Decizie Nr. 7 din 29 decembrie 1995

Comisia centrala pentru aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul impozitelor indirecte, constituită în baza Ordinului ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 1.290/1993, aproba soluţiile, prevăzute în anexa, referitoare la aplicarea unitară a prevederilor unor articole din Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992, privind taxa pe valoarea adăugată, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 12 decembrie 1995, adoptate potrivit procesului-verbal încheiat de comisie la data de 28 decembrie 1995.

Prevederile deciziilor nr. 5/1995 şi nr. 6/1995 îşi încetează aplicabilitatea.

Preşedintele comisiei,

Gheorghe Raicu,

secretar de stat

Anexa 1

SOLUŢII

referitoare la aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 12 decembrie 1995

Articolul 2

1.Operaţiunile efectuate de societăţile comerciale şi societăţile agricole care executa prestări de servicii pentru prelucrarea produselor vegetale aparţinând persoanelor fizice, cu plata în natura, intră în sfera de aplicare a T.V.A., astfel:

–produsele predate cultivatorilor scutiţi de T.V.A. în temeiul art. 6 lit. A.e) din ordonanţa, sub forma de zahăr, ulei, tuica, vin, malai etc., nu reprezintă transfer al dreptului de proprietate şi nu se supun taxei pe valoarea adăugată;

–produsele reţinute de societăţile prelucratoare pentru prestările de servicii executate se supun taxei pe valoarea adăugată la livrarea acestora ca atare sau sub forma prelucrata, în condiţiile prevăzute la art. 10, 11, şi 12 din ordonanţa.

Produsele reţinute potrivit prevederilor de mai sus şi care au fost utilizate în scop personal sau care au fost puse la dispoziţia altor persoane fizice su juridice în mod gratuit se supun prevederilor art. 2 pct. 2.2. din ordonanţa.

2.Încadrarea în plafoanele în limita cărora pot fi predate bunuri şi prestate servicii cu titlu gratuit se determina pe baza datelor raportate prin bilanţul contabil anual. Depăşirea plafonului reprezintă operaţiune impozabilă. Taxa pe valoarea adăugată aferentă depăşirii de mai sus se include în decontul întocmit pentru luna în care agenţii economici au termen de depunere a bilanţului contabil anual.

3.După terminarea lichidării societăţii în nume colectiv, în comandită simpla sau cu răspundere limitată, conform art. 186 din Legea nr. 31/1990, repartizarea activului între asociaţi nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, dacă pentru bunurile respective nu s-a exercitat dreptul de deducere potrivit legii.

Articolul 3

1.Corpul gardienilor publici nu intră în sfera de aplicare a T.V.A., fiind organizat ca instituţie publică a carei activitate nu are drept scop obţinerea de profit, ci aceea de paza şi apărare a bunurilor, a ordinii şi liniştii publice, a vieţii şi integrităţii persoanelor.

2.Valorificarea de către direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat a bunurilor confiscate potrivit legii nu intră în sfera de aplicare a T.V.A. Vînzarea prin comisionari a bunurilor proprietate de stat se supune T.V.A. numai pentru partea reprezentind comisionul agentului economic prin care se valorifica bunurile.

3.Pentru activităţile economice desfăşurate de unităţile necuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, prevăzute în cap. III pct. 3.1. din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 809/1995, se înregistrează ca plătitoare de T.V.A. numai partea din structura asociaţiei, organizaţiei sau instituţiei (magazin, hotel, atelier etc.) prin care se realizează operaţiuni impozabile şi pentru care a fost organizată distinct evidenta gestiunilor şi a contabilităţii care să permită determinarea T.V.A., deductibilă şi colectata, aferentă activităţilor respective.

Nu se admite stabilirea T.V.A. deductibilă pe bază de pro rata.

Atribuirea codului fiscal şi înregistrarea ca plătitor de T.V.A. se face pe baza unei declaraţii conform modelului stabilit în Hotărârea Guvernului nr. 224/1993, numai dacă activităţile economice depăşesc 50 milioane lei cifra de afaceri anuală. În condiţiile în care unităţile de mai sus nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în prezenta decizie vor fi scoase din evidenta plătitorilor de T.V.A.

4.Regiile autonome ale aeroporturilor de interes public naţional cu specific deosebit de Regia Autonomă "Administraţia Naţionala a Drumurilor din România" intră în sfera de aplicare a T.V.A. numai pentru veniturile proprii rezultate din prestările de servicii către terţi.

Transferurile de la bugetul de stat sub forma de subvenţii pentru acoperirea cheltuielilor de administrare, întreţinere, exploatare, reparaţii şi modernizări, care depăşesc veniturile, nu sunt supuse T.V.A. şi nu se înscriu în decontul de T.V.A. la rubrica "Iesiri".

T.V.A. deductibilă aferentă bunurilor şi serviciilor aprovizionate se determina pe bază de pro rata calculată anual ca raport între veniturile proprii şi veniturile totale (inclusiv cele din subvenţiile înregistrate în contul 741 "Venituri din subvenţii de exploatare"), prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli.

5.Prestările de servicii efectuate de regiile autonome de interes local având ca obiect construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean şi comunal, contractate cu consiliile locale sau consiliile judeţene, nu se supun T.V.A. şi nu se înscriu în decontul de T.V.A. la rubrica "Iesiri".

În cazul regiilor de mai sus, intră în sfera de aplicare a T.V.A. numai prestările de servicii către alţi beneficiari decît cei prevăzuţi la alineatul precedent şi numai dacă aceste prestări depăşesc 50 milioane lei cifra de afaceri anuală.

