Statutul din 4 decembrie 1990 (actualizat)

Capitolul 1Dispoziţii generale

Articolul 1

Prezentul statut reglementează activităţile aeronautice militare, categoriile de personal aeronautic din Ministerul Apărării Naţionale şi din alte instituţii sau structuri care desfăşoară activităţi aeronautice militare, îndatoririle şi drepturile acestuia.

Art. 1 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 139 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011.

Articolul 2

Personalul aeronautic din Ministerul Apărării Naţionale şi din alte instituţii sau structuri care desfăşoară activităţi aeronautice militare, denumit în continuare personal aeronautic, îşi desfăşoară activitatea în scopul apărării spaţiului aerian al ţării ca spaţiu integrant al NATO, pentru menţinerea integrităţii teritoriale a ţării, a independenţei şi suveranităţii naţionale şi pentru îndeplinirea cu succes a misiunilor multinaţionale asumate de România.

Art. 2 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 139 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011.

Articolul 3

Personalul aeronautic trebuie să aibă o conduită demnă, să dea dovadă de disciplină, să dobândească o temeinică pregătire profesională, astfel încât activităţile aeronautice să se desfăşoare cu eficienţă şi în siguranţă pentru îndeplinirea misiunilor ce îi revin în timp de pace, de criză şi de război, în conformitate cu legislaţia naţională şi reglementările aeronautice.

Art. 3 a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 139 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011.

Articolul 4

Activităţile aeronautice militare cuprind:

a)managementul operaţiilor aeriene, planificarea, comanda, controlul la sol şi în zbor, utilizarea flexibilă a spaţiului aerian, prin asigurarea coordonării zborului aeronavelor între structurile civile şi militare de control al traficului aerian şi asigurarea serviciilor de informare aeronautică;

Litera a) a art. 4 a fost modificată de pct. 4 al articolului unic din LEGEA nr. 139 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011.

b)organizarea, pregătirea şi executarea zborurilor cu aeronave militare şi a paraşutiştilor în scopuri militare;

c)planificarea, organizarea, executarea şi controlul asigurării tehnice de aviaţie a zborurilor cu aeronave militare şi asigurării tehnice a paraşutiştilor în scopuri militare;

d)planificarea, organizarea, executarea, controlul şi recepţia activităţilor de proiectare, probare, fabricare, modernizare, reparare, cercetare şi testare a tehnicii aeronautice militare;

Litera d) a art. 4 a fost modificată de pct. 4 al articolului unic din LEGEA nr. 139 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011.

e)planificarea, organizarea, executarea şi controlul asigurării tehnice de comunicaţii şi informatică şi de sisteme terestre de navigaţie aeriană şi controlul spaţiului aerian;

Litera e) a art. 4 a fost modificată de pct. 4 al articolului unic din LEGEA nr. 139 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011.

f)colectarea, prelucrarea şi analiza informaţiilor meteorologice, precum şi elaborarea prognozelor meteorologice, pentru zonele aerodromurilor militare, terenurilor şi platformelor de decolare-aterizare utilizate de aeronave militare, traiectele de zbor şi raioanele de ducere a acţiunilor de lupta de către aviaţia militară.

g)activităţi aeronautice medicale specifice.

Litera g) a art. 4 a fost introdusă de pct. 5 al articolului unic din LEGEA nr. 139 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011.

Articolul 5

Conducerea activităţilor aeronautice militare se execută de către Ministerul Apărării Naţionale şi de alte structuri care desfăşoară activităţi aeronautice militare.

Reglementarea în domeniul aeronautic militar pentru toţi utilizatorii spaţiului aerian care deţin aeronave de stat române sau străine este asigurată de către autoritatea aeronautică militară naţională din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

Autoritatea aeronautică militară naţională este Statul Major al Forţelor Aeriene.

Art. 5 a fost modificat de pct. 6 al articolului unic din LEGEA nr. 139 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011.

Capitolul 2Personalul aeronautic

Articolul 6

Se consideră personal aeronautic cadrele militare, soldaţii şi gradaţii voluntari, elevii şi studenţii din instituţiile militare de învăţământ de aviaţie, militarii în termen, rezerviştii concentraţi cu scoatere din producţie şi personalul civil din Ministerul Apărării Naţionale, militarii detaşaţi în economia naţională, precum şi personalul din alte instituţii sau structuri care, în baza calificării deţinute şi a funcţiilor pe care le îndeplineşte, desfăşoară activităţi aeronautice militare.

