Hotărârea nr. 6 din 22 septembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.Pe rol se află soluționarea contestației formulate de domnul Radu Moraru împotriva înregistrării candidaturii domnului Theodor Paleologu la alegerile pentru Președintele României din anul 2019.2. Contestația a fost înregistrată la Curtea Constituțională la data de 22 septembrie 2019 și formează obiectul Dosarului nr. 2.452F/2019, la care au fost atașate propunerea de candidatură a domnului Theodor Paleologu, împreună cu Decizia nr. 12/D din 20 septembrie 2019 privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului Theodor Paleologu pentru alegerea Președintelui României din anul 2019, transmise de Biroul Electoral Central cu Adresa nr. 112/C/BEC/P/2019 din 21 septembrie 2019, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 7.204 din 21 septembrie 2019.3. În temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

4.Domnul Radu Moraru arată că înțelege să conteste înregistrarea candidaturii domnului Theodor Paleologu, întrucât Autoritatea Electorală Permanentă și Biroul Electoral Central au încălcat art. 1 alin. (5) și art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție. Astfel, se susține că Autoritatea Electorală Permanentă nu a informat partidele politice și candidații că „toți cei care vor strânge semnături pentru candidații la Președinție trebuie să fie [...], conform legii, autorizați GDPR“, în acest sens fiind indicate Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului și Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului. Astfel, lista de susținători cuprinde „semnături strânse de către persoane neautorizate GDPR“, cu nerespectarea legii. Se pune întrebarea dacă a fost depusă vreo dovadă în sensul că persoanele „care au strâns aceste semnături aveau autorizare GDPR“, susținându-se, totodată, că în măsura în care „o semnătură este falsă, culeasă de un operator neautorizat, deja vorbim de fals în înscrisuri publice și uz de fals“, din moment ce Biroul Electoral Central a acceptat o asemenea candidatură. Se mai pune problema timpului pe care Biroul Electoral Central îl avea pentru a verifica aceste semnături.

5.Totodată, se ridică excepția de neconstituționalitate a prevederii legale care impune condiția ca lista de susținători să cuprindă 200.000 de alegători, susținându-se că aceasta încalcă art. 16, 37 și 81 din Constituție din moment ce Constituția nu face referire la o asemenea discriminare între candidații independenți și cei care au „o mașinărie de partid“. Se îngrădește, astfel, dreptul cetățenilor de a vota, fără constrângeri, orice candidat în primul tur de scrutin.

6.Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, solicită respingerea contestației, întrucât Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu prevede condiția autorizării persoanelor care au desfășurat activitatea de strângere a semnăturilor necesare susținerii candidaturilor pentru a prelucra date cu caracter personal. Totodată, lista de susținători fiind un act public, actul Uniunii Europene invocat nu este incident în cauză.

CURTEA,

examinând contestația în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, reține următoarele:

7.Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și celor ale art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Theodor Paleologu la alegerile pentru Președintele României din anul 2019.8. Curtea reține că atât condițiile de eligibilitate, cât și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României sunt prevăzute expres și limitativ în Constituție și în Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

9.Potrivit art. 37 din Constituție, coroborat cu art. 16 alin. (3), art. 36 și art. 40 alin. (3) din Constituție, au dreptul de a fi aleși pentru funcția de Președinte al României cetățenii cu drept de vot care, până în ziua alegerilor inclusiv, au împlinit 35 de ani, au domiciliul în țară și cărora nu le este interzisă asocierea în partide politice. Totodată, conform art. 27 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare:

(2)Propunerile se fac în scris și vor fi primite numai dacă:

a)sunt semnate de conducerea partidului sau a alianței politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent;

b)cuprind prenumele și numele, locul și data nașterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupația și profesia candidatului și precizarea că îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a candida;

c)sunt însoțite de declarația de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată și datată de candidat, de declarația de avere, declarația de interese, de o declarație pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, precum și de lista susținătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători.

10.Contestatorul indică faptul că persoanele care au desfășurat activitatea de strângere a semnăturilor necesare susținerii candidaturilor nu erau autorizate să prelucreze date cu caracter personal. Din răspunsul Autorității Electorale Permanente nr. 16.425 din 27 august 2019, adresat la solicitarea domnului Radu Moraru, s-a indicat faptul că art. 42 din Regulamentul 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) nu este incident în cauză.

11.Curtea reține că în faza contestării înregistrării sau neînregistrării candidaturilor, după caz, competența sa vizează îndeplinirea de către candidați a condițiilor de fond și formă pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României. Or, regulamentul antereferit nu vizează condițiile de fond și formă ale înregistrării, astfel încât, sub acest aspect, contestația formulată este neîntemeiată.

12.Cu privire la contestarea veridicității semnăturilor susținătorilor, Curtea constată că o asemenea susținere este neîntemeiată, deoarece din documentația aflată la dosarul cauzei rezultă că, odată cu depunerea candidaturii domnului Theodor Paleologu pentru funcția de Președinte al României, s-au atașat și listele cuprinzând semnăturile a peste 200.000 de susținători, Biroul Electoral Central certificând îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Astfel fiind, nu există vreun motiv care să infirme rezultatul verificărilor efectuate de Biroul Electoral Central privind veridicitatea semnăturilor. De altfel, răspunderea juridică pentru nerespectarea legii în legătură cu întocmirea listelor de susținători revine celor care au întocmit aceste liste, conform art. 27 alin. (3) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, text al cărui conținut este următorul: „Lista susținătorilor este un act public, sub sancțiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal. Lista sau listele susținătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele și numele candidatului, precum și prenumele și numele, data nașterii, adresa, denumirea, seria și numărul actului de identitate și semnătura alegătorilor care susțin candidatura. În finalul listei persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declarație pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susținătorilor. Modelul listei susținătorilor și al declarației pe propria răspundere sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege“ [a se vedea și Hotărârea nr. 31 din 6 noiembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 20 noiembrie 2000, Hotărârea nr. 39 din 6 noiembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 24 noiembrie 2000, sau Hotărârea nr. 5 din 1 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.028 din 8 noiembrie 2004]. Curtea mai reține că nu are atribuția ca ea însăși să verifice listele de semnături. Potrivit art. 27 alin. (3^1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Lista susținătorilor prevăzută la alin. (3) se depune într-un singur exemplar original la Biroul Electoral Central“. De asemenea, potrivit art. 29 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „(1) Biroul Electoral Central verifică îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiții și respinge înregistrarea candidaturilor care nu îndeplinesc condițiile legale.

(2)Înregistrarea și respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se fac prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora“. Întrucât în prezenta cauză nu au fost prezentate motive de natură să demonstreze nelegalitatea verificărilor efectuate și, respectiv, a înregistrării candidaturii contestate, Curtea urmează să respingă contestația formulată.

13.De asemenea, Curtea constată că, în cauză, contestatorul este nemulțumit și de soluția legislativă potrivit căreia candidaturile propuse de partidele și de alianțele politice, precum și candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegători, sens în care invocă o „excepție de neconstituționalitate“, fără a indica însă textul care ar forma obiectul acesteia. Curtea constată că art. 4 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cuprinde o atare condiție de fond, iar art. 27 alin. (2) lit. c) din aceeași lege, condiția de formă a depunerii listei de susținători astfel întocmite. Or, o asemenea excepție poate fi analizată numai în cadrul exercitării atribuției Curții Constituționale prevăzute de art. 146 lit. d) din Constituție, potrivit căruia Curtea „hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial; excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată și direct de Avocatul Poporului“, iar nu și în cadrul atribuției reglementate de dispozițiile art. 146 lit. f) din Constituție, potrivit cărora Curtea Constituțională „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului“, astfel că nu poate face obiectul contenciosului electoral [Hotărârea nr. 45 din 7 noiembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 24 noiembrie 2000, Hotărârea nr. 19 din 10 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.085 din 23 noiembrie 2004, Hotărârea nr. 1 din 16 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 21 octombrie 2009, sau Hotărârea nr. 3 din 20 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 26 octombrie 2009].

14.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 11 alin. (1) lit. B. a), al art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

Respinge contestația formulată de domnul Radu Moraru privind înregistrarea candidaturii domnului Theodor Paleologu la alegerile pentru Președintele României din anul 2019.

Hotărârea este definitivă, se comunică Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din 22 septembrie 2019.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent-șef,

Benke Károly