Regiile autonome care realizează plafonul de mai sus, dar acesta reprezintă sub 10% din totalul prestărilor de servicii anuale realizate, nu vor fi înregistrate ca plătitoare de T.V.A.

T.V.A. deductibilă aferentă bunurilor şi serviciilor destinate realizării operaţiunilor impozabile se stabileşte pe bază de pro rata determinata ca raport între valoarea prestărilor de servicii către terţi şi valoarea totală a prestărilor de servicii prevăzute în B.V.C., aprobat pentru anul respectiv. T.V.A. nedeductibila rezultată conform pro ratei se include în preţurile şi tarifele cu care se decontează lucrările executate consiliilor locale sau consiliilor judeţene.

6.Lucrările privind construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi a podurilor de interes judeţean şi comunal contractate de consiliile locale sau de consiliile judeţene cu alţi agenţi economici decît cei prevăzuţi la cap. III alin. 3.6 din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 809/1995 intră în sfera de aplicare a T.V.A. potrivit legii.

De asemenea, intră în sfera de aplicare a T.V.A. alte lucrări şi servicii de gospodărie comunală decît cele prevăzute la alineatul precedent, contractate de consiliile locale şi de consiliile judeţene cu agenţi economici plătitori de T.V.A.

Articolul 6 litera A.e)

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată:

–livrările de bunuri efectuate de gospodăriile agricole individuale, cărora li s-a reconstituit sau li s-a constituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole şi care le folosesc şi le exploatează în mod individual;

–livrările de bunuri efectuate de asociaţiile constituite conform art. 2 din Legea nr. 36/1991.

Articolul 6 litera A.h)4

Instituţiile de asigurări şi reasigurari sunt scutite de T.V.A. pentru sumele încasate de la asiguraţi.

Despăgubirile acordate asiguraţilor includ şi T.V.A. cuprinsă în devizele întocmite de unităţile prestatoare de servicii, care sunt înregistrate ca plătitoare de T.V.A.

Articolul 6 litera A.i)1

Sunt scutite de T.V.A. lucrările de construcţii, amenajări, reparaţii şi întreţinere, executate pentru cimitire, ca: zidire cavouri, săpat gropi, chituit capace de cripta, inhumarea şi deshumarea decedatilor.

Sunt, de asemenea, scutite obiectele de uz funerar, ca: sicrie şi garnituri sicrie, cruci, respecte, coroane şi jerbe din flori naturale şi artificiale; luminari, exclusiv cele decorative şi cele pentru nunti şi botezuri.

Scutirile de mai sus se aplică pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii executate de unităţi care au prevăzut în obiectul de activitate, aprobat potrivit legii, astfel de activităţi.

Articolul 6 litera A.i)5

Sunt scutite de T.V.A.:

1.operaţiunile care intră în sfera impozitului pe spectacole, reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 679/1991 şi Normele metodologice nr. 6.174/1991 de aplicare a acestei hotărâri, elaborate de Ministerul Finanţelor. Sunt scutite sumele încasate din vânzarea biletelor şi a abonamentelor pentru care se datorează impozitul pe spectacole de către unitatea de exploatare, precum şi sumele repartizate din încasări proprietarilor şi difuzorilor de filme, în activitatea de exploatare şi de difuzare de filme cinematografice pentru public;

2.operaţiunile care intră în sfera de aplicare a impozitului pe activitatea de taximetrie, reglementate prin art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1992, aprobată şi modificată prin Legea nr. 114/1992, şi care se referă la persoanele fizice autorizate potrivit Decretului-lege nr. 54/1990, precum şi la colaboratorii cu autoturisme proprii ai societăţilor comerciale care desfăşoară activitate de taximetrie;

3.operaţiunile care intră în sfera de aplicare a taxelor pentru acordarea licenţelor în vederea practicării jocurilor de noroc potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 16/1993 şi Hotărârii Guvernului nr. 486/1992.

Articolul 6 litera A.i)6

a)Vînzarea de cărţi, inclusiv dictionare şi enciclopedii, ziare şi reviste este scutită de T.V.A. independent de modul de realizare: directa, prin intermediari, pe bază de abonament. Nu sunt scutite încasările pentru reclama şi publicitate, precum şi tipariturile realizate exclusiv în scopuri comerciale, de reclama şi publicitate, cum sunt: cărţi de telefon, mersul trenurilor, Pagini naţionale şi altele asemenea.

b)Activităţile posturilor de radio şi de televiziune, altele decît cele de reclama şi de publicitate, sunt scutite de T.V.A. atât la unităţile care realizează programele, cît şi la cele care le difuzează.

Lucrările efectuate pentru recepţia programelor audiovizuale sunt supuse taxei pe valoarea adăugată.

c)Sumele obţinute din vânzarea formularelor comune, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 768/1992, nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată atât la unităţile care le tiparesc, cît şi la cele de distribuire.

Articolul 6 i)11

Produsele scutite de T.V.A. cuprinse la poziţia 6 "Proteze şi produse ortopedice" din lista-anexa la ordonanţa sunt:

a)proteze articulare, articole şi aparate de ortopedie, inclusiv centurile şi bandajele medico-chirurgicale, cârje, fotolii rulante şi alte vehicule similare pentru invalizi;

b)articole şi aparate pentru fracturi;

c)proteze oculare;

d)stimulatoare cardiace;

e)aparate pentru facilitarea auzului la surzi;

f)alte aparate care se poarta, se duc în mina sau se implanteaza în organism pentru compensarea unor deficiente sau infirmităţi.

Articolele şi aparatele pentru proteze dentare livrate de agenţii economici înregistraţi ca plătitori de T.V.A. sunt supuse cotei de 9% de T.V.A.

Articolul 7

Agenţii economici care au solicitat scoaterea din evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată în baza Ordonanţei Guvernului nr. 9/1995, aprobată prin Legea nr. 46/1995, inclusiv cei care iniţial au fost înregistraţi prin opţiune, vor fi luati în evidenta numai după depăşirea plafonului de 50 milioane lei anual.

Articolul 12

1.Operaţiunile legate, import-export, realizate, în baza Hotărârii Guvernului nr. 276/1995, de către agenţii economici cu activitate de comerţ exterior, privind: importul de produse energetice şi materii prime de baza legat de exportul de produse liberalizate la export, precum şi importul de materiale, componente, subansambluri, echipamente şi utilaje pentru producţie legat cu exportul de produse finite, sunt supuse T.V.A., astfel:

a)la intrarea bunurilor în ţara, importatorul este obligat sa întocmească declaraţia vamală de import, sa plătească T.V.A. aferentă şi, în mod corespunzător, să-şi exercite dreptul de deducere în condiţiile prevăzute de reglementările legale în vigoare;

b)bunurile din import predate producătorilor în vederea realizării produselor ce urmează a fi exportate, a căror contravaloare reprezintă plata importului, se factureaza la preţuri negociate plus T.V.A.;

c)produsele realizate de unităţile producătoare, livrate unităţilor cu activitate de comerţ exterior pentru plata bunurilor din import primite de la aceştia, se factureaza la preţurile negociate plus T.V.A.

Exigibilitatea T.V.A. aferentă operaţiunilor prevăzute la lit. b) şi c) de mai sus ia naştere, atât la furnizor cît şi la beneficiar, la data livrării produselor la export.

Operaţiunile legate, import-export, vor fi justificate cu următoarele documente:

–licenta de operaţiune eliberata de Ministerul Comerţului;

–contractele încheiate de agentul economic cu activitate de comerţ exterior cu partenerul extern şi cu producătorii interni, din care să rezulte ca operaţiunile nu se fac cu plata, ci prin compensaţii valorice;

–documentele prevăzute la cap. IX pct. 9.6 din Normele pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, aprobată şi modificată prin Legea nr. 130/1992, republicată, cu modificările şi completările aprobate prin Ordonanţele Guvernului nr. 9/1995 şi nr. 22/1995, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 809/1995.

2.Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferentă avansurilor încasate de agenţii economici care au cistigat licitaţii pentru efectuarea obiectivelor finanţate din credite acordate de organismele financiare internaţionale (B.I.R.D., B.E.R.D. etc.) statului român sau garantate de acesta ia naştere la data stabilirii debitului clientului pe bază de factura.

Articolul 13

1.Pentru determinarea bazei de impozitare aferente livrărilor în devize către beneficiari din ţara, furnizorul este obligat sa emita concomitent factura, atât în devize cît şi în lei, utilizînd cursul de referinţa stabilit de B.N.R. valabil pentru ziua în care a avut loc livrarea.

2.Agenţii economici care au cistigat licitaţii pentru realizarea unor obiective din credite acordate de organisme financiare internaţionale statului român sau garantate de acesta determina baza de impozitare în condiţiile stabilite prin contractele încheiate.

Articolul 14

1.Pentru animale şi păsări vii destinate tăierii şi pentru lapte de vacă, taxa pe valoarea adăugată se calculează la preţul de achiziţie fără prima încasată de la bugetul de stat.

Exemplu:

–preţul de achiziţie 2.100 lei/kg

–prima de la bugetul de stat 650 lei/kg

–baza de impozitare a T.V.A. 1.450 lei/kg.

2.Sumele încasate de la bugetul de stat de către agenţii economici înregistraţi la organele fiscale ca plătitori de T.V.A. şi care sunt destinate finanţării obiectivelor proprii de investiţii nu se cuprind în baza de impozitare.

Taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate destinate realizării obiectivelor de investiţii finanţate în condiţiile de mai sus se deduce în conformitate cu prevederile art. 18-21 din ordonanţa.

Cu sumele deduse, potrivit legii, este obligatorie reîntregirea disponibilităţilor pentru investiţii. În cursul anului financiar, sumele respective pot fi utilizate numai pentru plati aferente aceluiaşi obiectiv de investiţii pentru care s-au primit alocaţiile de la bugetul de stat.

La încheierea exerciţiului financiar, sumele deduse şi neutilizate potrivit alineatului precedent se virează la bugetul de stat în conturile şi la termenele stabilite prin instrucţiuni emise de Ministerul Finanţelor.

Articolul 15

Ambalajele care circulă prin facturare se supun T.V.A. la livrare, urmînd ca la restituire să se efectueze regularizarea prevăzută la art. 15 din ordonanţa.

Ambalajele de circulaţie (navete, sticle, borcane etc.), la schimb între furnizorii de marfa şi clienţi, nu se factureaza şi nu se supun T.V.A.

În condiţiile în care clienţii nu deţin cantităţile de ambalaje necesare efectuării schimbului prevăzut mai sus, ei pot primi de la furnizorii de marfa ambalajele necesare în schimbul unei garanţii depuse acestora, fără facturare şi fără T.V.A.

