Decizie nr. 196 din 28 aprilie 2004

Prin Adresa nr. 3.009 din 1 aprilie 2004 secretarul general al Senatului a trimis Curţii Constituţionale sesizarea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, prin care se solicită ca, în conformitate cu dispoziţiile art. 146 lit. c) din Constituţie, republicată, să se pronunţe asupra constituţionalităţii unor dispoziţii din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea nr. 16/1993, astfel cum a fost modificat şi completat prin hotărârile nr. 5/2001 şi nr. 20/2003.

Sesizarea este semnată de membrii Grupului Parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Senat, după cum urmează: Nicolae-Vlad Popa, Norica Nicolai, Gheorghe Flutur, Corin Penciuc, Dan Avram, Hermann Armeniu Fabini, Radu Alexandru Feldman, Mircea Ionescu Quintus, Mircea Teodor Iustian, Ioan Păun-Ion Otiman, Nicolai Paul Anton Păcuraru, Alexandru Paleologu şi Ion Sârbulescu.

Sesizarea face obiectul Dosarului nr. 169C/2004 al Curţii Constituţionale.

Prin această sesizare se solicită Curţii să se pronunţe asupra constituţionalităţii prevederilor Regulamentului Senatului, în special asupra prevederilor art. 15 şi 16, Regulament aprobat prin Hotărârea nr. 16/1993, modificat şi completat prin Hotărârile nr. 5/2001 şi nr. 20/2003. În sesizare se susţine că prevederile cuprinse la cele două articole menţionate nu au fost modificate de Senat, deşi asupra neconstituţionalităţii acestora Curtea Constituţională s-a pronunţat prin deciziile nr. 44/1993 şi nr. 46/1994. Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal consideră că dispoziţiile regulamentare ale art. 16 alin. (2) şi (3), care reglementează interdicţia trecerii senatorilor de la un grup parlamentar la altul sau de a se afilia unui grup parlamentar după ce au părăsit grupul din care făceau parte au semnificaţia unor sancţiuni aplicate pentru părăsirea unui grup parlamentar. Aceste sancţiuni sunt neconstituţionale întrucât părăsirea unui grup, precum şi trecerea sau afilierea la un altul sunt modalităţi ale exercitării dreptului prevăzut de dispoziţiile art. 64 alin. (3) din Constituţie, republicată, şi de art. 15 alin. (1) din Regulamentul Senatului.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal arată că Biroul Permanent a cerut Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunităţi şi validări un raport asupra situaţiei Grupului parlamentar al Partidului Democrat, care, datorită plecării a doi senatori nu mai întrunea condiţiile de funcţionare, adică un număr de şapte senatori aleşi pe lista aceluiaşi partid. Se menţionează că domnul senator Aurel Pană a declarat că revine în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Democrat. Senatul, prin raportul şi votul dat, consideră că este interzisă revenirea unui senator la grupul de care a aparţinut, deşi în art. 16 alin. (3) şi (4) din Regulamentul Senatului nu este oprită revenirea senatorului în grupul de la care a plecat iniţial. Condiţiile prevăzute în art. 15 alin. (2) din Regulament, adică existenţa unui număr de şapte senatori care au fost aleşi pe listele aceluiaşi partid, fiind întrunite, Grupul Partidului Democrat trebuie recunoscut de către Senatul României ca fiind regulamentar. Faţă de acestea, autorul sesizării susţine că "Poziţia Biroului Permanent al Senatului şi a plenului de a nu accepta reînfiinţarea Grupului P.D. este neconstituţională [...]".

În temeiul dispoziţiilor art. 21 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, sesizarea a fost comunicată preşedintelui Senatului, pentru a trimite punctul de vedere al Biroului permanent, dar preşedintele Senatului a comunicat, la 13 aprilie 2004, punctul său de vedere, în care arată următoarele:

1.Curtea Constituţională a statuat prin Decizia nr. 46/1994 că este constituţională libertatea parlamentarului de a părăsi un grup parlamentar şi de a se afilia la un altul, însă decizia menţionată avea în vedere starea politică de la acea vreme.

2.În prezent, s-a cristalizat în societate structurarea pe partide politice, cu reglementare legală riguroasă, ceea ce s-a reflectat şi în stabilirea grupurilor parlamentare şi a contribuit la "normalizarea raporturilor dintre acestea, dintre putere şi opoziţie, corespunzătoare reprezentativităţii rezultată din alegeri".

3.Preşedintele Senatului arată că, potrivit prevederilor art. 64 alin. (3) din Constituţie, republicată, pentru organizarea unui grup parlamentar trebuie să fie întrunite anumite condiţii. Astfel, grupurile parlamentare sunt structuri politice rezultate din alegeri pe baza mandatului reprezentativ politic, obligatoriu pentru titularul său.

Aceasta înseamnă că parlamentarul nu este obligat să se înscrie într-un grup parlamentar, însă, dacă doreşte, "este obligat să se înscrie numai în grupul partidului sau al alianţei politice pe a cărui listă a obţinut mandatul". De asemenea, se arată că el nu poate face parte din două grupuri parlamentare, simultan sau succesiv, pentru că astfel s-ar încălca reprezentativitatea politică rezultată din alegeri şi, implicit, raportul de reprezentativitate stabilit de electorat.

4.Deoarece, potrivit art. 69 alin. (2) din Constituţie, republicată, mandatul imperativ este nul, parlamentarul poate să demisioneze sau poate să fie exclus din partidul pe a cărui listă a obţinut mandatul, însă el îşi păstrează mandatul de parlamentar, pe care nu îl poate exercita decât în calitate de independent.

5.O dată ce a dobândit statutul de independent, parlamentarul nu mai poate redobândi calitatea de membru al grupului din care a demisionat, întrucât "demisia este un act juridic definitiv şi cu efecte irevocabile". Dacă s-ar admite teza autorului sesizării, structura fundamentală a Senatului ar fi afectată de instabilitate prin migrarea parlamentarilor de la un grup parlamentar la altul, ceea ce ar aduce atingere dispoziţiilor art. 64 alin. (5) din Constituţie, republicată.

La punctul de vedere al preşedintelui Senatului este anexat Raportul Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunităţi şi validări cu privire la cererea doamnei senator Maria Petre, de reconstituire a Grupului parlamentar la Partidul Democrat.

CURTEA,

examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctul de vedere al preşedintelui Senatului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile Regulamentului Senatului republicat, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. c) din Constituţie, republicată, precum şi ale art. 2, 3, 12 şi 22 din Legea nr. 47/1992, republicată, să se pronunţe asupra sesizării de neconstituţionalitate.

Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte:

1.Refuzul Biroului Permanent şi al plenului Senatului de a accepta reînfiinţarea Grupului parlamentar al Partidului Democrat;

2.Neconstituţionalitatea Regulamentului Senatului şi, în special, a prevederilor cuprinse la art. 15 şi 16 din acelaşi regulament.

Examinând sesizarea, Curtea constată următoarele:

1.Cu privire la refuzul Biroului Permanent şi al Senatului de a accepta reînfiinţarea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Sesizarea formulată de Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal s-a făcut în baza dispoziţiilor art. 146 lit. c) din Constituţie, republicată, potrivit cărora Curtea Constituţională "se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori". Această critică de neconstituţionalitate nu se referă la Regulamentul Senatului, ci la un act de aplicare a acestuia, concretizat în refuzul de a accepta reînfiinţarea unui grup parlamentar. Hotărârea plenului Senatului are, în acest caz, natura unui act juridic de aplicare a Regulamentului Senatului şi, în consecinţă, nu intră în atribuţiile de control de constituţionalitate, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. c) din Legea fundamentală.

În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (3) şi ale art. 21 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională nu are competenţa să exercite controlul de constituţionalitate asupra modului de interpretare sau asupra modului de aplicare a regulamentelor Parlamentului.

În consecinţă, soluţionarea, sub acest aspect, a sesizării Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, nu este de competenţa Curţii Constituţionale, împotriva unei atare măsuri urmând să se parcurgă procedurile parlamentare specifice.

2.Cu privire la critica de neconstituţionalitate potrivit căreia prevederile Regulamentului Senatului, republicat, şi, în special cele cuprinse la art. 15 şi 16 din acelaşi regulament, încalcă dispoziţiile art. 64 alin. (3) din Constituţie, republicată.

Aşa cum rezultă din sesizare, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal solicită Curţii Constituţionale să se pronunţe, pe de o parte, asupra constituţionalităţii prevederilor Regulamentului Senatului, însă fără să motiveze această cerere, cât priveşte toate dispoziţiile din Regulament, iar, pe de altă parte, să se constate neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 15 şi 16 din Regulamentul Senatului republicat, având următorul cuprins:

–Art. 15: "(1) După validare senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare.

(2)Un grup parlamentar poate fi constituit şi poate funcţiona pe toată durata legislaturii dintr-un număr de cel puţin 7 senatori, care au fost aleşi pe listele aceluiaşi partid sau ale aceleiaşi formaţiuni politice.

(3)Senatorii care au un candidat pe listele unei coaliţii electorale şi care fac parte din partide sau formaţiuni politice diferite se pot constitui în grupuri parlamentare proprii ale partidelor sau formaţiunilor respective, în condiţiile alin. (2).

(4)Un senator poate face parte dintr-un singur grup parlamentar.";

–Art. 16: "(1) Senatorii aleşi ca independenţi se pot afilia unuia dintre grupurile parlamentare constituite potrivit art. 15 alin. (1) şi (2).

(2)Trecerea de la un grup parlamentar la altul, precum şi constituirea de grupuri parlamentare ale unui partid sau unei formaţiuni politice care nu a participat la alegeri sau care nu a obţinut locuri în Senat în urma alegerilor sunt interzise.

(3)Senatorii care părăsesc un grup parlamentar constituit potrivit art. 15 alin. (1) şi (2) nu se pot afilia altui grup parlamentar şi nu pot reprezenta partide sau formaţiuni politice care nu au obţinut mandate în Senat în urma alegerilor sau nu au participat la aceste alegeri.

(4)Senatorii aleşi ca independenţi sau deveniţi independenţi prin părăsirea grupurilor parlamentare nu se pot asocia între ei pentru constituirea unui grup parlamentar."

Curtea înţelege să circumstanţieze controlul asupra acestor dispoziţii din Regulamentul Senatului.

Autorii sesizării susţin că aceste prevederi contravin dispoziţiilor art. 64 alin. (3) din Constituţie, republicată, care au următorul cuprins: "Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere."

Curtea constată că, prin critica de neconstituţionalitate formulată de autorii sesizării, sunt vizate, în esenţă, dispoziţiile art. 15 alin. (3), art. 16 alin. (2) teza întâi, alin. (3) teza întâi şi alin. (4) din Regulamentul Senatului, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 2 februarie 2001, care reglementează interdicţia impusă senatorilor de a trece sau de a se afilia la un grup parlamentar, interdicţii care au semnificaţia unor sancţiuni aplicate pentru părăsirea unui grup parlamentar.

Curtea Constituţională mai constată că aceste dispoziţii regulamentare au fost cuprinse la prevederile art. 13 alineatul ultim, art. 14 alin. 2, alin. 3 şi alineatul ultim din Regulamentul Senatului publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 27 iulie 1993, asupra cărora Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 46 din 17 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 27 mai 1994. Prin această decizie s-a constatat că prevederile art. 13 alineatul ultim, devenite art. 15 alin. (3) teza întâi, contravin Constituţiei, în măsura în care nu permit asocierea senatorilor în grupuri parlamentare pe alte criterii de interes general, decât acela al apartenenţei la un partid politic, iar prevederile art. 14 alin. 2, alin. 3 şi alineatul ultim, preluate de art. 16 alin. (2) teza întâi, alin. (3) teza întâi şi alin. (4) sunt contrare dispoziţiilor Legii fundamentale, întrucât interzic trecerea de la un grup parlamentar la altul, opresc afilierea la un alt grup parlamentar şi interzic constituirea unui grup parlamentar format din senatori independenţi.

Faţă de sesizarea actuală, Curtea înţelege să evoce această practică, socotind că atât considerentele, cât şi soluţia din Decizia nr. 46 din 17 mai 1994 îşi păstrează valabilitatea.

Pentru toate acestea, Curtea Constituţională urmează să constate că dispoziţiile cuprinse la art. 16 alin. (2) teza întâi, alin. (3) teza întâi şi alin. (4) din Regulamentul Senatului, republicat, sunt neconstituţionale.

Având în vedere aceste considerente, dispoziţiile art. 64 alin. (3), art. 146 lit. c), art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, precum şi prevederile art. 13 lit. A.b), art. 21 şi 22 din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Constată că sunt neconstituţionale dispoziţiile cuprinse la art. 15 alin. (3), art. 16 alin. (2) teza întâi, alin. (3) teza întâi şi alin. (4) din Regulamentul Senatului, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 2 februarie 2001, dispoziţii care au preluat prevederile art. 13 alineatul ultim, art. 14 alin. 2, alin. 3 şi alineatul ultim din Regulamentul Senatului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 27 iulie 1993, a căror neconstituţionalitate a fost constatată prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 46 din 17 mai 1994.

Definitivă şi obligatorie.

Decizia se comunică Preşedintelui Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dezbaterea a avut loc la data de 28 aprilie 2004 şi la aceasta au participat: Nicolae Popa, preşedinte, Costică Bulai, Nicolae Cochinescu, Constantin Doldur, Kozsokar Gabor, Petre Ninosu, Şerban Viorel Stănoiu, Lucian Stângu şi Ioan Vida, judecători.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent,

Claudia Miu