Decizia nr. 70 din 11 noiembrie 2024 referitoare la interpretarea și aplicarea art. I alin. (1) și (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023

1.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul).

2.

Ședința este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

3.

La ședința de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena-Mădălina Ivănescu, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament.

4.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 20.154/3/2024, la care au fost conexate dosarele nr. 2.034/1/2024, nr. 2.104/1/2024, nr. 2.141/1/2024, nr. 2.145/1/2024, nr. 2.146/1/2024, nr. 2.281/1/2024, nr. 2.282/1/2024, nr. 2.283/1/2024 și nr. 2.367/1/2024, având ca obiect sesizările formulate de Tribunalul Vâlcea - Secția a II-a civilă în Dosarul nr. 1.325/90/2024, de Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 2.618/102/2024, de Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență în dosarele nr. 1.766/107/2024 și nr. 1.778/107/2024, de Tribunalul Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 2.952/102/2024, de Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență în dosarele nr. 1.771/107/2024, nr. 1.772/107/2024, nr. 1.777/107/2024 și nr. 1.768/107/2024.

5.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând următoarele:

(i)la dosar au fost depuse raportul și suplimentul la raport vizând dosarele conexate ulterior întocmirii raportului, întocmite de judecătorii-raportori, ce au fost comunicate părților, conform dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă;

(ii)părțile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept.

6.

De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanțele naționale opinii teoretice exprimate de judecători în materia ce face obiectul sesizării.

7.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.

8.

Prin Încheierea din 18 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 20.154/3/2024, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/14.12.2023, personalul din familia ocupațională «Justiție», ale cărui drepturi salariale au fost recalculate, prin acte administrative ale ordonatorilor principali de credite, prin raportare la o valoare de referință sectorială de 605,225, fără a se ține cont de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017, beneficiază de majorarea cu 5% a indemnizației de încadrare brute lunare, începând cu data de 1.01.2024

9.

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu nr. 2.020/1/2024.

10.

Prin Încheierea din 19 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.325/90/2024, Tribunalul Vâlcea - Secția a II-a civilă a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă, prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din

fonduri publice, în raport de prevederile art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, coroborate cu prevederile art. III pct. 3, art. V alin. (1) și art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, majorarea de 5% de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice începând cu data de 1.01.2024, față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023, se aplică și personalului ce deține calitatea de funcționar public în cadrul centrelor județene APIA sau doar funcționarilor publici din cadrul APIA - aparat central

11.

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu nr. 2.034/1/2024, dosarul fiind conexat la Dosarul nr. 2.020/1/2024.

12.

Prin Încheierea din 18 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 2.618/102/2024, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă, începând cu data de 1 ianuarie 2024, stabilirea salariului de bază pentru funcționarii publici din cadrul structurilor teritoriale subordonate Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură se realizează doar în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învățământ și alte sectoare de activitate bugetară sau sunt aplicabile și dispozițiile art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene

13.

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu nr. 2.104/1/2024, dosar conexat la Dosarul nr. 2.020/1/2024.

14.

Prin încheierile din 30 septembrie 2024, pronunțate în dosarele nr. 1.766/107/2024 și nr. 1.778/107/2024, Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Modalitatea de aplicare a majorării salariale de 5% prevăzute de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 în situația salariaților aflați în structurile subordonate Inspecției Muncii care au beneficiat de majorarea salariilor potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023, începând cu data de 1.01.2024, ca urmare a modificării prin art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 a anexei nr. VIII cap. I lit. A pct. I - asterixul *) din Legea nr. 153/2017, prin raportare și la principiile consacrate de art. 6 lit. b) și c) din Legea nr. 153/2017

15.

Sesizările au fost înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu nr. 2.141/1/2024 și nr. 2.145/1/2024, dosarele fiind conexate la Dosarul nr. 2.020/1/2024.

16.

Prin Încheierea din 17 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 2.952/102/2024, Tribunalul Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă introducerea prin art. III pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, a funcționarilor din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și structurilor subordonate, cum este situația reclamanților, în anexa nr. VIII, la capitolul I litera A punctul I a Legii nr. 153/2017 poate fi apreciată ca având efectul unei majorări salariale cu consecința excluderii acestora de la aplicarea prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, astfel cum prevăd dispozițiile art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024

17.

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu nr. 2.146/1/2024, dosar conexat la Dosarul nr. 2.020/1/2024.

18.

Prin încheierile din 19 septembrie 2024, pronunțate în dosarele nr. 1.771/107/2024, nr. 1.772/107/2024 și nr. 1.777/107/2024, și prin Încheierea din 20 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.768/107/2024, Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Modalitatea de interpretare și aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023 cu referire la art. 6 lit. b) și c) din Legea nr. 153/2017 în materia salarizării funcționarilor publici din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, în sensul dacă stabilirea salariului acestei categorii de personal prin aplicarea art. III pct. 3, art. V și art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 se va face prin raportare la salariul, majorat cu 5% prin aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023, de care beneficiază la 1 ianuarie 2024 funcționarul public cu același grad profesional, din aceeași clasă de salarizare și cu aceeași gradație din cadrul Inspecției Muncii sau prin raportare la salariul de la nivelul lunii decembrie 2023 de care beneficia personalul din cadrul Inspecției Muncii, respectiv fără aplicarea majorării de 5% acordată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023

19.

Sesizările au fost înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu nr. 2.281/1/2024, nr. 2.282/1/2024, nr. 2.283/1/2024 și nr. 2.367/1/2024, dosarele fiind conexate la Dosarul nr. 2.020/1/2024.

20.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023)

Articolul I
(1)Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice potrivit prevederilor legale în vigoare se majorează cu 5% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023. (…)
(7)Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru personalul care a beneficiat de majorarea salariilor de bază prin aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2023 privind consolidarea capacității instituționale a Ministerului Finanțelor, exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări specifice, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, respectiv aplicarea Legii nr. 371/2023 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătății, precum și pentru personalul din sistemul de justiție pentru care în cursul anului 2023, prin acte administrative ale ordonatorilor de credite, au fost stabilite majorări ale salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare, în anul 2024, începând cu data de 1 ianuarie, nivelul salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare se menține la
nivelul stabilit pentru luna decembrie 2023“ (introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri bugetare [Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2023]).

21.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învățământ și alte sectoare de activitate bugetară (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023)

Articolul I
Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, salariile de bază ale personalului din învățământ se stabilesc conform anexei la prezenta ordonanță de urgență.
Articolul II
(1)Începând cu salariile aferente lunii ianuarie 2024, prin derogare de la dispozițiile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, salariile de bază pentru personalul didactic auxiliar din cadrul bibliotecilor centrale universitare, personalul Bibliotecii Naționale a României și Bibliotecii Academiei Române, precum și pentru celelalte categorii de funcții prevăzute în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, și care au calitatea de personal didactic auxiliar, conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, și Legii învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, și care își desfășoară activitatea în sistemul național de învățământ și care nu se regăsesc în anexa prevăzută la art. I se majorează cu 8% față de nivelul salariilor de bază aflate în plată în luna decembrie 2023, respectiv se majorează cu 12% începând cu salariile aferente lunii iunie 2024 față de nivelul salariilor de bază aflate în plată în luna decembrie 2023.
(2)Începând cu salariile aferente lunii ianuarie 2024, prin derogare de la dispozițiile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, salariile de bază pentru personalul administrativ/nedidactic din sistemul național de învățământ se majorează, începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu 250 de lei față de nivelul salariilor de bază la gradația 0 de vechime în muncă din luna decembrie 2023, respectiv se majorează cu 450 de lei începând cu salariile aferente lunii iunie 2024 față de nivelul salariilor de bază la gradația 0 de vechime în muncă din luna decembrie 2023.
(3)Începând cu salariile aferente lunii ianuarie 2024, prin derogare de la dispozițiile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, salariile de bază ale personalului din instituțiile și unitățile care funcționează în subordinea sau în coordonarea Ministerului Educației, altul decât cel prevăzut la alin. (1) și (2), se majorează cu 8% față de nivelul salariilor de bază din luna decembrie 2023, respectiv se majorează cu 12% începând cu salariile aferente lunii iunie 2024 față de nivelul salariilor de bază din luna decembrie 2023.
Articolul III
Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
(…) 3. La anexa nr. VIII, la capitolul I litera A punctul I, asteriscul „*)“ se modifică și va avea următorul cuprins:
„*) Funcții publice de stat, stabilite și avizate potrivit legii în cadrul aparatului Administrației Prezidențiale, al Parlamentului, al Guvernului, al ministerelor, al Academiei Române, al Avocatului Poporului, al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Consiliului Concurenței, al Curții de Conturi, al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, al Consiliului Național al Audiovizualului, al Consiliului Legislativ, al Casei Naționale de Pensii Publice și structurilor subordonate, al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și structurilor subordonate, al Inspecției Muncii și structurilor subordonate, al Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială și structurilor subordonate, al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și structurilor subordonate, al Institutului Național de Statistică și structurilor subordonate, al Ministerului Sănătății și direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, al Ministerului Culturii și direcțiilor pentru cultură județene și a municipiului București, al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și structurilor subordonate, al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și structurilor subordonate, al Autorității pentru Reformă Feroviară, al Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală și unităților subordonate, al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, al organismelor intermediare pentru programe operaționale, precum și pentru funcțiile publice corespunzătoare înalților funcționari publici din cadrul instituției prefectului.“ (…).
Articolul V
(1)Diferențele salariale pentru funcțiile din cadrul structurilor subordonate ale Casei Naționale de Pensii Publice, Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspecției Muncii, Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Institutului Național de Statistică, precum și din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, direcțiilor pentru cultură județene și a municipiului București și instituțiilor prefectului, rezultate din prevederile art. III pct. 3 și 4 și ale art. IV, se aplică în două tranșe egale, începând cu 1 ianuarie 2024 și 1 iunie 2024, la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023, fără a depăși salariile aflate în plată la structurile supraordonate. (…).
Articolul VI
Personalul bugetar care beneficiază de majorările prevăzute în prezenta ordonanță de urgență nu intră sub incidența prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu excepția situației în care din aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență rezultă o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, situație în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023.

22.

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017)

Principii

Art. 6 – Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bază următoarele principii:
(…) b) principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare și instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție;
c)principiul egalității, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală; (…)
Modul de stabilire a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare
Articolul 12
(…) (2) Începând cu anul 2023, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție și indemnizațiile de încadrare se stabilesc prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele nr. I-VIII cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare.

23.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare (Codul administrativ)

Articolul 383Categorii de funcții publice
(1)Funcțiile publice se clasifică după cum urmează:
a)funcții publice generale și funcții publice specifice;
b)funcții publice din clasa I, funcții publice din clasa a II-a, funcții publice din clasa a III-a;
c)funcții publice de stat, funcții publice teritoriale și funcții publice locale.
(2)Funcțiile publice generale reprezintă ansamblul atribuțiilor și responsabilităților cu caracter general și comun tuturor autorităților și instituțiilor publice, în vederea realizării competențelor lor generale.
(3)Funcțiile publice specifice reprezintă ansamblul atribuțiilor și responsabilităților cu caracter specific unor autorități și instituții publice, în vederea realizării competențelor lor specifice, sau care necesită competențe și responsabilități specifice.
Articolul 385Funcțiile publice de stat, teritoriale și locale
(1)Funcțiile publice de stat sunt funcțiile publice stabilite, potrivit legii, în cadrul ministerelor, organelor de specialitate ale administrației publice centrale, structurilor de specialitate ale Administrației Prezidențiale, structurilor de specialitate ale Parlamentului României, autorităților publice autonome prevăzute în Constituția României și altor autorități administrative autonome, precum și în cadrul structurilor autorității judecătorești.
(2)Funcțiile publice teritoriale sunt funcțiile publice stabilite, potrivit legii, în cadrul instituției prefectului, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale, precum și instituțiilor publice din teritoriu, aflate în subordinea/coordonarea/sub autoritatea Guvernului, a ministerelor și a celorlalte organe ale administrației publice centrale.
(3)Funcțiile publice locale sunt funcțiile publice stabilite, potrivit legii, în cadrul aparatului propriu al autorităților administrației publice locale și al instituțiilor publice subordonate acestora.

24.

Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale cu nr. 20.154/3/2024, reclamanții AAA ș.a. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel P. și Tribunalul B. pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună:

(i)majorarea cu 5% a cuantumului brut al salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare brute lunare față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023, începând cu data de 01.01.2024 și în continuare, pentru viitor, astfel cum este prevăzut de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023;

(ii)obligarea pârâților la plata diferenței rezultate ca urmare a majorării cu 5% a cuantumului salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare brute lunare față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023 și salariile efectiv plătite, începând cu data de 01.01.2024 și în continuare;

(iii)actualizarea sumelor astfel datorate cu rata inflației și corectarea lor cu rata dobânzii legale penalizatoare, de la data scadenței la data plății efective.

25.

În motivare, reclamanții au arătat, în esență, că au calitatea de personal auxiliar și conex în cadrul Tribunalului B., iar prin actele (deciziile) administrative de salarizare emise în anul 2023 de către toți angajatorii din sistemul de justiție drepturile salariale pentru întreg personalul au fost calculate prin raportare la o VRS de 605,225 lei, fără a fi afectate de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017.

26.

Însă, aceste drepturi salariale sunt cele aferente lunii decembrie 2017, în fapt nefiind acordată nicio majorare salarială. Reclamanții susțin că drepturile lor salariale au rămas la același nivel și ulterior emiterii deciziilor administrative de salarizare, nerealizându-se, așadar, nicio majorare salarială. În realitate, au fost puse în executare niște hotărâri judecătorești prin care au fost recunoscute și recalculate corect drepturile salariale anterior calculate eronat.

27.

Apreciază că nu le sunt aplicabile dispozițiile art. I alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, astfel cum acestea au fost introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2023, precizând, totodată, că, la momentul promovării acțiunii, nu beneficiază de majorarea cu 5% a indemnizației de încadrare brute lunare, spre deosebire de alți angajați plătiți din fonduri publice.

28.

În susținerea argumentelor de mai sus au fost invocate și dispozițiile art. 6 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017, care consacră principiul nediscriminării, precum și Hotărârea din 16 iunie 2020, pronunțată în Cauza C-634/19 P de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

29.

Pârâții nu au formulat întâmpinare.

30.

Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

Dosarul nr. 1.325/90/2024

31.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea - Secția a II-a civilă cu nr. 1.325/90/2024, reclamanții BBB ș.a. au solicitat: anularea deciziilor emise la data de 12.02.2024, prin care se „modifică“ prevederile art. 1 din deciziile emise la data de 31.01.2024, fiind stabilite drepturile salariate prin eliminarea prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 (majorare salarială 5%); menținerea deciziilor emise la data de 31.01.2024 ca fiind temeinice și legale; obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale reprezentând diferența între cele două decizii de salarizare, respectiv drepturile salariale de care ar fi trebuit să beneficieze potrivit deciziilor de salarizare inițiale, din data de 31.01.2024, și drepturile salariale acordate ca urmare a emiterii deciziilor din data de 12.02.2024, începând cu data de 1.01.2024 și până la data plății efective; obligarea pârâtei să procedeze la actualizarea cu indicele de inflație și cu dobânda legală a sumei sus-menționate, începând cu data plății salariului aferent lunii ianuarie 2024 și până la data plății efective.

32.

Prin întâmpinarea depusă, pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Vâlcea (A.P.I.A. - C.J. Vâlcea) a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.

33.

Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

Dosarul nr. 2.618/102/2024

34.

Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal cu nr. 2.618/102/2024, modificată la 26.04.2024, reclamantul Sindicatul Național A.P.I.A. (S.N. A.P.I.A.), în numele și pentru membrii de sindicat CCC ș.a., în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Mureș (A.P.I.A. - C.J. Mureș), a solicitat:

(i)anularea deciziilor individuale emise pentru fiecare reclamant în parte, la data de 12.02.2024, prin care se stabilesc, în mod eronat, drepturile salariate ale reclamanților, începând cu 1.01.2024, fără aplicarea procentului de 5% prevăzut de art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023;

(ii)obligarea pârâtei la emiterea unor noi decizii care să cuprindă și majorarea în procent de 5% la salariul de bază de care a beneficiat structura supraordonată și de care ar fi trebuit să beneficieze și reclamanții în două tranșe egale potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023;

(iii)obligarea pârâtei la plata despăgubirilor bănești stabilite ca diferență între cele două decizii, reprezentând drepturi salariale de care reclamanții ar fi trebuit să beneficieze începând cu data de 1.01.2024 și până la plata efectivă;

(iv)obligarea pârâtei să procedeze la actualizarea cu indicele de inflație și cu dobânda legală a sumelor menționate la pct. (ii), începând cu data plății salariului aferent lunii ianuarie 2024 și până la data plății efective.

35.

Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

36.

Prin Sentința nr. 349/2024 din 28 mai 2024, Tribunalul Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de S.N. A.P.I.A.

37.

În considerentele sentinței sus-menționate, instanța de fond a reținut, în esență, argumentele prezentate în continuare.

38.

Deși în cazul egalizării salariilor structurilor subordonate la nivelul structurii centrale nu se face referire, în mod expres, la „majorare“ (ca în cazul personalului didactic, personalului administrativ/nedidactic din sistemul național de învățământ ori personalului din instituțiile și unitățile care funcționează în subordinea sau în coordonarea Ministerului Educației), ci doar la „diferențele salariale“, este evident că și în cazul diferențelor salariale suntem tot în prezența unei majorări (respectiv creștere a salariului), astfel încât va opera excluderea prevăzută de art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023.

39.

Dacă s-ar interpreta total contrar înțelesului termenului de majorare ca fiind o creștere a salariului, respectiv în sensul că „diferențele salariale (în plus)“ nu ar reprezenta majorări salariale și nu ar opera excluderea prevăzută de art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, aplicându-se, în speță, și majorarea de 5% prevăzută de art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, tot nu s-ar ajunge la o egalizare a salariilor de bază la nivel central și local, întrucât:

–începând cu 1.01.2024 s-ar aplica:

–pentru structura centrală: majorarea de 5% aplicată la nivelul salariului aferent structurii centrale din decembrie 2023;

–pentru structurile teritoriale:

–majorarea de 5% aplicată la nivelul salariului aferent structurii teritoriale din decembrie 2023;

–50% din diferența între structura centrală și cele teritoriale la nivelul lunii decembrie 2023;

–începând cu 1.06.2024, structurile teritoriale ar beneficia în total de:

–majorarea de 5% aplicată la nivelul salariului aferent structurii teritoriale din decembrie 2023;

–100% din diferența între structura centrală și cele teritoriale la nivelul lunii decembrie 2023.

40.

Prin urmare, chiar dacă s-ar accepta aplicarea în speță și a art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, nici în data de 1.06.2024 nu ar exista o egalizare între salariile de bază la nivel central și teritorial, întrucât:

–salariul de bază la nivel central ar fi compus din salariul aferent structurii centrale din decembrie 2023 + 5% din salariul aferent structurii centrale din decembrie 2023;

–salariul de bază la nivel teritorial ar fi compus din salariul aferent structurii centrale din decembrie 2023 + 5% din salariul aferent structurii teritoriale din decembrie 2023 (evident mai mic decât cel aferent structurii centrale).

41.

Modul de reglementare a drepturilor salariale prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 conduce la concluzia că, ulterior acordării majorării de 5% prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, pentru majoritatea personalului plătit potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, legiuitorul a înțeles să își schimbe politica de salarizare prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 și să acorde alte creșteri salariale prin aducerea la același nivel a salariilor de bază din structurile centrale și teritoriale, excluzând însă personalul la care se referă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 de la beneficiile stabilite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023.

42.

Totodată, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 nu s-a urmărit egalizarea reală a salariilor de bază la nivel central și local, întrucât, cunoscându-se intrarea în vigoare a majorării de 5% de la 1.01.2024, dacă ar fi dorit o egalizare reală, legiuitorul ar fi stabilit că egalizarea ce va produce efecte din 1.01.2024 se va raporta la salariul de bază aferent lunii ianuarie 2024, lucru care nu s-a întâmplat.

43.

Așadar, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 a avut ca scop real doar diminuarea diferențelor dintre salariile de bază din structurile centrale și teritoriale, iar nu egalizarea acestora, personalul ce face parte din structurile teritoriale ale A.P.I.A. fiind exclus de la majorarea de 5% prevăzută de art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023.

44.

Nu se poate susține existența unei discriminări în cazul în care emitentul actului administrativ a acționat în limitele Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023, având același mod de acțiune în cazul tuturor destinatarilor acestuia, toți destinatarii făcând parte din structura teritorială a A.P.I.A.

45.

Deși legiuitorul a urmărit creșterea salariilor de bază aferente funcțiilor publice teritoriale, nu a urmărit excluderea oricăror diferențieri între funcțiile publice de stat și cele teritoriale din cadrul A.P.I.A. și al structurilor subordonate, creșterea de 5% aplicabilă, în cazul de față, doar funcțiilor din cadrul structurii centrale a A.P.I.A. asigurând respectarea principiului ierarhizării sistemului de salarizare atât pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate (potrivit aprecierii legiuitorului), conform art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017.

46.

În susținerea motivelor prezentate în cele de mai sus a fost invocată și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 80 din 11 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2024.

47.

Împotriva sentinței indicate la paragraful 36 de mai sus a formulat recurs S.N. A.P.I.A., acesta fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

48.

Instanța de trimitere judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

Dosarul nr. 1.766/107/2024

49.

Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență cu nr. 1.766/107/2024 reclamantul DDD, în contradictoriu cu Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba (I.T.M. Alba), a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună:

(i)anularea Deciziei nr. aa din 31.01.2024 și a Răspunsului la contestație nr. bbbb/18.03.2024, emise de I.T.M. Alba, prin care s-a stabilit salariul de bază al reclamantului începând cu data de 1.01.2024, ca urmare a aplicării dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului României nr. 128/2023, ca nelegale;

(ii)obligarea pârâtului să emită o nouă decizie de stabilire a salariului de bază, începând cu data de 1.01.2024, cu respectarea dispozițiilor art. III pct. 3 și art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, precum și a principiilor consacrate la art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin care salariul de bază să fie stabilit prin raportare la salariul de care beneficiază funcționarul public cu aceeași clasă, același grad profesional și aceeași gradație din cadrul Inspecției Muncii, începând cu data de 01.01.2024;

(iii)obligarea pârâtului la plata diferențelor salariale, conform art. V alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023;

(iv)obligarea pârâtului să întreprindă demersurile necesare la nivelul Inspecției Muncii București în vederea bugetării sumelor necesare punerii în plată a acestei decizii de stabilire a salariului de bază și a diferențelor salariale;

(v)obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

50.

În motivare, reclamantul a arătat că, prin Decizia nr. aa/31.01.2024 emisă de I.T.M. Alba, i s-a stabilit salariul de bază începând cu data de 1.01.2024, ca urmare a punerii în aplicare a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023, drepturile salariale fiind calculate prin raportare la dispozițiile art. III pct. 3, art. V alin. (1) și art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, coroborate cu anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. I lit. e) și pct. 3 și 5 din nota corespunzătoare anexei nr. VIII cap. I lit. A pct. I din Legea-cadru nr. 153/2017.

51.

Împotriva modului de calcul al salariului de bază stabilit prin această decizie, în temeiul art. 37 din Legea-cadru nr. 153/2017, reclamantul a formulat contestație, înregistrată la I.T.M. cu nr. cccc/20.02.2024, prin care a solicitat ca, începând cu 1.01.2024, salariul de bază să fie calculat prin raportare la salariul similar de care beneficiază, de la 1.01.2024, funcționarul public cu aceeași clasă, același grad profesional și aceeași gradație din cadrul Inspecției Muncii, cu respectarea dispozițiilor art. III pct. 3 și ale art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, precum și a dispozițiilor art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017.

52.

Prin răspunsul la contestație, I.T.M. Alba a respins contestația reclamantului, motivat de faptul că prin Adresa nr. xxxDPS/4718RG/11.03.2024, primită ca răspuns la Adresa I.T.M. nr. yyyy/22.02.2024, înregistrată la Direcția de politici salariale, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (M.M.S.S.) precizează că salariații aflați în structurile subordonate acestui minister, care au beneficiat de majorarea salariilor potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023, nu beneficiază de majorarea salariilor de bază cu 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023.

53.

Potrivit susținerilor reclamantului, decizia atacată și răspunsul la contestația formulată sunt nelegale, întrucât, prin dispozițiile art. III pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 a fost modificată Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul modificării anexei nr. VIII cap. I lit. A pct. l, respectiv asterixul „*)“ - Salarii pentru administrația publică centrală, prin includerea unor instituții teritoriale subordonate unor instituții centrale, expres nominalizate de legiuitor, în grila de salarizare aplicabilă pentru administrația publică centrală și salarizarea funcționarilor publici din aceste instituții teritoriale similar cu salarizarea funcționarilor publici din cadrul instituțiilor centrale coordonatoare.

54.

Sub aspectul salarizării, începând cu 1.01.2024, prin modificarea legislativă, funcționarii publici din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, subordonate Inspecției Muncii, se regăsesc în anexa nr. VIII cap. I lit. A din Legea-cadru nr. 153/2017, la „Salarii pentru administrația publică centrală“.

55.

Față de aceste dispoziții legale și prin raportare la dispozițiile art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, funcționarii publici din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă trebuie să fie salarizați similar cu funcționarii publici din cadrul Inspecției Muncii.

56.

Motivul emiterii actului normativ și voința legiuitorului rezultă din Nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023, coroborată cu punctul de vedere al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale transmis Federației Sindicatelor din Ministerul Muncii și Solidarității Sociale cu Adresa înregistrată cu nr. ddDSP/11.01.2024.

57.

Cu privire la modul de stabilire a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, cu data de 1.01.2024, reclamantul a invocat prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 coroborate cu cele ale art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023.

58.

Reclamantul a mai învederat că egalizarea salariilor de bază ale inspectorilor din cadrul I.T.M. Alba s-a făcut în luna ianuarie, dar la nivelul salariilor de baza ale inspectorilor din Inspecția Muncii din luna decembrie 2023, care nu includ majorarea de 5% acordată acestora în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023.

