătorească, │ │

│ │ │dacă împrejurările care au stat la baza │ 68.2 │

│ │ │stabilirii măsurii de protecţie s-au schimbat │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │ │Urmăreşte modul în care sunt puse în aplicare │ │

│ │DGASPC │măsurile de protecţie specială, dezvoltarea şi │ 69.1 │

│ │ │îngrijirea copilului pe perioada aplicării măsurii. │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │DGASPC │Desemnează persoana pentru asistarea copilului │ 73.3 │

│ │ │refugiat │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │DGASPC │Susţine interesele copilului refugiat fără părinţi │ 73.1 │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │ │Gestionează cheltuielile pentru plata salariilor şi │ 120 │

│ │DGASPC │a indemnizaţiilor asistenţilor maternali şi cele │ │

│ │ │legate de aplicarea prevederilor Legii nr. 326/2003 │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │ │Întocmeşte şi prezintă instanţei judecătoreşti │ │

│ │DGASPC │raportul referitor la copil, în toate cazurile care │ 130.1 │

│ │ │privesc aplicarea legii nr. 272/2004 │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │DGASPC │Are obligaţia de a întocmi planul individualizat de │ 54.1 │

│ │ │protecţie │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │ │Stabileşte măsurile de protecţie specială în │ │

│ │Instanţa │situaţia în care copilul care a împlinit 14 ani │ 53.3 │

│ │judecătoreasca │refuza să-şi dea consimţământul │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │ │Stabileşte măsura plasamentului la cererea │ │

│ │Instanţa │DGASPC şi în situaţia în care nu există acordul │ 61.2 │

│ │judecătoreasca │parinţilor │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │ │Stabileşte cuantumul contribuţiei lunare a │ │

│ │Instanţa │părinţilor la întreţinerea copiilor în situaţia în │ 63 │

│ │judecătorească │care s-a stabilit o măsură de protecţie specială │ │

│ │ │pentru copil │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │ │Decide cu privire la menţinerea sau înlocuirea │ │

│ │Instanţa │plasamentului în regim de urgenţă şi cu privire la │ 64.3 │

│ │judecătoreasca │exercitarea drepturilor părinteşti │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │Instanţa │Dispune măsura supravegherii specializate │ 67.2 │

│ │judecatoreasca │ │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │Instanţa │Decide modificarea sau încetarea măsurii de │ │

│ │judecătorească │protecţie speciala dacă împrejurările s-au │ 68.2 │

│ │ │modificat │ │

├───────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │ │Poate limita relaţiile copilului cu bunicii, fraţii │ 14.3 │

│ │Instanţa │şi surorile, sau cu alte persoane alături de care │ │

│RELATII │judecătorească │copilul s-a bucurat de viaţa de familie, dacă exista│ │

│PERSONALE │ │motive temeinice │ │

│COPII ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │ │Poate limita exercitarea dreptului de a menţine │ │

│ │Instanţa │relatii personale şi contacte directe cu ambii │ 16.2 │

│ │judecătoreasca │parinti │ │

├───────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│LICENŢA DE │ANPDC │Acorda licenţa de funcţionare pe baza îndeplinirii │ 115 │

│FUNCŢIONARE│ │standardelor minime obligatorii │ │

├───────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│INSPECŢII │ANPDC │Efectuează inspecţia şi urmăreşte modul în care │ 116 │

│ │ │autorităţile publice sau OPA respectă standardele │ │

├───────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│NEGLIJARE │Cadrele didactice │Au obligaţia semnarii cazurile de neglijare SPAS │ 48.4 │

│ │ │sau DGASPC │ │

├───────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │Primar │Se aprobă prin dispoziţia primarului │ 35.3 │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│PLANUL DE │DGASPC sector │La nivelul Municipiului Bucureşti se realizează de │ 35.2 │

│SERVICII │Municipiul │către DGASPC │ │

│ │Bucureşti │ │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │SPAS │Întocmeşte şi aplică planul de servicii │ 35.1 │

├───────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│PLAN INDI- │ │ │ │

│VIDUALIZAT │DGASPC │Are obligaţia întocmirii planului individualizat │ 54.1 │

│ DE │ │ │ │

│PROTECTIE │ │ │ │

├───────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│SUPRAVE- │Comisia pentru protectia │Dispune măsura supravegherii specializate, dacă │ 67.2 │

│GHERE SPE- │copilului (CPC) │există acordul părinţilor │ │

│CIALIZATA ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │Instanţa │Dispune măsura supravegherii specializate, dacă │ 67.2 │

│ │judecătorească │nu există acordul părinţilor │ │

├───────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│TELEFONUL │DGASPC │Înfiinţează în mod obligatoriu telefonul copilului │ 91.2 │

│COPILULUI │ │pentru semnalarea cazurilor de abuz şi neglijare │ │

├───────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│ │DGASPC │Evaluează persoana sau familia care urmează a fi │ 41.2 │

│ │ │tutore │ │

│ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│TUTELA │Instanţa │Instituie tutela │ 40.1 │

│ │judecătoreasca │ │40.2 şi│

│ │ │ │ 42.1 │

└───────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────┴───────┘

MESAJ CHEIE

Legea nr. 272/2004 prevede responsabilităţi specifice pentru toate instituţiile care intră în contact cu copilul.

Concluzii

Legea nr. 272/2004 atribuie consiliilor locale un rol primordial în domeniul prevenirii separării copilului de părinţii lor. Ele deţin responsabilitatea principală pentru prevenire şi, alături de alte instituţii, au responsabilitatea de a sesiza DGASPC dacă există situaţii de risc social. Sprijinirea familiilor pentru a oferi o îngrijire de calitate pentru copiii lor este o activitate de importanţă deosebită şi este important să fie recunoscută de toţi cei implicaţi pentru a i se acordă prioritatea necesară.

ANEXE

A. Ancheta Socială

B. Surse de informaţii aditionale