Hotărârea nr. 20 din 24 septembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.Pe rol se află soluționarea contestației formulate de doamna Gabriela-Ștefania Nuț împotriva înregistrării candidaturii și a semnului electoral ale domnului Ilie-Dan Barna la alegerile pentru Președintele României din anul 2019.2. Contestația a fost înregistrată la Curtea Constituțională la data de 23 septembrie 2019 și formează obiectul Dosarului nr. 2.475F/2019, la care au fost atașate propunerea de candidatură a domnului Ilie-Dan Barna, împreună cu Decizia nr. 17/D din 22 septembrie 2019 privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului Ilie-Dan Barna pentru alegerea Președintelui României din anul 2019, transmise de Biroul Electoral Central cu Adresa nr. 136/C/BEC/P/2019 din 22 septembrie 2019, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 7.220 din 22 septembrie 2019.3. În temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

4.Doamna Gabriela-Ștefania Nuț contestă înregistrarea candidaturii domnului Ilie-Dan Barna, întrucât există suspiciunea colectării nelegale a datelor cu caracter confidențial ale susținătorilor în baza cărora s-a înregistrat candidatura. Astfel, în temeiul Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, candidatul propus de partide politice sau alianțe politice ori persoanele desemnate de acesta trebuie să aibă calitatea de operator de date cu caracter personal. În dosarul de candidatură nu există niciun înscris care să certifice dreptul de a colecta date cu caracter personal de către candidat, membrii grupurilor de inițiativă ori de către persoanele împuternicite de aceștia.

5.Se mai susține că legislația este lacunară, întrucât nu precizează cine are dreptul de desemnare a candidatului pentru alegeri, cine are dreptul de a colecta semnăturile și nici care este scopul colectării, creându-se astfel suspiciunea colectării nelegale a semnăturilor. La aceeași concluzie se ajunge având în vedere și existența la dosar a unor file fotocopiate conținând date și semnături ale susținătorilor.

6.Pentru aceste motive se solicită Curții Constituționale să verifice dreptul de a colecta semnături de către candidat, de către membrii grupurilor de inițiativă, precum și de către persoanele împuternicite, în conformitate cu Legea nr. 677/2001. De asemenea, Curtea este chemată să verifice calitatea candidatului de operator înregistrat în registrul electronic de evidență a prelucrărilor de date cu caracter personal, precum și calitatea de împuternicit a persoanei desemnate pentru efectuarea prelucrării datelor cu caracter personal, în baza Legii nr. 677/2001.

7.În subsidiar, solicită să se menționeze care au fost criteriile de alegere a celor 55 de bibliorafturi cu listele de susținători supuse verificării, respectiv dacă alegerea acestora s-a făcut în ordine crescătoare, descrescătoare sau în mod aleatoriu.

8.Pentru identificarea autoarei cererii, transmisă prin poșta electronică Curții Constituționale, Curtea a procedat, în data de 23 septembrie 2019, la solicitarea unei copii a cărții de identitate a acesteia, la adresa de poștă electronică de pe care a fost transmisă cererea. Contestatoarea a transmis în aceeași dată două copii ale cărții de identitate.

9.Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, solicită respingerea contestației.

CURTEA,

examinând contestația în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, reține următoarele:

10.Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și celor ale art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze contestația privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului Ilie-Dan Barna la alegerile pentru Președintele României din anul 2019.11. Curtea reține că atât condițiile de eligibilitate, cât și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României sunt prevăzute expres și limitativ în Constituție și în Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

12.Potrivit art. 37 din Constituție, coroborat cu art. 16 alin. (3), art. 36 și art. 40 alin. (3) din Constituție, au dreptul de a fi aleși pentru funcția de Președinte al României cetățenii cu drept de vot care, până în ziua alegerilor inclusiv, au împlinit 35 de ani, au domiciliul în țară și cărora nu le este interzisă asocierea în partide politice. Totodată, conform art. 27 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

(2)Propunerile se fac în scris și vor fi primite numai dacă:

a)sunt semnate de conducerea partidului sau a alianței politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent;

b)cuprind prenumele și numele, locul și data nașterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupația și profesia candidatului și precizarea că îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a candida;

c)sunt însoțite de declarația de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată și datată de candidat, de declarația de avere, declarația de interese, de o declarație pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, precum și de lista susținătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători.

13.Contestatoarea critică faptul că din dosarul de candidatură nu rezultă că persoana desemnată candidat la alegerile pentru Președintele României din anul 2019 și persoanele care au desfășurat activitatea de strângere a semnăturilor necesare susținerii candidaturilor erau autorizate să prelucreze date cu caracter personal.

14.Curtea reține, în primul rând, că Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 12 decembrie 2001, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată la data de 25 mai 2018, prin art. V alin. (1) din Legea nr. 129/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum și pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 19 iunie 2018. Așadar, reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal se regăsea în Legea nr. 677/2001, act normativ abrogat prin Legea nr. 129/2018 care, potrivit art. VIII, creează cadrul instituțional necesar aplicării în România în principal a prevederilor art. 51-55, art. 57-59, art. 62, 68, 77, 79, 80 și ale art. 82-84 din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE.

15.În continuare, Curtea reține că în faza contestării înregistrării sau neînregistrării candidaturilor, după caz, competența sa vizează îndeplinirea de către candidați a condițiilor de fond și formă pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României. Or, regulamentul antereferit nu vizează condițiile de fond și formă ale înregistrării, astfel încât, sub acest aspect, contestația formulată este neîntemeiată [a se vedea, în acest sens, Hotărârea Curții Constituționale nr. 6 din 22 septembrie 2019*), paragraful 11, nepublicată la data pronunțării prezentei hotărâri].

*)Hotărârea Curții Constituționale nr. 6 din 22 septembrie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 24 septembrie 2019.

16.Cu privire la reglementarea dreptului de desemnare a candidatului pentru alegeri, a dreptului de a colecta semnăturile și a scopului acestei activități, Curtea constată că, în cauză, contestatoarea nu indică legea criticată sub aspectul preciziei.

17.Curtea observă că, potrivit art. 4 alin. (2) teza întâi și art. 6 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, candidaturile pot fi independente sau pot fi propuse de partide, alianțe politice sau alianțe electorale, iar potrivit art. 27 alin. (3) din același act normativ, în finalul listei persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declarație pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susținătorilor. O eventuală verificare a acestor texte legale poate fi făcută de Curte în exercitarea atribuției sale prevăzute de art. 146 lit. d) din Constituție și nu în cadrul atribuției reglementate de dispozițiile art. 146 lit. f) din Constituție, potrivit cărora Curtea Constituțională „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului“.

18.În ceea ce privește critica modului de verificare a bibliorafturilor cu listele de susținători, Curtea reține că contestatorul nu prezintă dovezi care să ateste lipsa autenticității semnăturilor, ci critică organizarea modului de lucru al Biroului Electoral Central. Or, ține de competența Biroului Electoral Central să își stabilească modul concret în care își desfășoară activitatea de verificare a semnăturilor, aspect ce nu intră în competența Curții Constituționale.

19.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

Respinge contestația formulată de doamna Gabriela-Ștefania Nuț privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului Ilie-Dan Barna la alegerile pentru Președintele României din anul 2019.

Hotărârea este definitivă, se comunică Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din 24 septembrie 2019.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin