privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice
Având în vedere necesitatea şi urgenţa compatibilizării depline a legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene în domeniul protecţiei naturii şi ţinând cont de faptul că prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice şi ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice trebuie transpuse în legislaţia naţională, iar pentru aplicarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 348/81 privind regulile comune pentru importul produselor derivate din balene sau din alte cetacee, a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utilizării capcanelor de picior şi a importului de blănuri şi produse obţinute din animale capturate prin utilizarea capcanelor de picior sau a altor tipuri de capcane care nu sunt conforme cu standardele internaţionale şi a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică prin reglementarea comerţului cu acestea, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie creat cadrul instituţional şi sancţiunile pentru încălcarea prevederilor conţinute în acestea.
Având în vedere că potrivit angajamentelor asumate de România prin documentul de poziţie complementar - capitolul 22 "Mediu", pentru domeniul "protecţia naturii" nu există perioade de tranziţie, transpunerea şi implementarea prevederilor comunitare trebuind să fie depline la data aderării,
luând în considerare faptul că statelor membre le sunt aplicate sancţiuni în cazul transpunerii incomplete sau al implementării neconforme a prevederilor comunitare,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
Scopul prezentei ordonanţe de urgenţă îl constituie garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă.
Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează:
a)asigurarea diversităţii biologice, prin conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice pe teritoriul României;
b)menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică;
c)identificarea bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim special de protecţie, pentru conservarea şi utilizarea durabilă a acestora;
d)categoriile de arii naturale protejate, tipurile de habitate naturale, speciile de floră şi faună sălbatică şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de protecţie, conservare şi utilizare durabilă;
e)constituirea, organizarea şi dezvoltarea reţelei naţionale de arii naturale protejate, precum şi a regimului acesteia;
f)regimul de administrare a ariilor naturale protejate şi procedurile de instituire a regimului de protecţie pentru alte arii naturale şi bunuri ale patrimoniului natural;
g)măsurile pentru protecţia şi conservarea speciilor de animale şi plante sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice şi/sau rare, precum şi cele pentru protecţia formaţiunilor geomorfologice şi peisagistice de interes ecologic, ştiinţific, estetic, cultural-istoric şi de altă natură, a bunurilor naturale de interes speologic, paleontologic, geologic, antropologic şi a altor bunuri naturale cu valoare de patrimoniu natural, existente în perimetrele ariilor naturale protejate şi/sau în afara acestora;
h)responsabilităţile şi atribuţiile pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
Nu fac obiectul reglementării prezentei ordonanţe de urgenţă:
a)parcurile şi grădinile publice sau private de agrement, cu excepţia cazurilor în care acestea au elemente şi bunuri cu valoare de patrimoniu natural;
b)rezervaţiile semincere agricole şi silvice cu scop productiv, rezervaţiile de resurse genetice vegetale şi animale terestre şi acvatice destinate reproducerii unor specii vegetale şi animale în scopuri economice, rezervaţiile destinate unor scopuri ştiinţifice sectoriale existente pe terenurile unor instituţii publice sau private de cercetare şi producţie, precum şi altele asemenea, organizate şi gestionate de proprietarii sau administratorii lor legali, cu excepţia cazurilor în care acestea au elemente cu valoare de patrimoniu natural;
c)grădinile botanice, parcurile dendrologice, grădinile zoologice, acvariile, terariile, cu excepţia cazurilor în care acestea deţin specii de plante şi animale sălbatice aflate sub regim special de protecţie şi conservare ca bunuri ale patrimoniului natural;
d)colecţiile muzeistice, cu excepţia celor care deţin piese a căror valoare de patrimoniu natural este atestată de autorităţile ştiinţifice competente;
e)zonele de protecţie specială - sanitară, hidrologică, hidrogeologică şi altele asemenea - cu perimetre delimitate şi gestionate ca zone de protecţie specială pentru diverse obiective, potrivit unor reglementări speciale, cu excepţia cazurilor în care pe aceste terenuri există bunuri ale patrimoniului natural;
f)administrarea ariilor naturale protejate de interes judeţean sau local.
În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
1.conservare - ansamblul de măsuri care se pun în aplicare pentru menţinerea sau refacerea habitatelor naturale şi a populaţiilor de specii de faună şi floră sălbatice, într-o stare favorabilă, în sensul pct. 5 şi 9;
2.habitate naturale - zonele terestre, acvatice sau subterane, în stare naturală sau seminaturală, ce se diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice;
3.tipuri de habitate naturale de interes comunitar - acele tipuri de habitate care:
a)sunt în pericol de dispariţie în arealul lor natural;
b)au un areal natural redus ca urmare a restrângerii acestuia sau datorită faptului că în mod natural suprafaţa sa este redusă;
c)sunt eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre cele 5 regiuni biogeografice specifice pentru România: alpină, continentală, panonică, stepică şi pontică.
Aceste tipuri de habitate sunt prevăzute în anexa nr. 2;
4.tipuri de habitate naturale prioritare - tipurile de habitate naturale aflate în pericol de dispariţie, pentru a căror conservare Comunitatea Europeană are o responsabilitate deosebită, datorită proporţiei reduse a arealului acestora pe teritoriul Uniunii Europene.
Aceste tipuri de habitate sunt indicate printr-un asterisc în anexa nr. 2;
5.stare de conservare a unui habitat natural - totalitatea factorilor ce acţionează asupra unui habitat natural şi asupra speciilor caracteristice acestuia şi care îi pot afecta pe termen lung distribuţia, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor ce îi sunt caracteristice. Starea de conservare a unui habitat natural se consideră favorabilă atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a)arealul său natural şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere;
b)are structura şi funcţiile specifice necesare pentru menţinerea sa pe termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;
c)speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă, aşa cum este definită la pct. 9;
6.habitat al unei specii - mediul definit prin factori abiotici şi biotici, în care trăieşte o specie în orice stadiu al ciclului biologic;
7.specii de interes comunitar - speciile care pe teritoriul Uniunii Europene sunt:
a)periclitate, cu excepţia celor al căror areal natural este situat la limita de distribuţie în areal şi care nu sunt nici periclitate, nici vulnerabile în regiunea vest-palearctică;
b)vulnerabile, speciile a căror încadrare în categoria celor periclitate este probabilă într-un viitor apropiat dacă acţiunea factorilor perturbatori persistă;
c)rare, speciile ale căror populaţii sunt reduse din punctul de vedere al distribuţiei sau/şi numeric şi care chiar dacă nu sunt în prezent periclitate sau vulnerabile riscă să devină. Aceste specii sunt localizate pe arii geografice restrânse sau sunt rar dispersate pe suprafeţe largi;
d)endemice şi care necesită o atenţie specială datorită caracteristicilor specifice ale habitatului lor şi/sau a impactului potenţial pe care îl are exploatarea acestora asupra stării lor de conservare;
8.specii prioritare - speciile vizate la pct. 7 lit. a) pentru a căror conservare Comunitatea Europeană are o responsabilitate specială datorită proporţiei reduse a arealului acestora pe teritoriul Uniunii Europene.
Aceste specii sunt indicate printr-un asterisc în anexa nr. 3;
9.stare de conservare a unei specii - totalitatea factorilor ce acţionează asupra unei specii şi care pot influenţa pe termen lung distribuţia şi abundenţa populaţiilor speciei respective. Starea de conservare va fi considerată favorabilă dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:
a)datele privind dinamica populaţiilor speciei respective indică faptul că aceasta se menţine şi are şanse să se menţină pe termen lung ca o componentă viabilă a habitatului său natural;
b)arealul natural al speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitorul previzibil;
c)există un habitat suficient de vast pentru ca populaţiile speciei să se menţină pe termen lung;
10.sit/arie - zonă definită geografic, exact delimitată;
11.sit de importanţă comunitară - situl/aria care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menţinerea ori restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale prevăzute în anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comunitar prevăzute în anexa nr. 3 şi care contribuie semnificativ la coerenţa reţelei "Natura 2000" şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de răspândire, siturile de importanţă comunitară trebuie să corespundă zonelor din areal în care sunt prezenţi factori abiotici şi biotici esenţiali pentru existenţa şi reproducerea acestor specii;
12.arie specială de conservare - situl de importanţă comunitară desemnat printr-un act statutar, administrativ şi/sau contractual în scopul aplicării măsurilor de conservare necesare pentru menţinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi/sau a populaţiilor speciilor pentru care situl este desemnat;
13.exemplar - orice plantă sau animal în stare vie ori moartă sau orice parte ori derivat din acestea, precum şi orice alte produse care conţin părţi sau derivate din acestea, aşa cum sunt specificate în documentele care le însoţesc, pe ambalaje, pe mărci ori etichete sau în orice alte situaţii;
14.mediu natural - ansamblul componentelor, structurilor şi proceselor fizico-geografice, biologice şi biocenotice naturale, terestre şi acvatice, având calitatea de păstrător al vieţii şi generator de resurse necesare acesteia;
15.patrimoniu natural - ansamblul componentelor şi structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice şi biocenotice ale mediului natural, ale căror importanţă şi valoare ecologică, economică, ştiinţifică, biogenă, sanogenă, peisagistică şi recreativă au o semnificaţie relevantă sub aspectul conservării diversităţii biologice floristice şi faunistice, al integrităţii funcţionale a ecosistemelor, conservării patrimoniului genetic, vegetal şi animal, precum şi pentru satisfacerea cerinţelor de viaţă, bunăstare, cultură şi civilizaţie ale generaţiilor prezente şi viitoare;
16.bun al patrimoniului natural - componenta patrimoniului natural care necesită un regim special de protecţie, conservare şi utilizare durabilă în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare;
17.peisaj - partea de teritoriu percepută ca atare de către populaţie, al cărei caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani;
18.arie naturală protejată - zona terestră, acvatică şi/sau subterană în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecţie şi conservare, stabilit conform prevederilor legale;
19.conservare "în situ" - protecţia şi conservarea bunurilor patrimoniului natural în mediul lor natural de geneză, existenţă şi evoluţie;
20.coridor ecologic - zona naturală sau amenajată care asigură cerinţele de deplasare, reproducere şi refugiu pentru speciile sălbatice terestre şi acvatice şi în care se aplică unele măsuri de protecţie şi conservare;
21.reţea naţională de arii naturale protejate - ansamblul ariilor naturale protejate de interes naţional;
22.reţea ecologică a ariilor naturale protejate - ansamblul de arii naturale protejate, împreună cu coridoarele ecologice;
23.reţea ecologică "Natura 2000" - reţeaua ecologică europeană de arii naturale protejate şi care cuprinde arii de protecţie specială avifaunistică, stabilite în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice şi arii speciale de conservare desemnate de Comisia Europeană şi ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice;
24.specii indigene - speciile de plante şi animale sălbatice care se regăsesc în mod natural în România şi nu ca urmare a introducerii accidentale sau forţate de către om de-a lungul secolelor;
25.specii protejate - speciile periclitate, vulnerabile, rare sau endemice, care beneficiază de un statut legal de protecţie;
26.specii alohtone - speciile introduse/răspândite, accidental sau intenţionat, din altă regiune geografică, ca urmare directă ori indirectă a activităţii umane, lipsind în mod natural dintr-o anumită regiune, cu o evoluţie istorică cunoscută într-o arie de răspândire naturală, alta decât zona de interes, care pot fi în competiţie, pot domina, pot avea un impact negativ asupra speciilor native, putând chiar să le înlocuiască;
27.specii invazive - speciile indigene sau alohtone, care şi-au extins arealul de distribuţie sau au fost introduse accidental ori intenţionat într-o arie şi/sau s-au reprodus într-o asemenea măsură şi atât de agresiv încât influenţează negativ/domină/înlocuiesc unele dintre speciile indigene, determinând modificarea structurii cantitative şi/sau calitative a biocenozei naturale, caracteristică unui anumit tip de biotop;
28.zone interioare ale ariilor naturale protejate - zonele definite şi delimitate prin planurile de management, în care se stabilesc măsuri speciale de management;
29.activităţi cu impact negativ semnificativ din vecinătatea ariilor naturale protejate - activităţile din afara limitei unei arii naturale protejate, care pot genera un impact negativ semnificativ asupra habitatelor naturale sau speciilor sălbatice pentru care au fost desemnate; nu se aplică în cazul ariilor naturale protejate vizate de pct. 22;
30.comunităţi locale - comunităţile umane situate în interiorul sau în vecinătatea ariei naturale protejate care deţin proprietăţi ori desfăşoară diverse activităţi pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate;
31.activităţi tradiţionale - activităţile de utilizare durabilă a resurselor naturale şi specifice zonei respective.
(1)Pentru asigurarea măsurilor speciale de protecţie şi conservare în situ a bunurilor patrimoniului natural se instituie un regim diferenţiat de protecţie, conservare şi utilizare, potrivit următoarelor categorii de arii naturale protejate:
a)de interes naţional: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naturale;
b)de interes internaţional: situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri, zone umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei;
c)de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importanţă comunitară, arii speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică;
d)de interes judeţean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unităţilor administrativ-teritoriale, după caz.
(2)Scopul şi regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate, stabilite la alin. (1) lit. a)-c), sunt prevăzute în anexa nr. 1. (3) Prin aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2) se asigură regimul corespunzător de protecţie, conservare şi utilizare pentru:
a)cele mai reprezentative habitate naturale ale spaţiului biogeografic naţional, cu diversitatea biologică floristică şi faunistică specifică, incluzând zone marine, de litoral şi de coastă, zone de câmpie, de deal şi de munte, zone umede, aride şi zone de ecoton, cursuri de apă cu zone de luncă şi lacuri naturale, asigurându-se protecţia şi conservarea patrimoniului natural floristic şi faunistic, de resurse genetice vegetale şi animale şi menţinerea echilibrului ecologic;
b)habitatele terestre, acvatice şi/sau subterane în care trăiesc permanent sau temporar specii de plante şi/sau animale sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice ori rare, specii de plante şi animale sălbatice aflate sub regim special de protecţie, specii cu valoare ştiinţifică şi ecologică deosebită, precum şi pentru acele habitate în care există şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce necesită măsuri de protecţie şi conservare în situ;
c)zonele cu resurse biogeografice importante sub aspect biogenetic, ecologic, ştiinţific, educaţional, sanogen şi recreativ;
d)elementele şi formaţiunile naturale geomorfologice, peisagistice, geologice, speologice, paleontologice, pedologice şi altele asemenea, cu valoare de bunuri ale patrimoniului natural;
e)tipurile de habitate naturale, precum şi pentru speciile de plante şi animale de interes comunitar, prevăzute în anexele nr. 2-5;
f)coridoarele ecologice definite şi identificate pe bază de studii ştiinţifice avizate de Academia Română.
(4)Categoriile de arii naturale protejate, prevăzute la alin. (1) lit. a)-c), se pot modifica şi completa prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul Academiei Române, luându-se în considerare recomandările organizaţiilor internaţionale autorizate.Secţiunea a 2-a Instituirea regimului de arie naturală protejată
Instituirea regimului de arie naturală protejată este prioritară în raport cu orice alte obiective, cu excepţia celor care privesc:
a)asigurarea securităţii naţionale;
b)asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor;
c)prevenirea unor catastrofe naturale.
Regimul de protecţie se stabileşte indiferent de destinaţia terenului şi de deţinător, iar respectarea acestuia este obligatorie în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi cu alte dispoziţii legale în materie.
(1)Instituirea regimului de arie naturală protejată se face:
a)prin lege, pentru siturile naturale ale patrimoniului natural universal şi pentru rezervaţiile biosferei;
b)prin hotărâre a Guvernului, pentru parcuri naţionale, parcuri naturale, geoparcuri, zone umede de importanţă internaţională, arii speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică, rezervaţii ştiinţifice, monumente ale naturii, rezervaţii naturale;
c)prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, pentru propunerile de situri de importanţă comunitară, cu avizul Academiei Române, al autorităţii publice centrale cu competenţe în domeniul administraţiei publice, al autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale şi al autorităţii publice centrale în domeniul transporturilor, al autorităţii publice în domeniul amenajării teritoriului şi al autorităţii publice în domeniul turismului;
d)prin hotărâri ale consiliilor judeţene sau locale, pentru arii naturale protejate, de interes judeţean sau local.
(2)Propunerile pentru instituirea regimului de arie naturală protejată se pot face din iniţiativa oricărei persoane fizice sau juridice şi se înaintează Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, în vederea avizării acestora.
(3)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului stabileşte lista siturilor de importanţă comunitară şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică, pe care o transmite Comisiei Europene.
(4)Zonele şi siturile naturale care întrunesc criteriile de sit al patrimoniului natural universal, zonă umedă de importanţă internaţională, geoparc, rezervaţie a biosferei şi ariile speciale de conservare dobândesc acest regim conform procedurii prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), pe baza documentaţiei solicitate de organismele internaţionale autorizate şi cu condiţia recunoaşterii lor prealabile de către aceste organisme.
(5)Propunerea de instituire a regimului de arie naturală protejată pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) se face pe baza documentaţiei prevăzute la art. 11 alin. (1).
(6)Propunerea de instituire a regimului de arie naturală protejată pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. d) se bazează pe o documentaţie ştiinţifică ce se înaintează la consiliile judeţene sau locale, după caz, în vederea analizei şi luării hotărârii de declarare.
