Decizie nr. 36 din 11 ianuarie 2007

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Şerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marinela Mincă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstitu-ţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 şi următoarele din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ioan Coroiu în Dosarul nr. 188/275/2006 al Judecătoriei Panciu.

La apelul nominal răspund părţile, personal.

Având cuvântul, Ioan Coroiu solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată şi depune concluzii scrise în acest sens.

Costel Trifan solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată şi depune la dosarul cauzei concluzii scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, arătând că ceea ce se solicită, în realitate, în motivarea acesteia, este modificarea textului de lege criticat.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin încheierea din 8 septembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 188/275/2006, Judecătoria Panciu a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 şi următoarele din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ioan Coroiu în dosarul menţionat.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât nu reglementează şi posibilitatea învinuitului de a formula plângere la instanţa de judecată în cazul în care procurorul ierarhic superior admite plângerea persoanei vătămate împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, dispunând începerea sau reluarea urmăririi penale. în opinia autorului excepţiei, se creează astfel "o situaţie de inechitate prin drepturile diferite de care beneficiază persoana vătămată şi persoana învinuită".

Judecătoria Panciu consideră că, "în situaţia în care procurorul ierarhic superior infirmă soluţia de netrimitere şi dispune reluarea urmăririi penale, persoana vătămată nu are interes să conteste soluţia procurorului pe calea plângerii formulate în temeiul art. 278^1 şi următoarele din Codul de procedură penală".

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, referindu-se şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că prevederile legale criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare a Curţii, dispoziţiile art. 278^1 şi următoarele din Codul de procedură penală. Din examinarea susţinerilor autorului excepţiei se constată însă că acesta critică numai prevederile art. 278^1 din Codul de procedură penală, referitoare la plângerea în faţa judecătorului împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, şi, în consecinţă, numai cu privire la acestea se va pronunţa Curtea prin prezenta decizie.

Dispoziţiile constituţionale invocate sunt cele ale art. 16 privind Egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind Accesul liber la justiţie, ale art. 24 privind Dreptul la apărare, cu raportare la prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că s-a pronunţat, în jurisprudenţa sa, prin numeroase decizii, asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală, statuând, în mod constant, că acestea nu încalcă egalitatea în drepturi, liberul acces la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare, ci dau expresie acestor garanţii constituţionale. în acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 405 din 14 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 4 august 2005, Decizia nr. 66 din 3 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 17 februarie 2005 şi Decizia nr. 141 din 21 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 16 martie 2006, ale căror considerente îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii.

De altfel, ceea ce se solicită, în realitate, în motivarea excepţiei, este completarea prevederilor de lege criticate, în sensul reglementării posibilităţii ca învinuitul să se adreseze instanţei de judecată împotriva soluţiei procurorului ierarhic superior de admitere a plângerii formulate conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale. O asemenea solicitare excedează competenţei Curţii Constituţionale, care, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "[...] se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

Pentru considerentele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ioan Coroiu în Dosarul nr. 188/275/2006 al Judecătoriei Panciu.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 ianuarie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta