Decizie nr. 806 din 9 noiembrie 2006

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecator

Kozsokar Gabor - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Ninosu - judecator

Ion Predescu - judecator

Tudorel Toader - judecator

Marinela Minca - procuror

Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

Pe rol se afla solutionarea excepţiei de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2), art. 3, art. 9 alin. (1) şi (2), art. 28 alin. (1) şi (2), art. 57 alin. (4) şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicata de Nicolae Militaru în Dosarul nr. 15.518/302/2005 al Judecatoriei Sectorului 5 Bucureşti.

La apelul nominal raspunde autorul excepţiei, lipsa fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal indeplinita.

Cauza fiind în stare de judecată, autorul excepţiei solicita admiterea acesteia, aratand ca textele de lege criticate contravin prevederilor art. 40 din Constitutie care reglementeaza dreptul de asociere.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstitutionalitate ca inadmisibila, deoarece textele de lege criticate nu au legătură cu obiectul cauzei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrarile dosarului, retine urmatoarele:

Prin Incheierea din 12 iunie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 15.518/302/2005, Judecatoria Sectorului 5 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2), art. 3, art. 9 alin. (1) şi (2), art. 28 alin. (1) şi (2), art. 57 alin. (4) şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicata de Nicolae Militaru.

În motivarea excepţiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile art. 1 alin. (2), art. 3, art. 9 alin. (1) şi (2), art. 28 alin. (1) şi (2), art. 57 alin. (4) contravin art. 40 din Constitutie, deoarece, potrivit acestor texte, profesia de avocat se exercită numai de avocatii inscrisi în tabloul barourilor componente ale Uniunii Naţionale a Barourilor din România. Astfel, autorul excepţiei sustine ca, actionand în judecata Baroul Bucureşti, el nu mai poate fi aparat de un avocat membru al acestui barou. În ceea ce priveste dispozitiile art. 68 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, se sustine ca acestea contravin dreptului la aparare reglementat în art. 24 din Constitutie, aratandu-se ca, în cauza în care excepţia de neconstitutionalitate a fost ridicata, autorul acesteia nu a fost reprezentat corespunzător de către avocatul desemnat din oficiu.

Judecatoria Sectorului 5 Bucureşti apreciaza ca excepţia de neconstitutionalitate este neintemeiata.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciaza ca excepţia de neconstitutionalitate este neintemeiata. În acest sens face referire la jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizata şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze excepţia de neconstitutionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1 alin. (2), art. 3, art. 9 alin. (1) şi (2), art. 28 alin. (1) şi (2), art. 57 alin. (4) şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 255/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 23 iunie 2004.

Textele de lege criticate au urmatorul cuprins:

–Art. 1 alin. (2): "Profesia de avocat se exercită numai de avocatii inscrisi în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, denumita în continuare U.N.B.R.";

–Art. 3: "(1) Activitatea avocatului se realizează prin:

a)consultaţii şi cereri cu caracter juridic;

b)asistenţa şi reprezentare juridica în faţa instanţelor judecătorești, a organelor de urmărire penala, a autorităţilor cu atribuţii jurisdictionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătorești, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor, precum şi a altor persoane juridice, în condiţiile legii;

c)redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a continutului şi a datei actelor prezentate spre autentificare;

d)asistarea şi reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate în faţa altor autorităţi publice cu posibilitatea atestării identităţii părţilor, a continutului şi a datei actelor incheiate;

e)apararea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice în raporturile acestora cu autorităţile publice, cu instituţiile şi cu orice persoană română sau străină;

f)activităţi de mediere;

g)activităţi fiduciare constand în primirea în depozit, în numele şi pe seama clientului, de fonduri financiare şi bunuri, rezultate din valorificarea sau executarea de titluri executorii, după incheierea procedurii succesorale sau a lichidarii, precum şi plasarea şi valorificarea acestora, în numele şi pe seama clientului, activităţi de administrare a fondurilor sau a valorilor în care acestea au fost plasate;

h)stabilirea temporara a sediului pentru societăţi comerciale la sediul profesional al avocatului şi inregistrarea acestora, în numele şi pe seama clientului, a părţilor de interes, a părţilor sociale sau a acţiunilor societatilor astfel înregistrate;

i)activităţile prevăzute la lit. g) şi h) se pot desfăşura în temeiul unui nou contract de asistenţa juridica;

j)orice mijloace şi cai proprii exercitarii dreptului de aparare, în condiţiile legii.