Art. 6 a fost modificat de pct. 7 al articolului unic din LEGEA nr. 139 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011.

Articolul 7

Personalul aeronautic din aviaţia militară se compune din:

a)personalul aeronavigant;

b)personalul nenavigant (de sol).

Articolul 8

Personalul aeronavigant cuprinde:

a)personalul navigant de aviaţie;

b)paraşutiştii.

Articolul 9

Personalul navigant de aviaţie cuprinde:

a)personalul care conduce în zbor aeronave: piloţii, piloţii de încercare şi cosmonauţii;

b)navigatorii de bord;

c)personalul tehnic-ingineresc de exploatare în zbor a aeronavelor, motoarelor, instalaţiilor, echipamentelor şi sistemelor de bord:

–ingineri, subingineri şi tehnicieni de bord;

–radiotelegrafişti de bord;

–operatori foto, video, de sisteme de comunicaţii şi achiziţii de voce şi date, de radiolocaţie şi hidrolocaţie, de sisteme de supraveghere aeriană, troliu, sarcini exterioare;

–specialişti cu încărcarea şi centrajul;

–trăgători aerieni;

d)personalul de însoţire: însoţitori de bord, supraveghetori de zbor, reprezentanţi de zbor, paramedici, medico-sanitar, operatori căutare, salvare-evacuare;

e)personalul tehnic-ingineresc pentru încercarea, recepţia şi controlul în zbor al aeronavelor;

–ingineri, subingineri, tehnicieni de încercare, recepţie şi control;

–operatori de bord pentru aparatura de încercare-testare ambarcată.

Art. 9 a fost modificat de pct. 8 al articolului unic din LEGEA nr. 139 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011.

Articolul 10

Din categoria paraşutiştilor fac parte personalul militar şi civil din Ministerul Apărării Naţionale, precum şi militarii din instituţii sau structuri care, prin funcţiile ce le deţin, au prevăzută specialitatea de paraşutist ori cercetaş prin paraşutare şi care execută paraşutări din aeronave în scopul îndeplinirii unei misiuni de luptă, instruire, antrenament, încercare, recepţie sau verificare a tehnicii de paraşutare ori de salvare.

Art. 10 a fost modificat de pct. 9 al articolului unic din LEGEA nr. 139 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011.

Articolul 11

Elevii care se instruiesc pentru însuşirea unei specialităţi de personal aeronavigant în instituţiile militare de învăţămînt, centrele de instrucţie şi unităţile militare care pregătesc cadre militare de rezerva se considera personal aeronavigant din momentul începerii activităţii de zbor sau paraşutare.

Articolul 12

Personalul aeronautic nenavigant de sol cuprinde:

a)personal tehnic ingineresc de aviaţie;

b)cadre militare, soldaţi şi gradaţi voluntari, militari în termen şi personalul civil din Ministerul Apărării Naţionale şi din alte instituţii sau structuri care desfăşoară activităţi aeronautice militare;

c)navigatori de sol: controlori de trafic aerian operaţional şi controlori aerieni în poziţii înaintate, controlori ai interceptării, controlori de zbor de la bordul aeronavelor, alt personal care, în baza calificării deţinute şi a funcţiilor pe care le îndeplineşte, execută planificarea, coordonarea, inclusiv a survolului spaţiului aerian, dirijarea sau controlul aeronavelor în zbor sau la sol pe suprafeţele de manevră;

d)meteorologi;

e)personal tehnic-ingineresc de comunicaţii aeronautice şi informatică şi de sisteme terestre de navigaţie aeriană şi control spaţiu aerian.

Art. 12 a fost modificat de pct. 10 al articolului unic din LEGEA nr. 139 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011.

Articolul 13

Din categoria personalului tehnic-ingineresc de aviaţie face parte personalul militar şi civil care organizează, conduce, controlează sau execută activităţi de operare şi mentenanţă, încercare, proiectare, fabricare, cercetare, modernizare, reparare şi testare a aeronavelor militare, simulatoarelor de aviaţie, mijloacelor tehnice de control complex pentru deservirea acestora şi de asigurare cu tehnică aeronautică militară, fiind calificat în una dintre următoarele specialităţi:

a)ofiţerii ingineri, subingineri şi tehnici, maiştrii militari şi subofiţerii de aviaţie:

–aeronave şi motoare de aviaţie;

–armament, rachete, muniţii de aviaţie şi sisteme de salvare;

–electromecanică şi automatizări de bord de aviaţie;

–radioelectronică de bord de aviaţie, avionică;

–electromecanic grup electrogen şi gaze;

b)soldaţii şi gradaţii voluntari, militarii în termen şi personalul civil:

–armament de bord şi muniţii de aviaţie;

–electromecanică şi automatizări de bord;

–celulă şi motor;

–instalaţii radioelectronice de bord;

–electromecanic;

–acumulatorist;

–electromecanic grup electrogen şi gaze;

–radioelectronică de bord de aviaţie, avionică.

Art. 13 a fost modificat de pct. 11 al articolului unic din LEGEA nr. 139 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011.

Articolul 14

Din categoria navigatorilor de sol face parte personalul militar şi civil care, potrivit calificărilor, execută dirijarea şi controlul aeronavelor în zbor şi pe suprafeţele de manevră, planificarea sau coordonarea activităţii de zbor, fiind calificat în una dintre următoarele specialităţi:

a)controlor de trafic aerian operaţional, controlor cu interceptarea - navigator radar;

b)controlor aerian în poziţii înaintate;

c)controlor de trafic aerian operaţional însărcinat cu programarea, dirijarea, coordonarea şi controlul zborurilor - navigator dispecer, controlor de zbor la bordul navelor, director sau ofiţer punte zbor;

d)navigator însărcinat cu dirijarea aeronavelor în zbor - navigator radar;

e)navigator pentru programarea, dirijarea, coordonarea şi controlul zborurilor aeronavelor - navigator dispecer;

f)cadrele militare din statele majore şi centrele de operaţii aeriene ale unităţilor de aviaţie;

g)operatori de aeronave fără piloţi.

Art. 14 a fost modificat de pct. 12 al articolului unic din LEGEA nr. 139 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011.

Articolul 15

Din categoria meteorologilor face parte personalul militar şi civil care, potrivit atribuţiilor funcţionale, colectează, prelucrează şi analizează datele meteorologice, elaborează prognoze meteorologice, fiind calificat în una dintre următoarele specialităţi:

Partea introductivă a art. 15 a fost modificată de pct. 13 al articolului unic din LEGEA nr. 139 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011.

–meteorologie;

–radiotelegrafie meteo;

–radiolocaţie meteorologica.

Articolul 16

Din categoria personalului de comunicaţii aeronautice, de sisteme terestre de navigaţie aeriană şi de supraveghere şi control spaţiu aerian face parte personalul militar şi civil care planifică, organizează, conduce, controlează sau execută activităţi de operare, mentenanţă, proiectare, încercare, fabricare, modernizare, reparare şi testare a tehnicii de comunicaţii aeronautice şi a sistemelor terestre de navigaţie aeriană, fiind calificat în una dintre următoarele specialităţi:

–comunicaţii şi informatică;

–radiolocaţie;

–electromecanică.

Art. 16 a fost modificat de pct. 14 al articolului unic din LEGEA nr. 139 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011.

Articolul 17

Specialităţile de personal aeronautic se completează prin reglementări emise de către Ministerul Apărării Naţionale, în funcţie de necesităţile impuse de evoluţia tehnicii aeronautice şi a concepţiei de exploatare în zbor şi la sol a acesteia.

Articolul 18

Funcţiile personalului aeronautic şi clasele de salarizare corespunzătoare se diferenţiază pe categorii de personal şi activităţi, nivel de pregătire profesională, responsabilităţi şi condiţii de muncă.

Articolul 19

Personalul aeronautic se promovează şi se încadrează pe funcţii potrivit cu pregătirea pe care o deţine, în baza criteriului competentei profesionale, avînd în vedere şi aptitudinile specifice necesare îndeplinirii funcţiilor.

Capitolul 3Pregătirea şi atestarea personalului aeronautic

Articolul 20

Personalul aeronautic - cadrele militare şi personalul civil - se pregăteşte în instituţii de învăţământ militare şi civile, în şcoli de aplicaţie sau prin cursuri de perfecţionare.

