Decizia nr. 71 din 29 ianuarie 2019

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 și ale art. 35 alin. (2) și (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepție ridicată de Laurențiu Cristian Sabangeanu în Dosarul nr. 2.026/88/2015 al Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.926D/2016.2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 18 decembrie 2018, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin Ioan Daniel Chiriazi, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, în temeiul dispozițiilor art. 57 și art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea a amânat pronunțarea asupra cauzei pentru data de 22 ianuarie 2019 și apoi, pentru aceleași motive , la data de 29 ianuarie 2019, când a pronunțat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

3.Prin Încheierea din 31 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.026/88/2015, Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 și ale art. 35 alin. (2) și (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepție ridicată de Laurențiu Cristian Sabangeanu într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului declarat împotriva unei sentințe civile pronunțate de Tribunalul Tulcea, într-un litigiu referitor la o contestație privind un ordin de sancționare disciplinară, autorul având calitatea de cadru militar, respectiv subofițer de jandarmi.

4.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât prevăd că procedura cercetării prealabile în materie disciplinară, aplicarea sancțiunilor disciplinare, constituirea, organizarea și funcționarea consiliilor de onoare și consiliilor de judecată sunt stabilite printr-o normă administrativă, cu o putere juridică inferioară legii organice, respectiv printr-un ordin de ministru sau prin regulamente militare. Totodată, se menționează că, în cauză, cercetarea disciplinară, constituirea, organizarea și funcționarea consiliului de judecată și aplicarea sancțiunii disciplinare s-au realizat în temeiul unui ordin (Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului din Ministerul Administrației și Internelor), dat în aplicarea legii, care nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României. În aceste condiții, persoana cercetată disciplinar nu cunoaște regulile după care se desfășoară această procedură, având în vedere că actul administrativ nu este accesibil și deci nici opozabil.

5.Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul neconstituționalității prevederilor criticate, acestea fiind similare celor cuprinse în Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului și asupra cărora Curtea Constituțională s-a pronunțat în sensul că sunt contrare principiului separației și echilibrului puterilor în stat, fiind, totodată, lipsite de previzibilitate.

6.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

7.Guvernul, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.

8.Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Pentru a putea fi reținute criticile de neconstituționalitate, acestea ar fi trebuit formulate în raport cu art. 118 alin. (2) din Constituție, în temeiul cărora legiuitorul a adoptat statutul cadrelor militare, sau art. 73 alin. (3) lit. t) din Constituție. În privința celorlalte motive de neconstituționalitate, raportate la normele menționate în susținerea acesteia, arată că acestea nu pot fi apreciate ca fiind veritabile critici ce ar putea fi avute în vedere la fundamentarea unei excepții de neconstituționalitate. De altfel, normele constituționale indicate nu sunt nesocotite, principiul separației și echilibrului puterilor în stat nefiind înfrânt, deoarece nu se realizează delegarea unei atribuții ce aparține în exclusivitate legiuitorului către un membru al Guvernului.

9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție.

11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 34 și ale art. 35 alin. (2) și (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins:

–Art. 34: „Recompensele se acordă, iar sancțiunile disciplinare se aplică potrivit regulamentelor militare.“;

–Art. 35 alin. 2 și 3:

Consiliile de onoare se constituie în fiecare unitate, iar consiliile de judecată la organele centrale ale Ministerului Apărării Naționale, statele majore ale categoriilor de forțe ale armatei, comandamentele de armă, de armată și de corp de armată, precum și la alte eșaloane similare, stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.

Organizarea și funcționarea consiliilor de onoare și consiliilor de judecată se stabilesc prin regulamentele militare.

12.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) referitor la separația și echilibrul puterilor și la obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 31 privind dreptul la informație, art. 73 alin. (3) lit. j) potrivit căruia prin lege organică se reglementează statutul funcționarilor publici și art. 78 privind intrarea în vigoare a legii.

13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că aspectele cu privire la personalul Jandarmeriei Române sunt reglementate la capitolul IV din Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.175 din 13 decembrie 2004. Astfel, potrivit art. 23 din această lege, personalul Jandarmeriei Române se compune din personal militar și personal contractual. Personalul militar al Jandarmeriei Române este format din: cadre militare, elevi ai instituțiilor militare de învățământ, soldați și gradați profesioniști, militari în termen și militari cu termen redus. Cadrelor militare din Jandarmeria Română li se aplică dispozițiile Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare. Gradaților și soldaților profesioniști li se aplică Statutul gradaților și soldaților profesioniști, aprobat prin lege (Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 24 octombrie 2006). Elevilor instituțiilor militare de învățământ ale jandarmeriei li se aplică prevederile Legii educației naționale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 990 din 12 decembrie 2006, cu modificările și completările ulterioare. Personalul contractual este supus reglementărilor din legislația muncii, în măsura în care prin Legea nr. 550/2004 nu se dispune altfel.

