Condiţii din 26 aprilie 2012

Capitolul IDispoziţii generale

Articolul 1

Organizarea şi implementarea masterului didactic se desfăşoară în temeiul Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la art. 236-239.

Articolul 2

(1)Programul de studii de master didactic cu durata de 2 ani este obligatoriu în formarea iniţială pentru ocuparea funcţiilor didactice din învăţământul preuniversitar, pregăteşte cadre didactice profesioniste pentru disciplinele prevăzute în planurile-cadru din învăţământul preuniversitar şi vizează următoarele competenţe didactice ale absolvenţilor:

a)transferul procedurilor specifice domeniului de cunoaştere studiat la nivelul licenţei într-o metodologie didactică relevantă pentru disciplina şcolară respectivă;

b)identificarea problemelor în învăţare/predare/evaluare la nivelul grupurilor de elevi şi proiectarea de soluţii pentru rezolvarea acestora;

c)aplicarea de proiecte de cercetare la nivelul clasei/şcolii pentru optimizarea procesului didactic şi dezvoltarea competenţelor metacognitive;

d)comunicarea experienţelor de cercetare/învăţare către diferiţi parteneri în cadrul comunităţii educaţionale;

e)angajarea în activităţi de promovare a unor practici şi experienţe didactice cu impact social şi etic, în perspectivă mono- şi transdisciplinară.

(2)Programul de studii de master didactic se adresează absolvenţilor cu diplomă de licenţă care doresc să se orienteze către cariera didactică.

(3)Absolvenţii cu diplomă de licenţă se pot înscrie numai la masterul didactic din acelaşi domeniu de ierarhizare corespunzător specializării dobândite prin studiile de licenţă.

(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (3), se pot înscrie absolvenţi cu diplomă de licenţă din domenii diferite de cele ale masterului didactic, cu condiţia susţinerii unui examen care să dovedească deţinerea cunoştinţelor teoretice fundamentale în domeniul de master solicitat.

(5)Admiterea studenţilor în programul de studii de master didactic se realizează după susţinerea licenţei, pe numărul de locuri aprobat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS). Modalitatea de selecţie a candidaţilor poate include o varietate de instrumente de evaluare dintre următoarele: media de la studiile de licenţă, scrisoare de intenţie, eseu argumentativ pe o temă legată de şcoală, interviu, probe practice, probe privind competenţe specifice (necesare pentru a lucra în învăţământul primar şi preşcolar), astfel încât să se asigure selecţia unor studenţi cu potenţial şi motivaţie ridicată pentru cariera didactică.

(6)Opţiunea pentru dubla specializare se poate face numai pentru o disciplină din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diploma de licenţă, conform art. 236 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi conform prezentelor condiţii.

Articolul 3

(1)Universităţile interesate în organizarea unor programe de studii de master didactic vor solicita MECTS aprobarea pentru fiecare program de master didactic, conform art. 237 alin. (1) şi art. 238 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)Aprobarea MECTS va fi acordată pe baza unui dosar care cuprinde oferta educaţională propusă, conform prezentelor condiţii.

(3)Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (A.R.A.C.I.S.) numeşte o comisie pentru analizarea dosarelor primite şi, în urma acestei evaluări, va decide, după caz, aprobarea sau respingerea dosarului.

(4)Din comisia numită de A.R.A.C.I.S. face parte cel puţin un reprezentant delegat de MECTS. Statutul acestei persoane este similar cu cel al reprezentanţilor angajatorilor şi poate fi membru al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, ca instituţie conexă a MECTS.

(5)O universitate poate propune programe de master didactic pentru unul sau mai multe domenii de licenţă pentru care deţine acreditare, în funcţie de capacitatea instituţională, eficacitatea educaţională şi managementul calităţii resurselor umane şi materiale de care dispune pentru a asigura o formare de calitate. Universitatea poate propune organizarea de programe de studii de master didactic doar cu respectarea prevederilor legale privind dreptul de a organiza programe de studii de master conform clasificării şi ierarhizării deţinute.

(6)În procesul de evaluare a domeniilor de master, A.R.A.C.I.S. va solicita evaluarea cel puţin a unui program de studii de master didactic, în cazul în care universitatea doreşte organizarea unor astfel de programe în domeniul respectiv.

Articolul 4

(1)Universităţile care au primit aprobarea din partea MECTS cu privire la oferta educaţională propusă vor putea solicita autorizarea/acreditarea domeniului de master didactic conform Metodologiei de evaluare externă a instituţiilor de învăţământ superior, programelor/domeniilor de studii universitare de către A.R.A.C.I.S. (2) Domeniile de master didactic acreditate vor fi evaluate periodic, conform reglementărilor A.R.A.C.I.S. în vigoare.

Articolul 5

(1)În mod excepţional, pentru anul universitar 2012 - 2013, universităţile pot înmatricula studenţi în programe de studii de master didactic pe baza aprobării din partea MECTS cu privire la oferta educaţională propusă şi a înregistrării la A.R.A.C.I.S. a solicitării privind demararea procedurilor de evaluare în vederea autorizării sau acreditării.

(2)Pentru anul universitar 2012 - 2013, universităţile vor stabili capacitatea de şcolarizare pentru fiecare program de master în funcţie de resursele existente.

(3)Dacă în urma solicitării adresate A.R.A.C.I.S. şi a evaluării externe domeniul de master didactic nu este acreditat de către A.R.A.C.I.S., universităţile nu vor mai putea înmatricula studenţi începând cu anul universitar 2013-2014, iar domeniul de master didactic intră în lichidare.

(4)Începând cu anul universitar 2013 - 2014 demersul universităţii către A.R.A.C.I.S. pentru evaluarea unui domeniu de master didactic trebuie să aibă loc cu cel puţin 9 luni înainte de începerea unui program de studii universitare de master în acel domeniu. Pe baza propunerii universităţii, A.R.A.C.I.S. va evalua şi va stabili capacitatea de şcolarizare la masterul didactic pentru fiecare domeniu de licenţă.

Capitolul IICadrul curricular al programului de studii de master pentru o singură specializare

Articolul 6

(1)Masterul didactic va fi organizat pe baza unui plan-cadru care reflectă nevoile specifice ale diverselor grupuri-ţintă de masteranzi ce urmează să devină profesori specialişti într-un anumit domeniu. Competenţele de specialitate vor fi formate în cadrul masterului didactic corespunzător specializărilor de licenţă, inclusiv pentru învăţământ primar şi preşcolar.

(2)În stabilirea planurilor de învăţământ, facultăţile/ departamentele organizatoare ale unui program de master trebuie să aibă în vedere raportarea la nevoile profesorului în societatea actuală şi la exigenţele acestei societăţi faţă de sistemul educaţional. Pentru aceasta, planul de învăţământ se structurează pe baza unor categorii de discipline care vizează pregătirea de specialitate şi cultura funcţională necesară unei integrări competente pe piaţa muncii.

(3)Structura planului-cadru al programului de master didactic este prevăzută în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentele condiţii.

(4)În funcţie de previziunile privind necesarul de personal didactic, MECTS actualizează periodic lista didacticilor de specialitate pentru fiecare program de master. Lista didacticilor de specialitate vizate începând din anul universitar 2012-2013 este prevăzută în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentele condiţii.

(5)Planul-cadru oferă o suită de opţiuni la nivelul cursurilor şi al seminarelor aferente acestora. Universitatea poate opta pentru una dintre variantele alternative sau poate include şi alte propuneri, singura exigenţă fiind aceea a ofertării unui curs care contribuie la formarea competenţelor didactice enumerate la cap. I.

Articolul 7

(1)Pentru fiecare dintre disciplinele din planul de învăţământ, MECTS va elabora, cu reprezentanţi ai universităţilor şi cu sprijinul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, repere curriculare pe baza cărora sunt dezvoltate competenţele absolventului de master.

(2)O programă de studiu cuprinde:

a)competenţe;

b)conţinuturi;

c)criterii de evaluare. În elaborarea programei de studiu, la nivelul fiecărei discipline se formulează competenţe specifice, cărora le sunt asociate conţinuturi ca bază de operare pentru dezvoltarea competenţelor. Evaluarea la nivelul unei discipline de studiu măsoară nivelul de performanţă pentru fiecare dintre competenţele vizate şi se va realiza după criterii transparente, prin intermediul unor instrumente variate.

(3)Formatul programei de studiu prezintă elemente de identificare (număr de credite, număr de ore de activităţi directe, număr de ore de studiu individual, cerinţe privind obligativitatea promovării unor discipline din semestrele anterioare). Programele de studiu pentru un set de didactici sunt exemplificate în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentele condiţii.

Articolul 8

(1)Programul de studii de master didactic se finalizează printr-o lucrare de disertaţie.

(2)Lucrarea de disertaţie presupune realizarea unui proiect de cercetare educaţională vizând disciplina/disciplinele pe care viitorul absolvent urmează să le predea. Proiectul de cercetare constituie un reper de învăţare, un jalon de derulare a activităţilor de cercetare în unităţi de învăţământ şi o formă de evaluare semnificativă a studenţilor.

(3)Criteriile pentru evaluarea proiectelor studenţilor sunt următoarele:

a)argumentarea opţiunii pentru tema propusă este coerentă şi clară;

b)ipoteza este clară şi testabilă;

c)există o selecţie adecvată a instrumentelor de cercetare;

d)planul de acţiune propus şi implementat de student este realist;

e)au fost obţinute rezultate concludente care să dovedească implementarea cercetării;

f)sunt formulate concluzii pertinente, susţinute de datele de cercetare obţinute.

Articolul 9

Pe parcursul studiilor, masteranzii alcătuiesc un portofoliu didactic, care conţine rezultate ale activităţilor practice derulate în contextul diverselor discipline din plan şi care va constitui o parte a mediei la evaluările aferente fiecărei discipline. Pentru transparenţă şi schimbul de practici se recomandă alcătuirea acestui portofoliu on-line, pe platforma de e-learning a universităţii.

Capitolul IIIReglementări privind programul de studii de master pentru dublă specializare

Articolul 10

(1)Absolvenţii cu diplomă de licenţă pot opta pentru obţinerea dublei specializări.

(2)Pentru a obţine o dublă specializare didactică, absolvenţii studiilor de licenţă trebuie să facă dovada că deţin minimum 90 de credite în domeniul de licenţă pentru cea de-a doua specializare sau vor urma, în paralel cu studiile la masterul didactic corespunzător specializării de la licenţă, un modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obţinerea de competenţe specifice disciplinei din domeniul fundamental aferent specializării înscrise pe diploma de licenţă. Acest modul va conţine cursuri destinate în mod specific noii specializări. În mod obligatoriu, cursanţii vor urma şi didacticile aferente celei de-a doua specializări. Creditele aferente didacticilor noii specializări sunt suplimentare celor 90 de credite.

(3)Sunt exceptaţi de la prevederile alin. (2) masteranzii înscrişi la dublă specializare cu două limbi moderne. Masteranzii care au absolvit cu diplomă de licenţă două limbi străine vor obţine diploma de master didactic pentru ambele limbi, cu condiţia obţinerii celor 120 de credite aferente programului de studii de master didactic.

(4)În condiţiile dublei specializări, absolventul va prezenta fie o a doua lucrare de disertaţie pentru cea de-a doua specializare, fie o singură lucrare de disertaţie care vizează, la nivelul ipotezei formulate, ambele specializări.

(5)Absolventul primeşte o diplomă care atestă competenţele didactice în cea de-a doua specializare şi care îi conferă dreptul de a preda respectiva disciplină, cu condiţia absolvirii masteratului didactic pentru o specializare din domeniul programului de licenţă al cărui absolvent este.

(6)În cazul în care absolventul finalizează simultan programul masteral corespunzător specializării de bază, precum şi modulul aferent celei de-a doua specializări, se eliberează o singură diplomă, pe care sunt menţionate ambele specializări.

Capitolul IVOrganizarea programului de master

Articolul 11

(1)Masterul didactic se organizează numai în cadrul universităţilor care, potrivit reglementărilor în vigoare, sunt abilitate pentru a organiza studii universitare de master.

(2)Masterul didactic se poate organiza în universităţi în parteneriat între departamentele/facultăţile de profil şi structuri instituţionale (departamente/facultăţi) cu profil psihopedagogic.

(3)O universitate poate organiza programul de studii de master didactic pentru unul sau mai multe domenii de licenţă. Structura modulară a planului-cadru de învăţământ favorizează o pregătire didactică de calitate şi economie de resurse.

(4)Mecanismul de selecţie a universităţilor care pot beneficia de finanţare de la MECTS pentru programe de master didactic are în vedere următoarele criterii:

a)existenţa unei baze materiale corelate cu numărul de studenţi previzionaţi la masteratul didactic, în acord cu documentele de acreditare A.R.A.C.I.S. în vigoare;

b)existenţa unor cadre didactice, titulare sau angajate prin colaborare, calificate pentru a preda disciplinele din planul de învăţământ al masteratului;

c)experienţă de cercetare didactică relevantă demonstrată prin publicaţii cotate în baze de date internaţionale;

d)existenţa unui sistem de valorificare a cercetării didactice derulate de studenţi prin intermediul unor publicaţii recunoscute;

e)existenţa unor şcoli de aplicaţie partenere.

Articolul 12

(1)În vederea implementării optime a programului de studii de master didactic, universităţile care ofertează şi implementează programul stabilesc relaţii pe baza unor protocoale de colaborare cu: alte universităţi, sistemul de învăţământ preuniversitar, MECTS, autorităţile locale, mediul de afaceri, instituţii ofertante de servicii în domeniu (centre de consiliere, cluburi şi palate ale copiilor, centre logopedice), organizaţii neguvernamentale etc.

(2)Structurile instituţionale (universităţi/facultăţi/ departamente) care implementează programul de studii de master didactic au următoarele responsabilităţi:

a)să asigure resursele materiale şi umane pentru buna derulare a programului pentru fiecare dintre modulele implementate;

b)să încurajeze cercetarea didactică prin facilitarea accesului la publicaţii şi prin participarea la conferinţe/proiecte, reţele internaţionale de experţi;

c)să aplice planul-cadru propus la nivel central;

d)să sprijine studenţii în selectarea opţionalelor din cadrul planului de învăţământ pentru a răspunde nevoilor de învăţare ale acestora;

e)să propună opţionale proprii în segmentele de plan de învăţământ unde există menţiunea "opţional propus de universitate" - în funcţie de aspiraţiile studenţilor şi în condiţiile în care noile discipline concură la formarea competenţelor didactice enumerate în cap. I;

f)să menţină relaţii de colaborare cu şcolile de aplicaţie partenere şi să gestioneze activităţile de cercetare în parteneriat, schimbând instituţia şcolară sau mentorii dacă serviciile educaţionale furnizate de aceştia nu sunt de calitate;

g)să faciliteze relaţii cu noi parteneri educaţionali din mediul de afaceri, printre autorităţile locale şi ONG-uri, pentru a extinde cercetările în funcţie de nevoile reale ale comunităţilor locale.

(3)În vederea realizării pregătirii practice din cadrul masterului didactic se constituie o reţea de unităţi de învăţământ, denumite în continuare şcoli de aplicaţie. Şcoala de aplicaţie este o unitate de învăţământ selectată de universitate din reţeaua permanentă a unităţilor de învăţământ, pentru a permite accesul studenţilor la derularea de activităţi didactice.

(4)Universităţile care ofertează programul de studii de master didactic vor selecta o varietate de şcoli de aplicaţie care să asigure o diversitate de contexte practice: mai multe niveluri de învăţământ, mai multe tipuri de comunităţi şcolare (rural-urban, centru-periferie), alternative educaţionale ("Step-by-step", "Montessori", "Waldorf" etc.) şi diverse modalităţi de organizare a programului şcolar (inclusiv clase simultane).

(5)Pentru selecţia şcolilor de aplicaţie se va avea în vedere ca în şcoala respectivă să existe cadre didactice care aplică sistematic o abordare centrată pe formarea competenţelor la elevi, şi anume:

a)promovează inovaţia didactică şi perspective noi asupra disciplinei, în funcţie de nevoile şi specificul colectivului de elevi cu care lucrează;

b)realizează valoare adăugată în actul educaţional;

c)promovează valori pozitive în clasă;

d)valorizează elevii dincolo de ora de curs, realizează produse relevante în comunitate;

e)implică elevii în proiecte locale, regionale, internaţionale;

f)prezintă lucrări la simpozioane şi/sau conferinţe de specialitate;

g)manifestă disponibilitate în comunicarea cu studenţii.

(6)Se va urmări ca reţeaua de unităţi de învăţământ selectate să fie diversă din punctul de vedere al dotării materiale, cuprinzând atât şcoli cu resurse modeste, cât şi şcoli care:

a)au acces la internet;

b)au cel puţin două săli de clasă dotate cu calculatoare, în care se va permite accesul studenţilor pentru a realiza aplicaţii;

c)dispun de săli cu mobilier modular;

d)dispun de un spaţiu ce poate fi alocat pentru discuţii între studenţi şi profesori.

(7)Procedura de selecţie a profesorilor din şcolile de aplicaţie care vor activa în calitate de cadre didactice-mentor include:a)scrisoare de intenţie din partea profesorului candidat; b)observări la clasă realizate de personalul din universitate.

(8)În cadrul şcolii de aplicaţie va fi selectat un număr adecvat de cadre didactice-mentor care să asigure derularea de activităţi practice de calitate, alocându-se cel mult 10 studenţi la un mentor. Criteriile pentru selecţia mentorilor se regăsesc la alin. (5) lit. a)-g). La finalul fiecărui an de studiu, mentorii vor fi evaluaţi de către studenţi pe baza unui chestionar şi apreciaţi la nivelul universităţilor prin calificative.

(9)Cadrele didactice care au prestat cel puţin un an activităţi de mentorat pentru studenţii masteranzi conform prezentelor condiţii şi au primit calificativul "Foarte bine" sunt membri de drept în Corpul de mentori pentru stagiul didactic, fără a mai trece prin mecanismul de selecţie prezentat în Metodologia pentru coordonarea stagiului practic în vederea ocupării unei funcţii didactice.

(10)Stabilirea condiţiilor de organizare şi desfăşurare a activităţilor practice pentru masteranzi are loc prin realizarea unui parteneriat între universitate şi şcoala de aplicaţie, care se certifică printr-un contract de colaborare avizat la nivelul inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.

(11)Au dreptul să predea didactica specialităţii cadrele didactice cu titlul ştiinţific de doctor care:

a)au absolvit programe de formare iniţială în domeniul specialităţii; şi b) au experienţă în predarea didacticii şi/sau formare iniţială sau continuă în domeniul ştiinţelor educaţiei, îndeplinind cel puţin una dintre următoarele condiţii:

b.1) formare iniţială în domeniul ştiinţelor educaţiei; sau

b.2) formare continuă în domeniul ştiinţelor educaţiei/didacticii specialităţii prin programe certificate conform reglementărilor în vigoare; sau

b.3) minimum 3 ani experienţă de predare a didacticii specialităţii în sistemul de învăţământ universitar.

Capitolul VParteneriate de învăţare-cercetare

Articolul 13

(1)Pentru a asigura adecvarea formării în cadrul masterului didactic la problemele reale ale şcolii, învăţarea şi cercetarea didactică se derulează în parteneriat, respectiv profesor din mediul academic (tutore) - masterand - profesor din şcoala de aplicaţie (mentor).

(2)Prin masterul didactic se asigură o pregătire practică necesară viitorului profesor. Pregătirea practică din cadrul masterului didactic se realizează prin activităţi derulate în parteneriat cu şcoala de aplicaţie în cadrul unor cursuri din planul de învăţământ, activităţi transferabile în număr de ore de practică. Aceste activităţi sunt:

a)observarea unor activităţi didactice/extraşcolare/de consiliere;

b)predarea asistată de un mentor sau predare în echipă cu un coleg la şcoală sau prin joc de rol în cadrul orelor la universitate;

c)discuţii cu caracter didactic în unitatea şcolară înainte/după orele observate/predate în şcoală;

d)proiecte dezvoltate ca urmare a unor teme de curs şi derulate în şcoală;

e)prezentări în cadrul comisiilor metodice şi al unor sesiuni ştiinţifice la nivel de universitate.

(3)Planul de învăţământ prevede tutoriale de practică, ce constituie o punte de legătură între curriculumul universitar şi activitatea didactică din şcoală. Tutorialele de practică sunt livrate de cadre didactice din universitate (tutori) sau de mentori sau în echipă (mentor-tutor) şi vizează modalităţi prin care diferite teme solicitate la diverse discipline din cadrul programului de master pot fi derulate în şcoală. Totodată planul de învăţământ include şi tutoriale de cercetare, care reprezintă o pregătire desfăşurată pe parcursul programului în vederea structurării, aplicării şi prezentării cercetării didactice care face obiectul disertaţiei. Ansamblul acestor activităţi conduce la circa 1.000 de ore de activitate practică. Acest total exprimă numărul de ore de activităţi directe (NOAD) şi de studiu individual (NOSI) dedicate practicii pe parcursul celor 2 ani de masterat.

(4)Parteneriatul universitate-şcoală de aplicaţie presupune:

a)invitarea şcolii de aplicaţie la seminarele şi conferinţele pe teme de didactică organizate de universitate;

b)dialogul activ între profesorii din învăţământul academic şi mentori, fiind încurajate activităţi comune;

c)realizarea unor cercetări comune între tutorii din universitate şi mentorii din şcolile de aplicaţie;

d)obligaţia mentorilor de a sprijini cercetările studenţilor.

(5)În cazul în care mentorii nu sprijină cercetările studenţilor, aceştia vor fi înlocuiţi.

(6)Dacă masteranzii doresc să lucreze cu alţi profesori decât cei din şcolile de aplicaţie trebuie să adreseze o cerere care va fi analizată în cadrul universităţii, la nivelul structurii instituţionale care livrează programul de master.

Articolul 14

(1)Pregătirea practică din cadrul masterului didactic se poate derula sub forma unui stagiu în străinătate în cadrul unui program al Uniunii Europene - componenta dedicată formării iniţiale a profesorilor - perioadă certificată prin documentul Europass Mobilitate.

(2)Studenţii care beneficiază de stagii în străinătate prin programe de mobilitate vor fi degrevaţi de activităţile corespondente din curriculumul masterului didactic, prin recunoaşterea creditelor transferabile obţinute prin activităţi prestate în cadrul mobilităţii.

Articolul 15

Programul de master didactic poate fi urmat în regim de subvenţie de la bugetul de stat sau în regim cu taxă.

Articolul 16

Absolvenţii de master didactic care au promovat susţinerea disertaţiei urmează să se înscrie în stagiul practic conform art. 240 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Repartizarea pe posturi se va face la nivel naţional pe baza unei medii ponderate reflectând media finală obţinută la masterat - 75% şi media punctajelor obţinute din activităţile de promovare a cercetării didactice - 25% (respectiv publicaţii, participări la conferinţe, la proiecte educaţionale). Aceste punctaje vor fi stabilite la nivel de universitate pe baza unei fişe de apreciere, cuprinsă în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentele condiţii. Metodologia privind repartizarea pe posturi este elaborată prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

Capitolul VIMăsuri tranzitorii

Articolul 17

(1)Absolvenţii studiilor de licenţă promoţiile 2012, 2013 şi 2014 care au finalizat şi modulul psihopedagogic nivelul 1 au dreptul de a profesa în învăţământul primar şi gimnazial, conform prevederilor legale în vigoare la momentul începerii studiilor de licenţă.

(2)Absolvenţii studiilor de licenţă care au finalizat modulul psihopedagogic nivelul 1 pot continua studiile psihopedagogice de nivel 2 şi au dreptul de a profesa şi în învăţământul liceal, conform prevederilor legale în vigoare la momentul începerii studiilor.

(3)Începând cu anul universitar 2015 - 2016 nu se mai fac înscrieri la modulul psihopedagogic nivelul 2.

Capitolul VIIDispoziţii finale

Articolul 18

Absolvenţii masterului didactic pot continua cercetările în didactici prin înscrierea la o şcoală doctorală. În acest caz, absolvenţii care aleg să finalizeze o teză de doctorat în domeniul Ştiinţelor educaţiei pot să predea didactici de specialitate la nivel universitar, în funcţie de specializarea absolvită prin studiile de licenţă.

Articolul 19

Dreptul de a preda în învăţământul preuniversitar este recunoscut tuturor celor care şi-au finalizat studiile conform cerinţelor legale în vigoare la momentul începerii studiilor.

Articolul 20

Calificările obţinute prin masterul didactic se înscriu în Registrul naţional al calificărilor din învăţământul superior.

Articolul 21

La intrarea în vigoare a prezentelor condiţii, orice prevedere contrară se abrogă.

Anexa 1

la condiţii

Planul-cadru de învăţământ pentru masterul didactic

PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT - ANUL I

SEMESTRUL 1

PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT - ANUL I

SEMESTRUL 2

PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT - ANUL II

SEMESTRUL 3

PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT - ANUL II

SEMESTRUL 4

Anexa 2

la condiţii

Lista didacticilor de specialitate*)

Notă *) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului va completa lista didacticilor pentru disciplinele din planurile-cadru de învăţământ preuniversitar în funcţie de domeniile de licenţă vizate de specializările masterului didactic şi ţinând cont de previziunile privind efectivul de cadre didactice necesar bunei funcţionări a sistemului de învăţământ pe termen scurt şi mediu.

Învăţământ primar şi preşcolar

D1 Didactica limbii materne în învăţământul primar şi preşcolar (IPP)

D2 Didactica matematicii în IPP

D3 Didactica istoriei şi a geografiei în IPP

D4 Didactica ştiinţelor în IPP

D5 Didactica artelor în IPP

D6 Didactica tehnologiei în IPP

D7 Didactica activităţilor integrate în IPP

Limbă şi comunicare Limba maternă

D1 Noi perspective în didactica limbii şi a literaturii materne

D2 Didactica limbii materne/Didactica limbii române ca limbă străină

D3 Didactica lecturii

D4 Didactica comunicării orale

D5 Didactica redactării

D6 Valori şi atitudini în predarea-învăţarea-evaluarea limbii şi literaturii materne

Limbi moderne

D1 Didactica comunicării

D2 TIC în didactica limbilor moderne

D3 Didactica limbilor moderne în IPP

D4 Didactica limbilor moderne pentru clasele bilingve şi intensive

D5 Didactica limbilor moderne în şcoli defavorizate

D6 Perspective interculturale în didactica limbilor moderne

Matematică, ştiinţe şi tehnologii

Matematică

D1 Didactica algebrei 1

D2 Didactica geometriei

D3 Didactica algebrei 2

D4 Didactica rezolvării problemelor de statistică, probabilităţi şi grafuri

D5 Didactica analizei matematice

D6 Matematizarea problemelor practice

Fizică

D1 Strategii didactice eficiente în predarea-învăţarea-evaluarea la fizică 1

D2 Strategii didactice eficiente în predarea-învăţarea-evaluarea la fizică 2

D3 Didactica activităţilor experimentale la fizică

D4 Didactica rezolvării problemelor de fizică

D5 Didactica aplicaţiilor practice la fizică

D6 Abordări integrate în predarea-învăţarea-evaluarea disciplinelor ştiinţifice

Chimie

D1 Strategii didactice eficiente în predarea-învăţarea-evaluarea la chimie 1

D2 Strategii didactice eficiente în predarea-învăţarea-evaluarea la chimie 2

D3 Didactica activităţilor experimentale la fizică

D4 Didactica rezolvării problemelor de chimie

D5 Didactica aplicaţiilor practice la chimie

D6 Abordări integrate în predarea-învăţarea-evaluarea disciplinelor ştiinţifice

Biologie

D1 Strategii didactice eficiente în predarea-învăţarea-evaluarea la biologie 1

D2 Strategii didactice eficiente în predarea-învăţarea-evaluarea la biologie 2

D3 Didactica activităţilor experimentale la biologie

D4 Didactica rezolvării problemelor de biologie

D5 Didactica aplicaţiilor practice la biologie

D6 Abordări integrate în predarea-învăţarea-evaluarea disciplinelor ştiinţifice

Informatică/Tehnologii informaţionale şi comunicaţionale (TIC)

D1 Didactica TIC

D2 Didactica TIC specializat

D3 Didactica informaticii

D4 Didactica informaticii în regim intensiv

D5 Etică şi estetică în utilizarea computerului

D6 Utilizarea TIC în activităţi extracurriculare

Om şi societate

Istorie

D1 Decupaje şi perspective în didactica istoriei

D2 Strategii didactice eficiente în predarea-învăţarea-evaluarea istoriei

D3 Perspective integrate în demersul didactic la istorie

D4 Abordarea didactică a problemelor sensibile din istorie

D5 Educaţie nonformală, comunicare şi istorie

D6 Predarea istoriei şi educaţia civică

Geografie

D1 Decupaje şi perspective în didactica geografiei

D2 Strategii didactice eficiente în predarea-învăţarea-evaluarea geografiei

D3 Perspective integrate în demersul didactic la geografie

D4 Valori şi atitudini în demersul didactic la geografie

D5 Proiectarea şi organizarea activităţilor pe teren

D6 Orizontul local şi învăţarea geografiei

Ştiinţe socioumane

D1 Strategii didactice eficiente în predarea-învăţarea-evaluarea disciplinelor socioumane 1

D2 Strategii didactice eficiente în predarea-învăţarea-evaluarea disciplinelor socioumane 2

D3 Perspective integrate în demersul didactic la disciplinele socioumane

D4 Valori şi atitudini în demersul didactic la disciplinele socioumane

D5 Proiectarea şi organizarea activităţilor în şi pentru comunitate

D6 Repere didactice pentru dezvoltarea competenţelor antreprenoriale la elevi

Anexa 3

la condiţii

Repere curriculare*) pentru didacticile

corespunzătoare specializării Limbi moderne

Notă *) Conform art. 237 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului stabileşte reperele curriculare şi calificările de formare iniţială teoretică în specialitate a personalului didactic.

PROGRAMA DE STUDIU

*1) NOSI - numar de ore pentru studiu individual.

Competenţe specifice vizate

–Identificarea factorilor care favorizează comunicarea la ora de limbi moderne

–Identificarea aspectelor care blochează dezvoltarea competenţelor de comunicare

–Analiza clişeelor didactice în abordarea predării limbilor moderne

–Construirea de ocazii de învăţare pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare

–Aplicarea unor activităţi de comunicare în clasa reală

–Conştientizarea importanţei proiectării didactice pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare

Tematica abordată

CURS

● Conceptualizarea didactică a comunicării. Proiectare didactică pentru comunicare. Cadrul european comun de referinţă

● Stereotipuri care blochează dezvoltarea competenţelor de comunicare

● Situaţia de comunicare între artificial, verosimil şi autentic. Contextualizarea învăţării. Ancore în educaţia nonformală

● Interacţiunea în comunicare. Gestionarea grupurilor. Strategii pentru construirea echipei

● Receptarea mesajelor. Facilitarea înţelegerii mesajelor orale. Facilitarea înţelegerii textului scris. "Strategii" pe niveluri în Portofoliul european al limbilor

● Producerea mesajelor. Funcţii ale limbii/Acte de vorbire propuse în programele şcolare

● Comunicarea în limbi moderne în contextul celor 8 competenţe-cheie - demersuri integrate la orele de limbi moderne

SEMINAR

● Paşaportul lingvistic - analiza pe nivel de achiziţie. Proiecte de comunicare - analiză de proiecte didactice

● Rutina didactică la orele de limbi moderne - studii de caz:

–tiparul vocabular - gramatică - text (citit şi tradus);

–gramatica descriptivă/analitică versus gramatica funcţională;

–exerciţiul decontextualizat;

–compunerea şcolară.

● Construirea contextelor de comunicare şi adecvarea la vârsta elevilor. Contexte de comunicare în:

–ciclul achiziţiilor fundamentale;

–ciclul de dezvoltare;

–ciclul de orientare;

–ciclul de aprofundare.

● Tehnici pentru stimularea discuţiilor:

–jocul de rol, comunicarea simulată, comunicarea veridică şi învăţarea socială;

–dezbatere şi argumentare: proceduri pentru exprimarea pro-contra; ascultarea activă.

● Exersarea receptării: desprinderea semnificaţiei globale, identificarea informaţiilor specifice, sesizarea informaţiilor-cheie, detectarea atitudinii emiţătorului. Lectura pentru informare. Lectura imaginii. Documentarea din surse digitale, livreşti sau directe

● Exersarea producerii de mesaje. Redactarea funcţională - construirea de sarcini motivante pentru elevi

● Proiecte integrate la limbi moderne

Evaluarea

Pe parcursul semestrului se vor evalua: implicarea în discuţii şi în rezolvarea sarcinilor - 30%; relevanţa interevaluării şi autoevaluării unui proiect de unitate de învăţare - 30%.

Evaluarea finală constă în performarea a 15 minute de activitate didactică în cadrul unui joc de rol în care sunt implicaţi colegii ca elevi (40%). Evaluarea finală are ca precondiţii elaborarea unui proiect de unitate de învăţare coerent şi participarea la minimum 5 din cele 7 cursuri şi minimum 12 din cele 14 seminare.

Criteriile folosite sunt următoarele:

● Studentul realizează un proiect de unitate de învăţare coerent.

● Studentul focalizează dezvoltarea competenţelor de comunicare în cadrul jocului de rol.

● Studentul derulează activităţi motivante.

● Sunt folosite resurse adecvate pentru învăţarea comunicării.

● Sunt stimulate interacţiunile dintre elevi.

● Studentul monitorizează activităţile în cadrul jocului de rol.

● Studentul dă instrucţiuni clare.

Pentru nota 10 toate criteriile trebuie să fie satisfăcute.

PROGRAMA DE STUDIU

*1) NOSI - numar de ore pentru studiu individual.

Competenţe specifice vizate

–Identificarea mijloacelor digitale care favorizează învăţarea limbilor moderne

–Identificarea competenţelor de comunicare/a valorilor şi atitudinilor din programele şcolare care se pot dezvolta prin intermediul TIC

–Investigarea potenţialului resurselor TIC pentru dezvoltarea achiziţiilor la limbi moderne

–Construirea de ocazii de învăţare pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare/formarea de valori şi atitudini prin intermediul TIC1) NOSI - număr de ore pentru studiu individual.