Pentru urgentarea măsurilor de protecţie şi conservare ce se impun, regimul de arie naturală protejată din categoriile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a)-c) se poate institui, cu caracter provizoriu, în baza documentaţiei prevăzute la art. 11 alin. (1) şi (3) şi cu avizul autorităţilor publice centrale interesate, prin ordin al conducerii autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, până la declarare, conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
Modul de constituire şi de administrare a ariilor naturale protejate va lua în considerare interesele comunităţilor locale, facilitându-se participarea reprezentanţilor acestora în consiliile consultative pentru aplicarea măsurilor de protecţie, conservare şi utilizare durabilă a resurselor naturale, încurajându-se menţinerea practicilor şi cunoştinţelor tradiţionale locale în valorificarea acestor resurse, în beneficiul comunităţilor locale.
(1)Documentaţia necesară în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes naţional trebuie să cuprindă:
a)studiul de fundamentare ştiinţifică;
b)documentaţia cadastrală cu limitele ariei naturale protejate, cu evidenţierea categoriilor de folosinţă a terenurilor;
c)avizul Academiei Române.
(2)Normativul de conţinut al documentaţiei necesare în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes naţional se stabileşte de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi se aprobă prin ordin al conducătorului acesteia, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3)Pentru propunerile de situri de importanţă comunitară şi pentru ariile de protecţie specială avifaunistică se completează Formularul Standard Natura 2000 stabilit de Comisia Europeană prin Decizia 97/266/CE şi adoptat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 şi a manualului de completare al acestuia.
(1)În momentul primirii documentaţiei necesare instituirii regimului de arie naturală protejată, autorităţile competente pentru protecţia mediului trebuie să înştiinţeze deţinătorii şi administratorii de terenuri şi să iniţieze consultări cu toţi factorii interesaţi.
(2)Până la finalizarea procedurii de instituire a regimului de protecţie a ariilor naturale protejate, deţinătorii bunurilor cu valoare de patrimoniu natural, indiferent de destinaţia terenurilor, vor aplica şi vor respecta măsurile de protecţie, conservare şi utilizare stabilite cu caracter provizoriu de autorităţile competente pentru protecţia mediului, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.
Rezervaţiile ştiinţifice, parcurile naţionale, monumentele naturii, rezervaţiile naturale şi parcurile naturale, ariile speciale de protecţie avifaunistică, precum şi celelalte bunuri ale patrimoniului natural, cu regim de protecţie şi conservare dobândit până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin legi sau prin alte acte cu caracter normativ emise de autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, îşi păstrează acelaşi regim.
(1)În vederea îmbunătăţirii coerenţei ecologice a reţelei de arii naturale protejate de interes naţional şi comunitar, trebuie identificate şi stabilit managementul corespunzător al coridoarelor ecologice şi al peisajelor, ca zone de importanţă majoră pentru fauna şi flora sălbatică. Aceste zone sunt cele care, datorită structurii lineare şi continue, cum sunt râurile cu malurile lor, sau datorită funcţiilor de refugiu, cum sunt perdelele forestiere, tufărişurile naturale, vegetaţia naturală de pe terenurile marginale ale culturilor agricole, de-a lungul căilor de comunicaţie rutieră şi feroviară, suprafeţe mici de pădure ori de zone umede, sunt esenţiale pentru migrarea, dispersarea speciilor sălbatice şi pentru schimburile genetice dintre populaţiile aceloraşi specii.
(2)Coridoarele ecologice identificate sunt desemnate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul Academiei Române, al autorităţii publice centrale cu competenţe în domeniul administraţiei publice, al autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, al autorităţii publice centrale în domeniul transporturilor, al autorităţii publice în domeniul amenajării teritoriului şi al autorităţii publice în domeniul turismului.
Ariile naturale protejate şi coridoarele ecologice vor fi evidenţiate în mod obligatoriu de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în planurile naţionale, zonale şi locale de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în planurile cadastrale şi în cărţile funciare.
(1)Ansamblul ariilor naturale protejate, desemnate conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, conform categoriilor definite în anexa nr. 1, constituie reţeaua naţională de arii naturale protejate.
(2)Administrarea rezervaţiilor biosferei, a parcurilor naţionale, a parcurilor naturale şi, după caz, a geoparcurilor, a siturilor de importanţă comunitară, a ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică se realizează de către structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică.
(3)Rezervaţiile ştiinţifice, rezervaţiile naturale, monumentele naturii şi, după caz, geoparcurile, siturile de importanţă comunitară, ariile speciale de conservare şi ariile de protecţie specială avifaunistică, care nu necesită sau care nu au structuri de administrare special constituite, se administrează prin preluare în custodie, potrivit art. 18 alin. (4).
(4)Modalităţile de administrare a ariilor naturale protejate şi a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse sub regim special de protecţie şi conservare, se stabilesc avându-se în vedere:
a)categoria ariei naturale protejate;
b)întinderea ariei naturale protejate;
c)posibilităţile de asigurare a resurselor financiare pentru asigurarea unei funcţionări corespunzătoare a administraţiei şi pentru atingerea obiectivelor de conservare.
(1)Responsabilităţile de administrare a ariilor naturale protejate şi a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse sub regim special de protecţie şi conservare, revin:
a)Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, pentru ariile naturale protejate, declarate prin lege, prin hotărâre a Guvernului sau prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;
b)Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" pentru Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării";
c)autorităţilor administraţiei publice locale, pentru ariile naturale protejate, declarate prin hotărâri ale acestora.
(2)În vederea realizării unei administrări unitare şi eficiente a ariilor naturale protejate se înfiinţează Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, instituţie publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat.
(3)Structura organizatorică, numărul de personal, atribuţiile şi competenţele Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(1)Administrarea ariilor naturale protejate şi a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural aflate în reţeaua naţională de arii naturale protejate se face, potrivit legii, prin:
a)structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică, în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate;
b)structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică şi aflate în subordinea unor regii autonome, companii şi societăţi naţionale şi comerciale, autorităţi ale administraţiei publice locale, servicii descentralizate ale administraţiei publice centrale, instituţii ştiinţifice de cercetare şi de învăţământ din sectorul public şi privat, muzee, organizaţii neguvernamentale, constituite potrivit legii şi aflate în coordonarea metodologică a Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate;
c)persoane fizice şi juridice care au calitatea de custode şi se află în coordonarea metodologică a Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate;
d)serviciile regionale din structura proprie a Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, pentru rezervaţiile ştiinţifice, rezervaţiile naturale, monumentele naturii şi, după caz, a geoparcurilor, a siturilor de importanţă comunitară, a ariilor speciale de conservare, a ariilor de protecţie specială avifaunistică şi ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecţie şi care nu au fost preluate în custodie;
e)Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" aflată în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, pentru Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării".
(2)În cazul rezervaţiilor ştiinţifice, rezervaţiilor naturale, monumentelor naturii, siturilor de importanţă comunitară, ariilor speciale de conservare, ariilor de protecţie specială avifaunistică şi ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecţie, care nu sunt cuprinse în perimetrele rezervaţiilor biosferei, ale parcurilor naţionale sau ale parcurilor naturale, administrarea se poate asigura prin oricare dintre modalităţile prevăzute la alin. (1), după caz.
(3)În cazul rezervaţiilor ştiinţifice, rezervaţiilor naturale, monumentelor naturii, siturilor de importanţă comunitară, ariilor speciale de conservare, ariilor de protecţie specială avifaunistică şi ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecţie, care sunt cuprinse total sau parţial în perimetrele rezervaţiilor biosferei, ale parcurilor naţionale şi ale parcurilor naturale, administrarea se asigură de către structurile de administrare ale acestora.
(4)Modul de atribuire a administrării, respectiv custodiei ariilor naturale protejate se stabileşte printr-o metodologie care se elaborează de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(1)Structurile de administrare special constituite au personalitate juridică şi se stabilesc pentru asigurarea administrării ariilor naturale protejate, potrivit prevederilor art. 18 alin. (1) lit. a) şi b).
(2)Pe lângă structurile de administrare special constituite se înfiinţează consilii consultative de administrare, alcătuite din reprezentanţi ai instituţiilor, organizaţiilor economice, organizaţiilor neguvernamentale, autorităţilor şi comunităţilor locale, care deţin cu orice titlu suprafeţe, bunuri sau au interese în perimetrul ori în vecinătatea ariei naturale protejate şi care sunt implicate şi interesate în aplicarea măsurilor de protecţie, în conservarea şi dezvoltarea durabilă a zonei.
(3)Componenţa şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliilor consultative de administrare se propun de către administraţia ariei naturale protejate şi se aprobă de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate.
(4)Structurile de administrare special constituite sunt îndrumate de un consiliu ştiinţific, cu rol de autoritate ştiinţifică, pe teritoriul ariei naturale protejate.
(5)Componenţa şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliilor ştiinţifice se propun de către administraţia ariilor naturale protejate, cu avizul Academiei Române, şi se aprobă de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate.
(1)Custozi pot fi persoane fizice sau juridice care au calificarea, instruirea şi mijloacele necesare pentru a stabili şi aplica măsurile de protecţie şi conservare a bunurilor încredinţate, atestate de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate.
(2)Calitatea de custode se stabileşte prin încheierea de convenţii între părţi, conform legii, în care se stipulează obligaţiile şi drepturile acestora. Convenţia de custodie şi legitimaţia de custode reprezintă documente valabile în faţa autorităţilor publice şi a altor persoane interesate.
(3)Modalitatea încheierii convenţiilor de custodie şi eliberarea legitimaţiilor de custode sunt în competenţa de reglementare a Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate.
(1)Planurile de management şi regulamentele rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi naturale se elaborează de către administratorii acestora, se avizează de către consiliile ştiinţifice, consiliile consultative de administrare şi de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
(2)Pentru celelalte categorii de arii naturale protejate, planurile de management şi regulamentele se elaborează de către administratorii acestora, se avizează de către Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul autorităţilor publice centrale interesate.
(3)Măsurile prevăzute în planurile de management al ariilor naturale protejate se elaborează astfel încât să ţină cont de exigenţele economice, sociale şi culturale, precum şi de particularităţile regionale şi locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele care au dus la constituirea ariei naturale protejate.
(4)Respectarea planurilor de management şi a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate.
(5)Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată vor fi armonizate de către autorităţile emitente cu prevederile planului de management.
(6)Autorităţile locale şi naţionale cu competenţe şi responsabilităţi în reglementarea activităţilor din ariile naturale protejate sunt obligate să instituie, de comun acord cu administratorii ariilor naturale protejate şi, după caz, cu Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, măsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale din ariile naturale protejate, conform prevederilor planurilor de management.
(7)Ariile naturale protejate de interes comunitar sunt create pentru impunerea unor măsuri speciale în vederea conservării unor habitate naturale şi/sau specii sălbatice de interes comunitar. În cazul suprapunerii lor în ariile naturale protejate de interes naţional, managementul acestora va fi inclus în planul de management al respectivelor arii naturale protejate, cu respectarea celei mai restrictive funcţii de protecţie.
(1)Zonarea internă a ariilor naturale protejate de interes naţional se face prin planul de management, prin definirea şi delimitarea, după caz, a: zonelor cu protecţie strictă, zonelor de protecţie integrală, zonelor-tampon, zonelor de dezvoltare durabilă a activităţilor umane.
(2)Zonele cu protecţie strictă sunt zonele din ariile naturale protejate, de mare importanţă ştiinţifică, ce cuprind zone sălbatice în care nu au existat intervenţii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus.
(3)În zonele prevăzute la alin. (2) se interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie şi ecoturism, cu limitările descrise în planurile de management.
(4)Zonele de protecţie integrală cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul ariilor naturale protejate.
(5)În zonele prevăzute la alin. (4) sunt interzise:
a)orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare;
b)activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale.
(6)Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în zonele de protecţie integrală, în afara perimetrelor rezervaţiilor ştiinţifice cu regim strict de protecţie, se pot desfăşura următoarele activităţi:
a)ştiinţifice şi educative;
b)activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii;
c)utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animale domestice, proprietatea membrilor comunităţilor care deţin păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente;
d)localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;
e)intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, a planului de acţiune provizoriu, elaborat în acest scop de consiliul ştiinţific şi valabil până la intrarea în vigoare a planului de management;
f)intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea administraţiei şi cu avizul consiliului ştiinţific, în baza aprobării de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului;
g)acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, la propunerea administraţiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului ştiinţific, în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac la propunerea administraţiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului ştiinţific, în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;
h)acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori, şi acţiunile de monitorizare a acestora;
i)acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, la propunerea administraţiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului ştiinţific şi în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(7)Zonele-tampon, în parcurile naţionale denumite zone de conservare durabilă şi în parcurile naturale denumite zone de management durabil, nu se includ în zonele cu protecţie integrală, strictă sau de dezvoltare durabilă a activităţilor umane şi care fac trecerea între zonele cu protecţie integrală şi cele de dezvoltare durabilă.
(8)În zonele de conservare durabilă se pot desfăşura următoarele activităţi:
a)ştiinţifice şi educative;
b)activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii;
c)utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului natural, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente;
d)localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;
e)intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, a planului de acţiune provizoriu, elaborat în acest scop de consiliul ştiinţific al parcului şi valabil până la intrarea în vigoare a planului de management;
f)intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea consiliului ştiinţific al ariei naturale protejate, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;
g)acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;
h)activităţile de protecţie a pădurilor, acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor, se fac cu acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;
i)activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfăşura numai de către persoanele fizice sau juridice care deţin/administrează terenuri în interiorul parcului sau de comunităţile locale, cu acordul administraţiei ariei naturale protejate;
j)lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor, lucrări speciale de conservare cu accent pe promovarea regenerării naturale şi fără extragerea lemnului mort, cu excepţia cazurilor în care se manifestă atacuri de dăunători ai pădurii ce se pot extinde pe suprafeţe întinse, în primul rând de parcele întregi limitrofe zonelor cu protecţie strictă sau integrală, în restul zonei-tampon fiind permisă aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv cu perioada de regenerare de minimum 10 ani. Tratamentele silvice se vor aplica cu restricţii impuse de planurile de management al parcurilor şi de ghidurile de gospodărire a pădurilor în arii protejate.
(9)În zonele de management durabil se pot desfăşura următoarele activităţi:
a)ştiinţifice şi educative;
b)activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii;
c)utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animale domestice, de către proprietarii care deţin păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente;
d)localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;
e)intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, cu aprobarea planului de acţiune provizoriu de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, plan elaborat în acest scop de consiliul ştiinţific al parcului şi valabil până la intrarea în vigoare a planului de management;
f)intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea consiliului ştiinţific al ariei naturale protejate, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;
g)acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;
h)activităţile de protecţie a pădurilor, acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor, se fac cu acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;
i)activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfăşura numai de persoanele fizice şi juridice care deţin/administrează terenuri în interiorul parcului sau de comunităţile locale, cu aprobarea administraţiei ariei naturale protejate;
j)activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor, precum şi alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale;
k)lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare;
l)aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinarit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng, în salcâmete şi în zăvoaie de plop şi salcie. În cazul arboretelor de plop euramerican se poate aplica şi tratamentul tăierilor rase în parchete mici, iar în arboretele de molid, tăieri rase pe parcelele de maximum 1 ha;
m)activităţi de vânătoare;
n)activităţi de pescuit sportiv.
(10)Zone de dezvoltare durabilă a activităţilor umane sunt zonele în care se permit activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii.
(11)În zonele de dezvoltare durabilă se pot desfăşura următoarele activităţi, cu respectarea prevederilor din planurile de management:
a)activităţi de vânătoare, în zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naturale;
b)activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor;
c)activităţi de pescuit sportiv, industrial şi piscicultură;
d)activităţi de exploatare a resurselor minerale neregenerabile, dacă această posibilitate este prevăzută în planul de management al parcului şi dacă reprezintă o activitate tradiţională;
e)lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare;
f)aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice ori în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng în salcâmete şi zăvoaie de plop şi salcie. În zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naţionale se pot aplica tratamentul tăierilor rase în arboretele de molid pe suprafeţe de maximum 1 ha, precum şi tratamentul tăierilor rase în parchete mici în arboretele de plop euramerican. În zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naturale se poate aplica şi tratamentul tăierilor rase în parchete mici în arboretele de molid pe suprafeţe de maximum 1 ha şi plop euramerican;
g)activităţi specifice modului de producţie ecologic de cultivare a terenului agricol şi creşterea animalelor, în conformitate cu legislaţia specifică din sistemul de agricultură ecologică;
h)alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale.
(1)În rezervaţiile ştiinţifice sunt interzise orice activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie şi de ecoturism, cu limitările descrise în planurile de management, cu acordul Academiei Române şi al administratorului.
(2)În rezervaţiile naturale nu sunt permise activităţi de utilizare a resurselor naturale. Prin excepţie, sunt permise numai acele intervenţii care au drept scopuri protejarea şi promovarea obiectivului pentru care au fost constituite şi unele activităţi de valorificare durabilă a anumitor resurse naturale.
(1)Amenajamentele silvice ale unităţilor de producţie/proprietăţilor ce intră în componenţa ariilor naturale protejate vor fi revizuite în mod obligatoriu în termen de 12 luni de la aprobarea planurilor de management. Până la revizuirea amenajamentelor silvice nu se vor aplica de către administratorii fondului forestier din acestea decât acele prevederi care sunt conforme legislaţiei specifice ariilor naturale protejate şi planurilor de management în vigoare.
(2)Planurile de dezvoltare pentru zonele incluse în arii naturale protejate se modifică de către autorităţile responsabile în conformitate cu prevederile planurilor de management, respectiv cu obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate care nu dispun de plan de management.
Evaluarea managementului ariilor naturale protejate se face cel puţin o dată pe an, pe baza monitorizării şi controalelor efectuate în teren de către autorităţile competente pentru protecţia mediului.
(1)Pentru terenurile din arii naturale protejate, deţinute în regim de proprietate privată sau concesionate, proprietarii ori concesionarii vor primi compensaţii pentru respectarea prevederilor restrictive din planul de management al ariei naturale protejate. Modalitatea de solicitare, de calcul şi de acordare a compensaţiilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
(2)Până la aprobarea planurilor de management, potrivit prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2), administratorii ariilor naturale protejate respective au obligaţia să stabilească un set de măsuri de conservare, pentru care este necesară acordarea de compensaţii, şi să transmită aceste informaţii Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, în termen de 6 luni de la preluarea administrării ariei naturale protejate.
(3)Proprietarii de terenuri extravilane situate în arii naturale protejate supuse unor restricţii de utilizare sunt scutiţi de plată impozitului pe teren.
(4)Scutirea de la plata impozitului pe teren se acordă în baza unei confirmări emise de administraţia ariei naturale protejate sau de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate.
(5)Pentru unele bunuri floristice şi faunistice ale patrimoniului natural, existente în grădini şi în parcuri de agrement, în grădini zoologice, precum şi în colecţii muzeistice, ca bunuri ale patrimoniului natural floristic, faunistic, geologic, paleontologic, mineralogic şi de altă natură, măsurile necesare de protecţie şi conservare vor fi luate de către administratorii sau deţinătorii acestora.
(1)Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, cu excepţia celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă, se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securităţii naţionale, asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor şi prevenirea catastrofelor naturale sau pentru obiectivele destinate cercetării ştiinţifice şi bunei administrări a ariei naturale protejate.
(2)Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, conform alin. (1), se face numai cu acordul administratorului sau, după caz, al custodelui ariei naturale protejate, emis în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi a autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii şi/sau silviculturii.
(1)Sunt interzise activităţile din perimetrele ariilor naturale protejate sau din vecinătatea acestora care pot să genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor sălbatice şi habitatelor naturale pentru care au fost desemnate, în lipsa actelor de reglementare specifice.
(2)Planurile şi/sau proiectele publice ori private pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării de mediu/evaluării impactului asupra mediului sunt cele care sunt realizate în cadrul unei arii naturale protejate, indirect legate de aceasta sau necesare pentru managementul ariei naturale protejate, şi care, fie individual, fie împreună cu alte planuri/proiecte, pot avea efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate, avându-se în vedere obiectivele de conservare.
(3)Acordul de mediu sau avizul de mediu pentru proiectele şi/sau planurile prevăzute la alin. (2) se emit numai dacă proiectul/planul nu afectează în mod negativ integritatea ariei naturale protejate respective.
(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (3), în cazul în care evaluarea de mediu/evaluarea impactului asupra mediului relevă efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate şi, în lipsa unor soluţii alternative, proiectul/planul trebuie totuşi realizat din considerente imperative de interes public major, inclusiv din raţiuni de ordin social sau economic, autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite avizul de mediu/acordul de mediu numai după stabilirea măsurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerenţa reţelei naţionale de arii naturale protejate sau cea globală a reţelei "Natura 2000", în cazul siturilor de interes comunitar.
(5)În situaţia în care siturile incluse în reţeaua "Natura 2000", identificate conform legislaţiei în vigoare, adăpostesc un tip de habitat natural prioritar şi/sau o specie prioritară, singurele considerente care pot fi invocate sunt cele privind:
a)sănătatea sau siguranţa publică;
b)anumite consecinţe benefice de importanţă majoră pentru mediu;
c)alte motive imperative de interes public major asupra cărora s-a obţinut punctul de vedere al Comisiei Europene.
(6)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului informează Comisia Europeană asupra măsurilor compensatorii adoptate pentru a proteja coerenţa globală a reţelei "Natura 2000".
(7)Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activităţi în ariile naturale protejate şi, după caz, în vecinătatea acestora se realizează numai cu avizul administratorilor, respectiv al custozilor ariilor naturale protejate.
(1)Construcţiile, dotările şi alte amenajări existente în perimetrul ariilor naturale protejate legal constituite, realizate din investiţii publice pe terenuri ce aparţin domeniului public, vor fi destinate, cu prioritate, activităţilor administrative şi ştiinţifice ale celor care le asigură managementul, precum şi altor activităţi în legătură cu buna administrare.
(2)În toate situaţiile în care managementul ariilor naturale protejate este realizat prin structuri proprii de administrare, acestea vor dispune de un sediu administrativ asigurat, cu prioritate dintre cele prevăzute la alin. (1).
(3)În ariile naturale protejate în care este permis ecoturismul, construcţiile, dotările şi amenajările prevăzute la alin. (1) pot fi destinate şi acestui scop, precum şi activităţilor de educaţie şi instruire ecologică ce se organizează în cooperare cu autorităţile locale, instituţiile de învăţământ şi cu organizaţiile neguvernamentale angajate în activităţi de protecţie şi educaţie ecologică.
(1)Administratorii ariilor naturale protejate au obligaţia să evalueze costurile necesare implementării planurilor de management şi să le comunice autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
(2)Resursele financiare necesare bunei administrări a ariilor naturale protejate de interes internaţional, comunitar şi naţional se asigură din bugetul Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, fiind destinate pentru implementarea planurilor de management şi/sau a măsurilor de conservare, precum şi pentru funcţionarea administraţiilor din subordine.
(3)Pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrări a ariilor naturale protejate, potrivit planurilor de management şi regulamentelor, administratorii acestora pot institui un sistem de tarife, ce se stabileşte de administratorul ariei naturale protejate, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate.
(4)Tarifele prevăzute la alin. (3) se constituie ca venituri proprii pentru sistemul de arii naturale protejate şi se pot institui pentru vizitarea sau pentru facilităţile, serviciile şi activităţile specifice desfăşurate în ariile naturale protejate, în conformitate cu prevederile regulamentului ariei naturale protejate.
(5)Sumele provenite din aceste tarife se utilizează după cum urmează: a) 75% se fac venit la bugetul administraţiei ariei naturale protejate, pentru realizarea obiectivelor din planul de management; b) 25% se fac venit la Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, pentru a completa subvenţiile de la bugetul de stat.
(6)Pentru siturile "Natura 2000" autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului trebuie să transmită Comisiei Europene costurile estimate pentru aplicarea măsurilor de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar, în vederea cofinanţării.
(1)Protecţia şi conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de interes comunitar, cu excepţia păsărilor, existente pe teritoriul României şi prevăzute în anexele nr. 2 şi 3, se fac prin declararea de situri de importanţă comunitară şi arii speciale de conservare, selectate şi desemnate în conformitate cu criteriile stabilite în anexa nr. 7 şi cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (4).
(2)Protecţia şi conservarea speciilor sălbatice de păsări, existente pe teritoriul României şi prevăzute în anexa nr. 3, precum şi a celor migratoare se fac prin declararea de arii de protecţie specială avifaunistică, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. b).
(3)Protecţia şi conservarea habitatelor naturale terestre, acvatice şi/sau subterane de interes naţional, precum şi a speciilor protejate de plante şi animale sălbatice se fac prin declararea de arii naturale protejate de interes naţional.
(1)Autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte sistemul de monitorizare a stării de conservare a habitatelor naturale şi speciilor de floră şi faună sălbatică de interes comunitar.
(2)Pe baza rezultatelor evaluărilor stării de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică de interes comunitar, se poate propune modificarea listei naţionale a siturilor "Natura 2000".
(1)Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B, precum şi speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise:
a)orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
b)perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;
c)deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
d)deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;
e)recoltarea florilor şi a fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
f)deţinerea, transportul, comerţul sau schimburile în orice scop ale exemplarelor luate din natură, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.
(2)Pentru toate speciile de păsări sunt interzise:
a)uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;
b)deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
c)culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;
d)perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi de migraţie;
e)deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;
f)comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.
(3)Speciile de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C sunt acceptate la vânătoare, în afara perioadelor de reproducere şi creştere a puilor.
(4)În cazul speciilor de păsări migratoare prevăzute în anexa nr. 5 C, este interzisă vânarea acestora în perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit.
(5)Activităţile prevăzute la alin. (2) lit. f) nu sunt interzise în cazul speciilor prevăzute în anexa nr. 5 D, cu condiţia să fi fost capturate sau ucise ori obţinute prin mijloace legale.
(6)Pentru speciile indicate în anexa nr. 5 E, activităţile prevăzute la alin. (2) lit. f) pot fi permise în baza unei autorizaţii speciale eliberate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.
(7)Autorizaţia prevăzută la alin. (6) se acordă după consultări cu Comisia Europeană, iar procedura de emitere a acesteia se stabileşte prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(8)Pentru asigurarea protecţiei, managementului şi utilizării durabile a populaţiilor speciilor de păsări al căror areal natural de distribuţie include teritoriul României este necesară realizarea de studii şi cercetări având ca subiect temele prevăzute în anexa nr. 8.
(1)În vederea protejării habitatelor naturale şi a speciilor indigene, introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B se reglementează prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2)Pentru speciile sălbatice alohtone introduse este obligatorie efectuarea unei evaluări a impactului acestei introduceri asupra speciilor de floră şi faună indigene, rezultatele acestor evaluări trebuind să fie transmise pentru informare Comisiei Europene.
(3)Introducerea speciilor de păsări sălbatice alohtone se poate face doar după consultarea prealabilă a Comisiei Europene.
(1)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului reprezintă autoritatea administrativă desemnată pentru aplicarea prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică prin reglementarea comercializării acestora, cu modificările şi completările ulterioare, ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 348/81 privind regulile comune pentru importul produselor din balene sau din alte cetacee, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utilizării capcanelor de picior, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru relaţia cu Comisia Europeană.
(2)Autorităţile ştiinţifice naţionale desemnate pentru aplicarea prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică prin reglementarea comercializării acestora, cu modificările şi completările ulterioare, ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 348/81 privind regulile comune pentru importul produselor din balene sau din alte cetacee, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utilizării capcanelor de picior, cu modificările şi completările ulterioare, sunt, după caz:
a)Academia Română;
b)Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice;
c)Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării".
(3)Instrucţiunile de aplicare a reglementărilor privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică şi a altor bunuri ale patrimoniului natural se aprobă prin ordin comun al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul finanţelor, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(1)Autoritatea competentă pentru protecţia mediului organizează sistemul de monitorizare a capturilor şi uciderilor accidentale a speciilor strict protejate prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B. (2) Sistemul de monitorizare prevăzut la alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(1)Prelevarea din natură şi exploatarea exemplarelor de plante şi animale sălbatice aparţinând speciilor prevăzute în anexa nr. 5, precum şi altor specii cu acelaşi regim de protecţie se vor face în condiţii compatibile cu menţinerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă, luându-se, după caz, următoarele măsuri:
a)reglementarea accesului în anumite zone şi/sau anumite perioade;
b)interdicţia temporară şi/sau locală a recoltării şi capturării anumitor specii;
c)reglementarea perioadelor, a modurilor şi a mijloacelor de recoltare/capturare;
d)instituirea unui sistem de autorizare a recoltării/capturării, transportului şi comercializării, inclusiv stabilirea de cote;
e)încurajarea cultivării şi creşterii în captivitate, în vederea reducerii presiunii asupra populaţiilor naturale;
f)evaluarea măsurilor adoptate.
(2)Pentru capturarea sau uciderea speciilor de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 5 A, 5 B, 5 C, 5 D şi 5 E şi în cazul excepţiilor prevăzute la art. 38, pentru prelevarea, capturarea sau uciderea speciilor prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B este interzisă folosirea metodelor sau mijloacelor prevăzute în anexa nr. 6.
(1)Prin excepţie de la prevederile art. 33 alin. (1)-(4) şi ale art. 37 alin. (1), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului stabileşte derogări, prin ordin al conducătorului acesteia, cu avizul Academiei Române, cu condiţia să nu existe o alternativă acceptabilă, iar măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menţinerii populaţiilor speciilor respective într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural şi numai în următoarele situaţii:
a)în interesul protejării faunei şi florei sălbatice şi al conservării habitatelor naturale;
b)pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, pădurilor, pescăriilor, apelor şi altor bunuri;
c)în interesul sănătăţii şi securităţii publice sau pentru alte raţiuni de interes public major, inclusiv de natură socială sau economică, şi pentru consecinţe benefice de importanţă fundamentală pentru mediu;
d)în scopuri de cercetare ştiinţifică şi educaţie, de repopulare şi de reintroducere a acestor specii, precum şi pentru operaţiuni de reproducere necesare în acest scop, inclusiv pentru răspândirea artificială a plantelor;
e)pentru a permite, în condiţii strict controlate, într-o manieră selectivă şi într-o măsură limitată, prinderea sau deţinerea unui număr limitat şi specificat de exemplare din speciile prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B. (2) Procedura de derogare se stabileşte prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3)Autoritatea competentă pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind derogările aplicate, după cum urmează:
a)anual, pentru derogările aplicate speciilor de păsări sălbatice prevăzute în anexa nr. 4 A;
b)la fiecare 2 ani, pentru derogările aplicate speciilor sălbatice, cu excepţia păsărilor, prevăzute în anexa nr. 4 A. (4) Rapoartele prevăzute la alin. (3) vor conţine informaţii privind:
a)speciile care fac obiectul derogărilor şi motivul derogării, inclusiv natura riscului, cu, dacă este cazul, indicarea soluţiilor alternative care au fost respinse şi datelor ştiinţifice de fundamentare;
b)mijloacele, dispozitivele sau metodele autorizate pentru capturarea sau uciderea speciilor animale şi motivaţia utilizării acestora;
c)circumstanţele de timp şi de loc în care aceste derogări sunt acordate;
d)autoritatea abilitată să declare şi să controleze dacă sunt întrunite condiţiile necesare şi să decidă care mijloace, dispozitive sau metode pot fi utilizate, între ce limite şi prin ce instituţii/servicii şi ce persoane le vor duce la îndeplinire;
e)măsurile de control aplicate şi rezultatele obţinute.
(1)Pentru exemplarele cu dizabilităţi, pui orfani sau exemplarele confiscate ce aparţin speciilor prevăzute în anexele nr. 3, 4 A, 4 B, 5 A, 5 B, 5 C, 5 D, 5 E şi în anexele la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică prin reglementarea comercializării acestora, cu modificările şi completările ulterioare, se pot înfiinţa centre de reabilitare şi/sau îngrijire.
(2)Procedura de înfiinţare a centrelor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(1)Autoritatea competentă pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind implementarea prevederilor Directivei 79/409/CEE , la intervale de 3 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2010. (2) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind implementarea prevederilor Directivei 92/43/CEE , la intervale de 6 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2013.
Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, şeile, văile carstice, ponoarele, izbucurile şi altele, se conservă în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate şi puse sub regim special de protecţie, potrivit prevederilor art. 8.
(1)Bunurile patrimoniului natural, respectiv peşteri, depozite fosilifere, formaţiuni geologice, mineralogice, arbori seculari ori reprezentativi izolaţi şi altele asemenea, vor fi protejate prin stabilirea unor zone de protecţie corespunzătoare ca întindere scopului de conservare a bunurilor naturale, conform prevederilor art. 8. (2) Pentru peşteri, zona de protecţie se stabileşte în funcţie de caracteristicile şi clasa peşterii, aşa cum este definită la art. 43 alin. (5), cu avizul Academiei Române.
(3)Proprietarii sau administratorii terenurilor ce cuprind intrări în peşteri au obligaţia de a permite accesul spre aceste intrări.
(4)Beneficiarul unei lucrări de investiţii are obligaţia de a anunţa descoperirea oricărei peşteri în frontul unei lucrări miniere sau al unei cariere celei mai apropiate instituţii abilitate, respectiv administratorului sau custodelui ariei naturale protejate, agenţiei judeţene pentru protecţia mediului sau reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice locale.
(1)Bunurile patrimoniului geologic şi speologic, ca bunuri naturale ale subsolului, sunt, în condiţiile legii, bunuri proprietate publică a statului.
(2)Nominalizarea bunurilor prevăzute la alin. (1) se face prin hotărâre a Guvernului.
(3)Peştera este un cavernament de origine geomorfologică naturală, ale cărui dimensiuni conferă interiorului o obscuritate absolută.
(4)Resursele peşterii sunt reprezentate de obiecte, materiale, substanţe şi forme de viaţă care există sau se formează în mod natural în peşteri: formaţiuni minerale, roci, sedimente, depozite paleontologice, situri arheologice, specii sălbatice, acumulări de ape subterane.