59.

Raportat la prevederile art. III pct. 3 și la cele ale art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, reclamantul arată că, pentru egalizarea salariilor din cele două instituții, este necesar ca funcționarilor din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă să le fie acordate „diferențe salariale“ calculate prin raportarea la salariile de bază de care beneficiază funcțiile similare din cadrul Inspecției Muncii la data de 1.01.2024, iar acordarea acestor diferențe să se facă în două tranșe egale.

60.

Art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 face trimitere la „salariul de bază aferent lunii decembrie 2023“. Această trimitere se referă la salariile funcționarilor din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, la aceste salarii urmând să se adauge diferențele salariale, prin compararea cu salariile din cadrul Inspecției Muncii cuvenite de la 1.01.2024.

61.

Reclamantul a învederat că Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba, prin decizia atacată, în mod greșit a stabilit salariul de bază, începând cu 1.01.2024, prin raportarea diferențelor salariale la salariile de bază aferente lunii decembrie 2023 din cadrul Inspecției Muncii, în loc de salariile de bază aferente lunii ianuarie 2024.

62.

I.T.M. Alba a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate de către reclamant.

63.

Pârâtul a precizat că salariații I.T.M. Alba, inclusiv reclamantul, nu au beneficiat de procentul de 5% potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023, deoarece legiuitorul a prevăzut expres faptul că personalul bugetar care beneficiază de majorările prevăzute în prezenta ordonanță de urgență nu intră sub incidența prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 115/2023 (...) cu excepția situației în care din aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență rezultă o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, situație în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023.

64.

Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

Dosarul nr. 1.778/107/2024

65.

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență cu nr. 1.778/107/2024, reclamanta EE, în contradictoriu cu I.T.M. Alba, a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună:

(i)anularea Deciziei nr. ee/31.01.2024 și a Răspunsului la contestație cu nr. ffff/18.03.2024, emise de I.T.M. Alba, prin care s-a stabilit salariul de bază al reclamantei începând cu data de 1.01.2024, ca urmare a aplicării dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023, ca nelegale;

(ii)obligarea pârâtului să emită o nouă decizie de stabilire a salariului de bază, începând cu 1.01.2024, cu respectarea dispozițiilor art. III pct. 3 și art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, precum și cu principiile consacrate la art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin care salariul de bază să fie stabilit prin raportare la salariul de care beneficiază funcționarul public cu aceeași clasă, același grad profesional și aceeași gradație din cadrul Inspecției Muncii, începând cu 1.01.2024;

(iii)obligarea pârâtului la plata diferențelor salariale, conform art. V alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023;

(iv)obligarea pârâtului să întreprindă demersurile necesare la nivelul Inspecției Muncii București în vederea bugetării sumelor necesare punerii în plată a acestei decizii de stabilire a salariului de bază și a diferențelor salariale;

(v)obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

66.

În motivare, reclamanta a arătat că I.T.M. Alba a emis Decizia nr. ee/31.01.2024, prin care s-a stabilit salariul de bază al reclamantei, începând cu 1.01.2024, ca urmare a punerii în aplicare a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023. Drepturile salariale s-au calculat prin raportare la dispozițiile art. III pct. 3, art. V alin. (1) și art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, coroborat cu anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. I lit. e) și pct. 3 și 5 din nota corespunzătoare anexei nr. VIII cap. I lit. A pct. I din Legea-cadru nr. 153/2017.

67.

Împotriva modului de calcul al salariului de bază stabilit prin decizia sus-menționată, în temeiul art. 37 din Legea-cadru nr. 153/2017, reclamanta a formulat contestație, înregistrată la I.T.M. cu nr. gggg/19.02.2024, prin care a solicitat ca, începând cu 1.01.2024, salariul de bază să fie calculat prin raportare la salariul similar de care beneficiază la 1.01.2024 funcționarul public cu aceeași clasă, același grad profesional și aceeași gradație din cadrul Inspecției Muncii, cu respectarea dispozițiilor art. III pct. 3 și ale art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, precum și a dispozițiilor art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017.

68.

Prin răspunsul la contestație, I.T.M. Alba a respins contestația reclamantului, motivat de faptul că prin Adresa nr. xxxDPS/4718RG/11.03.2024, primită ca răspuns la Adresa I.T.M. nr. yyyy/22.02.2024, înregistrată la Direcția de politici salariale, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale precizează că salariații aflați în structurile subordonate acestui minister, care au beneficiat de majorarea salariilor potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023, nu beneficiază de majorarea salariilor de bază cu 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023.

69.

În esență, argumentele formulate de reclamantă în susținerea cererii de chemare în judecată sunt similare cu cele formulate de reclamantul din Dosarul nr. 1.766/107/2024 aflat pe rolul Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență.

70.

I.T.M. Alba a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate de către reclamantă, motivele invocate fiind similare cu cele invocate în cadrul Dosarului nr. 1.766/107/2024 prezentat în cele de mai sus.

71.

Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

Dosarul nr. 2.952/102/2024

72.

Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal cu nr. 2.952/102/2024, reclamantul S.N. A.P.I.A., în numele și pentru membrii de sindicat FFF ș.a., în contradictoriu cu pârâta A.P.I.A. - C.J. Mureș, a solicitat, printre altele, obligarea pârâtei la emiterea unor noi decizii individuale pentru fiecare reclamant care să cuprindă și majorarea în procent de 5% la salariul de bază de care a beneficiat structura supraordonată A.P.I.A. - Aparat central, în 2 tranșe egale, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023.

73.

S-a precizat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 introduce o majorare indiscutabilă a salariilor categoriilor de personal prevăzut la art. I alin. (1), uniform și cu aplicabilitate generală, iar Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 reglementează, tot prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, o stabilire a salariilor de bază din domeniul conform anexei la actul normativ (art. l), respectiv unele majorări (în sumă concretă sau în procente, cum sunt cele de 8%, 12% conform art. II).

74.

Din cele două acte normative rezultă că prevederile art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 sunt în corespondență clară cu art. I alin. (3) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, respectiv le înlocuiesc, în temeiul interpretării succesiunii în timp a actelor normative, având același obiect de reglementare. La art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 se folosește, desigur, într-un stil clar, adecvat normelor de tehnică legislativă, sintagma „salariile se majorează“, deoarece este de esența unei majorări la nivelul unui domeniu de activitate stabilirea unui procent aplicat la salariile care urmează a fi majorate, iar prin excepție, stabilirea unei sume identificate în cuantum fix. Pe de altă parte, din titlul celui de-al doilea act normativ indicat se deduce că obiectul de reglementare privește „și alte sectoare bugetare“.

75.

Aceste măsuri privind salarizarea din alte sectoare bugetare, conform art. III pct. 4, privește modificarea anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, cap. I lit. A pct. I, prin introducerea la asteriscul „*“, în cadrul enumerării instituțiilor care urmează a fi remunerate conform clasificării funcțiilor de stat, și a personalului „(…) Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și structurilor subordonate“. Astfel, se produce, prin această modificare legislativă, o aliniere a salariilor din cadrul A.P.I.A. - centrele județene la salariile din structura centrală.

76.

Cu toate acestea, la nivelul instituției centrale a A.P.I.A., la 12.02.2024, pârâta angajatoare a emis deciziile de stabilire a drepturilor salariale începând cu 1.01.2024, fără a include în cuantumul salariului de bază majorarea de 5%, unitar stabilită la nivelul sectorului bugetar, conform art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, invocând prevederile art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023.

77.

Pârâta A.P.I.A. - C.J. Mureș a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

78.

În motivare s-a arătat că, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, act emis ulterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023, au fost acordate majorări salariale diferite pentru anumite categorii de personal bugetar, prin excepție de la dispozițiile art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, cărora nu li se aplicau aceste prevederi legale, având în vedere precizarea expresă că nu intră sub incidența prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023.

79.

Pârâta a mai arătat că, pentru claritatea și precizia normei, Consiliul Legislativ recomandă revederea sintagmei „diferențe salariale rezultate din prevederile art. III, IV și V (...)“, în sensul indicării instituțiilor nou-introduse în cuprinsul actualelor art. III și IV, care, astfel, vor beneficia de o majorare a salariilor și pentru care va fi necesară acordarea diferențelor salariale.

80.

Ulterior Notei Direcției juridice nr. hh/2024, A.P.I.A. - Aparat central a solicitat puncte de vedere atât Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, în calitate de inițiator al actului normativ, cât și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în calitate de ordonator principal de credite.

81.

Răspunsul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale a fost în sensul că personalul structurilor subordonate A.P.I.A. nu beneficiază de majorarea salariilor de bază de 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023.

82.

De asemenea, răspunsul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost în același sens cu interpretarea avută de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, subliniindu-se, totodată, și obligația încadrării în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu.

83.

Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

Dosarul nr. 1.771/107/2024

84.

Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență cu nr. 1.771/107/2024, formulată de reclamanta GG, în contradictoriu cu pârâtul I.T.M. Alba, s-a solicitat:

(i)anularea Deciziei nr. ii/31.01.2024 și a Răspunsului la contestație nr. jjjj/18.03.2024, emise de I.T.M. Alba, prin care s-a stabilit salariul de bază al reclamantei, începând cu 1.01.2024, ca urmare a aplicării dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023, ca nelegale;

(ii)obligarea pârâtului să emită o nouă decizie de stabilire a salariului de bază, începând cu 1.01.2024, cu respectarea dispozițiilor art. III pct. 3 și art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, precum și cu principiile consacrate la art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin care salariul de bază să fie stabilit prin raportare la salariul de care beneficiază funcționarul public cu aceeași clasă, același grad profesional și aceeași gradație din cadrul Inspecției Muncii, începând cu 1.01.2024;

(iii)obligarea pârâtului la plata diferențelor salariale, conform art. V alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023;

(iv)obligarea pârâtului să întreprindă demersurile necesare la nivelul Inspecției Muncii București în vederea bugetării sumelor necesare punerii în plată a acestei decizii de stabilire a salariului de bază și a diferențelor salariale;

(v)obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată conform dispozițiilor art. 451 și 453 din Codul de procedură civilă.

85.

Reclamanta este funcționar public - inspector de muncă clasa I, grad profesional superior, gradația 5 în cadrul I.T.M. Alba. În considerarea calității de funcționar public, reclamanta beneficiază de drepturile bănești acordate din fondurile constituite în temeiul Legii-cadru nr. 153/2017, potrivit anexei nr. VIII cap. I lit. A pct. I din această lege.

86.

I.T.M. Alba a emis Decizia nr. ii/31.01.2024, prin care s-a stabilit salariul de bază al reclamantei, începând cu 1.01.2024, ca urmare a punerii în aplicare a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023. Drepturile salariale s-au calculat prin raportare la dispozițiile art. III pct. 3, art. V alin. (1) și art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, coroborate cu anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. I lit. e) și pct. 3 și 5 din nota corespunzătoare anexei nr. VIII, cap. I lit. A pct. I din Legea-cadru nr. 153/2017. Decizia a fost comunicată la 9.02.2024.

87.

Împotriva modului de calcul al salariului de bază stabilit prin această decizie, în temeiul art. 37 din Legea-cadru nr. 153/2017, a formulat contestație reclamanta, înregistrată la I.T.M. cu nr. mmmm/19.02.2024, prin care a solicitat ca, începând cu 1.01.2024, salariul de bază să fie calculat prin raportare la salariul similar de care beneficiază la 1.01.2024 funcționarul public cu aceeași clasă, același grad profesional și aceeași gradație din cadrul Inspecției Muncii, cu respectarea dispozițiilor art. III pct. 3 și ale art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, precum și a dispozițiilor art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017.

88.

Prin răspunsul la contestație, comunicat reclamantei la 19.03.2024, I.T.M. Alba a respins contestația acesteia, motivat de faptul că, prin Adresa nr. xxxDPS/4718RG/11.03.2024, primită ca răspuns la adresa I.T.M. nr. yyyy/22.02.2024, înregistrată la Direcția de politici salariale, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale precizează că salariații aflați în structurile subordonate acestui minister, care au beneficiat de majorarea salariilor potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023, nu beneficiază de majorarea salariilor de bază cu 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023.

89.

Potrivit susținerilor reclamantei, decizia atacată și răspunsul la contestația formulată sunt nelegale pentru motivele prezentate în continuare.

90.

Prin dispozițiile art. III pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 a fost modificată Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul modificării anexei nr. VIII cap. I lit. A pct. l, respectiv asterixul „*)“ - Salarii pentru administrația publică centrală, prin includerea unor instituții teritoriale subordonate unor instituții centrale, expres nominalizate de legiuitor, în grila de salarizare aplicabilă pentru administrația publică centrală și salarizarea funcționarilor publici din aceste instituții teritoriale similar cu salarizarea funcționarilor publici din cadrul instituțiilor centrale coordonatoare.

91.

În speță, sub aspectul salarizării, începând cu 1.01.2024, prin modificarea legislativă, funcționarii publici din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, subordonate Inspecției Muncii, se regăsesc în anexa nr. VIII cap. I lit. A din Legea-cadru nr. 153/2017, la „Salarii pentru administrația publică centrală“.

92.

Față de aceste dispoziții legale și prin raportare la dispozițiile art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin care sunt consacrate principiul nediscriminării, care elimină orice formă de discriminare și instituie un tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție, și principiul egalității, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală, funcționarii publici din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă trebuie să fie salarizați similar cu funcționarii publici din cadrul Inspecției Muncii.

93.

Motivul emiterii actului normativ și voința legiuitorului rezultă din nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023. Acesta este și punctul de vedere al M.M.S.S. transmis Federației Sindicatelor din Ministerul Muncii și Solidarității Sociale prin Adresa nr. zzDSP/11.01.2024.

94.

Sunt invocate prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 cu privire la modul de stabilire a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, începând cu 1.01.2024, arătându-se că de aceste dispoziții au beneficiat funcționarii publici din Inspecția Muncii, prin majorarea salariului de bază cu 5% conform art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023, începând cu salariul aferent lunii ianuarie. Egalizarea salariilor de bază a inspectorilor din I.T.M. Alba s-a făcut în luna ianuarie, dar la nivelul salariilor de bază ale inspectorilor din Inspecția Muncii din luna decembrie 2023, care nu includ majorarea de 5% acordată acestora în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023.

95.

Invocând dispozițiile art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, reclamanta arată că, prin acest text normativ, legiuitorul a stabilit o aplicare etapizată a egalizării salariilor din inspectoratele teritoriale de muncă cu salariile stabilite pentru funcțiile similare din Inspecția Muncii, prin calcularea diferențelor salariale rezultate din majorarea salariilor funcțiilor similare din cadrul Inspecției Muncii începând cu 1.01.2024, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023, și salariile existente la 31.12.2023 la nivelul funcțiilor din cadrul inspectoratului și apoi acordarea acestor diferențe funcționarilor din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, în două tranșe egale, respectiv, începând cu 1.01.2024 și cu 1.06.2024, astfel încât, începând cu luna iunie 2024, salariile de bază, stabilite conform grilei de la anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. 1 și aplicării art. 10 din Legea-cadru nr. 153/2017, din cele două instituții să fie egale.

96.

Interpretarea sistematică, logică și gramaticală a dispozițiilor art. III pct. 3 și art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, la care este obligat I.T.M. Alba, care face aplicarea acestor dispoziții legale, impune concluzia că pentru egalizarea salariilor din cele două instituții este necesar ca funcționarilor din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă să le fie acordate „diferențe salariale“ calculate prin raportarea la salariile de bază de care beneficiază funcțiile similare din cadrul Inspecției Muncii la 1.01.2024, iar acordarea acestor diferențe să se facă în două tranșe egale.

97.

Acest algoritm de calcul este singurul care respectă atât prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023, precum și principiul nediscriminării și egalității de tratament invocat de legiuitor. Faptul că în art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 se face trimitere la „salariul de bază aferent lunii decembrie 2023“ nu reprezintă o trimitere la salariile funcționarilor din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, la aceste salarii urmând să se adauge diferențele salariale, prin compararea cu salariile din cadrul Inspecției Muncii cuvenite de la 1.01.2024.

98.

Invocarea prevederilor art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 pentru stabilirea salariului în cadrul I.T.M. Alba prin raportare la salariile de bază aferente lunii decembrie 2023, în loc de cele aferente lunii ianuarie 2024, din cadrul Inspecției Muncii, nu poate fi acceptată, dispoziția legală fiind dată pentru a evita majorări salariale succesive începând cu 1.01.2024, în temeiul a două acte normative diferite.

99.

Tocmai din această cauză, legiuitorul face precizarea, la art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, că la acordarea celor două tranșe egale a diferențelor salariale pentru funcționarii din cadrul instituțiilor teritoriale nu se vor „depăși salariile aflate în plată“ (la 1.06.2024 - data acordării tranșei a doua) la structurile supraordonate.

100.

Prin aplicarea în acest fel, funcționarii din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă nu vor putea beneficia de două majorări salariale cu data de 1.01.2024 și se respectă principiul egalității cu funcționarii din cadrul Inspecției Muncii.

101.

Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii introduse de către reclamantă.

102.

Pârâtul a precizat că salariații I.T.M. Alba, inclusiv reclamanta, nu au beneficiat de procentul de 5% potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023, deoarece legiuitorul a prevăzut expres faptul că personalul bugetar care beneficiază de majorările prevăzute în prezenta ordonanță de urgență nu intră sub incidența prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 115/2023, cu excepția situației în care, din aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență rezultă o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, situație în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023.

103.

Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

Dosarul nr. 1.772/107/2024

104.

Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență cu nr. 1.772/107/2024 reclamantul HH, în contradictoriu cu I.T.M. Alba, a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună:

(i)anularea Deciziei nr. ll/31.01.2024 și a Răspunsului la contestație nr. mmmm/18.03.2024, emise de I.T.M. Alba, prin care s-a stabilit salariul de bază al reclamantului, începând cu 1.01.2024, ca urmare a aplicării dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023, ca nelegale;

(ii)obligarea pârâtului să emită o nouă decizie de stabilire a salariului de bază, începând cu 1.01.2024, cu respectarea dispozițiilor art. III pct. 3 și art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, precum și cu principiile consacrate la art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin care salariul de bază să fie stabilit prin raportare la salariul de care beneficiază funcționarul public cu aceeași clasă, același grad profesional și aceeași gradație din cadrul Inspecției Muncii, începând cu 1.01.2024;

(iii)obligarea pârâtului la plata diferențelor salariale, conform art. V alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023;

(iv)obligarea pârâtului să întreprindă demersurile necesare la nivelul Inspecției Muncii București în vederea bugetării sumelor necesare punerii în plată a acestei decizii de stabilire a salariului de bază și a diferențelor salariale;

(v)obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată conform dispozițiilor art. 451 și 453 din Codul de procedură civilă.

105.

Reclamantul este funcționar public - inspector de muncă clasa I, grad profesional superior, gradația 4 în cadrul I.T.M. Alba, iar în considerarea acestei calități beneficiază de drepturile bănești acordate din fondurile constituite în temeiul Legii-cadru nr. 153/2017, potrivit anexei nr. VIII cap. I lit. A pct. I.

106.

I.T.M. Alba a emis Decizia nr. ll/31.01.2024, prin care s-a stabilit salariul de bază al reclamantului, începând cu 1.01.2024, ca urmare a punerii în aplicare a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023. Drepturile salariale au fost calculate prin raportare la dispozițiile art. III pct. 3, art. V alin. (1) și art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, coroborate cu anexa nr. VIII, cap. I lit. A pct. I lit. e) și pct. 3 și 5 din nota corespunzătoare anexei nr. VIII cap. I lit. A pct. I din Legea-cadru nr. 153/2017. Decizia a fost comunicată la 9.02.2024.

107.

Împotriva modului de calcul al salariului de bază stabilit prin această decizie, în temeiul art. 37 din Legea-cadru nr. 153/2017, reclamantul a formulat contestație, înregistrată la I.T.M. cu nr. nnnn/19.02.2024, prin care a solicitat ca, începând cu 1.01.2024, salariul de bază să fie calculat prin raportare la salariul similar de care beneficiază la 1.01.2024 funcționarul public cu aceeași clasă, același grad profesional și aceeași gradație din cadrul Inspecției Muncii, cu respectarea dispozițiilor art. III pct. 3 și ale art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, precum și a dispozițiilor art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017.

108.

Prin răspunsul la contestație, comunicat reclamantului la 19.03.2024, I.T.M. Alba a respins contestația acestuia, motivat de faptul că prin Adresa nr. xxxDPS/4718RG/11.03.2024, primită ca răspuns la Adresa I.T.M. nr. yyyy/22.02.2024, înregistrată la Direcția de politici salariale, M.M.S.S. precizează că salariații aflați în structurile subordonate acestui minister, care au beneficiat de majorarea salariilor potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023, nu beneficiază de majorarea salariilor de bază cu 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023.

109.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a invocat aceleași apărări cu cele invocate de reclamanta din Dosarul nr. 1.771/107/2024, redate în cele de mai sus.

110.

Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat să se respingă acțiunea formulată de către reclamant.

111.

Apărările formulate de pârât sunt identice cu cele invocate în cadrul Dosarului nr. 1.771/107/2024, redate la paragraful 102 din prezenta decizie.

112.

Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

Dosarul nr. 1.777/107/2024

113.

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență cu nr. 1.777/107/2024, reclamantul II, în contradictoriu cu I.T.M. Alba, a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună:

(i)anularea Deciziei nr. oo/31.01.2024 și a Răspunsului la contestație nr. pppp/18.03.2024, emise de I.T.M. Alba, prin care s-a stabilit salariul de bază al reclamantului, începând cu 1.01.2024, ca urmare a aplicării dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023, ca nelegale;

(ii)obligarea pârâtului să emită o nouă decizie de stabilire a salariului de bază, începând cu 1.01.2024, cu respectarea dispozițiilor art. III pct. 3 și art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, precum și cu principiile consacrate la art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin care salariul de bază să fie stabilit prin raportare la salariul de care beneficiază funcționarul public cu aceeași clasă, același grad profesional și aceeași gradație din cadrul Inspecției Muncii, începând cu 1.01.2024;

(iii)obligarea pârâtului la plata diferențelor salariale, conform art. V alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023;

(iv)obligarea pârâtului să întreprindă demersurile necesare la nivelul Inspecției Muncii București în vederea bugetării sumelor necesare punerii în plată a acestei decizii de stabilire a salariului de bază și a diferențelor salariale;

(v)obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată conform dispozițiilor art. 451 și 453 din Codul de procedură civilă.

114.

Reclamantul este funcționar public - inspector de muncă clasa I, grad profesional superior, gradația 5 în cadrul I.T.M. Alba, iar, în considerarea acestei calități, acesta beneficiază de drepturile bănești acordate din fondurile constituite în temeiul Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, potrivit anexei nr. VIII cap. I lit. A pct. I.

115.

Prin Decizia nr. oo/31.01.2024, emisă de I.T.M. Alba, s-a stabilit salariul de bază al reclamantului, începând cu 1.01.2024, ca urmare a punerii în aplicare a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023. Drepturile salariale au fost calculate prin raportare la dispozițiile art. III pct. 3, art. V alin. (1) și art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, coroborat cu anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. I lit. e) și pct. 3 și 5 din nota corespunzătoare anexei nr. VIII cap. I lit. A pct. I din Legea-cadru nr. 153/2017. Decizia a fost comunicată la 9.02.2024.

116.

Împotriva modului de calcul al salariului de bază stabilit prin această decizie, în temeiul art. 37 din Legea-cadru nr. 153/2017, reclamantul a formulat contestație, înregistrată la I.T.M. cu nr. qqqq/19.02.2024, prin care a solicitat ca, începând cu 1.01.2024, salariul de bază să fie calculat prin raportare la salariul similar de care beneficiază, la 1.01.2024, funcționarul public cu aceeași clasă, același grad profesional și aceeași gradație din cadrul Inspecției Muncii, cu respectarea dispozițiilor art. III pct. 3 și ale art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, precum și a dispozițiilor art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017.

117.

Prin răspunsul la contestație, comunicat reclamantului la 19.03.2024, I.T.M. Alba a respins contestația reclamantului, motivat de faptul că, prin Adresa nr. xxxDPS/4718RG/11.03.2024, primită ca răspuns la Adresa I.T.M. nr. yyyy/22.02.2024, înregistrată la Direcția de politici salariale, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale precizează că salariații aflați în structurile subordonate acestui minister, care au beneficiat de majorarea salariilor potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023, nu beneficiază de majorarea salariilor de bază cu 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023.

118.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a invocat aceleași apărări cu cele invocate de reclamanții din dosarele nr. 1.771/107/2024 și nr. 1.772/107/2024, redate în cele de mai sus.

119.

Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii introduse de către reclamant.

120.

Apărările formulate de pârât sunt identice cu cele invocate în cadrul dosarelor nr. 1.771/107/2024 și nr. 1.772/107/2024, redate la paragraful 102 din prezenta decizie.

121.

Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

Dosarul nr. 1.768/107/2024

122.

Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență cu nr. 1.768/107/2024, reclamanta JJ, în contradictoriu cu I.T.M. Alba, a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună:

(i)anularea Deciziei nr. rr/31.01.2024 și a Răspunsului la contestație nr. ssss/18.03.2024, emise de I.T.M. Alba, prin care s-a stabilit salariul de bază al reclamantei, începând cu 1.01.2024, ca urmare a aplicării dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023, ca nelegale;

(ii)obligarea pârâtului să emită o nouă decizie de stabilire a salariului de bază, începând cu 1.01.2024, cu respectarea dispozițiilor art. III pct. 3 și art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, precum și cu principiile consacrate la art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin care salariul de bază să fie stabilit prin raportare la salariul de care beneficiază funcționarul public cu aceeași clasă, același grad profesional și aceeași gradație din cadrul Inspecției Muncii, începând cu 1.01.2024;

(iii)obligarea pârâtului la plata diferențelor salariale, conform art. V alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023;

(iv)obligarea pârâtului să întreprindă demersurile necesare la nivelul Inspecției Muncii București în vederea bugetării sumelor necesare punerii în plată a acestei decizii de stabilire a salariului de bază și a diferențelor salariale;

(v)obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată conform dispozițiilor art. 451 și 453 din Codul de procedură civilă.

123.

Reclamanta este funcționar public - inspector de muncă clasa I, grad profesional superior, gradația 5 în cadrul I.T.M. Alba. În considerarea calității de funcționar public, reclamanta beneficiază de drepturile bănești acordate din fondurile constituite în temeiul Legii-cadru nr. 153/2017, potrivit anexei nr. VIII cap. I lit. a) pct. I.

124.

Prin Decizia nr. rr/31.01.2024 emisă de I.T.M. Alba, s-a stabilit salariul de bază al reclamantei, începând cu 1.01.2024, ca urmare a punerii în aplicare a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023. Drepturile salariale au fost calculate prin raportare la dispozițiile art. III pct. 3, art. V alin. (1) și art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, coroborate cu anexa nr. VIII cap. I, lit. A pct. 1 lit. e) și pct. 3 și 5 din nota corespunzătoare anexei nr. VIII, cap. I lit. A pct. I din Legea-cadru nr. 153/2017. Decizia a fost comunicată la 9.02.2024.

125.

Împotriva modului de calcul al salariului de bază stabilit prin această decizie, în temeiul art. 37 din Legea-cadru nr. 153/2017, reclamanta a formulat contestație, înregistrată la I.T.M. cu nr. tttt/19.02.2024, prin care a solicitat ca, începând cu 1.01.2024, salariul de bază să fie calculat prin raportare la salariul similar de care beneficiază, la 1.01.2024, funcționarul public cu aceeași clasă, același grad profesional și aceeași gradație din cadrul Inspecției Muncii, cu respectarea dispozițiilor art. III pct. 3 și ale art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, precum și a dispozițiilor art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017.

126.

Prin răspunsul la contestație comunicat reclamantei la 19.03.2024, I.T.M. Alba a respins contestația acesteia, motivat de faptul că, prin Adresa nr. xxxDPS/4718RG/11.03.2024, primită ca răspuns la Adresa I.T.M. nr. yyyy/22.02.2024, înregistrată la Direcția de politici salariale, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale precizează că salariații aflați în structurile subordonate acestui minister, care au beneficiat de majorarea salariilor potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023, nu beneficiază de majorarea salariilor de bază cu 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023.

127.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a invocat aceleași apărări cu cele invocate de reclamanții din dosarele nr. 1.771/107/2024, nr. 1.772/107/2024 și nr. 1.777/107/2024, redate în cele de mai sus.

128.

Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii introduse de către reclamantă.

129.

Apărările formulate de pârât sunt identice cu cele invocate în cadrul dosarelor nr. 1.771/107/2024, nr. 1.772/107/2024 și 1.777/107/2024, redate la paragraful 102 din prezenta decizie.

130.

Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

131.

Prin Încheierea de ședință din 17 septembrie 2024, instanța de trimitere a reținut că: sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; de dezlegarea acestei chestiuni de drept depinde în tot soluționarea cauzei de față; din verificările efectuate rezultă că asupra acestei probleme de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a mai pronunțat; problema de drept menționată nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici nu face obiectul unei sesizări pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în curs de soluționare; în ceea ce privește caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum și dificultatea completului în a-și însuși o anumită interpretare, spre deosebire de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu impune o astfel de condiție, completul învestit cu soluționarea unei chestiuni ce ține de salarizarea personalului plătit din fonduri publice fiind obligat, în măsura în care Înalta Curte de Casație și Justiție nu a lămurit deja problema de drept incidentă, să sesizeze această instanță.

Dosarul nr. 1.325/90/2024

132.

Prin Încheierea de ședință din 19 septembrie 2024, instanța de trimitere a reținut că: sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind faptul că, în cauză, este vorba despre un proces privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice; asupra acestor chestiuni de drept, de a căror lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

Dosarul nr. 2.618/102/2024

133.

Prin Încheierea de ședință din 18 septembrie 2024, instanța de trimitere a reținut că: sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind faptul că, în cauză, este vorba despre un proces privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice; părțile au o poziție divergentă cu privire la interpretarea sintagmelor „majorare salarială“ din art. VI, respectiv „diferențe salariale“ din cuprinsul art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023; asupra acestor chestiuni de drept, de a căror lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

Dosarul nr. 1.766/107/2024

134.

Prin Încheierea de ședință din 30 septembrie 2024, instanța de trimitere a reținut că: sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind faptul că, în cauză, este vorba despre un proces privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice; Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra problemei de drept și nici nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

135.

Tribunalul apreciază că, deși dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, față de scopul declarat al legiuitorului avut în vedere la adoptarea actului normativ, precum și față de modalitatea de reglementare, în concepția ordonanței menționate diferă condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, față de cele stabilite prin art. 519 din Codul de procedură civilă.

136.

Instanța de trimitere apreciază că singura condiție de admisibilitate a unei astfel de sesizări, în materia litigiilor privind stabilirea și/sau plata drepturilor de natură salarială sau de pensie ale personalului plătit din fonduri publice, este ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea procesului, iar această chestiune de drept să nu facă nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

137.

Odată verificată îndeplinirea acestei condiții, sesizarea este obligatorie, având în vedere modalitatea de formulare a textului, fără a se mai impune stabilirea existenței unei chestiuni de drept reale, veritabile, susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție că este necesar potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, întrucât, din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 reiese cu evidență că ceea ce a intenționat legiuitorul a fost ca instanța supremă să asigure o interpretare unitară a dispozițiilor legale supuse interpretării în litigii privind salarizarea/dreptul la pensie al personalului plătit din fonduri publice. Cât timp sesizarea se dispune cu titlu imperativ, nu este lăsată la latitudinea instanței care judecă procesul analizarea chestiunii privind dificultatea interpretării chestiunii de drept.

Dosarul nr. 1.778/107/2024

138.

Prin Încheierea de ședință din 30 septembrie 2024, instanța de trimitere a apreciat că sesizarea este admisibilă, prezentând aceleași argumente expuse în cadrul Încheierii din 30 septembrie, pronunțată în Dosarul nr. 1.766/107/2024, redate în cele de mai sus.

Dosarul nr. 2.952/102/2024

139.

Prin Încheierea din 17 septembrie 2024, instanța de trimitere a apreciat că sesizarea este admisibilă, argumentele prezentate fiind similare cu cele din încheierile de ședință pronunțate în dosarele nr. 1.766/107/2024 și nr. 1.778/107/2024, redate anterior.

Dosarul nr. 1.771/107/2024

140.

Prin Încheierea de ședință din 19 septembrie 2024, instanța de trimitere a reținut că sesizarea este admisibilă, prezentând aceleași argumente expuse în încheierile de ședință pronunțate în dosarele nr. 1.766/107/2024 și nr. 1.778/107/2024.

141.

Dosarul nr. 1.772/107/2024142. Prin Încheierea de ședință din 19 septembrie 2024, instanța de trimitere a apreciat că sesizarea este admisibilă, prezentând aceleași argumente expuse în cadrul încheierilor pronunțate în dosarele nr. 1.766/107/2024, nr. 1.778/107/2024 și nr. 1.771/107/2024.

Dosarul nr. 1.777/107/2024

143.

Prin Încheierea din 19 septembrie 2024, instanța de trimitere a apreciat că sesizarea este admisibilă, argumentele prezentate fiind aceleași cu cele din încheierile de ședință pronunțate în dosarele nr. 1.766/107/2024, nr. 1.778/107/2024, nr. 1.771/107/2024, nr. 1.772/107/2024 și nr. 1.777/107/2024, redate în cele de mai sus.

Dosarul nr. 1.768/107/2024

144.

Prin Încheierea din 20 septembrie 2024, instanța de trimitere a apreciat că sesizarea este admisibilă, argumentele prezentate fiind aceleași cu cele din încheierile de ședință pronunțate în dosarele nr. 1.766/107/2024, nr. 1.778/107/2024, nr. 1.771/107/2024, nr. 1.772/107/2024 și nr. 1.777/107/2024, redate în cele de mai sus.

145.

Părțile nu au prezentat puncte de vedere cu privire la chestiunea de drept.

Dosarul nr. 2.618/102/2024

146.

Recurentul Sindicatul Național A.P.I.A. apreciază că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu este aplicabilă în speță, precizând că instanța de trimitere are la îndemână toate instrumentele necesare soluționării cauzei, puse la dispoziție de către legiuitor, neexistând o chestiune de drept asupra căreia să se pronunțe Înalta Curte de Casație și Justiție.

147.

De asemenea, recurentul mai precizează că problema de drept pe care o ridică speța de față constă în interpretarea termenului de „majorare“ și a termenului de „diferență“, prevăzuți în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023.