Art. 20 a fost modificat de pct. 15 al articolului unic din LEGEA nr. 139 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011.

Articolul 21

Procedurile de echivalare a pregătirii personalului aeronautic între instituţiile de învăţământ militare şi civile se stabilesc prin reglementări emise de către Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

Art. 21 a fost modificat de pct. 16 al articolului unic din LEGEA nr. 139 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011.

Articolul 22

Personalul aeronautic - soldaţii şi gradaţii voluntari şi rezerviştii concentraţi cu scoatere din producţie - se instruieşte în unităţile militare, şcoli de aplicaţie şi instituţii militare de învăţământ, potrivit reglementărilor emise de Ministerul Apărării Naţionale.

Art. 22 a fost modificat de pct. 17 al articolului unic din LEGEA nr. 139 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011.

Articolul 23

Statul Major al Forţelor Aeriene, ca autoritate aeronautică militară naţională, reprezintă organul unic care eliberează, validează, echivalează, prelungeşte, preschimbă, suspendă sau retrage documentele de atestare a calificărilor şi specialităţilor pentru personalul aeronautic din Ministerul Apărării Naţionale şi din alte instituţii ori structuri care desfăşoară activităţi aeronautice militare.

Institutul Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială efectuează selecţia şi expertiza medicală şi psihologică pentru personalul aeronautic militar şi eliberează documentele de certificare prevăzute de reglementările naţionale, în condiţiile autorizării corespunzătoare.

Art. 23 a fost modificat de pct. 18 al articolului unic din LEGEA nr. 139 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011.

Articolul 24

Atestarea calificării şi specializării pentru personalul aeronautic se face prin următoarele documente:

a)brevet - pentru personalul aeronavigant;

b)certificat - pentru personalul nenavigant.

Art. 24 a fost modificat de pct. 19 al articolului unic din LEGEA nr. 139 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011.

Articolul 25

Autoritatea aeronautică militară naţională echivalează următoarele documente de atestare a calificării, specializării şi specialităţii pentru personalul aeronautic, eliberate de Regia Autonomă «Autoritatea Aeronautică Civilă Română»:

Partea introductivă a art. 25 a fost modificată de pct. 20 al articolului unic din LEGEA nr. 139 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011.

a)brevetul de aptitudine şi licenţa, cu brevetul de personal aeronavigant;

b)certificatul şi licenţa de funcţionare, cu certificatele corespunzătoare pentru categoriile de personal aeronautic nenavigant.

Articolul 26

Documentele de atestare a calificărilor şi specializării personalului aeronautic se acordă personalului aeronautic la absolvirea şcolilor militare şi instituţiilor militare de învăţământ superior sau a cursurilor de specializare, după îndeplinirea condiţiilor de pregătire teoretică şi practică stabilite de către autoritatea aeronautică militară naţională, iar pentru personalul care desfăşoară activităţi medicale, după obţinerea atestatului de studii complementare în medicină aerospaţială, eliberat de Ministerul Sănătăţii.

Art. 26 a fost modificat de pct. 21 al articolului unic din LEGEA nr. 139 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011.

Articolul 27

Documentele de atestare a calificării cuprind obligatoriu datele privind:

–identitatea posesorului;

–specialitatea de personal aeronautic;

–data şi locul calificării;

–categoria şi tipurile de tehnica aeronautica pentru care este specializat;

–titlul de specializare deţinut (pentru inginerii şi subinginerii nenaviganţi);

–titlul de clasificare deţinut (cu excepţia inginerilor şi subinginerilor nenaviganţi);

–nivelul de autorizare deţinut.

Articolul 28

Documentele de atestare a calificării, specializării şi specialităţii se iau în considerare la stabilirea vechimii în activitate a personalului aeronautic.

Articolul 29

Brevetul de cosmonaut se acorda personalului aeronautic, după executarea unui zbor cosmic, pe baza documentelor emise de instituţiile care au asigurat pregătirea de specialitate şi lansarea în cosmos a acestuia.

Articolul 30

Retragerea calităţii de personal aeronautic se poate face numai de către şeful autorităţii aeronautice militare naţionale, în următoarele situaţii:

–inaptitudine medicală sau psihologică;

–incompetenţă profesională;

–abateri grave de la reglementările aeronautice.