(5)Peşterile se clasifică după cum urmează:
a)clasa A - peşteri de valoare excepţională, care, prin interesul ştiinţific sau unicitatea resurselor, sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic naţional şi internaţional;
b)clasa B - peşteri de importanţă naţională, care se disting prin mărime, raritatea resurselor şi prin potenţial turistic;
c)clasa C - peşteri de importanţă locală, protejate pentru semnificaţia lor geologică, peisagistică, hidrologică, istorică, potenţial turistic sau pentru dimensiunile lor;
d)clasa D - peşterile care nu întrunesc condiţiile pentru a fi incluse în clasele A, B şi C. (6) Încadrarea/reîncadrarea peşterilor în clasele A, B şi C se face prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, pe baza unor documentaţii ştiinţifice avizate de Academia Română.
(7)Peşterile din clasa A nu pot face obiectul niciunei modificări a factorilor naturali sau amenajări, cu excepţia celor destinate protejării peşterii şi a celor temporare necesare explorării lor şi/sau evacuării victimelor în caz de accident. Ele pot face obiectul explorărilor speologice, cercetării ştiinţifice, turismului speologic specializat sau al activităţilor de documentare, pe bază de autorizaţii emise de Academia Română şi de administratorii/custozii ariei naturale protejate, în limitele stabilite prin regulamentele şi planurile de management.
(8)Peşterile din clasa A se constituie ca rezervaţii ştiinţifice.
(9)Peşterile din clasa B pot face obiectul explorărilor speologice, al activităţilor de documentare, cercetării ştiinţifice şi turismului speologic specializat, pe baza autorizaţiilor emise de administratorii/custozii ariei naturale protejate, în limitele stabilite prin regulamentele şi planurile de management.
(10)Peşterile din clasa B se constituie ca monumente ale naturii sau rezervaţii naturale, după caz.
(11)Peşterile din clasa C pot face obiectul explorărilor speologice, activităţilor de documentare, cercetării ştiinţifice, amenajărilor turistice sau al altor forme de valorificare, cum ar fi speoterapia sau captarea apei subterane, pe baza autorizaţiilor emise de Academia Română, cu avizul administraţiei/custodelui ariei naturale protejate în care sunt incluse.
(12)Peşterile care nu sunt clasificate, dar care sunt incluse în arii naturale protejate vor fi încadrate în clasele de management prevăzute la alin. (5), prin planul de management al ariei naturale protejate în care sunt incluse.
În scopul evitării efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului speologic se interzic:
a)colectările de faună, fosile sau de obiecte de interes arheologic din peşteri, efectuate fără autorizaţia emisă de Academia Română, potrivit prevederilor art. 45;
b)utilizarea neautorizată a peşterilor şi desfăşurarea unor activităţi ce pot pune în pericol integritatea sau echilibrul natural al peşterilor;
c)dislocarea, vânzarea, cumpărarea, colecţionarea speleotemelor sau altor resurse ale peşterilor;
d)degradarea prin inscripţionare sau poluarea peşterilor prin depozitarea în interiorul lor ori în elementele de relief, cu care acestea comunică în mod direct, de obiecte, deşeuri de orice fel, cadavre, substanţe toxice şi periculoase, combustibili de orice natură;
e)distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor indicatoare din exteriorul sau din interiorul peşterilor;
f)efectuarea neautorizată, în perimetrul de la suprafaţă sau în apropierea intrării unei peşteri protejate, a unor lucrări cum ar fi: derocări, defrişări, baraje, explozii, construcţii;
g)îngrădirea accesului persoanelor autorizate spre intrările peşterilor;
h)popularizarea, mediatizarea datelor precise de identificare şi localizare a peşterilor din clasa A, care prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniului speologic din această categorie.
(1)Academia Română are competenţa să elibereze autorizaţii pentru:
a)activităţi ştiinţifice, de explorare, turism speologic specializat şi de documentare în peşteri din clasa A;
b)săpături, derocări şi colectări din peşteri;
c)amenajarea infrastructurii pentru turism sau orice altă formă de utilizare ori exploatare a resurselor peşterilor.
(2)Autorizaţia se eliberează pe baza unei cereri scrise, care va conţine precizări privind scopul, mijloacele, durata, proporţiile, garanţiile acţiunii şi se va retrage în cazul în care condiţiile stabilite la eliberarea ei nu au fost respectate.
(1)Fac parte din patrimoniul geologic tipurile de obiective care conservă eşantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic, petrografic, mineralogic, structural, stratigrafic.
(2)Inventarierea, clasificarea, protecţia şi conservarea patrimoniului geologic, precum şi elaborarea şi controlul măsurilor de protecţie şi conservare a patrimoniului geologic, supravegherea şi controlul ariilor protejate de interes geologic sunt în competenţa Academiei Române şi a autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului.
(3)Instituirea regimului special de protecţie pentru ariile naturale protejate de interes geologic se face în conformitate cu prevederile art. 8.
Pentru evitarea efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului geologic se interzic:
a)distrugerea, perturbarea sau alterarea siturilor de conservare pentru obiective geologice;
b)dislocarea, prelevarea rocilor, fosilelor, vegetaţiei de pe aria unui sit de conservare, fără acordul celui care o administrează;
c)intrarea în perimetrul protejat fără permisul de acces eliberat de cel care îl administrează;
d)schimbarea regimului juridic al unui sit sau al unui teren ce cuprinde un sit de conservare de interes geologic aflat în proprietate publică.
În cadrul şantierelor de exploatare, managerii acestora vor desemna persoane de specialitate sau custozi, după caz, care să vegheze la protejarea bunurilor geologice din fronturile de lucru, asigurându-se astfel:
a)supravegherea permanentă a zonelor de extracţie şi conservarea materialului de provenienţă paleobiologică sau minerală;
b)avertizarea lucrătorilor asupra aspectelor ce privesc conservarea anumitor bunuri geologice ce pot fi ulterior înregistrate ca situri de conservare sau bunuri ale patrimoniului geologic;
c)conservarea perimetrelor care au sau pot dobândi regim de protecţie specială;
d)conservarea colecţiilor de bunuri geologice de provenienţă locală;
e)colaborarea cu conducerea şantierului şi cu autorităţile locale;
f)întocmirea de rapoarte periodice asupra activităţii de conservare, care se înaintează Academiei Române şi autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului.
(1)Florile de mină şi fosilele de plante şi animale vertebrate şi nevertebrate sunt considerate bunuri ale patrimoniului natural din momentul descoperirii lor.
(2)Comercializarea pe piaţa internă, intracomunitară şi exportul în orice scop al bunurilor prevăzute la alin. (1) se pot face numai cu acordul autorităţii competente pentru protecţia mediului, cu avizul prealabil al Academiei Române.
(3)Procedura de eliberare a acordului prevăzut la alin. (2) se stabileşte prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(1)Controlul aplicării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se exercită de către personalul cu atribuţii de control din cadrul structurilor proprii ale:
a)Gărzii Naţionale de Mediu;
b)Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate;
c)autorităţii publice centrale şi teritoriale pentru protecţia mediului;
d)structurilor de administrare şi custozilor ariilor naturale protejate;
e)autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi structurilor teritoriale ale acesteia, pe domeniul lor de competenţă;
f)Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, pe domeniul său de competenţă, în ceea ce priveşte activităţile de comerţ cu specii de floră şi faună sălbatică;
g)Autorităţii Naţionale a Vămilor, pentru operaţiunile vamale;
h)Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", pentru Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării";
i)altor autorităţi cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului.
(2)Controlul asupra respectării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la ariile naturale protejate, declarate prin hotărâri ale consiliilor judeţene sau locale, se exercită şi de personalul special împuternicit al acestora.
(3)Orice persoană fizică sau juridică are obligaţia să furnizeze informaţiile şi datele solicitate de autorităţile competente pentru protecţia mediului şi de administratorii ariilor naturale protejate, pentru îndeplinirea responsabilităţilor pe care le au potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
(4)În vederea realizării corespunzătoare a controlului în perimetrul şi în vecinătatea ariilor naturale protejate, accesul personalului cu atribuţii de control din cadrul structurilor proprii ale autorităţilor prevăzute la alin. (1) nu poate fi restricţionat, indiferent de tipul de proprietate.
Încălcarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă atrage răspunderea civilă, materială, contravenţională sau penală, după caz.
(1)Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă penală de la 30.000 lei la 60.000 lei săvârşirea următoarelor fapte:
a)scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, cu excepţia celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă, pentru alte obiective decât cele prevăzute la art. 27 alin. (1);
b)scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate fără acordul administratorului sau, după caz, al custodelui, emis potrivit prevederilor art. 27 alin. (2);
c)desfăşurarea de activităţi în perimetrele ariilor naturale protejate sau în vecinătatea acestora, ce pot să genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor sălbatice şi habitatelor naturale pentru care au fost desemnate, în lipsa actelor de reglementare specifice;
d)nerespectarea prevederilor art. 33 alin. (1) şi (2);
e)vânarea speciilor de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C în perioadele de reproducere şi creştere a puilor;
f)vânarea speciilor de păsări migratoare prevăzute în anexa nr. 5 C în perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit;
g)capturarea sau uciderea speciilor de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 5 A, 5 B, 5 C, 5 D şi 5 E şi pentru cazurile în care se aplică derogări, conform prevederilor art. 38, prelevarea, capturarea sau uciderea speciilor prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B cu metodele sau mijloacele prevăzute în anexa nr. 6. h) capturarea sau uciderea speciilor sălbatice cu mijloace nelegale.
(2)Constatarea şi cercetarea infracţiunilor se fac din oficiu, de către organele de urmărire penală, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală.
(1)Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru persoane fizice şi de la 25.000 lei la 50.000 lei pentru persoane juridice următoarele fapte:
a)nerespectarea măsurilor de protecţie, conservare şi utilizare stabilite cu caracter provizoriu de autorităţile competente pentru protecţia mediului;
b)îngrădirea accesului persoanelor autorizate spre intrările peşterilor;
c)neanunţarea descoperirii oricărei peşteri;
d)distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor indicatoare din exteriorul sau interiorul ariilor naturale protejate;
e)popularizarea, mediatizarea datelor precise de identificare şi localizare a peşterilor din clasa A, care prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniului speologic din această categorie;
f)intrarea în perimetrul protejat fără permisul de acces eliberat de administrator, respectiv custode;
g)nedesemnarea, în cadrul şantierelor de exploatare, a persoanelor de specialitate care să vegheze la protejarea bunurilor geologice din fronturile de lucru.
(2)Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru persoane fizice şi de la 30.000 lei la 60.000 lei pentru persoane juridice următoarele fapte:
a)intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei în zonele tampon din parcurile naţionale şi parcurile naturale fără aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. e) şi alin. (9) lit. e);
b)intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate din zonele tampon din parcurile naţionale şi parcurile naturale fără aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. f) şi alin. (9) lit. f);
c)acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi din zonele tampon din parcurile naţionale şi din parcurile naturale fără acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. g) şi alin. (9) lit. g);
d)activităţile de protecţie a pădurilor, acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor din zonele tampon din parcurile naţionale şi parcurile naturale fără acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. h) şi alin. (9) lit. h);
e)utilizarea unor resurse regenerabile, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale din zonele tampon din parcurile naţionale şi parcurile naturale fără acordul administratorului ariei naturale protejate, emis potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. i) şi alin. (9) lit. i);
f)nerespectarea prevederilor art. 44 lit. a)-c);
g)nefurnizarea informaţiilor şi datelor solicitate de autorităţile competente pentru protecţia mediului şi de administratorii ariilor naturale protejate, pentru îndeplinirea responsabilităţilor pe care le au potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă;
h)interzicerea accesului personalului cu atribuţii de control din cadrul structurilor proprii ale autorităţilor prevăzute la art. 50 alin. (1), în vederea realizării corespunzătoare a controlului în perimetrul şi în vecinătatea ariilor naturale protejate;
i)nerespectarea prevederilor art. 16 lit. f), g) şi h) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică prin reglementarea comercializării acestora.
(3)Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională de la 7.500 lei la 15.000 lei pentru persoane fizice şi de la 50.000 lei la 100.000 lei pentru persoane juridice următoarele fapte:
a)nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (5);
b)intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, fără respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. e);
c)intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate fără respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. f);
d)acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi fără respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. g);
e)acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, fără respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. i);
f)nerespectarea prevederilor art. 23 alin. (1) şi (2);
g)comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării, în stare vie sau moartă, ale oricăror părţi sau produse provenite de la speciile prevăzute în anexa nr. 5 E fără autorizaţia specială emisă de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, potrivit prevederilor art. 33 alin. (6);
h)introducerea de specii sălbatice alohtone fără efectuarea unei evaluări a impactului acestei introduceri asupra speciilor de floră şi faună indigene, potrivit prevederilor art. 34;
i)nerespectarea prevederilor art. 48;
j)comercializarea pe piaţa internă, intracomunitară şi exportul în orice scop al bunurilor prevăzute la art. 49 alin. (1) fără acordul autorităţii competente pentru protecţia mediului;
k)încălcarea prevederilor art. 16 lit. a), b), e), i), j) şi k) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică prin reglementarea comercializării acestora, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1)-(3) se fac de către personalul cu atribuţii de control din cadrul autorităţilor prevăzute la art. 50 alin. (1) lit. a), b), d)-f), h) şi i) şi alin. (2), după caz.
(5)Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor.
Prevederile art. 53 referitoare la contravenţii se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă şi se pot actualiza prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul Academiei Române.
(1)Până la adoptarea hotărârii Guvernului privind aprobarea structurii organizatorice a Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, atribuţiile acesteia prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă vor fi îndeplinite de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, în limita bugetului disponibil.
(2)Până la stabilirea şi adoptarea planurilor de management în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, se aplică planurile de management existente, zonele speciale de conservare corespunzând zonelor de protecţie integrală din prezenta ordonanţă de urgenţă.
Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă:
a)Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 4 decembrie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 462/2001, cu modificările şi completările ulterioare;
b)art. 2 pct. 7, 36, 37, 62-65, art. 50, art. 51 alin. (4^1), (5) şi (6), art. 96 alin. (1) pct. 24 şi art. 103 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.196 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006.
Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune:
a)Directiva Consiliului 79/409/CEE din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L103 din 25 aprilie 1979, amendată de: Directiva Consiliului 81/854/CEE din 19 octombrie 1981, pentru adaptarea Directivei 79/409/CEE ca urmare a aderării Greciei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L319 din 7 noiembrie 1981, Directiva Comisiei 85/411/CEE din 25 iulie 1985, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L233 din 30 august 1985, Directiva Consiliului 86/122/CEE din 8 aprilie 1986 pentru adaptarea Directivei 79/409/CEE ca urmare a aderării Spaniei şi Portugaliei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L100 din 16 aprilie 1986, Directiva Comisiei 91/244/CEE din 6 martie 1991, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L115 din 8 mai 1991, Directiva Consiliului 94/24/CE din 8 iunie 1994 pentru amendarea anexei nr. 2 la Directiva 79/409/CEE , publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L164 din 30 iunie 1994, Directiva Comisiei 97/49/CE din 29 iulie 1997, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L223 din 13 august 1997, Regulamentul Consiliului (CE) nr. 807/2003 din 14 aprilie 2003 pentru adaptarea la Decizia Consiliului 1999/468/CE a prevederilor referitoare la comitetele care asistă Comisia în exercitarea prerogativelor sale, descrise în instrumentele Consiliului adoptate prin procedura de consultare (unanimitate), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 122 din 16 mai 2003, Actul de aderare a Greciei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L291 din 19 noiembrie 1979, Actul de aderare a Spaniei şi Portugaliei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L302 din 15 noiembrie 1985, Actul de aderare a Austriei, Suediei şi Finlandei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C241 din 29 august 1994 (aşa cum a fost adaptat de Decizia Consiliului 91/1/CE , Euratom, ECSC, JOCE nr. L1 din 1 ianuarie 1995) şi de Actul referitor la condiţiile aderării pentru Republica Cehă, Republica Estonă, Republica Cipru, Republica Letonă, Republica Lituaniană, Republica Ungară, Republica Malta, Republica Polonă, Republica Slovenia şi Republica Slovacă şi adaptările tratatelor de fondare ale Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L 236 din 23 septembrie 2003;
b)Directiva Consiliului 92/43/CEE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a faunei şi florei sălbatice, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L206 din 22 iulie 1992, amendată de: Directiva Consiliului 97/62/CE din 27 octombrie 1997 pentru adaptarea la progresul tehnic şi ştiinţific a Directivei 92/43/CEE , publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L305 din 8 noiembrie 1997, Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1882/2003 pentru adaptarea la Decizia Consiliului nr. 1999/468/CE a prevederilor referitoare la comitetele care asistă Comisia în exercitarea prerogativelor descrise în instrumentele care fac subiectul procedurii la care face referire art. 251 din Tratatul CE, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. 284 din 31 octombrie 2003, Actul de aderare a Austriei, Suediei şi Finlandei, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. C241 din 29 august 1994 (aşa cum a fost adaptat de Decizia Consiliului 91/1/CE , Euratom, ECSC, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L1 din 1 ianuarie 1995) şi de Actul referitor la condiţiile aderării pentru Republica Cehă, Republica Estonă, Republica Cipru, Republica Letonă, Republica Lituaniană, Republica Ungară, Republica Malta, Republica Polonă, Republica Slovenia şi Republica Slovacă şi adaptările tratatelor de fondare ale Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L236 din 23 septembrie 2003; şi c) Directiva Consiliului nr. 2006/105/CEE din 20 noiembrie 2006 privind adaptarea Directivelor 73/239/CEE , 74/557/CEE şi 2002/83/CE din domeniul mediului, ca urmare a aderării Bulgariei şi României, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L363 din 20 decembrie 2006, amendată de Corigendumul Directivei Consiliului 2006/105/CEE din 20 noiembrie 2006 pentru adaptarea Directivelor 73/239/CEE , 74/557/CEE şi 2002/83/CE din domeniul mediului, ca urmare a aderării Bulgariei şi României, publicat în Jurnalul Oficial al Uniuni Europene nr. L80 din 21 martie 2007.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
───────────────
Ministrul mediului
şi dezvoltării durabile,
Attila Korodi
Ministrul agriculturii
şi dezvoltării rurale,
Decebal Traian Remeş
Ministrul dezvoltării,
lucrărilor publice şi locuinţelor,
Laszlo Borbely
Ministrul internelor
şi reformei administrative,
Cristian David
p. Ministrul transporturilor,
Septimiu Buzaşu,
secretar de stat
Departamentul pentru Afaceri Europene,
Adrian Ciocănea,
secretar de stat
Ministrul economiei şi finanţelor,
Varujan Vosganian
Bucureşti, 20 iunie 2007.
Nr. 57.
SCOPUL ŞI REGIMUL DE MANAGEMENT
al categoriilor de arii naturale protejate
În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) - c) şi alin. (2) din prezenta ordonanţă de urgenţă, scopul şi regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate ce compun reţeaua naţională de arii protejate sunt următoarele:
a)Rezervaţii ştiinţifice
Rezervaţiile ştiinţifice sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor habitate naturale terestre şi/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes ştiinţific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de altă natură. Mărimea rezervaţiilor ştiinţifice este determinată de arealul necesar pentru asigurarea integrităţii zonei protejate. Managementul rezervaţiilor ştiinţifice asigură un regim strict de protecţie prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cât posibil neperturbată. În aceste zone se interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie şi de ecoturism cu limitările descrise în planurile de management, cu acordul forului ştiinţific competent şi al administratorului rezervaţiei ştiinţifice. Rezervaţiile ştiinţifice corespund categoriei I IUCN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii) "Rezervaţie Naturală Strictă: arie protejată, administrată în principal în scopuri ştiinţifice".
b)Parcuri naţionale
Parcurile naţionale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice. Managementul parcurilor naţionale asigură menţinerea cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecţia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice şi a diversităţii biologice în condiţii de stabilitate ecologică, prevenirea şi excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale şi a folosinţelor terenurilor, incompatibilă scopului atribuit. Regimul de gospodărire se stabileşte prin regulamente şi planuri proprii de protecţie şi conservare aprobate de autorităţile naţionale ştiinţifice şi administrative abilitate, potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă. În perimetrele lor vor fi cuprinse ecosisteme sau fracţiuni de ecosisteme terestre şi acvatice cât mai puţin influenţate prin activităţi umane. Elementele cu valoare deosebită de pe cuprinsul parcurilor naţionale pot fi delimitate şi puse sub un regim strict de protecţie ca rezervaţii ştiinţifice. Parcurile naţionale se întind în general pe suprafeţe mari de teren. În perimetrul parcurilor naţionale sunt admise doar activităţile tradiţionale practicate numai de comunităţile din zona parcului naţional, activităţi tradiţionale ce vor fi reglementate prin planul de management. Parcurile naţionale corespund categoriei II IUCN "Parc naţional: arie protejată administrată în special pentru protecţia ecosistemelor şi pentru recreere".
c)Monumente ale naturii
Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică, ştiinţifică, peisagistică deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sălbatice rare, endemice ori ameninţate cu dispariţia, arbori seculari, asociaţii floristice şi faunistice, fenomene geologice - peşteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apă, cascade şi alte manifestări şi formaţiuni geologice, depozite fosilifere, precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Dacă monumentele naturii nu sunt cuprinse în perimetrul altor zone aflate sub regim de protecţie, pentru asigurarea integrităţii lor se vor stabili zone de protecţie obligatorie, indiferent de destinaţia şi de deţinătorul terenului.
Managementul monumentelor naturii se face după un regim strict de protecţie care asigură păstrarea trăsăturilor naturale specifice. În funcţie de gradul lor de vulnerabilitate, accesul populaţiei poate fi limitat sau interzis.
Monumentele naturii corespund categoriei III IUCN "Monument natural: arie protejată administrată în special pentru conservarea elementelor naturale, specifice".
d)Rezervaţii naturale
Rezervaţiile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mărimea lor este determinată de arealul necesar asigurării integrităţii elementelor protejate.
Managementul rezervaţiilor naturale se face diferenţiat, în funcţie de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice. Pe lângă activităţile ştiinţifice, după caz, pot fi admise activităţi turistice, educaţionale, organizate. Sunt admise unele activităţi de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Sunt interzise folosinţe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervaţiile naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zonă umedă, marină, de resurse genetice şi altele.
Aceste rezervaţii corespund categoriei IV IUCN, şi anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărire.
e)Parcuri naturale
Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică.
Managementul parcurilor naturale urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale.
De asemenea, se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale.
Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN "Peisaj protejat: arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului şi recreere".
f)Rezervaţii ale biosferei
Rezervaţiile biosferei sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor zone de habitat natural şi a diversităţii biologice specifice. Rezervaţiile biosferei se întind pe suprafeţe mari şi cuprind un complex de ecosisteme terestre şi/sau acvatice, lacuri şi cursuri de apă, zone umede cu comunităţi biocenotice floristice şi faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradiţională a teritoriului, ecosisteme modificate sub influenţa omului şi care pot fi readuse la starea naturală, comunităţi umane a căror existenţă este bazată pe valorificarea resurselor naturale, pe principiul dezvoltării durabile şi armonioase. Mărimea rezervaţiilor biosferei este determinată de cerinţele de protecţie şi conservare eficiente ale mediului natural şi ale diversităţii biologice specifice.
Managementul rezervaţiilor biosferei se realizează conform unor regulamente şi planuri de protecţie şi conservare proprii, în conformitate cu recomandările Programului Om - Biosferă de sub egida UNESCO. Dacă în perimetrul rezervaţiilor biosferei sunt cuprinse şi situri naturale ale patrimoniului universal, managementul rezervaţiei se realizează cu respectarea prevederilor Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural, de sub egida UNESCO.
Pentru asigurarea protecţiei şi conservării unor zone de habitat natural şi a diversităţii biologice specifice, precum şi pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerinţelor de consum ale populaţiilor locale şi în limitele potenţialului biologic natural de regenerare a acestor resurse, în cuprinsul rezervaţiilor biosferei se pot delimita zone cu regim diferenţiat de protecţie ecologică, de conservare şi de valorificare a resurselor, după cum urmează:
1.zone strict protejate, având regimul de protecţie şi conservare a rezervaţiilor ştiinţifice;
2.zone tampon, cu rol de protecţie a zonelor strict protejate şi în care sunt admise activităţi limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu autorizaţiile date de administraţia rezervaţiei;
3.zone de reconstrucţie ecologică, în care se realizează măsuri de refacere a mediului deteriorat;
4.zone de dezvoltare durabilă, valorificabile economic prin practici tradiţionale sau noi, ecologic admise, în limitele capacităţii de regenerare a resurselor.
Rezervaţiile biosferei cu aşezări umane sunt astfel gestionate încât să constituie modele de dezvoltare a comunităţilor umane în armonie cu mediul natural.
g)Zone umede de importanţă internaţională
Zonele umede de importanţă internaţională sunt acele arii naturale protejate al căror scop este asigurarea protecţiei şi conservării siturilor naturale cu diversitatea biologică specifică zonelor umede.
Managementul acestor zone se realizează în scopul conservării lor şi al utilizării durabile a resurselor biologice pe care le generează, în conformitate cu prevederile Convenţiei privind conservarea zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice.
h)Situri naturale ale patrimoniului natural universal
Siturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor zone de habitat natural în cuprinsul cărora există elemente naturale a căror valoare este recunoscută ca fiind de importanţă universală. Mărimea arealului lor este determinată de cerinţele pentru asigurarea integrităţii şi conservării elementelor supuse acestui regim de protecţie. În cuprinsul acestor zone pot exista comunităţi umane ale căror activităţi sunt orientate pentru o dezvoltare compatibilă cu cerinţele de protecţie şi conservare ale sitului natural.
Managementul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal se realizează în conformitate cu regulamentele şi planurile proprii de protecţie şi conservare, cu respectarea prevederilor Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural, de sub egida UNESCO.
i)Arii speciale de conservare
Ariile speciale de conservare sunt acele arii naturale protejate de interes comunitar ale căror scopuri sunt conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi/sau a populaţiilor speciilor pentru care situl este desemnat. Ariile naturale de conservare sunt special desemnate pentru conservarea tipurilor de habitate naturale şi a habitatelor speciilor prevăzute în anexele nr. 2 şi 3.
Managementul ariilor speciale de conservare necesită planuri de management adecvate specifice siturilor desemnate sau integrate în alte planuri de management şi măsuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi a perturbării speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Orice plan sau proiect indirect legat sau necesar pentru gestiunea sitului, dar susceptibil de a-l afecta într-un mod semnificativ, va face obiectul unui studiu pentru evaluarea impactului, ţinându-se seama de obiectivele de conservare a ariei, conform prevederilor art. 28 din ordonanţa de urgenţă.
Ariile speciale de conservare se desemnează prin hotărâre a Guvernului, după recunoaşterea statutului lor de către Comisia Europeană, şi vor face parte din reţeaua europeană "NATURA 2000".
j)Arii de protecţie specială avifaunistică
Ariile de protecţie specială avifaunistică sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul, readucea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 şi 4 A.
Managementul ariilor speciale de protecţie se realizează ca şi pentru ariile speciale de conservare.
Ariile speciale de protecţie sunt desemnate prin hotărâre a Guvernului şi fac parte din reţeaua europeană "NATURA 2000".
k)Situri de importanţă comunitară
Siturile de importanţă comunitară reprezintă acele arii care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menţinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale din anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comunitar din anexa nr. 3 şi care pot contribui astfel semnificativ la coerenţa reţelei "NATURA 2000" şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de răspândire, siturile de importanţă comunitară ar trebui să corespundă zonelor din areal în care sunt prezenţi factori abiotici şi biotici esenţiali pentru existenţa şi reproducerea acestor specii.
Propunerile de situri de importanţă comunitară se stabilesc prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, pe baza criteriilor enunţate în anexa nr. 7.
l)Geoparcul
Geoparcul este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric şi cultural. Caracteristicile geologice sunt cuprinse într-un număr de situri de importanţă ştiinţifică, educaţională sau estetică, reprezentative pentru un anumit moment din istoria Pământului ori pentru anumite evenimente sau procese geologice.
Un geoparc are limite bine definite, o suprafaţă suficient de mare şi o strategie de dezvoltare teritorială în folosul comunităţilor locale, a căror existenţă este bazată pe valorificarea resurselor naturale şi culturale, pe principiul dezvoltării durabile. Geoparcurile sunt zone cu aşezări umane astfel gestionate încât să constituie modele de dezvoltare a comunităţilor în armonie cu mediul natural.
Geoparcul are o structură de administrare proprie care, în parteneriate locale şi naţionale, asigură conservarea patrimoniului natural şi cultural şi propune metode noi de protecţie, educaţie, cooperare în scopul dezvoltării socioeconomice, îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă din mediul rural şi întăririi identităţii locale.
Managementul unui geoparc se realizează în conformitate cu strategia de dezvoltare teritorială identificată şi în conformitate cu recomandările UNESCO şi Cartei Reţelei Europene a Geoparcurilor. Pentru asigurarea managementului siturilor geologice, naturale, istorice, culturale, precum şi pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerinţelor de consum ale populaţiilor locale, în cuprinsul geoparcului se pot delimita zone cu regim diferenţiat de protecţie, de conservare şi de valorificare a resurselor, după cum urmează:
1.zone strict protejate, având regimul de protecţie şi conservare a rezervaţiilor ştiinţifice;
2.zone tampon, cu rol de protecţie a zonelor strict protejate şi în care sunt admise activităţi limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu autorizaţiile date de administraţia geoparcului;
3.zone de dezvoltare durabilă, valorificabile economic prin practici tradiţionale sau noi, ecologic admise, în limitele capacităţii de regenerare a resurselor.
Geoparcul reprezintă un concept lansat şi susţinut de UNESCO, în parteneriat cu Reţeaua Europeană a Geoparcurilor. La nivel mondial a fost creată Reţeaua Globală (UNESCO) a Geoparcurilor. Recunoaşterea internaţională a funcţionarii unui geoparc şi acceptarea lui în aceste structuri se face în acord cu reglementările stabilite de UNESCO şi de Carta Reţelei Europene a Geoparcurilor.
TIPURI
de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare
Un asterisc înaintea numelui habitatului semnifică faptul că este un habitat prioritar.
| Cod "NATURA 2000" | Denumirea tipului de habitat | |
| 1110 | Maluri nisipoase acoperite permanent cu un strat mic de apă marină; | |
| 1140 | Lagune şi golfuri cu bancuri de nisip neacoperite de apă; | |
| 1150 | *Lagune şi golfuri cu bancuri de nisip; | |
| 1160 | Lagune şi golfuri cu bancuri de nisip; | |
| 1210 | Vegetaţie anuală la linia de ţărm; | |
| 1220 | Vegetaţie perenă a ţărmurilor stâncoase; | |
| 1310 | Salicornia şi alte specii anuale care colonizează regiunile mlăştinoase sau nisipoase; | |
| 1340 | * Pajişti sărăturate continentale; | |
| 1530 | Stepe şi mlaştini sărăturate panonice; | |
| 2330 | Dune continentale cu păşuni deschise cu Corynephorus şi Agrostis; | |
| 2340 | * Dune continentale panonice; | |
| 2110 | Dune mobile embrionare; | |
| 2120 | Dune mobile de-a lungul ţărmurilor cu Ammophila arenaria (dune albe); | |
| 2130 | Dune fixate cu vegetaţie herbacee perenă (dune gri); | |
| 2160 | Dune cu Hippophae rhamnoides; | |
| 2180 | Dune împădurite din regiunea atlantică, continentală şi boreală; | |
| 2190 | Depresiuni umede intradunale; | |
| 3130 | Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţia de Littorelletea uniflorae şi/sau de Isoeto- Nanojuncetea; | |
| 3140 | Ape puternic oligomezotrofe cu vegetaţia bentonică de Chara spp.; | |
| 3150 | Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip de Magnopotamion sau Hydrocharition; | |
| 3160 | Lacuri distrofice şi bălţi; | |
| 31AO | * Izvoare termale din Transilvania acoperite de lotuşi; | |
| 3220 | Râuri alpine şi vegetaţia herbacee de pe malurile lor; | |
| 3230 | Râuri de munte şi vegetaţia lor lemnoasă cu Myricaria germanica; | |
| 3240 | Râuri de munte şi vegetaţia lor lemnoasă cu Salix elaeagnos; | |
| 3260 | Cursuri de apă din pajiştile montane cu vegetaţia de Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachian; | |
| 3270 | Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodian rubri şi Bidentian p.p.; | |
| 4060 | Pajişti alpine şi boreale; | |
| 4030 | Pajişti uscate; | |
| 4070 | * Tufişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum hirsuti); | |
| 40AO | * Tufişuri subcontinentale peri-panonice; | |
| 40CO | * Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice; | |
| 5130 | Formaţiuni cu Juniperus communis în zone sau pajişti calcaroase; | |
| 6110 | * Pajişti rupicole calcaroase sau bazofile cu Alysso-Sedion albi; | |
| 6120 | * Pajişti calcaroase pe nisipuri xerice; pajişti xerofile calcaroase pe nisip; | |
| 6150 | Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios; | |
| 6170 | Pajişti calcaroase alpine şi subalpine; | |
| 6190 | Pajişti panonice de stâncării (Stipo-festucetalia palentis); | |
| 6210 | Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri de acoperire cu tufişuri pe substrat calcaros (*situri importante pentru orhidee); | |
| 6220 | * Pseudostepe cu iarbă şi plante anuale de Thero-Brachypodietea; | |
| 6230 | * Pajişti bogate în specii de Nardus, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase; | |
| 6240 | * Pajişti stepice subpanonice; | |
| 6250 | * Pajişti stepice panonice pe loess; | |
| 6260 | * Pajişti panonice nisipoase; | |
| 6290 | Stepe ponto-panonice vestice; | |
| 62CO | * Stepe ponto-sarmatice; | |
| 62DO | Pajisti acidofile Oro-Moesiene; | |
| 6410 | Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae); | |
| 6420 | Pajişti umede cu ierburi înalte; | |
| 6430 | Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor până la nivel montan şi alpin; | |
| 6440 | Pajişti aluviale ale văilor de râuri cu Cnidion dubii; | |
| 6510 | Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sangiusorba officinalis); | |
| 6520 | Pajişti montane; | |
| 7110 | * Turbării active; | |
| 7120 | Turbării degradate încă capabile de o regenerare naturală; | |
| 7130 | Turbării de acoperire (*dacă este activă turbăria); | |
| 7140 | Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării mişcătoare; | |
| 7150 | Depresiuni pe substraturi turboase; | |
| 7210 | * Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus şi specii de Caricion davallianae; | |
| 7220 | * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion); | |
| 7230 | Mlaştini alcaline; | |
| 7240 | * Vegetaţie pionieră alpină cu Caricion bicoloris-atrofuscae; | |
| 8110 | Grohotiş stâncos al etajului montan (Androsacetalia alpinae şi Galeopsitalia ladani); | |
| 8120 | Grohotiş calcaros şi de şisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii); | |
| 8150 | Grohotişuri medioeuropene silicoase ale regiunilor înalte; | |
| 8160 | * Grohotişuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane; | |
| 8210 | Pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitică; | |
| 8220 | Pante stâncoase silicioase cu vegetaţie chasmofitică; | |
| 8230 | Stânci silicioase cu vegetaţie pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii; | |
| 8240 | Grohotiş şi lespezi calcaroase; | |
| 8310 | Grote neexploatate turistic; | |
| 9110 | Păduri tip Luzulo-Fagetum; | |
| 9130 | Păduri tip Asperulo-Fagetum; | |
| 9140 | Păduri subalpine medioeuropene cu Acer şi Rumex arifolius; | |
| 9150 | Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion; | |
| 9160 | Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic şi medioeuropean şi cu Carpinion betuli; | |
| 9170 | Stejăriş cu Galio-Carpinetum; | |
| 9180 | * Păduri de pantă, grohotiş sau ravene cu Tilio-Acerion; | |
| 9190 | Stejăriş bătrân acidofil al câmpurilor nisipoase cu Quercus robur; | |
| 91BO | Pădure de frasin termofil cu Fraxinus angustifolia; | |
| 91DO | * Turbării împădurite; | |
| 91EO | * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae); | |
| 91FO | Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris); | |
| 91HO | * Păduri panonice cu Quercus pubescens; | |
| 91IO | Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; | |
| 91MO | Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc; | |
| 91VO | Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); | |
| 91XO | * Păduri de fag dobrogene; | |
| 91YO | Păduri dacice de stejar şi carpen; | |
| 91ZO | Păduri de tei argintiu specifice zonei Moesice; | |
| 91AA | Păduri estice de stejar alb; | |
| 91BA | Păduri de brad argintiu specifice zonei Moesice; | |
| 9410 | Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane; | |
| 9420 | Păduri alpine cu Larix decidua şi/sau Pinus cembra; | |
| 9260 | Păduri cu Castanea sativa; | |
| 9280 | Păduri cu Quercus frainetto; | |
| 92AO | Galerii cu Salix alba şi Populus alba; | |
| 95AO | Păduri oro-mediteraneene înalte de pin; | |
| 9530 | Păduri sub-mediteraneene de pin cu pin negru endemic. |
SPECII
de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică
Interpretare
1.Anexa nr. 3 este o continuare a anexei nr. 2 pentru stabilirea reţelei "NATURA 2000".