14.Potrivit art. 1 din Legea nr. 80/1995, prin cadre militare, în sensul acestei legi, se înțelege cetățenii români cărora li s-a acordat grad de ofițer, maistru militar sau subofițer, în raport cu pregătirea lor militară și de specialitate, în condițiile prevăzute de lege. În acest context, în ceea ce privește invocarea în susținerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, potrivit cărora prin lege organică se reglementează statutul funcționarilor publici, Curtea reține că acestea nu au incidență în cauză, deoarece statutul cadrelor militare este guvernat de prevederile constituționale cuprinse în art. 118 alin. (2) din Constituție, în virtutea cărora structura sistemului național de apărare, pregătirea populației, a economiei și a teritoriului pentru apărare, precum și statutul cadrelor militare se stabilesc prin lege organică, prevederi constituționale în temeiul cărora legiuitorul a adoptat statutul cadrelor militare.

15.De asemenea, în ceea ce privește dispozițiile art. 31 din Constituție, Curtea observă că acestea consacră dreptul persoanei de a avea acces neîngrădit la orice informație de interes public și obligația corelativă a autorităților publice, potrivit competențelor ce le revin, de a asigura informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal. Așadar, dreptul la informație consacrat de art. 31 din Constituție se referă numai la informațiile de interes public, în sensul căruia, la nivel infraconstituțional, art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, stabilește că prin „informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației“. Conform art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001, „prin autoritate sau instituție publică se înțelege orice autoritate ori instituție publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, societate reglementată de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aflată sub autoritatea sau, după caz, în coordonarea ori în subordonarea unei autorități publice centrale sau locale și la care statul român sau, după caz o unitate administrativ-teritorială este acționar unic ori majoritar, precum și orice operator sau operator regional, astfel cum aceștia sunt definiți în Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea se supun prevederilor prezentei legi partidele politice, federațiile sportive și organizațiile neguvernamentale de utilitate publică, care beneficiază de finanțare din bani publici;“. În aceste condiții, oricărei persoane i se asigură accesul liber și neîngrădit cu privire la informațiile de interes public, pe care are dreptul să le solicite și să le obțină de la autoritățile și instituțiile publice (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 158 din 30 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 11 mai 2004).

16.Prin urmare, Curtea constată că art. 31 din Constituție, invocat în susținerea excepției de neconstituționalitate, nu are incidență în cauză, deoarece sensul său constituțional nu este acela de a aduce la cunoștință publică legea, fapt care se realizează în virtutea art. 78 din Constituție, potrivit căruia „Legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.“17. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 78 din Constituție, Curtea observă că nu poate fi reținută pretinsa încălcare a acestora, deoarece prevederile criticate sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, fiind așadar îndeplinită condiția de calitate a legii prevăzută la art. 1 alin. (5) din Constituție, iar o eventuală nepublicare a unor ordine privind regimul disciplinar al personalului din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naționale, precum și din alte instituții asupra cărora au incidență prevederile statutului cadrelor militare sau a unor regulamente militare, în măsura în care acestea au caracter normativ, ține de o neregularitate, iar nu de constituționalitate.

18.În continuare, Curtea reține că Legea nr. 80/1995 prevede că recompensele se acordă, iar sancțiunile disciplinare se aplică potrivit regulamentelor militare (art. 34). Astfel, potrivit art. 32 din Legea nr. 80/1995, pentru acte de eroism, curaj și devotament în executarea unor misiuni, precum și pentru merite deosebite în îndeplinirea îndatoririlor ce le revin, ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor li se pot conferi decorații și titluri de onoare. Pentru vechime în activitate și rezultate meritorii, cadrelor militare li se conferă medalii și ordine militare. Pentru îndeplinirea exemplară a atribuțiilor de serviciu, ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor li se pot acorda recompense morale și materiale. Potrivit art. 33 din Legea nr. 80/1995, pentru abateri de la disciplina militară, neîndeplinirea îndatoririlor, încălcarea normelor de conduită militară, a regulilor de conviețuire socială, ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor li se pot aplica următoarele sancțiuni disciplinare: avertisment; mustrare scrisă; consemnare; retrogradare în funcție; amânarea înaintării în gradul următor pe timp de 1-2 ani.

19.Pentru apărarea onoarei cadrelor militare și evitarea abuzurilor, cercetarea și judecarea abaterilor grave sau a altor fapte de aceeași natură săvârșite de acestea, în armată, se înființează consilii de onoare și consilii de judecată. În ceea ce privește consiliile de onoare, acestea se constituie în fiecare unitate, iar consiliile de judecată la organele centrale ale Ministerului Apărării Naționale, statele majore ale categoriilor de forțe ale armatei, comandamentele de armă, de armată și de corp de armată, precum și la alte eșaloane similare, stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale. În acest context, organizarea și funcționarea consiliilor de onoare și consiliilor de judecată se stabilesc prin regulamentele militare (art. 35 din Legea nr. 85/1995). De asemenea, legea prevede că aceste consilii de onoare se constituie în fiecare unitate, iar consiliile de judecată la organele centrale ale Ministerului Apărării Naționale, statele majore ale categoriilor de forțe ale armatei, comandamentele de armă, de armată și de corp de armată, precum și la alte eșaloane similare, stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale [art. 35 alin. (2) din Legea nr. 80/1995].

20.Curtea observă că, în prezent, Regulamentul disciplinei militare [pentru aplicarea dispozițiilor art. 34 și art. 35 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 27 și art. 30 alin. (2) din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști, cu modificările și completările ulterioare] este aprobat prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.64/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 și 399 bis din 3 iulie 2013, care reglementează astfel: capitolul II: Recompense, capitolul III: Abateri de la disciplina militară, capitolul IV: Sancțiuni disciplinare, capitolul V: Organizarea și funcționarea consiliilor de onoare (condiții de constituire a consiliilor de onoare, funcționarea consiliilor de onoare, hotărârea consiliilor de onoare, căi de atac ale hotărârilor consiliilor de onoare), capitolul VI: Organizarea și funcționarea consiliului de judecată (condiții de constituire a consiliilor de judecată, funcționarea consiliilor de judecată, hotărârea consiliului de judecată, căi de atac ale hotărârilor consiliilor de judecată).

21.Din evaluarea cadrului legal în materie, Curtea constată că, la nivel de lege, ca act al Parlamentului sau al Guvernului pe calea delegării legislative, nu sunt reglementate criterii minime în funcție de care se acordă recompensele, se stabilesc sancțiunile, faptele care constituie abateri disciplinare și pentru care cadrele militare sunt trimise în fața consiliilor de judecată și nici modalitatea de constituire a comisiilor de disciplină și consiliilor de judecată sau căile de atac și procedura de contestare a hotărârilor consiliilor de onoare sau a consiliilor de judecată, fiind lăsată posibilitatea reglementării, prin acte infralegale, a unor aspecte esențiale ce țin de raportul de serviciu al cadrelor militare prin regulamente militare și ordine de ministru, în contextul în care atât recompensele, cât și sancțiunile au înrâurire asupra carierei cadrelor militare (retrogradare în funcție; amânarea înaintării în gradul următor pe timp de 1-2 ani, trecerea în rezervă sau, dimpotrivă, înaintarea în gradul următor, acordarea de arme de apărare și pază cu înscrisuri gravate, în condițiile legii).

22.Cu privire la delegarea reglementării unor „elemente esențiale“ referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului de serviciu către ministrul de resort, care este abilitat să adopte ordine, Curtea s-a mai pronunțat, spre exemplu, prin Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, și a constatat neconstituționalitatea unor dispoziții care delegau ministrului de resort reglementarea procedurii disciplinare prealabile, a aplicării sancțiunilor disciplinare sau a activității consiliului de disciplină [cu referire la art. 59 alin. (2), art. 60 alin. (1) și ale art. 62 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002]. De asemenea, Curtea, prin Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, a reținut că evaluarea activității și a conduitei unor funcționari publici cu statut special (polițist) ține de statutul acestora și, prin urmare, trebuie reglementată prin lege organică, nu prin ordine ale ministrului de resort [cu referire la dispozițiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, constatate ca fiind neconstituționale]. Considerentele și soluțiile deciziilor menționate sunt valabile mutatis mutandis și în prezenta cauză.

23.În contextul prezentei excepții de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 și ale art. 35 alin. (2) și (3) din Legea nr. 80/1995, Curtea reține că atât personalul militar al Jandarmeriei Române, cât și cadrele militare sunt subiecte ale unui raport de serviciu, iar în exercitarea atribuțiilor ce le revin potrivit legii și prevederilor regulamentelor militare, ofițerii, maiștrii militari și subofițerii sunt învestiți cu exercițiul autorității publice, bucurându-se de protecție, potrivit legii penale (art. 6 din Legea nr. 80/1995). Acest raport de serviciu ia naștere, se execută și încetează în condiții speciale. Pe cale de consecință, elementele esențiale în ceea privește nașterea, executarea și încetarea raporturilor de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul cadrelor militare, statut care trebuie reglementat prin lege organică, potrivit art. 118 alin. (2) din Constituție, sens în care sunt Legea nr. 550/2004 și Legii nr. 80/1995. În același timp, Curtea reține că evaluarea activității și conduitei cadrelor militare se referă la modul de executare a raportului de serviciu și, prin efectele produse, poate avea drept consecință modificarea și chiar încetarea acestuia, respectiv amânarea înaintării în gradul următor pe timp de 1-2 ani (art. 33 din Legea nr. 80/1995), sau trecerea în rezervă, ca sancțiune [art. 51 lit. e) din Regulamentul disciplinei militare] sau înaintarea în gradul următor [art. 32 lit. k) din Regulamentul disciplinei militare], acordarea de arme de apărare și pază cu înscrisuri gravate, în condițiile legii [art. 29 alin. (3) lit. g) din Regulamentul disciplinei militare]. Ca atare, având în vedere că prin prevederile art. 34 și ale art. 35 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare se deleagă ministrului de resort reglementarea unor aspecte cu privire la recompense, abateri de la disciplina militară, sancțiuni disciplinare, organizarea și funcționarea consiliilor de onoare, condițiile de constituire a consiliilor de onoare, funcționarea consiliilor de onoare, căi de atac ale hotărârilor consiliilor de onoare, organizarea și funcționarea consiliului de judecată, condiții de constituire a consiliilor de judecată, funcționarea consiliilor de judecată, căi de atac ale hotărârilor consiliilor de judecată, respectiv ale evaluării activității și a conduitei cadrelor militare ca parte a unor aspecte esențiale ce țin de raportul de serviciu și de statutul acestora, și care sunt reglementate prin acte juridice infralegale, respectiv prin regulamente care sunt aprobate prin ordine ale ministrului apărării naționale, Curtea constată că toate aceste elemente trebuie reglementate, potrivit art. 118 alin. (2) din Constituție, prin lege organică.

24.Prin urmare, prevederile art. 34 și art. 35 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt contrare dispozițiilor art. 1 alin. (4) din Constituție și implicit celor ale art. 118 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit căruia statutul cadrelor militare se stabilește prin lege organică. În acest context, Curtea observă că art. 1 alin. (5) din Constituție dispune că „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“. Ca efect al nerespectării prevederilor constituționale antereferite, sunt afectate și dispozițiile constituționale cu privire la respectarea Constituției și a supremației sale.

25.Pentru a se respecta, în mod deosebit, dispozițiile art. 118 alin. (2) din Constituție, Curtea subliniază că aspectele esențiale mai sus menționate referitoare la evaluarea activității și a conduitei cadrelor militare ca parte a unor aspecte esențiale ce țin de raportul de serviciu și de statutul acestora, procedura disciplinară prealabilă, aplicarea sancțiunilor disciplinare sau activitatea consiliului de disciplină și a consiliilor de onoare și de judecată, inclusiv în ceea privește regimul armelor (acordarea de arme de apărare și pază cu înscrisuri gravate), trebuie să fie reglementate prin lege organică, iar regulile specifice procedurii de evaluare să fie explicate și detaliate prin ordin al ministrului de resort.

26.De altfel, potrivit art. 77 cu denumirea marginală Actele date în executarea unui act normativ din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, ordinele cu caracter normativ se emit numai pe baza și în executarea legii și trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acesteia. Or, dispozițiile legale criticate nu reglementează aspecte esențiale legate de cariera cadrelor militare, ci deleagă reglementarea acestor aspecte importante ministrului de resort care este abilitat să adopte ordine, respectiv regulamente militare, astfel că nu se circumscriu cerințelor constituționale care dau posibilitatea adoptării unor acte normative de rang infralegal numai pe baza și în executarea și organizarea legii, fiind deficitare din acest punct de vedere. Așadar, se ajunge la situația ca unele aspecte esențiale care vizează executarea și/sau încetarea raporturilor de serviciu ale militarilor să fie reglementate printr-un act administrativ, care să conțină elemente dincolo de limitele cadrului legal, chiar să adauge la lege.

27.Cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 80/1995, Curtea reține că aceste reglementări reprezintă o aplicare la nivel infraconstituțional a dispozițiilor art. 118 din Legea fundamentală, prevăzându-se nivelurile la care se constituie consiliile de onoare și consiliile de judecată, respectiv consiliile de onoare se constituie în fiecare unitate, iar consiliile de judecată la organele centrale ale Ministerului Apărării Naționale, statele majore ale categoriilor de forțe ale armatei, comandamentele de armă, de armată și de corp de armată, precum și la alte eșaloane similare, stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 80/1995 urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

28.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1.Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Laurențiu Cristian Sabangeanu în Dosarul nr. 2.026/88/2015 al Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 34 și art. 35 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt neconstituționale.

2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 29 ianuarie 2019.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ionița Cochințu