Periodic se vor factura şi se vor supune T.V.A. cantităţile de ambalaje date în garanţie şi scoase din uz la clienţi ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor etc.

Regimul circulaţiei ambalajelor pe bază de schimb se aplică în mod obligatoriu în relaţiile cu agenţii economici neplatitori de T.V.A.

2.Sumele necuprinse în baza de impozitare la furnizori sau la prestatori de servicii, potrivit art. 14 şi 15 din ordonanţa, atrag în mod corespunzător pierderea dreptului de deducere la beneficiari. În acest scop, beneficiarilor le revin următoarele obligaţii:

a)sa înregistreze în jurnalul pentru cumpărări valoarea facturilor şi taxa pe valoarea adăugată, corectate cu reducerile acordate de furnizori şi, respectiv, cu influentele rezultate din refuzurile făcute;

b)să solicite şi sa urmărească primirea de la furnizori a facturilor corectate, potrivit art. 28 din ordonanţa.

Articolul 17

1.Cotele de T.V.A. care se aplică pentru acţiunile de vinatoare organizate cu vinatori străini sunt următoarele:

–cota de 18% pentru serviciile prestate în România referitoare la efectuarea formalităţilor legale pentru obţinerea vizelor de trecere a frontierei cu arme şi muniţii, organizarea vinatorii, transportul în fondurile de vinatoare, asigurarea de ghizi-interpreţi, servicii de cazare, masa şi altele de aceasta natura;

–cota zero pentru trofeele cinegetice pentru care se întocmesc facturi externe şi a căror contravaloare se încasează în valută.

2.Cota de 9% se aplică la:

a)carne de animale şi păsări domestice, inclusiv organe şi măruntaie, vîndute în stare proaspăta, ca produse şi conserve.

Organele şi maruntaiele cuprind:

(1)limba (inclusiv slungul); (2) creierul; (3) inima; (4) plămânii; (5) ficatul; (6) splina; (7) rinichii; (8) maduvioarele; (9) ugerul; (10) pancreasul; (11) timusul; (12) burta de bovine şi ovine; (13) stomacul de porc; (14) mate de bovine, porcine, ovine; (15) osânza, bazari de porc, prapore (epiplon).

Portiunile comestibile rezultate din prelucrarea carcasei se includ în noţiunea de carne, respectiv: cap, picioare, urechi, buze, grăsimi (inclusiv slanina), oase, sorici, cozi de porc.

Produsele din carne supuse cotei de 9% sunt: salamuri, cirnati, afumaturi, sunca, toba, pastrama, slanina prelucrata, aspicuri şi racituri, alte preparate din carne.

Preparatele culinare, semipreparate de tip "Gospodina", preparatele şi conservele din carne cu legume, paste fainoase, orez sau altele asemenea sunt supuse cotei de 18% de T.V.A.;

b)peste şi produse din peste, inclusiv semiconserve şi conserve, exclusiv icre.

Produsele din peste supuse cotei de 9% sunt: peste sarat, peste afumat, semiconserve şi conserve din peste în suc propriu, în ulei sau în sos tomat, pasta de peste.

Preparatele culinare şi semipreparatele tip "Gospodina" sunt supuse cotei de 18% de T.V.A.;

c)lapte, lapte praf şi produse lactate.

Produsele lactate supuse cotei de 9% sunt: unt, brânzeturi (proaspete, maturate, fermentate, frământate, topite simple şi cu adaosuri), smântână, iaurt cu şi fără adaosuri, lapte batut, lapte acidofil cu şi fără adaosuri, sana, frisca, produse lactate proaspete din lapte smântânit cu şi fără adaosuri, produse lactate proaspete din brinza şi smântână, produse lactate concentrate cu şi fără zahăr.

Inghetata este supusă cotei de 18% de T.V.A.;

d)uleiuri şi grăsimi comestibile, cum sunt: uleiuri comestibile vegetale, margarina, untura, ulei de peste.

Produsele prevăzute la lit. a)-d) de mai sus, vîndute prin unităţile de alimentaţie publică sau care practica adaos comercial de alimentaţie publică, sunt supuse cotei de 18% T.V.A.;

e)medicamente de uz uman şi veterinar, substanţe farmaceutice, plante medicinale, aparatura de tehnica medicală şi alte bunuri destinate exclusiv utilizării în scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare.

Sunt supuse cotei de 9% de T.V.A.:

(1)medicamentele şi produsele biologice de uz uman prevăzute în Nomenclatorul Ministerului Sănătăţii; (2) medicamentele de uz veterinar prevăzute în Nomenclatorul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei; (3) substantele farmaceutice livrate sub forma de pulberi, granule, soluţii sau alte forme de aceasta natura şi care urmează să fie transformate în medicamente de către unităţile producătoare; (4) plantele medicinale prevăzute în Nomenclatorul Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei; (5) aparatura de tehnica medicală; (6) alte bunuri destinate exclusiv utilizării în scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare cum sunt:

–articole şi aparate pentru proteze dentare;

–ceruri dentare sau compozitii pentru amprente dentare; alte compozitii pentru utilizare în stomatologie pe bază de ipsos;

–aliaje pe bază de aur şi argint, folosite exclusiv în stomatologie;

–plăci şi filme fotografice pentru folosinţă medicală, dentara sau veterinara;

–alcool sanitar;

–vata, tifon, bandaje şi articole similare (pansamente, plasture, cataplasme etc.), impregnate sau acoperite cu substanţe farmaceutice sau condiţionate pentru vânzarea în scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare;

–manusi pentru chirurgie;

–sticlarie de laborator, sanitară sau farmaceutica, chiar gradata sau calibrata;

–sterilizatoare medico-chirurgicale;

–ambulante;

–vehicule autoradiologice, chirurgicale, care dentare;

–lentile corectoare pentru ochelari;

–rame şi monturi de ochelari;

–ochelari de corectie;

–termometre medicale şi veterinare.