Art. 30 a fost modificat de pct. 22 al articolului unic din LEGEA nr. 139 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011.

Capitolul 4Clasificarea şi specializarea personalului aeronautic

Articolul 31

Confirmarea nivelului de pregătire de luptă şi profesională a personalului aeronautic care execută activităţi aeronautice militare se face prin acordarea titlului de specialist aeronautic de clasă în următoarele specialităţi:

a)pilot, pilot de încercare, cosmonaut;

b)navigator de bord;

c)inginer, subinginer, tehnician de bord;

d)radiotelegrafist de bord;

e)trăgător aerian;

f)operator foto, video, de sisteme de comunicaţii şi achiziţii de voce şi date, de radiolocaţie şi hidrolocaţie, de sisteme de supraveghere aeriană, troliu, sarcini exterioare, pentru aparatura de încercare-testare de bord;

g)paraşutist;

h)inginer, subinginer, tehnician de aviaţie;

i)navigator de sol - controlor de trafic aerian;

j)specialist de comunicaţii aeronautice şi informatică;

k)inginer, subinginer, tehnician pentru sisteme terestre de navigaţie aeriană;

l)meteorolog;

m)personal de însoţire;

n)radiolocatorist;

o)operator radar;

p)operator control spaţiu aerian;

q)luptător din forţele operative speciale.

Art. 31 a fost modificat de pct. 23 al articolului unic din LEGEA nr. 139 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011.

Articolul 32

Titlurile de clasificare sau specializare ce se acorda personalului aeronautic sînt ierarhizate pe trei clase, a căror obţinere se face succesiv: clasa a 3-a, clasa a 2-a, clasa I.

Titlul de clasificare se acorda personalului aeronautic definit la art. 31 din prezentul statut, cu excepţia inginerilor şi subinginerilor nenaviganţi.

Titlul de specializare se acorda inginerilor şi subinginerilor nenaviganţi definiţi la art. 12 şi 31 din prezentul statut.

Articolul 33

Titlurile de clasificare sau specializare se acorda de comandantul aviaţiei militare în urma examinării personalului aeronautic de către comisiile de examinare constituite în acest scop.

Condiţiile de obţinere, menţinere şi ridicare a titlurilor de clasificare şi specializare, precum şi modul de organizare şi desfăşurare a examenelor de clasificare şi specializare, sînt stabilite, pe categorii de personal şi activităţi, prin norme aprobate de ministrul apărării naţionale.

Articolul 34

Examinarea personalului aeronautic în vederea obţinerii, menţinerii sau ridicării titlului de clasificare sau specializare consta în:

–verificarea teoretică şi practica;

–verificarea activităţii profesionale.

Articolul 35

Comisiile pentru examinarea personalului aeronautic în vederea obţinerii, menţinerii sau ridicării titlurilor de clasificare sau specializare se numesc de către comandantul aviaţiei militare.

Articolul 36

Titlurile şi primele de clasificare sau specializare se acorda şi se menţin pe o durata de un an calendaristic, dacă în acest timp nu intervine una din situaţiile prevăzute la art. 37 din prezentul statut.

Articolul 37

Titlul de clasificare sau specializare deţinut şi drepturile corespunzătoare ale personalului aeronautic se pierd în următoarele situaţii:

a)la pierderea calităţii de personal aeronautic;

b)nu promovează examenul pentru menţinerea titlului de clasificare sau specializare conform cerinţelor prevăzute în normele aprobate de ministrul apărării naţionale;

c)nu îndeplineşte baremele anuale de activitate aeronautică pentru menţinerea titlului de clasificare sau specializare, prevăzute în normele aprobate de ministrul apărării naţionale.

În cazul în care personalul aeronautic nu îndeplineşte baremele anuale de activitate aeronautică pentru menţinerea titlului de clasificare sau specializare din motive neimputabile acestuia, personalul aeronautic menţine şi beneficiază de toate drepturile legale.

Art. 37 a fost modificat de pct. 24 al articolului unic din LEGEA nr. 139 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011.

