Decizie nr. 252 din 10 mai 2005

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Şerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconsti-tuţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, excepţie ridicată de Adrian Stănescu şi Emilia Stănescu în Dosarul nr. 3.742/2004 al Tribunalului Sibiu - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile legale criticate reglementează o procedură administrativă prealabilă şi, în consecinţă, nu contravin textului art. 21 alin. (4) din Constituţie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 22 martie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 3.742/2004, Tribunalul Sibiu - Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, excepţie ridicată de Adrian Stănescu şi Emilia Stănescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea acţiunii pentru anularea unei autorizaţii de construcţie.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile art. 5 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (4).În acest sens, se consideră că, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (4) din Constituţie, "legea nu mai poate impune, ca o condiţie prealabilă a acţiunii în contencios administrativ, parcurgerea unei anumite proceduri administrative jurisdicţionale". De asemenea, se mai arată că "o asemenea procedură poate avea numai caracter facultativ, rămânând reclamantului alegerea în a o parcurge înainte de sesizarea instanţei judecătoreşti de contencios administrativ ori de a se adresa direct justiţiei".

Tribunalul Sibiu - Secţia comercială şi de contencios administrativ nu şi-a formulat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, încălcând astfel dispoziţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este inadmisibilă.În argumentarea acestui punct de vedere Guvernul arată că, anterior sesizării Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, această lege a fost abrogată prin Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 care a intrat în vigoare după 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi care nu a mai preluat dispoziţiile cuprinse în art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990 referitoare la procedura prealabilă. Potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională decide asupra "excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia", astfel că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 este inadmisibilă.

Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.În argumentarea acestui punct de vedere arată că Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 a fost abrogată prin noua Lege a contenciosului administrativ nr. 554/2004. Deoarece textul de lege criticat pentru neconstituţionalitate a fost abrogat sunt incidente prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra excepţiilor de neconstituţionalitate care au ca obiect dispoziţii legale în vigoare. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 este inadmisibilă.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 5 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 8 noiembrie 1990, cu modificările ulterioare. Anterior sesizării Curţii, Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 a fost abrogată, conform prevederilor art. 31 alin. (2) din noua Lege a contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, care a intrat în vigoare la data de 6 ianuarie 2005. Curtea observă că soluţia legislativă iniţială a art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990 a fost preluată, în principiu, de textul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, astfel că, potrivit jurisprudenţei sale, Curtea urmează a se pronunţa prin prezenta decizie asupra textului de lege în vigoare.

Dispoziţiile criticate ca fiind neconstituţionale au următorul cuprins:

–Art. 7 alin. (1): "Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Plângerea se poate adresa în egală măsură organului ierarhic superior, dacă acesta există."

Textul constituţional invocat în susţinerea excepţiei este cel al art. 21 alin. (4), acesta având următorul cuprins:

(4)Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine că, în esenţă, autorul acesteia consideră că dispoziţiile criticate reglementează o procedură administrativ-jurisdicţională obligatorie, ceea ce în opinia sa este contrar dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (4).

Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 39 din 27 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 24 februarie 2005, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, statuând că "textul constituţional care se referă la caracterul facultativ al jurisdicţiilor speciale administrative nu este aplicabil prevederilor criticate care instituie obligaţia persoanei vătămate de a se adresa cu reclamaţie organului administrativ emitent mai înainte de sesizarea instanţei de judecată cu anularea actului considerat ilegal. Dispoziţia constituţională invocată a desfiinţat condiţia prealabilă numai pentru procedura administrativă jurisdicţională. Nici o dispoziţie constituţională nu interzice ca prin lege să se instituie o procedură administrativă prealabilă, fără caracter jurisdicţional, cum este de exemplu procedura recursului administrativ graţios sau a celui ierarhic".

Considerentele care au stat la baza acestei decizii a Curţii Constituţionale îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenţei Curţii.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Adrian Stănescu şi Emilia Stănescu în Dosarul nr. 3.742/2004 al Tribunalului Sibiu - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 mai 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Benke Karoly