2.Speciile prezentate în anexă sunt indicate:
a)prin numele speciei ori subspeciei; sau b) prin toate speciile care aparţin unui taxon mai mare sau unei părţi din acel taxon.
3.Simboluri
Un asterisc înaintea numelui speciilor semnifică faptul că este o specie prioritară.
a)ANIMALE VERTEBRATE
MAMIFERE
CHIROPTERA
Rhinolophidae
–Rhinolophus blasii (Liliacul cu potcoavă al lui Blasius)
–Rhinolophus euryale (Liliacul mediteranean cu potcoavă)
–Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare cu potcoavă)
–Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoavă)
–Rhinolophus mehelyi (Liliacul cu potcoavă al lui Mehely)
Vespertilionidae
–Barbastella barbastellus (Liliac cârn)
–Miniopterus schreibersi (Liliac cu aripi lungi)
–Myotis bechsteini (Liliac cu urechi mari)
–Myotis blythi (Liliac comun mic)
–Myotis capaccinii (Liliac cu picioare lungi)
–Myotis dasycneme (Liliac de iaz)
–Myotis emarginatus (Liliac cărămiziu)
–Myotis myotis (Liliac comun)
RODENTIA
Sciuridae
–Spermophilus citellus (Citellus citellus)
(Popândău/Şuită)
Cricetidae
–Mesocricetus newtoni (Grivan mic, Hamster românesc)
Microtidae
–Microtus tatricus (Şoarece de Tatra)
Zapodidae
–Sicista subtilis (Şoarece săritor de stepă)
Castoridae
–Castor fiber (Castor)
CARNIVORA
Canidae
–Canis lupus (Lup)
Ursidae
–* Ursus arctos (Urs brun)
Mustelidae
–* Lutra lutra (Vidră, Lutră)
–* Mustela lutreola (Noriţă, Nurcă, Vidră mică, Dihor de apă)
–Vormela peregusna (Dihor pătat)
–Mustela eversmanni (Dihor de stepă)
Felidae
–Lynx lynx (Râs)
Phocidae
–* Monachus monachus (Vacă de mare, Focă cu burtă albă)
ARTILODACTYLA
Bovidae
–* Bison bonasus (Zimbru)
CETACEA
–Tursiops truncatus (Delfin mare, Delfin cu bot gros)
–Phocoena phocoena (Marsuin, Porc de mare)
PĂSĂRI
GAVIIFORMES
Gavidae
–Gavia stellata (Fundac mic)
–Gavia arctica (Fundac polar, Cufundac)
–Gavia immer (Cufundac mare)
PELECANIFORMES
Phalacrocoracidae
–Phalacrocorax pygmaeus (Cormoran mic)
Pelecanidae
–Pelecanus onocrotalus (Pelican comun)
–Pelecanus crispus (Pelican creţ)
CICONIFORMES
Ardeidae
–Botaurus stellaris (Bou de baltă, Buhai de baltă)
–Ixobrychus minutus (Stârc pitic)
–Nycticorax nycticorax (Stârc de noapte)
–Ardeola ralloides (Stârc galben)
–Egretta garzetta (Egretă mică)
–Egretta alba (Egretă mare)
–Ardea purpurea (Stârc roşu)
Ciconiidae
–Ciconia nigra (Barză neagră)
–Ciconia ciconia (Barză albă)
Threskiornithidae
–Plegadis felcinellus (Ţigănuş, Ibis negru)
–Platalea leucorodia (Lopătar, Stârc lopătar)
ANSERIFORMES
Anatidae
–Cygnus cygnus (Lebădă de iarnă)
–Anser erythropus (Gârliţă mică)
–Branta ruficollis (Gâscă cu gât roşu)
–Tadorna ferruginea (Călifar roşu)
–Aythya nyroca (Raţă roşie, Raţă cu ochii albi)
–Oxyura leucocephala (Raţă cu cap alb)
FALCONIFORMES
Accipitridae
–Pernis apivorus (Viespar)
–Milvus migrans (Gaie brună, Gaie neagră)
–Milvus milvus (Gaie roşie, Şorliţă)
–Haliaeetus albicilla (Codalb)
–Neophron percnopterus (Hoitar)
–Gypaetus barbatus (Zăganul, Vulturul bărbos)
–Aegypius monachus (Vultur pleşuv brun, Vultur negru)
–Gyps fulvus (Vultur pleşuv sur)
–Circaetus gallicus (Şerpar)
–Circus aeruginosus (Erete de stuf)
–Circus cyaneus (Erete vânăt)
–Circus macrourus (Erete alb)
–Circus pygargus (Erete sur)
–Accipiter brevipes (Uliu cu picioare scurte)
–Buteo rufinus (Şorecar mare)
–Aquila pomarina (Acvilă ţipătoare mică)
–Aquila clanga (Acvilă ţipătoare mare)
–Aquila heliaca (Acvilă de câmp)
–Aquila chrysaetos (Acvilă de munte)
–Hieraaetus pennatus (Acvilă pitică, Acvilă mică)
Pandionidae
–Pandion haliaetus (Vultur pescar, Uligan pescar)
Falconidae
–Falco naumanni (Vânturel, Vinderel mic)
–Falco vespertinus (Şoimuleţ, Vânturel de seară)
–Falco cherrug (Şoim dunărean)
–Falco peregrinus (Şoim călător)
GALLIFORMES
Tetraornidae
–Tetrao tetrix tetrix (Cocoş de mesteacăn)
–Tetrao urogallus (Cocoş de munte)
GRUIFORMES
Rallidae
–Porzana porzana (Cresteţ pestriţ, Cresteluţ pestriţ)
–Porzana parva (Cresteluţ mijlociu, Cresteţ mijlociu, Cresteţ cenuşiu)
–Porzana pussilla (Cresteluţ pitic, Cresteţ pitic)
–Crex crex (Cristei de câmp, Cârstei de câmp)
Gruidae
–Grus grus (Cocor)
Otididae
–Otis tarda (Dropie)
CHARADRIIFORMES
Recurvirostridae
–Recurvirostra avosetta (Ciocîntors)
–Himantopus himantopus (Piciorong, Cătăligă)
Burhinidae
–Burhinus oedicnemus (Pasărea ogorului)
Glareolidae
–Glareola pratincola (Ciovlică ruginie)
Charadriidae
–Pluvialis apricaria (Ploier auriu)
–Charadrius alexandrinus (Prundăraş de sărătură)
–Charadrius (Eudromias) morinellus (Prundăraş de munte)
Scolopacidae
–Calidris alpina (Fungaci de ţărm)
–Gallinago media (Becaţină mare)
–Numenius tenuirostris (Culic cu cioc subţire)
–Tringa glareola (Fluierar de mlaştină)
–Phalaropus lobatus (Notatiţă)
Laridae
–Larus melanocephalus (Pescăruş cu cap negru)
–Larus genei (Pescăruş cu cioc subţire, pescăruş roz, pescăruş rozalb)
–Larus minutus (Pescăruş mic)
Sternidae
–Sterna (Gelochelidon) nilotica (Pescăriţă râzătoare)
–Sterna caspia (Pescăriţă mare)
–Sterna sandvicensis (Chiră de mare)
–Sterna hirundo (Chiră de baltă)
–Sterna albifrons (Chiră mică)
–Chlidonias hybridus (Chirighiţă cu obraz alb)
–Chlidonias niger (Chirighiţă neagră)
STRIGIFORMES
Strigidae
–Bubo bubo (Buhă, Bufniţă)
–Glaucidium passerinum (Ciuvică)
–Asio flammeus (Ciuf de câmp)
–Aegolius funereus (Minuniţă)
CAPRIMULGIFORMES
Caprimulgidae
–Caprimulgus europaeus (Caprimulg)
CORACIIFORMES
Alcedinidae
–Alcedo atthis (Pescăruş albastru)
Coraciidae
–Coracias garrulus (Dumbrăveancă)
PICIFORMES
Picidae
–Picus canus (Ghionoaie sură)
–Dryocopus martius (Ciocănitoare neagră)
–Dendrocopos syriacus [Ciocănitoare (pestriţă) de grădină]
–Dendrocopos medius (Ciocănitoare de stejar)
–Dendrocopos leucotos (Ciocănitoare cu spate alb)
–Picoides tridactylus (Ciocănitoare de munte)
PASSERIFORMES
Alaudidae
–Melanocorypha calandra (Ciocârlie de Bărăgan)
–Calandrella brachydactyla (Ciocârlie de stol)
–Lullula arborea (Ciocârlie de pădure)
Motacillidae
–Anthus campestris (Fâsă de câmp)
Muscicapidae/Turdinae
–Oenanthe pleschanka (Pietrar negru)
–Luscinia svecica (Guşă vânătă)
Muscicapidae/Sylviinae
–Acrocephalus paludicola (Lăcar de pipirig)
–Acrocephalus melanopogon (Privighetoare de baltă)
–Sylvia nisoria (Silvie porumbacă)
Muscicapidae (Muscicarpinae)
–Ficedula parva (Muscar mic)
–Ficedula albicollis (Muscar gulerat)
Laniidae
–Lanius collurio (Sfrâncioc roşiatic)
–Lanius minor (Sfrâncioc cu frunte neagră, Sfrâncioc mic)
Emberizidae
–Emberiza hortulana (Presură de grădină)
REPTILE
CHELONIA (TESTUDINES)
Testudinidae
–Testudo hermanni (Ţestoasă de uscat bănăţeană)
–Testudo graeca (Ţestoasă de uscat dobrogeană)
Emydidae
–Emys orbicularis (Broască ţestoasă de apă)
OPHIDIA (SERPENTES)
Colubridae
–Elaphe quatuorlineata (Balaur mare) (inclusiv subspecia sauromates)
Viperidae
–Vipera ursinii (Vipera ursinii moldavica, Vipera ursinii renardi şi/sau forme intermediare) (Viperă de stepă)
–* Vipera ursinii rakosiensis (Viperă de fâneaţă)
AMFIBIENI
CAUDATA
Salamandridae
–Triturus cristatus (Triturus cristatus cristatus) (Triton cu creastă)
–Triturus dobrogicus (Triturus cristatus dobrogicus) (Triton cu creastă dobrogean)
–Triturus montandoni (Triton carpatic)
–Triturus vulgaris ampelensis (Tritonul comun transilvănean)
ANURA
Discoglossidae
–Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie)
–Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă)
Pelobatidae
–Pelobates fuscus (Broască de pământ, Broasca gheboasă)
PEŞTI
PETROMYZONIFORMES
Petromyzonidae
–Eudontomyzon danfordi (Chişcar)
–Eudontomyzon mariae
–Eudontomyzon vladykovi
CLUPEIFORMES
Clupeidae
–Alosa pontica (Scrumbie de Dunăre)
–Alosa caspia caspia (Rizeafcă)
SALMONIFORMES
Salmonidae
–Hucho hucho (Lostriţă)
Umbridae
–Umbra krameri (Ţigănuş)
PERCIFORMES
Percidae
–Gymnocephalus schraetzer (Răspăr)
–Gymnocephalus baloni (Ghiborţ de râu)
–Zingel spp.
