privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi
Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.
Fondul locativ de stat se administrează şi se închiriază de întreprinderi specializate subordonate comitetelor executive ale consiliilor populare sau de alte întreprinderi de stat.
Fondul locativ de stat construit din fondurile proprii ale întreprinderilor şi organizaţiile economice de stat se administrează şi se închiriază de către acestea.
Fondul locativ construit din fondurile proprii ale organizaţiilor cooperatiste sau ale altor organizaţii obşteşti se administrează şi se închiriază de către acestea.
Suprafaţa locativă cuprinde suprafaţa locuibilă şi dependintele. Prin suprafaţa locuibilă se înţelege suprafaţa camerelor care, determinate ca atare prin construcţia lor, servesc pentru locuit, inclusiv holurile şi camerele de trecere.
Prin dependinţe se înţeleg încăperile care deservesc suprafaţa locuibilă şi anume: vestibulul, antreul, tinda, veranda, culoarul, bucataria, chicineta, oficiul, camara, debaraua, camera de baie, closetul, spălătoria, uscătoria, pivnita, boxa la subsol, magazia din zid, logia şi terasa acoperită.
Apartamentul cuprinde una sau mai multe camere de locuit cu dependintele aferente, situate la acelaşi nivel sau la nivele diferite, care împreună formează o unitate locativă de sine stătătoare, determinata ca atare prin construcţia sa.
La închiriere se va tine seama, pe cît posibil, ca într-un apartament sa locuiască o singura familie. În cazul în care apartamentul depăşeşte nevoile unei familii, cu cel puţin o camera separată, acesta poate fi închiriat mai multor familii cu respectarea dispoziţiilor legale privind normarea fondului locativ.
Prin camera se înţelege acea încăpere care nu serveşte de trecere pentru locatari, pentru intrare sau ieşire ori pentru folosirea dependintelor.
Suprafaţa locativă cu alta destinaţie decît aceea de locuinta cuprinde suprafaţa locativă necesară desfăşurării activităţii economice, social-culturale, administrative sau obşteşti şi dependintele aferente.
Comitetele executive ale consiliilor populare vor identifica spaţiile construite cu destinaţia de locuinţe, care sînt folosite în prezent în alt scop, şi vor lua măsuri ca în termen de un an acestea să fie redate scopului pentru care au fost construite.
Locatar principal este persoana fizica sau juridică titulara a contractului de închiriere.
Norma locativă pentru locuintele din fondul locativ de stat este de 10 mp suprafaţa locuibilă pentru fiecare persoana. În cazul cînd din construcţie rezultă camere mai mici pot fi atribuiti şi 8 mp de persoana.
Suprafaţa locuibilă care depăşeşte norma locativă constituie suprafaţa excedentară.
Suprafaţa excedentară compusa din una sau mai multe camere separate poate fi închiriată altor persoane îndreptăţite. Închirierea se face cu prioritate persoanelor îndreptăţite la extindere, potrivit dispoziţiilor legale, în funcţie de veniturile cele mai mici care revin pe membru de familie şi de numărul copiilor în întreţinere.
Au dreptul la o camera în plus, cu majorarea corespunzătoare a chiriei, potrivit prevederilor prezentei legi, persoanele care prin natura activităţii pe care o desfăşoară necesita spaţiu suplimentar sau datorită stării sănătăţii ori stării fizice au nevoie de un asemenea spaţiu.
Salariaţii şi pensionării care au un venit mediu pe fiecare membru al familiei de pînă la 1.100 lei lunar vor beneficia în continuare de locuinţe din fondul de stat, în conformitate cu normele legale şi cu plata chiriei corespunzătoare.
De acelaşi drept beneficiază, indiferent de venitul mediu lunar, ţinerii încadraţi în producţie, timp de 5 ani de la încadrare, ţinerii căsătoriti, care la data căsătoriei nu au depăşit vîrsta de 28 de ani, timp de 5 ani de la căsătorie, salariaţii transferati în interes de serviciu, timp de 5 ani de la data transferului, precum şi ofiţerii, subofiterii şi maistrii militari din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi cei din cadrul Ministerului de Interne.
Închirierea suprafeţei locative din fondul locativ de stat aflat în administrarea unităţilor prevăzute la art. 1 se face în următoarea ordine de prioritate:
–muncitorilor calificaţi, în primul rind celor din marile unităţi industriale;
–salariaţilor transferati în interesul serviciului din alte localităţi;
–cadrelor de specialitate care lucrează în producţia materială, în activitatea de proiectare, cercetare ştiinţifică şi învăţămînt;
–absolvenţilor repartizaţi în producţie, veniti din alte localităţi;
–familiilor cu mai mulţi copii;
–celor încadraţi pe bază de concurs, veniti din alte localităţi;
–celorlalţi salariaţi şi pensionarilor.
În cadrul categoriilor de mai sus, se acordă preferinta celor care au condiţii grele de locuit, îndeosebi celor cu mai mulţi copii.
Cetăţenii ale căror locuinţe se demoleaza pentru noi construcţii sau sistematizari vor primi cu chirie o locuinta din fondul locativ de stat, pentru ei şi familiile lor, pînă ce îşi construiesc sau îşi cumpara o locuinta. Suma încasată pentru locuinta demolata va constitui avansul pentru noua locuinta pe care o construieste sau o cumpara.
Salariaţilor din unităţile socialiste de stat, li se vor închiria locuinţe pe baza propunerilor colectivelor de muncă în care-şi desfăşoară activitatea, aprobate, după caz, de comitetele sau consiliilor oamenilor muncii ori de celelalte organe de conducere colectivă. Comitetele executive ale consiliilor populare, împreună cu organele de conducere colectivă ale întreprinderilor şi ale celorlalte unităţi, vor lua măsuri ca locuintele ce vor fi închiriate directorilor, inginerilor şefi şi altor cadre de conducere ale acestora să fie situate în imediata apropiere a locului lor de muncă.
În conformitate cu Legea nr. 4/1973 privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vînzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de case de odihnă proprietate personală, salariaţii şi pensionării cu un venit mediu mai mare de 1.100 lei lunar de fiecare membru de familie pot beneficia, în limita fondului disponibil de locuinţe de stat, de dreptul de a li se închiria o locuinta, cu respectarea dispoziţiilor legale privind normarea locuinţelor. Ei vor plati o chirie majorată, potrivit legii, fără a depăşi 20% din salariu, respectiv din pensie.
În cazul locuinţelor construite din fondurile de investiţii centralizate şi nominalizate prin plan, pe noile obiective mai importante, contractul de închiriere este accesoriu contractului de muncă.
Suprafaţa curţilor şi gradinilor aferente clădirilor va fi închiriată odată cu suprafaţa locativă, în exclusivitate sau, după caz, în folosinţă comuna, şi trecută în contractul de închiriere.
Închirierea de locuinţe în oraşele mari se poate face numai persoanelor şi familiilor care domiciliază sau care au dreptul să-şi stabilească domiciliul, în condiţiile legii, în aceste oraşe.
Prin hotărîre a Consiliului de Miniştri se stabilesc oraşele mari în înţelesul alineatului precedent.
Locuinta poate fi ocupată numai după încheierea contractului de închiriere.
Locuinta din fondul locativ de stat se atribuie în folosinţă titularului contractului de închiriere şi membrilor familiei sale, care vor fi prevăzuţi nominal în contractul de închiriere.
Fac parte din familie, în înţelesul alineatului precedent, sotii şi copiii, precum şi părinţii soţilor, intretinuti de aceştia.
Contractul de închiriere pentru locuintele din fondul locativ de stat se încheie în forma scrisă.
Contractul de închiriere pentru suprafeţele locative cu destinaţia de locuinta din fondul locativ de stat are valoarea de înscris autentic şi constituie titlu executoriu.
Locatarul principal are dreptul sa subinchirieze o parte din suprafaţa locativă a locuinţei, dacă aceasta nu constituie suprafaţa excedentară compusa din una sau mai multe camere separate.
Subînchirierea se face astfel:
a)persoanelor stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare, dacă au domiciliul sau viza de flotant în localitatea respectiva, ori sînt îndreptăţite, potrivit legii, să-şi stabilească domiciliul sau reşedinţa în acea localitate;
b)turistilor, cetăţeni români sau străini, stabiliţi de oficiul de turism.
Subînchirierea se face numai pe bază de contract încheiat în forma scrisă, care se înregistrează la administraţia sau circumscripţia financiară respectiva.
Contractele de subinchiriere se încheie, în cazul persoanelor de la lit. a, între locatarul principal şi subchirias, iar în cazul turistilor prevăzuţi la la lit. b, între locatarul principal şi oficiul de turism.
Contractele de subinchiriere vor prevedea, în mod obligatoriu, tarifele şi termenele de subinchiriere. Tarifele pentru subînchirierea de la lit. a sînt cele prevăzute în prezenta lege, iar cele pentru subînchirierea de la lit. b vor fi stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.
Contractul de subinchiriere încheiat cu încălcarea prevederilor alineatelor precedente este nul de drept, iar sumele încasate în temeiul lui se fac venit la stat.
Încălcarea dispoziţiilor prevăzute în prezentul articol constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 3.000 lei. Sancţiunea se aplică de comitetele executive ale consiliilor populare ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor, pe baza proceselor-verbale de constatare încheiate de împuterniciţii acestora.
Contravenţiile prevăzute în alineatul precedent le sînt aplicate prevederile Legii nr. 32/1968 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.
Subînchirierea fără contract scris, în scopul vadit de a ocoli aplicarea dispoziţiilor prezentului articol, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an sau cu amendă.
Ori de cîte ori celelalte fapte prevăzute în prezentul articol se săvîrşesc în astfel de condiţii încît potrivit legii penale constituie infracţiuni, acestea vor fi urmărite, judecate şi sancţionate conform legii penale.
Subînchirierea suprafeţei acordate peste norma locativă categoriilor de persoane stabilite în conformitate cu prevederile art. 7 alin. 3 este interzisă.
Încălcarea prevederilor alineatului precedent atrage pierderea dreptului locatarului la suprafaţa acordată peste norma locativă, fiind aplicabile şi dispoziţiile alin. 6-8 şi 10 ale art. 17.
Persoanele care se muta definitiv în alta localitate îşi păstrează dreptul de folosinţă asupra locuinţei pe care o deţin, cel mult 6 luni de la data mutării, fără a o putea subînchiria pe această perioadă.
În cazul persoanelor care sînt transferate în interes de serviciu în alta localitate, spaţiul ocupat de acestea şi de membrii familiei cu care se muta devine disponibil la obţinerea altei locuinţe în localitatea respectiva.
Nici o persoană nu poate fi evacuata din locuinta deţinută în mod legal decît în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.
În caz de divorţ, dacă sotii nu au convenit altfel, beneficiarul contractului privitor la locuinta foloseşte soţului căruia i s-au dat în îngrijire copiii, iar în cazul cînd nu sînt copii, soţului care a obţinut divorţul.
În toate celelalte situaţii instanţa care pronunţa divorţul va hotărî care dintre soţi va avea beneficiul contractului privitor la locuinta.
Persoanele care ocupa fără contract de închiriere o suprafaţa locativă din fondul locativ aflat în administrarea întreprinderilor de stat prevăzute în art. 1 alin. 1 vor fi evacuate, fără atribuirea altei suprafeţe locative, pe baza deciziei comitetelor executive ale consiliilor populare ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor.
Evacuarea se face de către întreprinderile care au în administrare fondul locativ de stat prevăzut în alineatul precedent, iar în caz de opunere, evacuarea se face împreună cu organele de militie.
Locatarii principali şi cei ce locuiesc împreună cu aceştia pierd dreptul de folosinţă a suprafeţei locative şi vor fi evacuati fără atribuirea altei suprafeţe locative, în următoarele cazuri:
a)dacă pricinuiesc însemnate stricăciuni locuinţei, clădirii în care aceasta este situata, instalaţiilor şi accesoriilor acestora, precum şi oricăror alte bunuri aferente lor, sau dacă înstrăinează fără drept părţi ale acestora;
b)dacă prin comportarea lor fac imposibila convieţuirea pentru alţi locatari din acelaşi apartament sau clădire, ori împiedica folosirea normală a locuinţei de către alţi locatari;
c)dacă locuinta a fost obţinută ca urmare a săvîrşirii infracţiunii de filodorma sau a altor infracţiuni;
d)dacă nu plătesc cu rea-credinţa timp de 3 luni consecutiv chiria sau cota-parte a cheltuielilor ce le revin potrivit dispoziţiilor legale. Dacă în cursul procesului de evacuare se plăteşte suma datorată, instanţa va putea respinge cererea, obligind pe pîrît la plata cheltuielilor de judecată. Instanţa va admite totuşi cererea de evacuare dacă împotriva locatarului s-a pronunţat anterior o hotărîre definitivă prin care a fost obligat la plata chiriei ori la cota-parte a cheltuielilor ce-i revin, sau la plata cheltuielilor de judecată.
Evacuarea locatarilor în cazurile prevăzute de prezentul articol se dispune de instanţa judecătorească.
Cînd interese de stat impun folosirea unor clădiri proprietate de stat, mutarea locatarilor din aceste clădiri în alte locuinţe corespunzătoare se dispune prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.
Locatarii principali au dreptul să facă între ei schimb de locuinta, cu aprobarea unităţilor socialiste prevăzute la art. 1.
Chiria pentru locuinta se fixează potrivit cu: tariful de baza, gradul de confort al locuinţei, salariul tarifar lunar sau pensia chiriaşului.
Tariful de baza al chiriei este unic pe întreg cuprinsul tarii, indiferent de proprietar.