Articolul 38

Personalului aeronautic i se retrage dreptul la prima de clasificare sau specializare corespunzător titlului deţinut, pe o perioada de 3-12 luni, în următoarele situaţii:

a)pentru neîndeplinirea atribuţiilor funcţionale sau sarcinilor profesionale şi abateri de la reglementările aeronautice;

b)în cazul producerii unui eveniment de aviaţie din vina proprie.

Articolul 39

Retragerea dreptului la prima de clasificare sau specializare se face de către comandantul aviaţiei militare.

Articolul 40

Dreptul la prima de clasificare sau specializare se redobândeşte la expirarea termenului stabilit prin ordinul de retragere, dacă personalul aeronautic are îndeplinite condiţiile prevăzute în normele aprobate de ministrul apărării naţionale. În situaţia cînd personalul aeronautic nu mai îndeplineşte condiţiile pentru titlul de clasificare sau specializare retras, i se acorda dreptul la prima de clasificare sau specializare pentru care îndeplineşte, în ultimele 12 luni, condiţiile.

Capitolul 5Îndatoririle personalului aeronautic

Articolul 41

Personalul aeronautic trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile consfinţite în Constituţia României, legile tarii şi îndatoririle stabilite în statutele cadrelor militare, în regulamentele militare generale, în regulamentele de organizare a activităţilor specifice fiecărei categorii de personal aeronautic, în scopul creşterii capacităţii de lupta a aviaţiei militare.

Articolul 42

În vederea creşterii capacităţii de lupta a aviaţiei militare, personalul aeronautic este obligat:

a)să-şi îndeplinească cu corectitudine sarcinile profesionale şi atribuţiile funcţionale;

b)să-şi ridice permanent nivelul pregătirii de specialitate, să-şi însuşească caracteristicile tehnico-tactice ale tehnicii aeronautice militare, să-şi consolideze şi perfecţioneze deprinderile de exploatare în zbor şi la sol a acesteia;

c)să acţioneze permanent pentru îndeplinirea sarcinilor de pregătire de lupta în zbor în condiţii de eficienta şi securitate;

d)să respecte întocmai reglementările aeronautice;

e)să contribuie la îmbunătăţirea înzestrării cu tehnica aeronautica militară, prin participarea activa la realizarea, modernizarea, repararea şi testarea aeronavelor, armamentului de bord şi a sistemelor de conducere, dirijare şi asigurare a zborurilor;

f)să cunoască metodele, procedeele şi mijloacele moderne de conducere, dirijare, coordonare şi control al zborurilor aeronavelor şi să-şi formeze deprinderi temeinice de utilizare a acestora cu maxima eficienta şi în condiţii de securitate sporită, în situaţii aeriene şi tactice complexe;

g)să contribuie la îmbunătăţirea continua a procesului de instruire, la creşterea eficientei şi calităţii învăţământului, pentru formarea şi perfecţionarea personalului aeronautic.

Articolul 43

Personalul aeronautic trebuie să dovedească o înalta competenta şi etica profesională, ordine şi disciplina ferma, în scopul îndeplinirii corecte şi integrale a sarcinilor, îndatoririlor şi atribuţiilor funcţionale.

Capitolul 6Drepturile personalului aeronautic

Articolul 44

Personalul aeronautic se încadrează în funcţii corespunzătoare calificării, specializării, competentei profesionale, calităţilor morale şi aptitudinii medicale, în conformitate cu necesităţile impuse de asigurarea capacităţii de apărare a patriei.

Articolul 45

Personalul aeronavigant, apt medical şi psihologic, se admite la zbor sau paraşutare până la vârsta maximă în grad prevăzută de lege.

Peste vârsta-limită de 55 de ani, personalul aeronavigant apt medical este admis la zbor numai în echipaj sau în dublă comandă, iar la paraşutări, numai la salturi cu deschidere automată a paraşutei.

Art. 45 a fost modificat de pct. 25 al articolului unic din LEGEA nr. 139 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011.

Articolul 46

Personalul aeronautic beneficiază de drepturile financiare, de echipare, de hrană, de odihnă, de asistenţă medicală, concediu suplimentar pentru refacerea capacităţii de efort, de pensie militară şi de alta natura, în conformitate cu prevederile legislaţiei şi normelor în vigoare.