(2)Activităţile prevăzute la alin. (1) se exercită numai de avocat, dacă legea nu prevede altfel.";

–Art. 9 alin. (1) şi (2): "(1) Barourile şi U.N.B.R. asigura exercitarea calificata a dreptului de aparare, competenţa şi disciplina profesionala, protectia demnitatii şi onoarei avocatilor membri.

(2)În fiecare judet exista şi funcţionează un singur barou membru al U.N.B.R., cu sediul în localitatea de reşedinţa a judeţului.";

–Art. 28 alin. (1) şi (2): "(1) Avocatul inscris în tabloul baroului are dreptul sa asiste şi sa reprezinte orice persoană fizica sau juridica, în temeiul unui contract incheiat în forma scrisa, care dobandeste data certa prin inregistrarea în registrul oficial de evidenta.

(2)Avocatul, precum şi clientul au dreptul sa renunte la contractul de asistenţa juridica sau sa îl modifice de comun acord, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei. Renuntarea unilaterala a clientului nu constituie cauza de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocatiale prestate, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul procesual al clientului.";

–Art. 57 alin. (4): "Baroul de avocati se constituie şi funcţionează numai în cadrul U.N.B.R., potrivit prezentei legi şi statutului profesiei.";

–Art. 68 alin. (1): "Baroul asigura asistenţa judiciara în toate cazurile în care apararea este obligatorie potrivit legii, precum şi la cererea instanţelor de judecată, a organelor de urmărire penala sau a organelor administraţiei publice locale în cazurile în care acestea apreciaza ca persoanele se gasesc în imposibilitate vadita de a plati onorariul."

În susţinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii legale, autorul excepţiei invoca incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 24, referitoare la dreptul la aparare, şi ale art. 40, referitoare la dreptul de asociere.

Examinand excepţia de neconstitutionalitate, Curtea constata că nu poate fi retinuta critica potrivit careia dispozitiile art. 68 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 contravin dreptului la aparare reglementat în art. 24 din Constitutie, deoarece aprecierea modului în care autorul excepţiei a fost reprezentat de către avocatul desemnat din oficiu nu intră în competenţa Curtii Constitutionale, nemultumirea autorului excepţiei în ceea ce priveste munca depusa de către avocatul sau din oficiu putand face obiectul unei eventuale plangeri indreptate împotriva respectivului avocat, iar nu al unei excepţii de neconstitutionalitate.

În ceea ce priveste invocarea dispoziţiilor art. 40 din Constitutie, Curtea constata ca prin Decizia nr. 260 din 12 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din data de 28 iunie 2005, a statuat ca, în conceptia legiuitorului, avocatura este un serviciu public care este organizat şi funcţionează pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitata de un corp profesional selectat şi functionand după reguli stabilite de lege. Aceasta optiune a legiuitorului nu poate fi considerata ca neconstitutionala, având în vedere ca scopul ei este asigurarea unei asistente juridice calificate, iar normele în baza cărora funcţionează nu contravin principiilor constitutionale, cei care doresc sa practice această profesie fiind datori să respecte legea şi sa accepte regulile impuse de aceasta. Tot cu acel prilej, Curtea Constituţională a statuat ca dreptul de asociere se poate exercita numai cu respectarea legii, şi nu împotriva ei, astfel ca nici acest drept, specific prin natura lui profesiilor liberale, nici dispozitiile cuprinse în art. 40 din Constitutie nu sunt nesocotite. Curtea a retinut totodata ca, desi avocatura este o profesie liberala şi independenta, exercitarea sa trebuie să se desfăşoare într-un cadru organizat, în conformitate cu reguli prestabilite, a caror respectare trebuie asigurata inclusiv prin aplicarea unor măsuri coercitive, ratiuni care au impus constituirea unor structuri organizatorice unitare şi prohibirea constituirii în paralel a altor structuri destinate practicarii aceleiasi activităţi, fără suport legal. O atare solutie legislativa nu poate fi calificata însă ca venind în contradictie cu dreptul de asociere.

Intrucat nu au intervenit elemente noi de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cat şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţa.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2), art. 3, art. 9 alin. (1) şi (2), art. 28 alin. (1) şi (2), art. 57 alin. (4) şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicata de Nicolae Militaru în Dosarul nr. 15.518/302/2005 al Judecatoriei Sectorului 5 Bucureşti.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în sedinta publică din data de 9 noiembrie 2006.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Maritiu