Sunt supuse cotei de 9% de T.V.A. numai acele produse care au fost omologate în scopurile prevăzute la pct. 6 de mai sus şi care sunt destinate folosirii exclusiv în scopurile respective. Produsele care se livreaza atât în scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare cît şi în alte scopuri, de exemplu: reactivi, mobilier, mijloace de transport, aparate electrice şi alte bunuri de uz gospodăresc, sunt supuse cotei de 18% de T.V.A.;

f)animale vii din speciile: bovine, porcine, ovine şi caprine;

g)păsări vii din specii domestice;

h)îngrăşăminte chimice şi minerale, insecticide, fungicide şi erbicide;

i)lucrări agricole şi de îmbunătăţiri funciare, cum sunt: i) 1 lucrări agricole: arat, grapat, discuit, tavalugit, semanat, erbicidat, fertilizat, prasit, săpat, recoltat, balotat, transportul produselor de la locul de recoltare până la locul de depozitare; i) 2 lucrări de îmbunătăţiri funciare prevăzute în Normele metodologice nr. 180/1995, emise de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi avizate de Ministerul Finanţelor cu nr. 2.899/1995;

j)legume şi fructe proaspete, cum sunt: j) 1 legume proaspete: cartofi, tomate, ceapa, usturoi, praz, varza, conopida, gulii, salata, morcovi, napi, sfecla roşie, telina, hrean, castraveti, mazare, fasole pastai şi boabe, vinete, ciuperci, ardei, spanac, loboda, marar, patrunjel, dovlecei, porumb dulce, sparanghel, pastirnac; j) 2 fructe proaspete: mere, pere, gutui, caise, cirese, piersici, prune, capsuni, fragi, zmeura, coacaze, afine, kiwi, banane, portocale, ananas, mandarine, lamii, grapefruit, struguri, pepeni.

Legumele şi fructele congelate, deshidratate, conservate sau supuse oricărei forme de prelucrare sunt supuse cotei de 18% de T.V.A.

Articolul 19

1.Dreptul de deducere a T.V.A., înscrisă în documentele pentru cumpărări, se determina în funcţie de data facturii, a chitanţei fiscale sau a altui document legal, dacă acestea s-au primit până la data întocmirii decontului T.V.A.

Documentele primite după data întocmirii decontului aferent lunii în care bunurile au fost recepţionate se includ în deconturile întocmite pentru lunile următoare.

2.În jurnalul pentru cumpărări se înscriu toate documentele aferente intrărilor de bunuri şi servicii pentru nevoile firmei, indiferent de destinaţia lor, pentru realizarea de operaţiuni impozabile sau operaţiuni scutite, dreptul de deducere a T.V.A. aferentă intrărilor urmînd a fi stabilit pe baza pro ratei.

3.Agenţii economici care realizează produse supuse T.V.A. utilizînd metale preţioase achiziţionate prin Banca Naţionala a României îşi exercită dreptul de deducere a T.V.A. înscrisă în "Actul de vînzare", emis de Banca Naţionala a României.

În condiţiile în care în "Actul de vînzare" nu apare înscrisă valoarea T.V.A., baza de impozitare pentru produsele obţinute din prelucrarea metalelor preţioase se determina ca diferenţa între preţul facturat beneficiarilor şi preţul de cumpărare al metalului pretios.

4.Prestatorii de servicii de transport de marfa, de persoane sau de servicii accesorii transportului au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă intrărilor de bunuri şi servicii, independent de faptul ca acestea au fost destinate transportului pe parcurs extern sau intern, cu respectarea celorlalte condiţii prevăzute la cap. VI din ordonanţa.

5.Pentru bunurile acordate de către furnizori clienţilor, în vederea stimulării vinzarilor în condiţiile prevăzute în contractele încheiate, conform prevederilor art. 14 lit. a) din ordonanţa, agenţii economici vor exercita dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă intrărilor.

Articolul 20

1.Pro rata se determina, de regula, anual, pe baza realizarilor din anul precedent sau corespunzător regimului T.V.A. aferentă bunurilor şi serviciilor prevăzute a fi realizate în anul curent.

Regularizarea T.V.A. deductibilă determinata pe bază de pro rata se efectuează la finele anului şi se înscrie în decontul de T.V.A. întocmit pentru luna decembrie. Determinarea pro ratei efectiv realizate se face pe baza datelor înscrise în deconturile pe lunile ianuarie-decembrie, astfel:

Exemplu:

rindul 9 cumulat - 100.000 mii lei

rindul 8 cumulat = 15.000 mii lei

rd. 9(100.000) - rd. 8(15.000)/rd. 9(100.000)=0,85x100=85%

În cursul anului s-a utilizat:

–varianta 1: pro rata de 100%

–varianta 2: pro rata de 75%

–varianta 3: pro rata de 90%

Abaterea realizată:

–varianta 1 100-85/85x100=+17,65%

–varianta 2 75-85/85x100=-11,76%

–varianta 3 90-85/85x100=+5,88%

Regularizarea diferenţelor se va face numai pentru variantele 1 şi 2, care reprezintă o abatere în plus sau în minus mai mare de 10%.

Presupunind ca T.V.A. deductibilă, cumulată pe lunile ianuarie-noiembrie (rd.14 din decont), este de 20.000 mii lei, rezultă:

–pentru varianta 1: (20.000x15):100=3.500 mii lei.

Suma se înscrie în roşu în rindul 17 din decontul pe luna decembrie. În acelaşi decont, la rindul 10 se înscrie pro rata de 85%;

–pentru varianta 2: (20.000x10):100=2.000 mii lei.

Suma se înscrie în decontul pe luna decembrie în rindul 17 în negru, iar la rindul 10 se înscrie pro rata de 85%.

T.V.A. de plată sau de rambursat, înscrisă în deconturile aferente lunilor ianuarie-noiembrie, nu se recalculează.

2.La cererea justificată a agenţilor economici, organele fiscale la care aceştia sunt înregistraţi ca plătitori de T.V.A. pot aproba ca pro rata să se determine lunar în funcţie de realizarile efective înscrise în decontul T.V.A., la rubrica "Iesiri".

În cursul unui an calendaristic nu pot fi folosite doua metode de determinare a pro ratei. Agenţii economici cărora li s-a aprobat în cursul anului trecerea de la pro rata anuală la cea lunară au obligaţia recalcularii T.V.A. deductibile, înscrisă în deconturile întocmite pentru lunile anterioare aprobării, în funcţie de pro rata lunară efectiv realizată.

Articolul 21 litera b)

1.Suma stabilită la pct. 2.5. din cererea de rambursare reprezintă plafonul maxim admisibil. Suma de rambursat cuvenită pentru export nu poate depăşi suma prevăzută în cererea de rambursare la pct. 2.2. Diferenţa dintre sume va fi tratata în felul următor:

–în cazul în care suma de la pct. 2.5. este mai mica decît suma de la pct. 2.2., diferenţa reprezintă T.V.A. aferentă unor aprovizionari destinate altor operaţiuni şi se va prelua în soldul lunii următoare;

–în cazul în care suma înscrisă la pct. 2.5 este mai mare decît cea înscrisă la pct. 2.2., diferenţa reprezintă suma necuvenita şi nu va fi preluată în soldul lunii următoare.

2.Agenţii economici care realizează exclusiv livrări la export de produse cu ciclu lung de fabricaţie vor completa, în luna în care s-a realizat exportul, capitolul II din cererea de rambursare.

Articolul 25 litera A

1.Înregistrarea subunitatilor ca plătitoare de T.V.A. se poate face numai la cererea unităţii de baza care are calitatea de plătitor de T.V.A., avizată de organul fiscal la care aceasta este înregistrată. În condiţiile în care unitatea de baza nu este plătitoare de T.V.A., subunitatile acesteia nu pot fi înregistrate ca plătitoare de T.V.A. decît cu avizul Direcţiei generale impozite indirecte din cadrul Ministerului Finanţelor. Avizul se va acorda pe baza documentaţiei prezentate de organul fiscal teritorial.

2.În cazul în care un agent economic plătitor de T.V.A. îşi schimba sediul social, va fi luat în evidenta ca plătitor de T.V.A. la noul sediu numai cu avizul organului fiscal în evidenta căruia se afla la data modificării şi în baza dosarului de plătitor de T.V.A. transmis de acesta. Codul fiscal acordat iniţial se menţine şi la noul sediu social.

Articolul 25 litera B

1.Documentele ce se întocmesc de către agenţii economici pentru exportul de bunuri sunt:

a)exportul pe bază de comision:

–unităţile producătoare emit facturi interne (potrivit Hotărârii Guvernului nr. 768/1992), inscriind "cota zero de T.V.A." şi menţiunea "export în comision";

–unităţile exportatoare în comision înscriu, pe o copie xerox a facturii externe şi a declaraţiei vamale de export, denumirea unităţii producătoare. Înscrierea se va face sub semnatura persoanelor autorizate şi cu aplicarea ştampilei care angajează societatea exportatoare. Documentele astfel completate se transmit unităţilor producătoare;

–pentru comisionul cuvenit, unitatea exportatoare emite facturi către unitatea producătoare, aplicind cota zero de T.V.A.;

b)exportul realizat de unităţile exportatoare care acţionează în nume propriu:

–unităţile producătoare emit facturi, aplicind cota de T.V.A. corespunzătoare livrărilor la intern.

În cazul în care, potrivit contractului încheiat între producător şi exportator, livrarea produselor către beneficiarul extern se face direct de către unitatea producătoare, aceasta emite factura interna către unitatea exportatoare, aplicind cota zero de T.V.A., şi menţionează că marfa s-a expediat direct beneficiarului extern. La factura se anexează copia de pe declaraţia vamală de export vizata de organele vamale şi copia de pe documentul de transport internaţional;

–unităţile exportatoare emit facturi externe şi întocmesc facturi interne;

c)exportul realizat direct de unitatea producătoare:

–unităţile emit facturi interne, aplicind cota zero de T.V.A. şi facturi externe corespunzătoare;

d)pentru produsele contractate cu parteneri externi care dispun livrarea către un agent economic din ţara în vederea prelucrării lor pentru produse de export pentru acelaşi partener:

–contractul sau dispoziţia scrisă a partenerului extern, din care să rezulte denumirea produselor, cantităţile şi agentul economic din ţara la care se face livrarea;

–factura externa;

–dovada încasării contravalorii mărfii în valută.

Valoarea facturilor interne aferente bunurilor şi serviciilor exportate direct sau prin intermediari se determina pe baza preţurilor externe transformate în lei la cursul de referinţa stabilit de Banca Naţionala a României, valabil pentru ziua în care se emite factura externa.

2.Bunurile predate ca aport la capitalul social al altei societăţi comerciale nu se factureaza şi nu se includ în decontul de T.V.A.

Articolul 33

Diferenţele constatate la verificarea T.V.A. se plătesc sau, după caz, se restituie în termenele prevăzute la art. 33 din ordonanţa, pe baza actului de control întocmit. Sumele respective nu se includ în deconturile de T.V.A.

SOLUŢII

privind T.V.A. aferentă unor operaţiuni specifice agriculturii

1.Operaţiunile efectuate de societăţile comerciale şi societăţile agricole constituite în baza Legii nr. 31/1990 şi a Legii nr. 36/1991 pentru exploatarea terenurilor agricole aparţinând persoanelor fizice cărora li s-a reconstituit sau li s-a constituit dreptul de proprietate se supun T.V.A., astfel:

a)produsele agricole predate persoanelor fizice prevăzute la pct. 1 de mai sus nu reprezintă transfer al dreptului de proprietate şi nu se supun T.V.A.;

b)produsele reţinute de societăţile agricole pentru lucrările agricole pe care le-au efectuat se supun T.V.A. la vânzarea lor, ca atare sau sub forma prelucrata, către alte persoane fizice sau juridice. În mod corespunzător se va proceda în situaţiile prevăzute la art. 2 pct. 2.2 din ordonanţa;

c)produsele aparţinând persoanelor fizice prevăzute la pct. 1 de mai sus, care sunt valorificate la terţi prin intermediul societăţilor agricole menţionate la lit. b) de mai sus, nu se supun T.V.A., nu se reflecta în jurnalele şi în deconturile privind T.V.A. la societăţile agricole respective.

2.Lucrările agricole executate de societăţile comerciale prestatoare de servicii pentru agricultura ("Agromec" şi alte societăţi) se supun T.V.A. în mod diferenţiat, în funcţie de beneficiar şi de forma de plată, astfel:

2.1.lucrările agricole executate cu plata în bani în favoarea producătorilor agricoli, indiferent de forma de organizare, sunt supuse T.V.A. în condiţiile prevăzute în ordonanţa;

2.2.lucrările agricole executate cu plata în natura în favoarea societăţilor agricole cu personalitate juridică sunt impozabile şi se reflecta în documente, atât la prestator cît şi la beneficiar, ca operaţiuni distincte, astfel:

a)societatea comercială prestatoare de servicii factureaza valoarea lucrărilor executate societăţilor agricole la data preluării produselor, aplicind tarifele negociate plus T.V.A. Exigibilitatea taxei colectate şi deductibile, aferentă lucrărilor agricole executate, ia naştere, atât la prestator cît şi la beneficiar, la data preluării, respectiv predării, produselor prevăzute în contractele încheiate între părţi. Nu se admite facturarea esalonata a lucrărilor în funcţie de data executării acestora;

b)societatea agricolă factureaza produsele predate societăţilor comerciale prestatoare de servicii pentru lucrările executate, la preţurile negociate plus T.V.A. Exigibilitatea T.V.A. colectate ia naştere la data întocmirii documentelor de predare-recepţie a produselor agricole sau, după caz, la data eliberării buletinului de analiza prin care se stabilesc parametrii de calitate în funcţie de care se stabileşte preţul;

2.3.lucrările executate cu plata în natura în favoarea producătorilor agricoli individuali sau a asociaţiilor constituite în baza art. 2 din Legea nr. 36/1991 sunt considerate cheltuieli efectuate în contul produselor agricole ce urmează a fi reţinute după recoltare şi nu se supun T.V.A. Produsele reţinute de societăţile comerciale prestatoare de servicii în contul lucrărilor agricole executate sunt supuse T.V.A. la data livrării către Regia Autonomă "Romcereal" sau a vinzarii către alte persoane fizice sau juridice, ca atare sau prelucrate în alte produse.

Produsele utilizate în scopurile prevăzute la art. 2 pct. 2.2. din ordonanţa sunt supuse T.V.A., iar obligaţia plăţii acesteia se determina potrivit prevederilor art. 11 lit. c) din ordonanţa.

3.Avansurile acordate producătorilor agricoli individuali şi asociaţiilor agricole, constituite în baza art. 2 din Legea nr. 36/1991, de către agenţii economici special mandataţi de stat, conform art. 11 din Legea nr. 83/1993, intră în sfera de aplicare a T.V.A., astfel:

3.1.avansurile acordate direct producătorilor agricoli, prevăzuţi la pct. 3 de mai sus, în bani sau în materii prime şi materiale, finanţate din creditele angajate prin agenţii economici special autorizaţi, nu se supun T.V.A., întrucît acestea reprezintă, pentru agenţii economici care le-au acordat, cheltuieli în contul produselor agricole pe care urmează a le primi la recoltare.

Avansurile acordate în condiţiile legii se reflecta în contabilitate cu ajutorul contului 409 "Furnizori-debitori";

3.2.avansurile acordate producătorilor agricoli prevăzuţi la pct. 3 alin. 1 de către agenţii economici special mandataţi de stat prin intermediul societăţilor comerciale prestatoare de servicii pentru agricultura nu sunt supuse T.V.A.