Tariful de baza lunar este cel prevăzut în tabelul de ami jos:
| Categoria suprafeţelor | Tariful de bază în funcţie de salariul tarifar sau pensia chiriaşului | |||||
| pînă la 800 lei | 801 1.100 lei | 1.101─ 1.300 lei | 1.301─ 1.600 lei | peste 1.600 lei | ||
| la suprafaţa locuibilă (lei/mp) | 1,80 | 2,20 | 2,40 | 2,50 | 2,70 | |
| la suprafaţa dependinţelor (bucătărie, chicinetă, baie, cămară, vestibul, antreu, tindă, verandă, culoar, debara, oficiu) (lei/mp) | 0,72 | 0,88 | 1,00 | 1,00 | 1,00 | |
| la suprafaţa teraselor acoperite, boxelor în subsol şi altor dependinţe în folosinţă exclusivă (lei/mp) | 0,36 | 0,44 | 0,50 | 0,50 | 0,50 | |
Pentru chiriaşii care nu sînt salariaţi sau pensionari se aplică tariful prevăzut pentru salariaţii cu peste 1.600 lei salariu, cu excepţia acelora care primesc ajutor social, cărora li se aplică tariful de baza prevăzut pentru cei cu salariu sau pensie pînă la 800 lei lunar.
Membrii cooperativelor meşteşugăreşti sînt asimilaţi cu salariaţii, luindu-se ca baza de calcul retributia tarifara a categoriei de încadrare.
Persoanele incapabile de muncă din cauza bătrîneţii sau bolii şi lipsite de mijloace, precum şi studenţii fără venituri decît cele provenite din bursa, care locuiesc singuri, plătesc chiria calculată la tariful de baza prevăzut pentru salariul tarifar sau pensia chiriaşului pînă la 800 lei.
Calculul chiriei pentru locuinta ocupată de o familie în care sînt mai mulţi salariaţi sau pensionari se va face pe baza salariului tarifar lunar sau pensiei celei mai mari.
Tariful de baza se majorează cu 30% pentru locuintele cu centrala sau gaze la sobe ori se reduce, după caz, pentru întreaga suprafaţa locuibilă, după cum urmează:
–15% pentru camerele situate la subsol sau în mansarde aflate direct sub acoperis;
–10% pentru locuintele lipsite de instalaţii de apa, canal, electricitate sau numai de una ori unele dintre acestea;
–10% pentru locuintele construite inferioare ca: paianta, chirpici şi lemn.
Reducerile se aplică cumulativ.
Pentru suprafaţa locuibilă excedentară care depăşeşte norma locativă, la tariful de baza se aplică o majorare progresiva de:
–25% pentru primii 10 mp;
–50% pentru următorii 10 mp;
–100% pentru restul suprafeţei locuibile.
La chiria calculată potrivit art. 28-33 se adauga 12 lei lunar pentru baie cu cada şi 8 lei lunar pentru baie numai cu dus.
Pentru salariaţii sau pensionării cu venit mediu pe membru de familie mai mare de 1.100 lei lunar, care nu şi-au construit sau cumpărat locuinta proprietate personală în termenul prevăzut de lege, chiria calculată potrivit art. 28-33 se majorează după cum urmează:
–cu 50% pentru cazul în care salariul, respectiv pensia, care a construit baza de calcul a chiriei este de pînă la 1.500 lei;
–cu 75% pentru cazul în care salariul, respectiv pensia, este de la 1.501 pînă la 2.000 lei;
–cu 100% pentru cazul în care salariul, respectiv pensia, este mai mare de 2.000 lei.
Chiria majorată nu poate depăşi 20% din salariul, respectiv pensia, care a construit baza de calcul a acesteia.
Chiria pentru suprafaţa subinchiriata este egala cu chiria aferentă suprafeţei locuibile subinchiriate şi a dependintelor la care are acces subchiriasul, cu o majorare de pînă la 15%. În cazul în care acest spaţiu este mobilat, majorarea poate fi pînă la 150%, în raport de confort.
Chiria datorată de salariatul unei organizaţii de stat, al unei organizaţii cooperatiste ori al altei organizaţii obşteşti, pentru locuinta deţinută în clădirile proprietate de stat, se va retine de către acea organizaţie pe statul de salarii din remuneraţia lunară cuvenită acestuia, indiferent de orice alte reţineri, chiar dacă prin aceasta se depăşesc limitele prevăzute de art. 409 din Codul de procedură civilă. Modalitatea reţinerii se stipulează în contractul de închiriere.
Chiriaşii, alţii decît cei prevăzuţi în alineatul precedent, vor plati chiria în condiţiile prevăzute în contractul de închiriere.