CYPRINIFORMES
Cyprinidae
–Aspius aspius (Avat)
–Barbus meridionalis (Moioagă)
–Chalcalburnus chalcoides (Obleţ mare)
–Gobio albipinnatus (Porcuşor de nisip)
–Gobio uranoscopus (Petroc)
–Gobio kessleri (Petroc)
–Leuciscus (Telestes) souffia (Clean dungat)
–Pelecus cultratus (Sabiţă)
–Rutilus pigus (Babuşcă de Tur)
–Rhodeus sericeus amarus (Boarcă)
Cobitidae
–Cobitis elongata (Fâsă mare)
–Cobitis taenia (Zvârlugă)
–Misgurnis fossilis (Ţipar, Vârlan)
–Sabanejewia aurata (Dunarinţă)
SCORPAENIFORMES
–Cottus gobio (Zglăvoc)
NEVERTEBRATE
ARTHROPODA
CRUSTACEA
Decapoda (Crustacei)
–* Austropotamobius torrentium
INSECTA
Coleoptera (Gândaci)
–Bolbelasmus unicornis
–Boros schneideri
–Buprestis splendens
–Carabus hampei
–Carabus hungaricus
–Carabus variolosus
–Cerambyx cerdo (Croitor)
–Cucujus cinnaberinus
–Graphoderus bilineatus
–Lucanus cervus (Rădaşcă)
–Morimus funereus
–Oxyporus mannerheimi
–* Osmoderma eremita (Pustnicul, Gândacul sihastru)
–Phryganophilus ruficollis
–Pilemia tigrina
–Probaticus subrugosus
–* Pseudogaurotina excellens
–Rhysodes sulcatus
–* Rosalia alpina (Croitorul alpin)
–Stephanopachys substriatus
Lepidoptera (Fluturi diurni şi nocturni)
–Arytrura musculus
–Callimorpha (Euplagia, Panaxia) quadripunctaria
–Catopta thrips
–Colias myrmidone
–Cucullia mixta lorica
–Dioszeghyana schmidtii
–Eriogaster catax
–Euphydryas aurinia
–Euphydryas maturna
–Erannis ankeraria
–Gortyna borelii lunata
–Glyphipterix loricatella
–Hypodryas maturna partiensis
–Lycaene helle
–Lycaena dispar
–* Lepidea morsei
–Maculinea teleius
–Maculinea nausithous
–Nymphalis vaualbum
–Pseudophilotes bavius
Odonata (Libelule)
–Coenagrion ornatum
–Coenagrion mercuriale
–Cordulegaster heros
–Leucorrhinia pecforalis
–Ophiogomphus cecilia
Orthoptera (Greieri şi Cosaşi)
–Isophya harzi
–Isophya stysi
–Isophya costata
–Pholidoptera transsylvanica
–Odontopodisma rubripes
–Paracaloptenus caloptenoides
–Stenobothrus (Stenobothrodes) eurasius
MOLLUSCA
Gastropoda (Melci)
–Anisus vorticulus
–Chilostoma banaticum
–Theodoxus transversalis
–Vertigo angustior
–Vertigo genesii
–Vertigo moulinisiana
BIVALVIA
Unionoida (Scoici)
–Unio crassus
b)PLANTE
PTERIDOPHYTA
Marsileaceae
–Marsilea quadrifolia (Trifoiaş de baltă)
Aspleniaceae
–Asplenium adulterinum (Feriguţă, Ruginiţă)
ANGIOSPERMAE
Alismataceae
–Caldesia parnassifolia (Limbariţă)
–Luronium natans
Boraginaceae
–Echium russicum (Capul şarpelui)
Campanulaceae
–Adenophora lilifolia
–Campanula romanica (Clopoţel dobrogean)
–* Campanula serrata (Clopoţel)
Caryophyllaceae
–* Dianthus diutinus (Garofiţă)
–Moehringia jankae (Merinană)
Chenopodiaceae
–* Salicornia veneta
Asteraceae (Compositae)
–Centaurea jankae
–Centaurea pontica
–Ligularia sibirica (Curenchiu de munte)
–Cirsium brachycephalum (Pălămidă)
–* Serratula lycopifolia (Gălbinare)
Brassicaceae (Crucifere)
–Crambe tataria (Târtan)
–Draba dorneri (Flămânzică)
–Thlaspi jankae (Punguliţă)
Cyperaceae
–Eleocharis carniolica
Droseraceae
–Aldrovanda vesiculosa (Otrăţel)
Poaceae (Graminae)
–Poa granitica ssp. disparilis (Firuţă de munte)
–Stipa danubialis (Colilie)
Fabaceae (Leguminoase)
–Astragalus peterffi (Cosaci)
Iridaceae
–* Gladiolus palustris (Gladiolă)
–Iris aphylla ssp. hungarica (I. hungarica) (Iris)
–Iris humilis ssp. arenaria (I. arenaria) (Iris)
Lamiaceae (Labiatae)
–Dracocephalum austriacum (Mătăciune)
Liliaceae
–Colchicum arenarium (Brânduşă)
–Tulipa hungarica (Lalea galbenă)
Oleaceae
–Syringa josikaea (Liliac transilvănean, Lemnul vântului)
Orchidaceae
–Cypripedium calceolus (Papucul doamnei)
–Liparis loeselii (Moşişoare)
Paeoniaceae
–Paeonia officinalis ssp. banatica (Bujor)
Ranunculaceae
–Pulsatilla patens (Dediţei, Sisinei)
–Pulsatilla grandis
–Pulsatilla pratensis ssp. hungarica (Dediţei)
Rosaceae
–Agrimonia pilosa (Turiţă)
–Potentilla emilii-popii (Buruiană cu cinci degete)
Rubiaceae
–Galium moldavicum
Santalaceae
–Thesium ebracteatum (Măciulie)
Saxifragaceae
–Saxifraga hirculus (Ochii şoricelului)
Scrophulariaceae
–Tozzia carpathica (Iarba gâtului)
Apiaceae (Umbelliferae)
–Angelica palustris (Angelică de baltă)
–Apium repens (Ţelină)
–Ferula sadleriana (Aerel)
PLANTE INFERIOARE
Bryophyta
–Buxbaumia viridis
–Dichelyma capillaceum
–Dicranum viride
–Drepanocladus (Hamatocaulis) vernicosus
–Encalypta mutica
–Mannia triandra
–Meesia longiseta
–Orthotrichum rogeri
Anexa 4 A
Specii de interes comunitar
Specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă
Speciile care figurează în această anexă sunt indicate:
a)prin numele speciei ori al subspeciei; sau b) prin ansamblul speciilor care aparţin unui taxon superior sau unei părţi din acel taxon.
a)ANIMALE VERTEBRATE
MAMIFERE
MICROCHIROPTERA
–Toate speciile
RODENTIA
Gliridae
–Muscardinus avellanarius (Pârş de alun)
–Dryomys nitedula (Pârş cu coada stufoasă)
Sciuridae
–Spermophilus citellus (Citellus citellus) (Popândău,
Şuiţă)
Castoridae
–Castor fiber (Castor)
Cricetidae
–Cricetus cricetus (Hârciog/Căţelul pământului)
–Mesocricetus newtoni (Hamsterul românesc, Grivan mic)
Microtidae
–* Microtus tatricus (Şoarecele de Tatra)
Zapodidae
–Sicista betulina (Şoarece săritor de pădure)
–Sicista subtilis (Şoarece săritor de stepă)
CARNIVORA
Canidae
–Canis lupus (Lup)
Ursidae
–Ursus arctos (Urs brun)
Mustelidae
–Lutra lutra (Vidra, Lutra)
–Mustela eversmani (Dihor de stepă)
–Mustela lutreola (Noriţă/Nurcă)
–Vormela peregusna (Dihorul pătat)
Felidae
–Felis silvestris (Pisică sălbatică)
–Lynx lynx (Râs)
Phocidae
–* Monachus monachus (Focă cu burtă albă)
ARTIODACTYLA
Bovidae
–* Bison bonasus (Zimbru)
CETACEA
–Toate speciile
REPTILE
TESTUDINATA
Testudinidae
–Testudo hermanni (Ţestoasă de uscat bănăţeană)
–Testudo graeca (Ţestoasă de uscat)
Emydidae
–Emys orbicularis (Broască Ţestoasă de apă)
SAURIA
Lacertidae
–Lacerta agilis (Şopârlă cenuşie)
–Lacerta trilineata (Guşter vărgat)
–Lacerta vivipara panonica (Şopârlă de munte)
–Lacerta viridis (Guşter)
–Podarcis muralis (Şopârlă de zid)
–Podarcis taurica (Şopârlă de stepă)
Scincidae
–Ablepharus kitaibelli (Şopârlă mică)
OPHIDIA
Colubridae
–Coluber caspius (Şarpe rău)
–Coronella austriaca (Şarpe de alun)
–Elaphe longissima (Şarpele lui Esculap)
–Elaphe quatuorlineata (Balaur mare)
–Natrix tessellata (Şarpe de apă)
Viperidae
–Vipera ammodytes (Viperă cu corn)
–Vipera ursinii (Viperă de stepă)
Boidae
–Eryx jaculus (Şarpe de stepă, Boa de nisip)
AMFIBIENI
CAUDATA
Salamandridae
–Triturus cristatus (Triton cu creastă)
–Triturus montandoni (Triton carpatic)
–Triturus vulgaris ampelensis (Triton comun transilvănean)
ANURA
Discoglossidae
–Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie)
–Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă)
Hylidae
–Hyla arborea (Brotăcel, Buratec, Răcănel)
Ranidae
–Rana arvalis (Broască de mlaştină, Broască cafenie)
–Rana dalmatina (Broască de pădure)
Pelobatidae
–Pelobates fuscus (Broască de pământ, Broască gheboasă)
–Pelobates syriacus (Broască de pământ dobrogeană)
Bufonidae
–Bufo viridis (Broască râioasă verde)
PEŞTI
PERCIFORMES
Percidae
–Zingel zingel (Pietrar)
–Gymnocephalus baloni (Ghiborţ de râu)
NEVERTEBRATE
ARTHROPODA
CRUSTACEA
Decapoda (Crustacei)
–* Austropotamobius torrontium
INSECTA
Coleoptera (Gândaci)
–Bolbelasmus unicornis
–Boros schneideri
–Buprestis splendens
–Carabus hampei
–Carabus hungaricus
–Carabus variolosus
–Cerambyx cardo (Croitor)
–Cucujus cinnaberinus
–Graphoderus bilineatus
–Lucanus cervus (Radasca)
–Morimus funereus
–Oxyporus mannerheimi
–Osmoderma eremita (Pustnicul, Gândacul sihastru)
–Phryganophilus ruficollis
–Pilemia tigrina
–Probaticus subrugosus
–* Pseudogaurotina excellens
–Rhysodes sulcatus
–* Rosalia alpina (Croitorul alpin)
–Stephanopachys substriatus
Lepidoptera (Fluturi diurni şi nocturni)
–Apatura metis
–Arytrura musculus
–Catopta thrips
–Colias myrmidone
–Cucullia mixta lorica
–Erebia sudetica radnaensis
–Erannis ankeraria
–Eriogaster catax
–Euphydryas aurinia
–Glyphipterix loricatelia
–Gortyna borelii lunata
–Hyles hippophaes
–Hypodryas maturna partiensis
–Lopinga achine
–Lycaena dispar
–Lychaene holle
–* Lepidea morsei
–Maculinea arion
–Maculinea nausithous
–Maculinea teleius
–Nymphalis vaualbum
–Parnassius mnemosyne
–Parnassius mnemosyne
–Parnassius apollo
–Proserpinus proserpina
–Pseudophilotes bavius
–Zerynthia polyxena
Odonata (Libelule)
–Coenagrion ornatum
–Coenagrion mercuriale
–Leucorrhinia pectoralis
–Cordulegaster heros
–Ophiogomphus cecilia
Orthoptera (Greieri, Cosaşi)
–Isophya harzi
–Isophya stysi
–Pholidoptera transsylvanica
–Isophya costata
–Odontopodisma rubripes
–Paracaloptenus caloptenoides
–Saga pedo
–Stenobothrus eurasius
MOLLUSCA
Gastropoda
–* Anisus vorticulus
–Theodoxus transversalis
–Chilostoma banaticum
–Vertigo angustior
–Vertigo genesii
–Vertigo moulinsiana
b)PLANTE
Toate speciile de plante enumerate în anexa nr. 3, cu excepţia Bryophyta, plus cele prevăzute în continuare: Scrophulariaceae
–Lindernia procumbens
Anexa 4 B
SPECII DE INTERES NAŢIONAL
Specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă
Speciile care figurează în această anexă sunt indicate:
a)prin numele speciei ori al subspeciei; sau b) prin ansamblul speciilor care aparţin unui taxon superior sau unei părţi din acel taxon.
a)ANIMALE VERTEBRATE
MAMIFERE
INSECTIVORA
Soricidae
–Sorex alpinus (Chiţcan de munte)
–Neomys anomalus (Chiţcan de apă)
CHIROPTERA
Vespertilionidae
–Vespertilo murinus (Liliacul bicolor)
RODENTIA
Spalacidae
–Spalax leucodon (Orbetele mic)
–Spalax graecus (Orbetele mare)
ARTIODACTYLA
Cervidae
–Alces alces (Elanul)
CETATCEA
–Delphinus delphis (Delfin)
PĂSĂRI
PODICIPEDIFORMES
Podicipedidae
–Tachybaptus ruficollis (Corcodel mic, Corcodel pitic)
FALCONIFORMES
Falconidae
–Falco tinnunculus (Vânturel roşu, vinderel)
–Falco subbuteo (Şoimul rândunelelor)
GRUIFORMES
Gruidae
–Grus grus (Cocor)
–Anthropoides virgo (Cocor mic)
CHARADRIIFORMES
Scolopacidae
–Limicola falcinellus (Fugaci de mlaştină, Prundăraş de nămol)
–Actitis hypoleucos (Fluierar de munte)
–Arenaria interpres (Pietruş)
ANSERIFORMES
Stercorariidae
–Stercorarius spp. (Lup de mare)
STRIGIFORMES
Tytonidae
–Tyto alba (Strigă)
Strigidae
–Otus scops (Ciuş, Ciuf pitic)
–Athene noctua (Cucuvea)
CORACIFORMES
Upupidae
–Upupa epops (Pupăză)
APODIFORMES
Meropidae
–Merops apiaster (Prigorie)
PICIFORMES
Picidae
–Picus viridis (Ghionoaia verde)
–Jynx torquilla (Capîntortură)
PASSERIFORMES
Alaudidae
–Eremophila alpestris (Ciocârlie urecheată)
Motacilidae
–Motacilla spp. (Codobatură)
Bombycillidae
–Bombycilla garrulus (Mătăsar)
Cinclidae
–Cinclus cinclus (Mierlă de apă, Pescărel negru)
Prunellidae
–Prunella spp. (Brumăriţe)
Turdidae
–Erithacus rubecula (Măcăleandru)
–Phoenicurus spp. (Codroşi)
–Monticola saxatilis (Mierlă de piatră)
Remizidae
–Remiz pendulinus (Piţigoi pungar, Boicuş)
Sturnidae
–Sturnus roseus (Pastor roseus) (Lăcustar)
Emberizidae
–Emberiza cia (Presură de munte)
Sylviidae
–Cettia cetti (Stufărica)
–Locustella spp. (Greuşel)
–Phylloscopus spp. (Pitulice)
–Regulus spp. (Auşel)
Muscicapidae
–Muscicapa striata (Muscarul sur)
Timaliidae
–Panurus biarmicus (Piţigoi de stuf)
Paridae
–Aegithalos caudatus (Piţigoiul codat)
Sittidae
–Sitta europaea (Scorţarul, Toiul)
Tichodromadidae
–Tichodroma muraria (Fluturaşul de stâncă)
Oriolidae
–Oriolus oriolus (Grangurul)
Corvidae
–Nucifraga caryocatactes (Alunarul)
–Corvus corax (Corbul)
Passeridae
–Passer hispaniolensis (Vrabia spaniolă)
Emberizidae
–Emberiza meianocephala (Presură cu cap negru)
–Miliaria calandra (Presură sură)
Fringillidae
–Serinus serinus (Cănăraş)
–Carduelis spp. (Sticleţi, Scatii, Inăriţe, Florinţi)
–Carpodacus erythrinus (Mugurar roşu)
–Coccothraustes coccothraustes (Botgros)
REPTILE
SAURIA
Lacertidae
–Lacerta praticola (Şopârlă de luncă)
–Eremias arguta (Şopârliţă/şopârlă de nisip)
Anguidae
–Anguis fragilis (Năpârcă, Şarpele de sticlă)
OPHIDIA
Colubridae
–Coluber caspius (Şarpele de stepă, Şarpele rău)
Viperidae
–Vipera berus (Viperă comună)
AMFIBIENI
CAUDATA
Salamandridae
–Triturus alpestris alpestris (Tritonul de munte)
–Triturus vulgaris vulgaris (Tritonul comun)
–Salamandra salamandra (Salamandră)
ANURA
Bufonidae
–Bufo bufo (Broască râioasă brună)
Ranidae
–Rana temporaria (Broască roşie de munte)
–Rana lessonae (Broască verde de baltă)
PEŞTI
SALMONIFORMES
Salmonidae
–Hucho hucho (Lostriţă)
CYPRINIFORMES
Cyprinidae
–Scardinius racovitzai (Roşioară de Peţea)
–Leuciscus (Petroleuciscus) borysthenicus (Cernuşcă)
–Carassius carassius (Caracudă)
GADIFORMES
Gadidae
–Lota lota (Mihalţ)
PERCIFORMES
Percidae
–Stizostedion volgensis (Şalău vărgat)
–Romanichtyis valsanicola (Asprete, Poprete)
–Percarina demidoffi (Percarina)
Gobiidae
–Proterorhinus marmoratus (Guvid de baltă)
–Neogobius syrman (Guvid de Babadag)
SCORPAENIFORMES
Cottidae
–Cottus poecilopus
NEVERTEBRATE
ARTHROPODA
INSECTA
Coleoptera (Gândaci)
–Chrysobothrys leonhardi
–Scarabaeus affinis
–Brachyta balcanica
–Pedostrangalia verticalis
–Calchaenesthes oblongomaculata
–Neodorcadion exornatum
–Xylosteus spinolae spinolae
Lepidoptera (Fluturi diurni şi nocturni)
–Apatura metis
–Arethusana arethusa arethusa
–Argynnis laodice
–Aricia (Eumedonia) eumedon
–Boloria (Clossiana) titania transsylvanica
–Boloria aquilonaris
–Catocala diversa
–Coenonympha leander
–Coenonympha tullia tullia
–Colias chrysotheme
–Conisania poelli ostrogovichi
–Cucullia balsamitae
–Cuculia biornata
–Cuculia gnaphalii
–Cupido osiris
–Dasypolia templi koenigi
–Diachrysia chryson deltaica
–Erebia sudetica radnaensis
–Erebia pharte
–Erebia gorge
–Erebia melas runcensis
–Erebia melas carpathicola
–Euchloe ausonia taurica
–Everes alcetas
–Grammia quenseli
–Heteropterus morpheus
–Hyponephele lupinus lupinus
–Hyponephele lycaon
–Kentrochrysalis elegans steffensi
–Kirinia roxelana
–Lasiocampa eversmanni
–Lamonia balcanica
–Lychaena hippothoe hippothoe
–Maculinea alcon
–Muschampia cribrellum
–Muschampia tessellum
–Neptis hylas (sappho)
–Oxytripia orbiculosa
–Paradrymonia vittata bulgarica
–Pericalia matronula
–Peridea korbi herculana
–Phyllodesma ilicifolia ilicifolia
–Pieris ergane
–Plebeius sephirus
–Piusia putnami gracilis
–Plusidia cheiranthi
–Polia cherrug
–Potyommatus amandus
–Pseudophilotes bavius egea
–Psodos quadrifaria
–Pyrgus sidae sidae
–Pyrocieptria cora
–Rileyiana fovea
–Rhypariorides metelkana
–Schinia cognata
–Schistostege decussata dioszeghyi
–Spaelotis suecica gylkosi
–Tomares nogelii dobrogensis
–Zerynthia (Allancastria) cerisy ferdinandi
–Zygaena laeta orientis
–Zygaena nevadensis gheorghenica
Orthoptera (Greieri, Cosaşi)
–Capraiscola ebneri
–Chorthippus acroleucus
–Isophya dobrogensis
–Metrioptera domogledi
–Miramella (Capraiuscola) ebneri
–Odontopodisma acuminata
–Odontopodisma carpathica
–Odontopodisma montana
–Onconotus servillei
–Podismopsis transsylvanica
–Poecilimon intermedius
–Uvarovitettix transsylvanica
–Zubovskya banatica
MOLLUSCA
Gastropoda (Melci)
–Alopia sp.