Agenţii economici special mandataţi de stat reflecta în contabilitate avansurile acordate în condiţiile de mai sus, sub forma de bani, de materii prime şi de materiale, în contul prevăzut la pct. 3.1 alineatul ultim;

3.3.societăţile comerciale prestatoare de servicii pentru agricultura evidenţiază materiile prime şi materialele primite în contul avansurilor acordate producătorilor agricoli de către Regia Autonomă "Romcereal" sau alt agent economic mandatat de stat, în contul 8033 "Valori materiale primite în păstrare sau custodie".

Pe baza proceselor-verbale de recepţie a lucrărilor agricole executate, se efectuează scăderea din gestiune a materiilor prime şi materialelor consumate, prin creditarea contului menţionat mai sus.

Societăţile comerciale prestatoare de servicii pentru agricultura datorează T.V.A. pentru lucrările agricole consemnate în procesele-verbale de recepţie semnate de producătorul agricol şi de reprezentantul agentului economic, care achită în bani lucrările executate.

Pe baza procesului-verbal de recepţie, prestatorul de servicii este obligat sa emita factura către agentul economic special mandatat de stat, care achită contravaloarea lucrărilor executate şi T.V.A. aferentă. Aceasta factura nu se transmite şi nu se înregistrează în evidentele producătorilor agricoli.

4.Avansurile acordate în bani, în materii prime şi în materiale, direct producătorilor agricoli - persoane juridice - de către agenţii economici special mandataţi de stat, în baza actelor normative menţionate la pct. 3 alin. 1 de mai sus, nu se supun T.V.A. şi se înregistrează în contul 409 "Furnizori-debitori" şi, respectiv, în contul 419 "Clienţi-creditori", la unitatea primitoare.

Dreptul de deducere a T.V.A. aferentă materiilor prime şi materialelor achiziţionate de către agenţii economici special mandataţi de stat şi folosite conform prevederilor actelor normative indicate la pct. 3 se exercită de către cumpărător în condiţiile prevăzute în prezenta decizie, referitoare la aplicarea art. 19 din ordonanţa.

După recoltare, producătorii agricoli - persoane juridice - factureaza produsele predate către Regia Autonomă "Romcereal" sau către alt agent economic special mandatat de stat, la preţurile negociate plus T.V.A. prevăzută de lege şi regularizează diferenţa dintre valoarea totală a facturii, inclusiv T.V.A., şi avansul primit, reflectat în contul 419 "Clienţi-creditori".

5.Operaţiunile rezultate din aplicarea Legii arendării nr. 16/1994 intră în sfera de aplicare a T.V.A., astfel:

5.1.arendaşul - persoana fizica - având calitatea de agricultor este scutit de T.V.A. în baza art. 6 lit. A e) din ordonanţa;

5.2.arendaşul - persoana juridică - este plătitor de T.V.A., dacă din activitatea economică, inclusiv din exploatarea bunurilor agricole arendate, realizează venituri totale de peste 50 milioane lei;

5.3.arenda plătită în natura nu se supune T.V.A. potrivit art. 6 lit. A.i) 7 din ordonanţa nici la arendaş nici la proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal de bunuri agricole;

5.4.arenda primită în bani este scutită de T.V.A. potrivit art. 6 lit. A.i) 7 din ordonanţa.

6.Drepturile cuvenite persoanelor fizice cărora le-a fost stabilită calitatea de acţionar în baza prevederilor art. 36 din Legea nr. 18/1991, constind în produse agricole reprezentind echivalentul valoric a cel puţin 600 kg grîu STAS la hectar, conform Legii nr. 48/1994, nu sunt supuse T.V.A.

Când plata drepturilor se face în natura, cu alte produse decît cele prevăzute de lege, operaţiunea se supune T.V.A. la furnizor, iar baza de impozitare se determina potrivit art. 13 lit. d) din ordonanţa.

7.Livrările de îngrăşăminte chimice efectuate în baza Legii nr. 83/1993 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli sunt supuse T.V.A. Unităţile care distribuie îngrăşăminte chimice producătorilor agricoli includ T.V.A. facturată de furnizori în preţul de achiziţie al ingrasamintelor care se acoperă prin alocaţii bugetare. Acestor unităţi nu li se aplică prevederile art. 2 pct. 2.2. din ordonanţa pentru ingrasamintele predate cu titlu gratuit producătorilor agricoli, iar operaţiunile respective nu se cuprind în decont.

ALTE PRECIZĂRI

Potrivit art. 171 alin. (3) din Legea învăţământului nr. 84/1995, documentaţia tehnica şi materialele pentru construcţii destinate învăţământului de stat şi celui particular acreditat, precum şi achiziţionarea de aparatura, utilaje, fond de carte, publicaţii şi dotări pentru procesul didactic sunt scutite de T.V.A.

Întrucît prin lege nu se acordă în mod expres dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate în vederea realizării operaţiunilor de mai sus, furnizorii şi beneficiarii vor negocia preţuri în condiţii de scutire de T.V.A., respectiv prin includerea în acestea a T.V.A. aferentă aprovizionarilor.

Se încadrează în prevederile de mai sus numai bunurile destinate procesului didactic realizat de unităţile şi instituţiile de învăţământ prevăzute în Legea nr. 84/1995 art. 18, 20, 21, 23, 29, 37, 41, 47, 48, 51, 55, 62, 66, 74, 97, 103, 108 şi 137.

Operaţiunile reprezentind, din punct de vedere al T.V.A., prestări de servicii (cu excepţia documentaţiilor tehnice) sunt supuse T.V.A. în cotele prevăzute de lege.