Suprafeţele locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinta, aflate în administrarea directa sau, după caz, în proprietatea organizaţiilor socialiste, a altor persoane juridice, precum şi a persoanelor fizice folosite ca birouri, sînt supuse normarii.
Pentru fiecare salariat cu munca de birou se va folosi o suprafaţa medie ce nu va depăşi 5 mp, calculată pe întreaga unitate, cu excepţia celor care lucrează la planseta şi a altor categorii de salariaţi, stabilite de Consiliul de Miniştri, pentru care suprafaţa medie nu va depăşi 6 mp de fiecare salariat.
Suprafaţa locativă folosită ca birouri şi care depăşeşte suprafaţa rezultată din aplicarea dispoziţiilor prevăzute în alineatul precedent constituie suprafaţa locativă excedentară.
Prin hotărîre a Consiliului de Miniştri se vor stabili funcţiile din unităţile socialiste pentru care se poate acorda o camera (birou) separată, precum şi limitele de spaţiu.
Repartizarea suprafeţei locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinta se face de către:
–Consiliul de Miniştri, pentru organele centrale de stat, cooperatiste şi ale altor organizaţii obşteşti;
–organele centrale ale administraţiei de stat, pentru suprafeţele locative aflate în administrarea directa a organizaţiilor subordonate acestor organe;
–organele locale ale administraţiei de stat, pentru suprafeţele locative aflate în administrarea directa a organizaţiilor subordonate acestor organe, în proprietatea altor persoane juridice, precum şi a persoanelor fizice.
Pentru nerespectarea prevederilor referitoare la normarea spaţiului locativ cu alta destinaţie, conducătorii unităţilor socialiste vor fi sancţionaţi disciplinar sau cu amendă între 1.000-1.500 lei.
Garajele proprietatea unităţilor socialiste se repartizează de către comitetele executive ale consiliilor populare ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor, acordindu-se prioritate persoanelor juridice sau fizice care au sediul sau locuiesc în clădirea sau în apropierea clădirii în care este situat garajul. Cînd sînt mai mulţi solicitanţi, dintre care unul este o organizaţie socialistă, repartizarea se face acesteia. Garajele pot fi repartizate în folosinţă comuna cînd capacitatea lor şi condiţiile de acces permit aceasta.
Persoanele juridice şi fizice care deţin cu chirie garaje proprietate de stat pot face schimb de garaje, substituindu-se în drepturi şi obligaţii, cu aplicarea în mod corespunzător a prevederilor privind schimbul de locuinţe.
Tariful de baza al chiriei lunare pentru suprafeţele locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinta este unic pe întreg cuprinsul tarii, indiferent de proprietar.
Tariful de baza al chiriei lunare pentru suprafaţa locativă folosită pentru birouri este:
a)pentru organizaţiile socialiste, 3,50 lei/mp;
b)pentru persoanele juridice, altele decît organizaţiile socialiste, precum şi pentru persoanele fizice, 5 lei/mp.
Pentru suprafaţa locativă excedentară folosită ca birouri se plăteşte o chirie majorată de 100% faţă de tariful de baza.
Tariful de baza al chiriei lunare pentru suprafaţa locativă în alte scopuri decît pentru birouri este:
a)pentru suprafaţa locativă folosită pentru activităţi social-culturale, precum şi pentru cazarea unor specialişti, 2,50 lei/mp;
b)pentru suprafaţa locativă folosită pentru ateliere de către artiştii plastici şi meseriaşii autorizaţi, 3 lei/mp;
c)pentru suprafaţa locativă folosită pentru activităţi comerciale, industriale şi prestări de servicii în municipiul Bucureşti, 8 lei/mp, iar pentru depozite, 7 lei/mp.
La celelalte municipii, pentru suprafaţa locativă folosită pentru activităţi comerciale, industriale şi prestări de servicii, tariful de baza este de 6 lei/mp, iar pentru depozite este de 5 lei/mp.
În oraşe, pentru suprafaţa locativă folosită pentru activităţi comerciale, industriale şi prestări de servicii, tariful de baza este de 5 lei/mp, iar pentru depozite este de 4 lei/mp.
În localităţile rurale tariful de baza prevăzut pentru suprafeţele locative cu alta destinaţie situate în oraşe se reduce cu 30%;
d)pentru suprafaţa locativă a garajelor folosite de organizaţiile socialiste, de alte persoane juridice şi de persoanele fizice, 3 lei/mp.
Plata chiriei pentru garaje închiriate salariaţilor se face în condiţiile prevăzute de art. 37.
Tariful de baza al chiriei lunare prevăzut la art. 42 şi 43 se majorează cu 30% pentru suprafaţa locativă dotată cu încălzire centrala sau gaze la sobe ori se reduce, după caz, pentru întreaga suprafaţa locativă, după cum urmează:
–10% pentru clădirile lipsite de instalaţii de apa, canal, electricitate sau numai una ori unele dintre acestea;
–15% pentru suprafaţa locativă folosită pentru birouri situate la subsol sau în mansarde aflate direct sub acoperis, care nu au fost destinate prin construcţie acestui scop;
–50% pentru suprafaţa locativă folosită de cooperativele de invalizi.
Reducerile se aplică cumulativ.
Tarifele pentru baile şi dusurile existente în spaţii cu alta destinaţie decît aceea de locuinta sînt cele prevăzute la art. 35.
Pentru curţile şi grădinile aferente suprafeţelor locative, indiferent de destinaţie, tariful anual al chiriei este de 1 leu/mp.
Contractul de închiriere pentru suprafeţele locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinta se încheie în forma scrisă, pe baza ordinului de repartizare, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
Litigiile în legătură cu repartizarea, deţinerea sau folosirea suprafeţei locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinta vor fi soluţionate de către organele de arbitraj, cînd toate părţile sînt organizaţii socialiste.
Organizaţiile de stat care închiriază suprafeţe locative cu destinaţia de locuinta sînt obligate la: repararea şi înlocuirea elementelor de construcţii şi instalaţii din exteriorul clădirii şi al anexelor ei, a elementelor de instalaţii aferente clădirii şi anexelor ei, a elementelor de instalaţii aferente clădirii - ascensor, hidrofor, instalatie de încălzire centrala şi preparare a apei calde, puncte termice, crematorii -, precum şi efectuarea transformărilor instalaţiilor de ardere ca urmare a schimbării combustibilului.
Suprafaţa locativă închiriată se preda chiriaşului în stare normală de folosinţă.
Chiriaşii sînt obligaţi la plata chiriei, precum şi la întreţinerea şi repararea elementelor de construcţii şi instalaţii din interiorul locuinţei şi ale părţilor de folosinţă comuna ale clădirii şi anexelor acesteia.
Chiriaşii sînt obligaţi la repararea şi înlocuirea elementelor de construcţii şi instalaţii deteriorate ca urmare a folosirii lor necorespunzătoare, indiferent dacă acestea sînt în interiorul sau exteriorul clădirii.
Chiriaşii sînt obligaţi sa plătească cu regularitate cotele ce le revin din cheltuielile de întreţinere şi reparare a părţilor şi instalaţiilor de folosinţă comuna ale clădirii, iar la încetarea contractului de închiriere sînt obligaţi sa predea suprafaţa locativă în stare de folosinţă, tinindu-se seama de starea în care a fost închiriată.
În cazul neîndeplinirii de către chiriaş a obligaţiilor pe care le are cu privire la întreţinerea şi repararea locuinţei proprietate de stat, lucrările necesare vor fi executate de către unitatea sau organizaţia care închiriază, urmînd ca contravaloarea acestor lucrări să fie recuperată de la chiriaşi.
Chiriaşii vor plati în întregime, pentru toate persoanele cu care locuiesc, cheltuielile pentru apa, canalizare, iluminat, încălzire, precum şi alte cheltuieli ce decurg din folosirea părţilor şi instalaţiilor comune ale clădirii.
În locuintele proprietate de stat se interzice chiriaşilor să execute modificări de spaţii sau alte modificări constructive.
Suprafeţele locative din clădirile proprietate de stat aflate în administrarea întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat se închiriază de către conducerile acestora numai salariaţilor lor.
Contractul de închiriere a suprafeţelor locative prevăzute în alineatul precedent este accesoriu al contractului de muncă.
În cazul în care contractul de muncă încetează, chiriaşii respectivi sînt obligaţi sa elibereze locuinta deţinută, în termen de 3 luni de la încetarea contractului de muncă.
Salariaţii întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat cărora li s-au închiriat locuinţe în condiţiile primului alineat şi care au lucrat în întreprinderea respectiva cel puţin 10 ani au dreptul să le detina şi după pensionarea lor.
În caz de deces al salariatului sau pensionarului evacuarea soţului sau a celorlalţi membri ai familiei sale care locuiesc cu acesta nu se va putea face decît cu atribuirea unui spaţiu locativ corespunzător.
Suprafaţa locativă aflată în administrarea directa a întreprinderilor sau organizaţiilor economice de stat face obiectul schimbului numai între salariaţii aceleaşi unităţi şi cu aprobarea conducerii acestora.
Comitetele executive ale consiliilor populare vor lua măsuri pentru identificarea spaţiilor de locuit destinate unor camere oficiale sau case de oaspeti şi pentru închirierea lor în conformitate cu prevederile prezentei legi. Spaţiile de acest fel aflate în incinta întreprinderilor sau în apropierea acestora vor fi închiriate cadrelor de conducere din întreprinderile respective, pentru a putea interveni în mod operativ, în caz de necesitate.
De asemenea, vor lua măsuri pentru a se amenaja pe oraş spaţii comune destinate cazarii temporare a unor salariaţi, care să funcţioneze pe principiul hotelurilor.
Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi locuinţelor construite din fondurile întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat.
Se considera locuinta de serviciu suprafaţa aflată în administrarea directa a unei unităţi socialiste de stat, situata în incinta unităţii ori în imediata apropiere a acesteia sau a locului de muncă, destinată cazarii salariaţilor şi membrilor lor de familie, în cazul în care prezenta permanenta a salariaţilor în preajma locului de muncă este impusa de caracterul specific al muncii.
Modul şi condiţiile de folosire a locuinţelor de serviciu şi a terenurilor aferente lor fac obiectul unui contract de închiriere, ca accesoriu al contractului de muncă. Dispoziţiile prezentei legi privitoare la normarea spaţiului locativ se aplică şi locuinţelor de serviciu.
Salariaţii şi familiile lor care ocupa locuinţe de serviciu pierd dreptul de folosinţă a acestora odată cu încetarea contractului de muncă.
Căminele muncitoresti pentru tineret sînt destinate cazarii tinerilor muncitori şi specialişti, care nu dispun de alte posibilităţi de cazare în localitatea unde-şi au locul de muncă. Căminele muncitoresti pentru tineret sînt administrate de către unităţile socialiste.
Pentru folosirea locurilor în căminele muncitoresti pentru tineret, locatarii vor plati un tarif lunar.
Comitetul de Stat pentru Preţuri, Ministerul Finanţelor, cu consultarea Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor şi a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, vor stabili metodologia unitară de calcul al tarifului, astfel încît să se acopere cheltuielile de întreţinere şi funcţionare a instalaţiilor comune, folosirea mobilierului şi cazarmamentului, precum şi toate celelalte cheltuieli reprezentind diferite servicii prestate locatarilor.
Tarifele diferentiale pe categorii de cămine vor fi stabilite de Consiliul de Miniştri.
Sarcinile administraţiei caminului, drepturile şi obligaţiile locatarilor, precum şi ale personalului caminului, modul de utilizare a bunurilor de folosinţă comuna, măsurile de asigurare a ordinii şi disciplinei în cămin, se stabilesc prin regulament interior de funcţionare, aprobat de comitetul sau consiliul oamenilor muncii - după caz - din întreprinderea care are în administrare căminul respectiv.
Apartamentul proprietate personală care este locuit de proprietar şi familia sa va fi normat şi folosit astfel:
a)Proprietarul şi familia sa au dreptul la o suprafaţa corespunzătoare nevoilor lor de locuit. La determinarea nevoilor de locuit se are în vedere ca fiecărui membru al familiei să-i fie asigurata cîte o camera şi, deosebit de acestea, încă cel mult două camere.
Proprietarul poate închiria o parte din aceasta suprafaţa, inclusiv sub forma de camera mobilata.
b)Camerele separate ce depăşesc nevoile de locuit ale proprietarului şi familiei sale - determinate potrivit celor arătate la lit. a - vor fi închiriate de proprietar, inclusiv sub forma camerelor mobilate.
În cazul în care proprietarul nu închiriază camerele prevăzute la alineatul precedent, comitetul executiv al consiliului popular le poate închiria persoanelor îndreptăţite.
Închirierea spaţiilor prevăzute în prezentul articol se face numai pe bază de contract încheiat în forma scrisă, înregistrat la administraţia sau circumscripţia financiară, cu stipularea, în mod obligatoriu, a tarifelor şi termenelor, conform dispoziţiilor alin. 3, 5-8 şi 10 din art. 17 şi ale celor din art. 36; aceste dispoziţii sînt aplicabile şi în cazul spaţiilor proprietate personală, subinchiriate.
Prevederile prezentului articol se aplică şi în cazul în care proprietarul este transferat în interes de serviciu în alta localitate, iar o parte din familia sa cu care a locuit a rămas în apartament.
Apartamentul proprietate personală care nu este locuit de proprietar şi familia sa este supun în întregime normarii şi închirierii, în condiţiile prevăzute pentru fondul locativ de stat.
Dispoziţiile art. 60 şi 61 se aplică numai apartamentelor proprietate personală situate în mediul urban.
Dispoziţiile prezentei legi privind obligaţiile organizaţiilor de stat care închiriază şi ale chiriaşilor ce deţin suprafeţe locative proprietate de stat se aplică în mod corespunzător şi suprafeţelor locative proprietate personală.
Comitetele executive ale consiliilor populare vor sprijini, la cerere, persoanele care au locuinta proprietate personală, dar nu locuiesc în ele, să se mute în aceste locuinţe. În acest scop, vor închiria persoanelor care deţin locuintele respective, fie locuintele oferite în schimb de proprietari, fie alte locuinţe din fondul locativ de stat, cu respectarea dispoziţiilor legale privind normarea suprafeţelor locative.
Chiriaşii şi familiile lor care urmează sa elibereze locuinta potrivit alineatului precedent, dar au contract pentru construirea sau cumpărarea unei locuinţe în condiţiile legii pentru dezvoltarea construcţiei de locuinţe din fondul de stat către populaţie, precum şi cei care urmează să se mute în locuinta proprietate personală deţinută cu chirie de alte persoane, vor preda locuinta pe care o deţin la mutarea lor în locuinta construită, respectiv cumpărată sau eliberata de chiriaşi.
Suprafaţa locativă din apartamentul proprietate personală care se eliberează prin mutari sau din alte cauze va fi pusă la dispoziţia proprietarului şi familiei sale, la cererea acestuia, fără a se putea exercita de către alţi locatari dreptul de extindere.
În clădirile cu mai multe apartamente, locatarii principali, persoane fizice sau juridice, constituie de drept o asociaţie a locatarilor, avînd ca scop buna gospodărire a părţilor şi instalaţiilor de folosinţă comuna ale clădirii, încasarea la timp a cotelor din contribuţia la plata cheltuielilor comune şi promovarea unei atitudini juste faţă de avutul obştesc şi respectarea normelor de convieţuire socialistă. Asociaţii de locatari se pot constitui şi pe grupe de clădiri.
Asociaţia locatarilor dobîndeşte personalitate juridică de la data înregistrării la administraţia financiară sau la circumscripţia financiară.
Asociaţia locatarilor reprezintă interesele membrilor săi în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice.
Asociaţia locatarilor este reprezentată în faţa organelor statului de către un împuternicit desemnat de adunarea generală a asociaţiei locatarilor.
Hotărîrile adunării generale ale asociaţiei locatarilor prin care se încalcă prevederile legale sau statutare pot fi atacate la instanţele judecătoreşti.
Modul de organizare şi funcţionare a asociaţiei locatarilor, precum şi modul de folosire a mijloacelor băneşti şi materiale, se vor stabili prin statutul tip al asociaţiei locatarilor, aprobat prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.
Orice litigii în legătură cu aplicarea prevederilor prezentei legi se soluţionează de instanţele judecătoreşti, cu excepţia celor date în mod expres în competenţa altor organe.
Fondul locativ proprietatea organizaţiilor cooperatiste sau altor organizaţii obşteşti este supus normarii.
Organizaţiile cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti vor aplica în mod corespunzător, cu privire la fondul locativ pe care îl au în proprietate, dispoziţiile prezentei legi.
Personalul de deservire al clădirilor cu mai multe locuinţe, precum şi personalul casnic, care deţin suprafaţa locativă ca accesoriu al contractului de muncă, pierd dreptul de folosinţă a acestei suprafeţe odată cu încetarea contractului de muncă, fără a li se atribui alta suprafaţa locativă.
Camerele de serviciu aferente apartamentelor se pot închiria numai cu acordul locatarului principal sau, după caz, al proprietarului.
Pretinderea sau primirea, direct sau indirect, de bani sau orice alt folos material - filodorma - pentru a indica persoana căreia urmează a i se închiria o suprafaţa locativă sau pentru a consimţi la închirierea ori schimbul unei suprafeţe locative, cînd legea condiţioneaza închirierea sau schimbul de o asemenea indicare sau consimtire, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Cu aceeaşi pedeapsa se sancţionează plata, direct sau indirect, a unei filodorme, precum şi intermedierea de asemenea fapte, în scopul arătat la alineatul precedent.
Sancţiunea nu se aplică celui care plăteşte filodorma, dacă denunta fapta, din proprie iniţiativă, de îndată ce a făcut plata.
Primirea unei chirii mai mari decît cea legală se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an sau cu amendă.
Folosirea fondului locativ aflat în administrarea Ministerului Afacerilor Externe se reglementează prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.
Categoriile de persoane care au dreptul la o camera în plus, cu majorarea corespunzătoare a chiriei, precum şi orice măsuri de executare a prezentei legi, se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.
Legea nr. 10/1968 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi se abroga.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