–Bathyomphalus contortus
–Cochlodina marisi
–Graciliaria inserta
–Gyraulus crista
–Herilla ziegleri dacica
–Holandrina holandri
–Melanopsis parreyssi
–Physa fontinalis
–Psudalinda sp.
–Serrulina serrulata
–Theodoxus prevostianus
Bivalvia
–Adacna fragilis
–Hypanis plicata relicta
–Monodacna colorata
–Pseudanodonta complanata
b)PLANTE
Asteraceae
–Achillea impatiens
–Andryala levitomentosa
–Artemisia lerchiana
–Centaurea ruthenica
–Centaurea varnensis
Brassicaceae
–Alyssum caliacre
Caryophyllaceae
–Dianthus dobrogensis
–Dianthus trifasciculatus ssp. parviflorus
–Silene thymifolia
–Stellaria longifolia
Cyperaceae
–Carex chordorrhiza
–Carex lachenalii
–Rhynchospora alba
–Schoenus ferugineus
Euphorbiaceae
–Euphorbia carpatica
Fabaceae
–Astragalus excapus
Dipsacaceae
–Cephalaria radiata
Ericaceae
–Arctostaphylos uva-ursi (Strugurii ursului)
–Vaccinium uliginosus
Gentianaceae
–Lomantogonium carinthiacum
Liliaceae
–Tofieldia calycuta
Linaceae
–Linum pallasianum ssp. borzaeanum
Lycopodiaceae
–Lycopodium inundatum
Salicaceae
–Salix bicolor
Scrophulariaceae
–Pedicularis sylvatica (Vârtejul pământului)
Paeoniaceae
–Paeonia tenuifolia (Bujor)
Poaceae
–Corynephorus canescens
–Elymus farctus ssp. bessarabicus (Pir de mare)
–Leymus sabulosus (Perişor)
–Sesleria uliginosa
Polygonaceae
–Polygonum alpinum (Troscot de munte)
Portulacaceae
–Montia minor
Rosaceae
–Potentilla haynaldiana
Zygophyllaceae
–Nitraria schoberi (Gărdurariţă)
Anexa 5 A
SPECII DE INTERES COMUNITAR
Specii de plante şi de animale de interes comunitar, cu excepţia speciilor de păsări, a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management
Speciile care figurează în această anexă sunt indicate:
a)prin numele speciei ori al subspeciei; sau b) prin ansamblul speciilor ce aparţin unui taxon superior ori unei părţi din acel taxon.
a)ANIMALE
VERTEBRATE
MAMIFERE
CARNIVORA
Canidae
–Canis aureus (Şacal/Lup auriu)
Mustelidae
–Martes martes (Jder de copac)
–Mustela putorius (Dihor de casă)
ARTIODACTYLA
Bovidae
–Rupicapra rupicapra (Capră neagră)
AMFIBIENI
ANURA
Ranidae
–Rana esculenta (Broască verde de lac)
–Rana ridibunda (Broască verde mare de lac)
–Rana temporaria (Broască roşie de munte)
PEŞTI
ACIPENSERIFORMES
Acipenseridae
–Toate speciile
CLUPEIFORMES
Clupeidae
–Alosa spp. (Scrumbii)
SALMONIFORMES
Salmonidae
–Thymallus thymallus (Lipanul)
Cyprinidae
–Barbus barbus (Mreana)
–Barbus meridionalis (Moioagă)
–Rutilus pigus (Babuşcă de Tur)
PERCIFORMES
Percidae
–Zingel zingel (Pietrar)
NEVERTEBRATE
MOLLUSCA
GASTROPODA-STYLOMMATOPHORA
Helicidae
–Helix pomatia (Melcul de livadă)
HIRUDINOIDEA-ARHYNCHOBDELLAE
Hirudinidae
–Hirudo medicinalis (Lipitoare medicinală)
ARTHROPODA
CRUSTACEA-DECAPODA
Astacidae
–Astacus astacus (Rac de râu)
b)PLANTE
LICHENES
Cladoniaceae
–Cladonia subgenus Cladina
BRYOPHYTA
MUSCI
Leucobryaceae
–Leucobryum glaucum
Sphagnaceae
–Sphagnum spp. (Muşchi de turbă)
PTERIDOPHYTA
–Lycopodium spp. (Pedicuţă)
ANGIOSPERMAE
Amaryllidaceae
–Galanthus nivalis (Ghiocel alb)
Asteraceae (Compositae)
–Amica montana (Arnică)
–Artemisia eriantha
Gentianaceae
–Gentiana lutea (Ghinţură)
Lilliaceae
–Ruscus acuteatus (Ghimpe)
Anexa 5 B
SPECII DE IMPORTANŢĂ NAŢIONALĂ
Specii de plante şi de animale de interes naţional ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management
Speciile care figurează în această anexă sunt indicate:
a)prin numele speciei ori al subspeciei; sau b) prin ansamblul speciilor ce aparţin unui taxon superior ori unei părţi din acel taxon.
a)ANIMALE VERTEBRATE
MAMIFERE
LAGOMORPHA
Lepuridae
–Lepus europaeus (Iepure de câmp)
–Oryctolagus cuniculus (Iepurele de vizuină)
RODENTIA
Sciuridae
–Sciurus vulgaris (Veveriţă)
–Marmota marmota (Marmotă)
Myocastoridae
–Myocastor coypus (Nutrie)
Muridae
–Ordratra zibethicus
CARNIVORA
Canidae
–Nyctereutes procyonoides (Câine enot/Bursuc cu barbă)
–Vulpes vulpes (Vulpe)
Mustelidae
–Martes foina (Jder de piatră/Beică)
–Mustela erminea (Helge/Hermină)
–Mustela nivalis (Nevăstuică)
–Mustela vison (Nurcă Americană)
–Meles meles (Bursuc/Viezure)
ARTIODACTYLA
Cervidae
–Capreolus capreolus (Căprioară)
–Cervus elaphus (Cerb)
–Dama dama (Cerb lopătar)
–Ovis ammon musimon (Muflon)
Suidae
–Sus scrofa (Mistreţ)
PEŞTI
PERCIFORMES
Gobiidae
–Neogobius eurycephalus (Guvid cu cap mare)
–Zosterisessor ophiocephalus (Guvid de iarbă)
–Mesogobius batrachocephalus (Hanos)
Anexa 5 C
SPECII DE INTERES COMUNITAR
a căror vânătoare este permisă
PĂSĂRI
ANSERIFORMES
Anatidae
–Anser albifrons (Gârliţă mare)
–Anser fabalis (Gâscă de semănătură)
–Anser anser (Gâscă de vară)
–Anas penelope (Raţă fluierătoare)
–Anas platyrhynchos (Raţă mare)
–Anas crecca (Raţă pitică)
–Anas clypeata (Raţă lingurar)
–Anas strepera (Raţă pestriţă)
–Anas acuta (Raţă suliţar)
–Anas querquedula (Raţă cârâitoare)
–Aythya ferina (Raţă cu cap castaniu)
–Aythya fuligula (Raţă moţată)
–Aythya marila (Raţă cu cap negru)
–Bucephala clangula (Raţă sunătoare)
GALLIFORMES
Tetraonidae
–Tetrastes bonasia (Bonasa bonasia) (Ierunca)
–Tetrao urogallus (Cocoş de munte)
Phasianidae
–Perdix perdix (Potârniche)
–Coturnix coturnix (Prepeliţă)
–Phasianus colchicus (Fazan)
GRUIFORMES
Rallidae
–Gallinula chloropus (Găinuşă de baltă)
–Fulica atra (Lişiţă)
CHARADRIIFORMES
Scolopacidae
–Lymnocryptes minimus (Becaţină mică)
–Gallinago gallinago (Becaţină comună)
–Scolopax rusticola (Sitarul de pădure)
COLUMBIFORMES
Columbidae
–Columba oenas (Porumbel de scorbură)
–Columba palumbus (Porumbel gulerat)
–Streptopelia decaocto (Guguştiuc)
–Streptopelia turtur (Turturică)
PASERIFORMES
Alaudidae
–Alauda arvensis (Ciocârlie de câmp)
Corvidae
–Garrulus glandarius (Gaiţă)
–Pica pica (Coţofană)
–Corvus monedula (Stăncuţă)
–Corvus frugilegus (Cioară de semănătură)
–Corvus corone corone (Cioară neagră)
–Corvus corone cornix (Cioară grivă)
–Corvus corone sardonius (Cioară grivă sudică)
Sturnidae
–Sturnus vulgaris (Graurul comun)
–Sturnus vulgaris balcanicus (Graurul dobrogean)
Turdidae/Muscicapidae
–Turdus viscivorus (Sturzul de vâsc)
–Turdus philomelos (Sturzul cântător)
–Turdus iliacus (Sturzul de vii)
–Turdus pilaris (Cocoşar)
Anexa 5 D
SPECII DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR
a căror comercializare este permisă
ANSERIFORMES
Anatidae
–Anas platyrhynchos (Raţă mare)
GALLIFORMES
Phasianidae
–Perdix perdix (Potârniche)
–Phasianus colchicus (Fazan)
COLUMBIFORMES
Columbidae
–Columba palumbus (Porumbel gulerat)
Anexa 5 E
SPECII DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR
a căror comercializare este permisă în condiţii speciale
ANSERIFORMES
Anatidae
–Anser albifrons albifrons (Gârliţa mare)
–Anser anser (Gâsca mare)
–Anas penelope (Raţa fluierătoare)
–Anas crecca (Raţa mică)
–Anas acuta (Raţa suliţar)
–Anas clypeata (Raţa lingurar)
–Aythya ferina (Raţa cu cap castaniu)
–Aythya fuligula (Raţa moţată)
–Aythya marila (Raţa cu cap negru)
–Melanitta nigra (Raţa neagră)
GALLIFORMES
Tetraonidae
–Tetrao urogallus (Cocoş de munte)
GRUIFORMES
Rallidae
–Fulica atra (Lişiţa)
CHARADRIIFORMES
Charadriide
–Pluvialis apricaria (Ploier auriu)
Scolopacidae
–Lymnocryptes minimus (Becaţina mică)
–Gallinago gallinago (Becaţina comună)
–Scolopax rusticola (Sitar de pădure)
METODE ŞI MIJLOACE
de captură şi ucidere şi modalităţi de deplasare interzise în vederea capturării sau uciderii
a)Mijloace neselective:
MAMIFERE
–Animale captive, eventual orbite sau mutilate, utilizate ca momeală vie;
–Aparatură audio, dispozitive electrice şi electronice capabile să le ucidă sau să le ameţească;
–Surse luminoase artificiale;
–Oglinzi şi alte mijloace ce pot cauza orbirea;
–Mijloace de luminare a ţintelor;
–Dispozitive de ochire pentru tir de noapte, care conţin un amplificator de imagine sau un convertizor electronic de imagine;
–Explozivi;
–Fileuri/năvoade/plase neselective în principiu sau prin modul de utilizare;
–Capcane neselective în principiu sau prin modul de utilizare;
–Arbalete;
–Otrăvuri şi momeli otrăvite sau care conţin anestezice;
–Gazare sau afumare;
–Arme semiautomate sau automate al căror încărcător poate conţine mai mult de două cartuşe.
PEŞTI
–Otrăviri;
–Explozivi, curent electric;
–Tipuri de plase/setci interzise.
PĂSĂRI
–Laţuri, sârme, cârlige, păsări oarbe sau mutilate, folosite ca momeală vie;
–Aparatură audio, dispozitive electrice şi electronice capabile să le ucidă sau să le ameţească;
–Surse de lumină artificială, oglinzi, dispozitive pentru luminarea ţintelor;
–Dispozitive de ochire pentru tir de noapte, care conţin un amplificator de imagine sau un convertizor electronic de imagine;
–Explozivi;
–Plase, capcane, momeli otrăvite sau tranchilizante;
–Arme semiautomate sau automate al căror încărcător poate conţine mai mult de două cartuşe.
b)Modalităţi de deplasare:
–Pe cale aeriană;
–Vehicule terestre cu motor în funcţiune;
–Bărci care se deplasează cu o viteză mai mare de 5 km pe oră. Pentru navigaţia maritimă, se poate autoriza, din motive de siguranţă, utilizarea bărcilor cu motor cu o viteză până la 18 km/h.
CRITERII
pentru selectarea siturilor eligibile în vederea identificării ca situri de importanţă comunitară şi pentru desemnarea lor ca arii speciale de conservare
Etapa 1: Evaluarea la nivel naţional a importanţei relative a siturilor pentru fiecare habitat natural de tipul celor din anexa nr. 2 şi pentru fiecare specie din anexa nr. 3 (incluzând habitatele naturale prioritare şi speciile prioritare)
A. Criterii de evaluare a siturilor pentru un habitat natural prevăzut în anexa nr. 2:
a)gradul de reprezentativitate a tipului de habitat natural din aria (situl) respectiv;
b)suprafaţa ariei acoperită de tipul de habitat natural, în comparaţie cu suprafaţa totală acoperită de acel habitat natural în cadrul întregului teritoriu naţional;
c)gradul de conservare a structurilor şi funcţiilor tipului de habitat natural în cauză şi posibilităţi de refacere/reconstrucţie;
d)evaluarea globală a valorii ariei respective pentru conservarea tipului de habitat natural respectiv.
B. Criterii de evaluare a siturilor pentru speciile cuprinse în anexa nr. 3:
a)mărimea şi densitatea populaţiilor speciilor prezente în aria respectivă, în relaţie cu populaţiile prezente în cadrul întregului teritoriu naţional;
b)gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care este important pentru speciile respective şi pentru posibilităţile de restaurare;
c)gradul de izolare a populaţiilor prezente în situl respectiv în relaţie cu distribuţia naturală a speciilor;
d)evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciilor respective.
C. Pe baza acestor criterii se vor clasifica siturile propuse pe listele naţionale ca situri eligibile pentru identificarea ca situri de importanţă comunitară, conform valorii lor relative pentru conservarea fiecărui habitat natural prevăzut în anexa nr. 2 sau a fiecărei specii prevăzute în anexa nr. 3.
D. Această listă va conţine siturile care au tipurile de habitate naturale prioritare şi speciile prioritare selectate pe baza criteriilor conţinute la lit. A şi B.
Etapa 2: Evaluarea importanţei comunitare a siturilor incluse pe listele naţionale
1.Toate siturile identificate de statele membre în etapa 1, care conţin tipuri de habitate naturale prioritare şi/sau specii prioritare, vor fi considerate situri de importanţă comunitară.
2.Evaluarea importanţei comunitare pentru alte situri din listele statelor membre, avându-se în vedere contribuţia acestora pentru menţinerea sau restabilirea cu un statut favorabil de conservare a unui habitat natural cuprins în anexa nr. 2 sau a unei specii cuprinse în anexa nr. 3 şi/sau având legătură cu "Natura 2000", va ţine seama de următoarele criterii:
a)valoarea relativă a sitului la nivel naţional;
b)poziţia geografică a sitului în legătură cu rutele de migrare a speciilor cuprinse în anexa nr. 3 şi acolo unde acesta aparţine unui ecosistem situat pe ambele părţi ale uneia sau mai multor frontiere comunitare;
c)suprafaţa totală a sitului;
d)numărul de habitate naturale (anexa nr. 2) şi de specii (anexele nr. 3 şi 4) prezente în situl respectiv;
e)valoarea ecologică globală a sitului respectiv pentru regiunile biogeografice în cauză.Anexa 8
STUDII ŞI CERCETĂRI
necesare pentru asigurarea protecţiei, managementului şi utilizării durabile a populaţiilor speciilor de păsări
a)Listele naţionale ale speciilor ameninţate cu dispariţia sau ale celor periclitate, ţinându-se cont de arealul natural de distribuţie al acestora b) Enumerarea şi descrierea din punct de vedere ecologic a zonelor situate de-a lungul rutelor de migraţie şi care au o importanţă deosebită pentru speciile migratoare, în special ca zone de iernat şi cuibărit c) Prezentarea datelor referitoare la nivelul populaţiilor speciilor migratoare, ca rezultat al studiilor realizate pe baza metodei de inelare d) Evaluarea influenţei metodelor de capturare a păsărilor sălbatice asupra nivelelor populaţionale e) Dezvoltarea sau îmbunătăţirea metodelor ecologice de prevenire a pagubelor cauzate de păsări f) Determinarea rolului anumitor specii ca indicatori ai poluării mediului g) Studierea efectelor adverse ale poluării chimice asupra nivelurilor populaţionale ale speciilor de păsări.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