Articolul 47

Personalul aeronautic beneficiază de toate condiţiile şi facilităţile pentru perfecţionarea şi completarea pregătirii profesionale, în instituţii de învăţămînt militare sau civile din ţara şi străinătate, prevăzute de legile, ordinele şi reglementările în vigoare.

Articolul 48

Personalul aeronautic beneficiază de prime şi sporuri în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Articolul 49

Personalul aeronavigant se asigură de drept pentru cazurile de producere a unor accidente de aviaţie, urmate de deces sau invaliditate totală ori parţială. Condiţiile de asigurare de drept a personalului aeronavigant sunt cele prevăzute de lege.

Art. 49 a fost modificat de art. unic din LEGEA nr. 226 din 24 iulie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 573 din 30 iulie 2015.

Articolul 50

În cazul imposibilităţii desfăşurării activităţilor aeronautice specifice categoriei de personal aeronautic din care face parte, ca urmare a unui eveniment de aviaţie, a unei boli sau a unor afecţiuni apărute pe timpul sau din cauza activităţii profesionale desfăşurate, personalul aeronautic beneficiază de:

Partea introductivă a alin. (1) al art. 50 a fost modificată de pct. 26 al articolului unic din LEGEA nr. 139 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011.

a)toate drepturile prevăzute pentru categoria de personal aeronautic din care face parte, pe timpul recuperării capacităţii de muncă, până la stabilirea situaţiei medico-militare, fără a se depăşi însă durata de 2 ani;

b)o compensaţie la solda tarifară, astfel încât noile sale venituri băneşti să nu se micşoreze, în cazul în care desfăşoară alte activităţi militare decît cele specifice categoriei de personal aeronautic din care face parte, până la pensionare.

Prevederea de lit. b) se aplica pentru personalul aeronautic care are o vechime efectivă în serviciu de cel puţin 80% din vechimea minima prevăzută de legislaţia în vigoare pentru pensionare.

Articolul 51

Personalul aeronautic care exploatează în zbor sau la sol două ori mai multe categorii de aeronave beneficiază de titlul de clasificare şi drepturile clasei la cuantumul financiar cel mai mare.

Pe întreaga durată de desfăşurare a activităţilor aeronautice, personalul aeronautic beneficiază de titlul de clasificare la cuantumul financiar cel mai mare obţinut în timpul carierei, dacă trecerea la exploatarea unei categorii de tehnică aeronautică cu nivelul şi drepturile de clasificare inferioare celei deţinute anterior s-a produs din motive neimputabile acestuia.

Art. 51 a fost modificat de pct. 27 al articolului unic din LEGEA nr. 139 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011.

Articolul 52

Cosmonauţii beneficiază de drepturi egale cu nivelul maxim, stabilit prin lege, pentru piloţii clasa I de pe aeronave supersonice, pe întreaga perioada cât desfăşoară activităţi specifice personalului aeronavigant.

Articolul 53

Personalul aeronavigant are dreptul de a purta insigna care atesta specialitatea şi titlul de clasificare sau specializare deţinute. Acest drept se menţine şi în cazul încetării activităţii aeronautice.

Articolul 54

Personalul aeronautic militar în rezerva are, pe timpul perioadelor de concentrare cu scoatere din producţie, aceleaşi îndatoriri şi drepturi ca şi personalul aeronautic militar activ din categoria căruia face parte.

Capitolul 7Dispoziţii finale

Articolul 55

Prin tehnica aeronautică militară, în sensul prevederilor prezentului statut, se înţelege atât tehnica aeronautica din înzestrarea Ministerului Apărării Naţionale, cât şi aceea care se realizează în economia naţională în baza temelor de cercetare-proiectare aprobate de acest minister.

Articolul 56

Personalului aeronautic din aviaţia militară i se aplica prevederile tuturor reglementărilor referitoare la personalul Ministerului Apărării Naţionale şi ale legislaţiei în vigoare, care nu contravin prezentului statut.

Articolul 57

Dispoziţiile prezentului statut se aplica unitar personalului aeronautic militar şi civil din Ministerul Apărării Naţionale, militarilor din unităţile de toate armele şi celor detaşaţi în economia naţională, care executa activităţi aeronautice militare.

Articolul 58

Ministerul Apărării Naţionale răspunde de aplicarea întocmai a prezentului statut.