–Conştientizarea importanţei TIC pentru comunicare în societatea contemporană

–Manifestarea deschiderii pentru comunicarea prin intermediul resurselor TIC la orele de limbi moderne

Tematica abordată

CURS

● De la resurse TIC la dezvoltarea competenţelor de comunicare. "Arsenalul" digital în învăţarea comunicării în limbi străine

● De la resurse TIC la formarea de valori şi atitudini. Comunicarea interculturală în epoca digitală

● Competenţe de comunicare şi mijloace TIC. Contextul digital în construirea competenţelor de comunicare. Epoca "mess" şi elevul "zappiens"

● Noi perspective pentru lectură - documentarea din surse digitale

● Noi perspective pentru producerea de mesaj oral şi/sau scris - teme individuale şi de grup sub forma unor prezentări PPT

● Comunicarea cu elevii prin canale digitale

● Proiecte europene pe tema "TIC şi învăţarea limbilor moderne"

SEMINAR

● Resurse digitale utile profesorului de limbi străine: site-uri pentru tematica de civilizaţie. Imagini/Clipuri ca resurse la clasă şi pentru teme de casă. Enciclopedii digitale/online. Muzee virtuale. AEL (Advanced E-learning)

● Atitudini de comunicare: lecţii de discriminare pe internet. Clipuri, imagini, articole cu încărcătură valorică - studii de caz în perspectivă didactică

● Sarcini de lucru ieri şi azi:

–scrisoare personală şi mesaj e-mail;

–biletul şi sms-ul;

–discuţia şi chat-ul;

–compunerea şi blogul;

● scrierea funcţională şi completarea formularelor online. Paşaportul lingvistic. CV european;

● clipul youtube ca punct de acces. Realizarea de proiecte cu publicare pe youtube;

● jocurile pe calculator ca sursă de inspiraţie la ora de limbi moderne. Film şi muzică în limba studiată;

● portofoliul electronic al elevului. Portofoliul electronic al profesorului.

Evaluarea

Pe parcursul semestrului se vor evalua: implicarea în discuţii online, intrarea în interacţiuni multiple cu participanţii la forum - 30%; relevanţa şi pertinenţa temelor de casă incluse într-un portofoliu - 30%.

Evaluarea finală constă în prezentarea orală a uneia dintre temele de casă (40%). Evaluarea finală are ca precondiţii realizarea unui portofoliu în acord cu instrucţiunile date şi participarea la minimum 5 din cele 7 cursuri şi la minimum 12 din cele 14 seminare.

Criteriile folosite sunt următoarele:

● Studentul realizează un portofoliu în acord cu cerinţele exprimate.

● Studentul participă la dezbaterile online referitoare la TIC în cadrul orelor de limbi moderne.

● Studentul realizează un proiect de unitate de învăţare coerent în care sunt folosite resurse digitale.

● Studentul propune activităţi pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare prin intermediul TIC.

● Studentul selectează surse TIC motivante pentru învăţarea la limbi moderne la diverse niveluri de achiziţie/vârstă.

● Studentul aduce evidenţe ale folosirii TIC la una dintre clasele unde a participat.

● Studentul oferă concluzii pertinente în legătură cu folosirea TIC la orele de limbi moderne.

Pentru nota 10 toate criteriile trebuie să fie satisfăcute.

PROGRAMA DE STUDIU

*1) NOSI - numar de ore pentru studiu individual.

Competenţe specifice vizate

–Identificarea factorilor care facilitează învăţarea unei limbi moderne în cadrul învăţământului primar şi preşcolar (IPP)

–Identificarea stereotipurilor care produc achiziţii defectuoase ale limbii moderne la clasele mici

–Explorarea metodologiei interactive în vederea construirii unor strategii eficiente pentru învăţarea limbilor moderne în IPP

–Dezvoltarea de exerciţii, jocuri, antrenamente pentru stimularea comunicării la şcolarii mici

–Elaborarea de proiecte de unităţi de învăţare pentru grupuri de elevi din IPP şi aplicarea acestora

–Conştientizarea importanţei abordării contextualizate şi ludice în predarea limbilor moderne în IPP

Tematica abordată

CURS

● Învăţarea limbilor moderne în IPP - perspectiva psihologică, curriculară, culturală

● Stereotipuri care blochează dezvoltarea competenţelor de comunicare în IPP - startul greşit şi repercusiunile pentru evoluţia în învăţarea comunicării

● Universul referenţial în IPP - mediul familiar, situaţii de comunicare imediată, acte de vorbire/funcţii ale limbii în performări elementare

● Verbal şi nonverbal în învăţarea limbilor moderne în IPP. Diversitatea codurilor accesibile elevilor

● Resurse eficiente pentru învăţarea limbilor moderne în cadrul IPP

● Comunicare-învăţare-evaluare. Folosirea descriptorilor de performanţă în aprecierea achiziţiilor de comunicare la clasele mici

● Proiectul ca activitate de învăţare şi modalitate de evaluare în IPP

SEMINAR

● "Proiectul de comunicare" în IPP. Intuirea conceptelor şi dimensiunea ludică

● Rutina păguboasă la clasele mici:

–perspectiva livrescă şi decontextualizarea;

–gramatică descriptivă şi metalimbaj;

–accentul pe cuvânt;

–traducerea pentru verificarea înţelegerii

● Sarcini elementare pentru comunicarea în limbi moderne. Mesajul scurt, simplu, clar articulat pentru ascultare. Oferirea/Solicitarea de informaţii simple despre sine/mediul familiar. Salutul, prezentarea

● Învăţarea comunicării în limbi moderne combinând codul verbal şi coduri nonverbale: jocul didactic, jocul de rol şi pantomima; cântecul şi rimele; desenul, banda desenată şi filmul

● Concretul în învăţare - folosirea obiectelor şcolare, a unei varietăţi de etichete, a altor artefacte din clasă; folosirea jucăriilor sau a obiectelor elevilor. Cărţi uriaşe. Alte cărţi ilustrate. Confecţionarea resurselor

● Evaluarea achiziţiilor de comunicare - grile de observare pentru pronunţie, producerea mesajelor simple, participarea la interacţiuni uzuale. Itemi pentru evaluarea înţelegerii mesajelor orale şi scrise. Itemi pentru evaluarea mesajelor produse de elevi

Evaluarea

Pe parcursul semestrului se vor evalua: relevanţa poziţiilor exprimate în cadrul discuţiilor - 30%, adecvarea temelor de casă - 30%.

Modalitatea de examinare finală: probă practică (40%). Studenţii vor performa 15 minute de activitate didactică într-un joc de rol în care sunt implicaţi colegii ca elevi în IPP. Intrarea în examen este condiţionată de construirea unui portofoliu cuprinzând un proiect de unitate de învăţare şi teme de casă şi de participarea la minimum 5 din cele 7 cursuri, precum şi la 12 din cele 14 seminare.

Criteriile de evaluare sunt următoarele:

● Studentul realizează un portofoliu în acord cu instrucţiunile date.

● Studentul construieşte diverse interacţiuni în cadrul jocului de rol.

● Studentul derulează activităţi ludice, stimulative pentru IPP.

● Studentul combină verbalul şi nonverbalul în cadrul activităţilor de învăţare.

● Studentul dă instrucţiuni clare într-un discurs inteligibil vârstei şcolare mici.

● Studentul foloseşte resurse motivante pentru elevii din IPP.

● Studentul monitorizează activităţile de învăţare.

Pentru nota 10 toate criteriile trebuie să fie satisfăcute.

PROGRAMA DE STUDIU

*1) NOSI - numar de ore pentru studiu individual.

Competenţe specifice vizate

–Recunoaşterea nevoilor şi aspiraţiilor elevilor din clasele intensive şi bilingve

–Investigarea avantajelor şi dezavantajelor metodologiei interactive în contextul claselor intensive/bilingve

–Redactarea de programe de opţional pentru clase intensive/bilingve

–Elaborarea de proiecte de unităţi de învăţare pentru clase intensive/bilingve

–Construirea de ocazii de învăţare a competenţelor metacognitive

–Conştientizarea necesităţii transferului de responsabilitate asupra procesului de învăţare către elev

Tematica abordată

CURS

● Exigenţele sociale faţă de învăţarea eficientă a limbilor. Statutul claselor intensive şi bilingve. CLIL*2) în Europa

*2) CLIL - Content and language integrated learning - învăţarea diverselor discipline şcolare în limba străină

● Proiectarea didactică în cazul claselor intensive pe segmentul primar-gimnaziu

● Opţionalul de limbă modernă la clasele intensive - repere de proiectare

● Programele pentru clase bilingve la liceu - repere de implementare

● Strategii eficiente pentru abordarea temelor de cultură şi civilizaţie

● Proiecte semnificative pentru elevi cu ritm rapid de învăţare

● Autonomia în învăţare la clasele intensive şi bilingve

SEMINAR

● Profilul elevilor în clasele intensive şi bilingve - studiu de caz

● Clasele intensive în cadrul învăţământului primar - abordări posibile

● Clasele intensive la liceu - soluţii practice

● Programe de opţional pentru clasele intensive - exemple de bune practici

● Proiectarea opţionalelor

● Programe de bilingv - analiză de text

● Provocări pentru abordarea didactică eficientă la bilingv. Jocul de rol de la improvizaţie la dramatizare: etape în construirea rolului. Portofoliul pe teme de civilizaţie/literatură

● Folosirea experienţelor de educaţie nonformală

● Confecţionarea de resurse de învăţare pentru clasele mici în cadrul proiectelor de la intensiv şi bilingv

● Stimularea dezvoltării competenţelor metacognitive - practici de succes

Evaluarea

Pe parcursul semestrului se vor evalua: implicarea în discuţii - 30%; relevanţa şi pertinenţa temelor de casă incluse într-un portofoliu - 30%.

Evaluarea finală constă în prezentarea unei aplicaţii la o clasă de intensiv/bilingv (40%).

Evaluarea finală are ca precondiţie participarea la minimum 5 din cele 7 cursuri şi la minimum 12 din cele 14 seminare.

Criteriile folosite sunt următoarele:

–Studentul realizează un portofoliu în acord cu instrucţiunile date.

–Studentul prezintă evidenţe ale derulării activităţilor comunicative la clasă.

–Studentul explică demersul urmărit în cadrul proiectului.

–Studentul răspunde la două întrebări referitoare la derularea proiectului.

–Studentul comentează artefactele realizate de elevi.

–Studentul explică impactul (pozitiv/negativ) strategiilor folosite.

–Studentul comentează reacţiile elevilor.Pentru nota 10 toate criteriile trebuie să fie satisfăcute.

PROGRAMA DE STUDIU

*1) NOSI - numar de ore pentru studiu individual.

Competente specifice vizate

–Recunoaşterea nevoilor şi aspiraţiilor elevilor din clasele defavorizate

–Investigarea avantajelor şi dezavantajelor metodologiei interactive în contextul claselor defavorizate

–Elaborarea de proiecte de unităţi de învăţare cu sarcini diferenţiate

–Redactarea de proiecte motivante pentru clase defavorizate

–Construirea de ocazii de învăţare în contexte familiare elevilor, cu potenţial stimulativ

–Conştientizarea importanţei abordărilor integrate pentru stimularea comunicării

Tematica abordată

CURS

–Provocări în abordarea limbilor moderne în şcoli defavorizate. Aplicarea curriculumului pentru elevii în risc de abandon. Achiziţii anterioare nestructurate. Achiziţia minimală

–Contexte motivante pentru folosirea şi dezvoltarea competenţelor de comunicare. Relevanţa învăţării unei limbi moderne

–Abordarea diferenţiată. Teoria inteligenţelor multiple şi aplicaţii didactice în situaţii de defavorizare

–Abordări integrate şi activităţi extracurriculare pentru elevii în risc de abandon. Resurse didactice din materiale reciclate. Participarea elevilor la realizarea resurselor

–Comportamentul verbal şi nonverbal al profesorului de limbi moderne în clase defavorizate. Necesitatea reflexivităţii

SEMINAR

–Lipsa de motivaţie pentru învăţare. Necesitatea limbii moderne în context - învăţarea semnificativă

–Proiectul ZEP (zone de educaţie prioritare) - câteva exemple de bune practici

–Valorizarea fiecărui elev - instituirea de simboluri pentru feedback, feedback pozitiv, încurajarea răspunsului

–Factori de motivare la ora de limbi moderne: Lectura imaginii. Muzica tinerilor. Activităţi manuale. Folosirea culorii. Modele exemplare. Tematici interesante, la propunerea elevilor

–Formularea de sarcini minimale pentru competenţele din curriculum. Activităţi diferenţiate la nivelul grupurilor. Input special pentru elevii în risc de abandon. Activităţi de recuperare1) NOSI - număr de ore pentru studiu individual.

–Sarcini de demonstrare a înţelegerii mesajului verbal prin intermediul diverselor coduri de simbolizare

–Proiectul TIM - exemple de bune practici. Rubricaturi de notare. Necesitatea construirii de sarcini echivalente

–Folosirea desenelor şi a altor artefacte realizate de elevi ca resursă didactică. Colajul din reviste vechi, prospecte publicitare

Evaluarea

Pe parcursul semestrului vor fi evaluate: pertinenţa luărilor de poziţie în cadrul discuţiilor - 30%, relevanţa temelor de casă - 30%.

Pentru evaluarea finală, studenţii vor prezenta concluziile aplicării unei unităţi de învăţare la clasă - 40%. Intrarea în examen este condiţionată de participarea la minimum 3 dintre cele 5 cursuri şi la minimum 9 din cele 10 seminare, precum şi de construirea unui portofoliu cuprinzând un proiect de unitate de învăţare şi teme de casă.

Criteriile de evaluare sunt următoarele:

–Studentul realizează un portofoliu în acord cu instrucţiunile date.

–Studentul prezintă evidenţe ale derulării activităţilor comunicative la clasă.

–Studentul explică demersul urmărit în cadrul proiectului.

–Studentul răspunde la două întrebări referitoare la derularea proiectului.

–Studentul comentează artefactele realizate de elevi.

–Studentul explică impactul (pozitiv/negativ) strategiilor folosite.

–Studentul se autoevaluează.

Pentru nota 10 toate criteriile trebuie să fie satisfăcute.

PROGRAMA DE STUDIU

*1) NOSI - numar de ore pentru studiu individual.

Competenţe specifice vizate

–Identificarea de stereotipii culturale

–Analiza valorilor şi a atitudinilor recomandate prin curriculum

–Elaborarea de proiecte cu referinţe culturale

–Conştientizarea impactului educaţional al referinţelor culturale

–Raportarea la diferenţe culturale în proiectarea, organizarea şi evaluarea activităţilor didactice

Tematica abordată

CURS

–Interculturalitatea în actualitate. Proiecte europene care vizează dimensiunea interculturală în învăţarea limbilor moderne

–Abordarea elementelor de civilizaţie în cadrul orelor de limbi moderne

–Abordarea elementelor de istorie şi geografie a spaţiului cultural care vehiculează limbile moderne studiate

–Repere pentru abordarea literaturii în orele de limbi moderne

–Cultura tinerilor în spaţiul cultural care vehiculează limbile moderne studiate

SEMINAR

–Competenţa-cheie de sensibilizare şi exprimare culturală - analiza componentelor, conform recomandării Parlamentului European

–Repere culturale în curriculum - analiză de programe şcolare

–Stereotip cultural - reprezentări, delimitări conceptuale şi fapt divers

–Abordarea obiceiurilor şi stilurilor de viaţă în cadrul orelor de limbi moderne

–Anecdote construite în jurul stereotipului cultural - explorare didactică

–Exemple de proiecte de istorie, geografie şi turism în cadrul orelor de limbi străine

–Abordarea elementelor de artă în cadrul orelor de limbi moderne

–Tematici referitoare la cultura tinerilor şi la conflictul dintre generaţii

Evaluarea

Pe parcursul semestrului se vor evalua: participarea la discuţii (30%) şi temele de casă (30%).

La evaluarea finală (40%), studenţii vor performa 15 minute joc de rol pentru o secvenţă didactică care presupune abordarea unui element de cultură/civilizaţie. Intrarea în examen este condiţionată de participarea la minimum 3 dintre cele 5 cursuri şi minimum 9 dintre cele 10 seminare, precum şi de construirea unui portofoliu cuprinzând un proiect de unitate de învăţare (din care se alege secvenţa de performat prin joc de rol) şi teme de casă.

Criteriile de evaluare sunt următoarele:

–Studentul focalizează dezvoltarea de valori şi atitudini în cadrul jocului de rol.

–Studentul derulează activităţi stimulative.

–Studentul derulează activităţi adecvate vârstei elevilor.

–Este folosit un management al timpului adecvat.

–Sunt folosite forme adecvate de organizare a clasei.

–Studentul monitorizează activităţile în cadrul jocului de rol.

Pentru nota 10 toate criteriile trebuie să fie satisfăcute.

PROGRAMA DE STUDIU

*1) NOSI - numar de ore pentru studiu individual.

Competenţe specifice vizate

–Identificarea caracteristicilor cognitive şi atitudinale promovate de aria curriculară Limbă şi comunicare

–Descoperirea procedurilor filologice relevante pentru formarea competenţelor de comunicare la elevi

–Analiza macroconceptelor lingvistice, comunicaţionale, culturale, folosite de disciplinele ariei curriculare pentru a evita suprapunerile/contradicţiile în proiectarea/derularea demersului didactic

–Selectarea strategiilor didactice şi de comunicare adecvate formării la elevi a comportamentelor comunicative eficiente

–Manifestarea interesului pentru o abordare didactică în perspectivă transdisciplinară

Tematica abordată

–Decupajul curricular al domeniilor cunoaşterii. Documentele reglatoare despre aria curriculară. Disciplinele ariei curriculare Limbă şi comunicare

–Perspectiva europeană asupra comunicării. Comparaţii EQF (European Qualification Framework - Cadrul european al calificărilor), Domains of Key competence, DESECO (Definition and Selection of Competencies - program iniţiat de OCDE pentru realizarea unui cadru generator în vederea formulării competenţelor), Portofoliul european şi paşaportul lingvistic

–Un fundament integrator în cadrul ariei curriculare Limbă şi comunicare - modelul comunicativ funcţional

–Decupaje de conţinut/Macroconcepte în aria curriculară Limbă şi comunicare. Stereotipii în abordarea conţinuturilor

–Clişee metodologice în aria curriculară Limbă şi comunicare. Revizitarea comunicativă a procedurilor filologice tradiţionale - analiza de text; caracterizarea personajului; descrierea

–Comunicare în interacţiune: discuţie, dezbatere, masă rotundă, e-forum

–Metode ale gândirii critice în dezvoltarea competenţelor de comunicare

Evaluare

În cadrul cursului se vor evalua: implicarea în discuţii şi pertinenţa luării de poziţie - 30%.

Două evaluări pe parcurs vor viza: relevanţa şi pertinenţa temelor de casă - 30%.

Evaluarea finală constă în prezentarea orală a unei activităţi incluse ca piesă de portofoliu (piesa de portofoliu este aleasă de examinator) (30%). Evaluarea finală are ca precondiţie construirea unui portofoliu cu teme de casă.

Criteriile folosite sunt următoarele:

–Toate temele incluse în portofoliu sunt relevante pentru cerinţele exprimate.

–Studentul a prestat o activitate relevantă la curs.

–Prezentarea orală denotă o activitate autentică derulată de student pe parcursul semestrului.

–Studentul răspunde cu precizie la două întrebări legate de derularea activităţii prezentate.

–Studentul argumentează relevanţa activităţii pentru perspectiva integrată.

–Studentul oferă concluzii pertinente în legătură cu activitatea derulată.

–Studentul se autoevaluează adecvat.Pentru nota 10 toate criteriile trebuie să fie satisfăcute.

Anexa 4

la condiţii

Fişa de apreciere a studentului privind activitatea de cercetare

Universitatea ...................................................

Master didactic - specialitate ..................................

Numele ..........................................................

A. Cercetări publicate (1p pentru fiecare cercetare publicată ca autor unic, fracţie pentru fiecare cercetare publicată în calitate de coautor) .................... (se menţionează articolul/capitolul şi publicaţia)

B. Participări la conferinţe (1p pentru fiecare lucrare prezentată ca autor unic, fracţie pentru fiecare lucrare prezentată în calitate de coautor) .................. (se menţionează titlul prezentării şi conferinţa)

C. Implicarea în proiecte educaţionale (1p. pentru fiecare proiect la care participă) ...................... (se menţionează titlul proiectului şi beneficiarul acestuia)