148.

Intimata nu a exprimat un punct de vedere cu privire la problema de drept.

Dosarul nr. 1.766/107/2024

Dosarul nr. 1.778/107/2024

149.

În ambele dosare de mai sus, părțile au apreciat că se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, fără însă a face aprecieri cu privire la modul de dezlegare a problemei de drept.

Dosarul nr. 2.952/102/2024

150.

Prin concluziile depuse la dosarul cauzei, reclamantul a arătat că modificarea anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, prin art. III pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, conduce la emiterea actelor administrative individuale de stabilire a salariilor conform noii încadrări (pe grila de salarizare), la nivelul de salarizare a funcțiilor de stat. Prin urmare, are loc o operațiune similară celei de reîncadrare cu acordarea noului salariu corespunzător funcțiilor deținute, iar nu o operațiune de majorare a salariului, având ca bază legală un act normativ în acest sens, care ar deroga de la art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, nefiind indiferente, astfel, natura juridică și temeiul juridic al creșterii salariale, deoarece corespondența de noțiuni juridice (cu același înțeles semantic), de temei de drept, respectiv scop al reglementării trebuie să se facă exact între actele normative implicate în chestiunea de drept sesizată, adică între Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 și, respectiv, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023.

151.

Remarcând că, față de identitatea de exprimare a legiuitorului din cele două acte normative, prin scopul legiuitorului, expres prevăzut, prin unitatea de terminologie (folosirea expresiei „salariile se majorează“), atât la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, cât și la art. II și IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, precum și prin legătura mai mult decât evidentă dintre art. I alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 și art. I al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023, reclamantul apreciază că aceasta denotă, în mod evident, că exclusiv acele articole mai sus menționate sunt subsumate intenției și rezultatului urmărit de legiuitor, de majorare a salariilor începând cu luna ianuarie 2024, prin derogare de la art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017.

152.

Per a contrario, din aceleași rațiuni, art. III și V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, nefolosind în context terminologia și tehnica legislativă de redactare a actelor normative „prin derogare“, nefolosind în context nici expresia „salariile se majorează“, ci „diferențele se aplică“, actul normativ fiind ulterior Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023, având autonomie de reglementare printr-un scop calificat, rezultă că excepția de la art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, care implică neacordarea majorării de 5% cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, nu este aplicabilă personalului instituțiilor menționate la art. III (cele nou-introduse, cum este personalul A.P.I.A. din structurile teritoriale subordonate).

153.

Pârâta nu a prezentat un punct de vedere cu privire la chestiunea de drept.

Dosarul nr. 1.771/107/2024

Dosarul nr. 1.772/107/2024

Dosarul nr. 1.777/107/2024

154.

În toate cele trei dosare de mai sus, reprezentantul convențional al reclamantului a expus un punct de vedere doar în ceea ce privește admisibilitatea sesizării, arătând că se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, fără însă a face aprecieri cu privire la modul de dezlegare a problemei de drept.

155.

Pârâtul nu a prezentat un punct de vedere cu privire la sesizarea sau la problema de drept supusă dezlegării.

Dosarul nr. 1.768/107/2024

156.

Părțile au apreciat că se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, fără însă a face aprecieri cu privire la modul de dezlegare a problemei de drept.

157.

Instanța de trimitere apreciază că majorarea de 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 nu se cuvine personalului din familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“, ale cărui drepturi salariale au fost recalculate, prin acte administrative ale ordonatorilor principali de credite, prin raportare la o valoare de referință sectorială de 605,225 lei, fără a se ține cont de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017.

158.

Dispozițiile art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 instituie o excepție de la regula prevăzută de art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017.

159.

Legea-cadru nr. 153/2017 prevede la art. 38 norme privind aplicarea etapizată a actului normativ, în perioada cuprinsă între data intrării acesteia în vigoare (1 iulie 2017) și anul 2022, anexele la lege cuprinzând nivelurile de salarizare ce trebuie atinse în anul 2022.

160.

Astfel, se impunea ca drepturile salariale cuvenite personalului plătit din fonduri publice să fie stabilite, pentru perioada 1.07.2017-31.12.2022, în conformitate cu prevederile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu 1.01.2023, acestea urmând a fi calculate conform art. 12 alin. (2) din același act normativ.

161.

Dispozițiile legale anterior menționate nu au fost respectate în totalitate (pentru toți salariații din sistemul bugetar), intervenind derogarea de la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

162.

În ceea ce privește personalul din familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“, prin acte administrative ale ordonatorilor principali de credite s-a dispus stabilirea indemnizației de încadrare brute lunare prin raportare la o valoare de referință sectorială de 605,225 lei, fără a se ține cont de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 [respectiv cu depășirea salariului de bază brut lunar/indemnizației de încadrare brute lunare prevăzut(e) de lege pentru anul 2022], fiind depășit, astfel, plafonul stabilit de lege pentru anul 2022.

163.

Majorarea de 5% reglementată de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 are în vedere personalul plătit din fonduri publice ale cărui drepturi salariale se află cel mult la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022, ceea ce rezultă fără dubiu din cuprinsul art. I alin. (7) din același act normativ.

164.

Așadar, nu doar personalul din familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“ a fost exclus de la aplicarea dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, ci toate categoriile de personal plătite din fonduri publice care au beneficiat, într-un fel sau altul, de majorarea salariilor de încadrare brute lunare peste nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022.

165.

Împrejurarea că, prin actele administrative ale ordonatorilor principali de credite la care fac trimitere reclamanții, s-au recunoscut cuantumuri majorate ale drepturilor salariale începând cu data de 01.01.2018 nu are nicio relevanță sub acest aspect, câtă vreme, în anul 2023, indemnizațiile de încadrare brute lunare ale personalului din justiție depășeau nivelul prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022.

Dosarul nr. 1.325/90/2024

Dosarul nr. 2.618/102/2024

166.

În ambele dosare anterior menționate, instanța de trimitere nu a prezentat un punct de vedere cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării.

Dosarul nr. 1.766/107/2024

Dosarul nr. 1.778/107/2024

167.

În ambele dosare de mai sus, instanța de trimitere apreciază că din dispozițiile art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 reiese că se aplică majorarea de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023, prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, doar în situația în care majorarea prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 ar determina o creștere a salariilor de bază inferioară față de situația în care s-ar aplica majorarea de 5%, astfel că se impune analizarea situației în concret, în funcție de circumstanțele cauzei.

Dosarul nr. 2.952/102/2024

168.

Potrivit punctului de vedere prezentat de instanța de trimitere, din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, art. III pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, art. V și VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 rezultă că, în ceea ce îi privește pe reclamanții din prezenta cauză, prin modificările aduse anexei nr. VIII, la cap. I lit. A pct. I asteriscul „*“, la Legea-cadru nr. 153/2017 prin dispozițiile art. III pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, s-a realizat o egalizare a salariilor acestora cu salariile funcționarilor din cadrul A.P.I.A., care a determinat creșteri salariale la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023, ce urmau a fi achitate, potrivit dispozițiilor art. V din același act normativ, în două tranșe egale, începând cu 1 ianuarie 2024 și 1 iunie 2024.

169.

Cu toate că egalizarea salariilor reclamanților cu salariile funcționarilor din structura superioară celei în care aceștia sunt angajați presupune existența unor creșteri salariale, totuși situației reclamanților nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, întrucât, deși ca înțeles sintactic termenul de „creștere“ este sinonim cu cel de „majorare“, legiuitorul le-a folosit cu privire la reglementarea unor situații diferite.

170.

Astfel, din cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023 se poate observa că legiuitorul folosește sintagma „salariile se majorează“ în cadrul art. II, cu referire la personalul didactic auxiliar și personalul nedidactic din sistemul de învățământ universitar și preuniversitar, precum și în cadrul art. III pct. 1 cu referire la personalul corpului controlorilor delegați din cadrul Ministerului Finanțelor, pe când la art. III pct. 3, care îi vizează pe reclamanți, se dispune modificarea unei prevederi legislative, prin introducerea reclamanților într-o grilă de salarizare comună cu cea a funcționarilor din structura superioară, fără nicio referire expresă la majorarea salariilor acestora.

171.

Concluzia că reclamanții nu sunt excluși de la aplicarea prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 rezultă și din textul art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, unde se arată că diferențele salariale pentru funcțiile din cadrul structurilor subordonate A.P.I.A., rezultate din prevederile art. III pct. 3, se acordă eșalonat „fără a depăși salariile aflate în plată la structurile supraordonate“. O astfel de precizare, prin care se limitează salariile funcționarilor din structurile subordonate A.P.I.A. la nivelul salariilor aflate în plată în cadrul structurilor supraordonate, nu ar fi fost necesară decât în măsura în care, ulterior majorării salariilor cu 5% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023, astfel cum este prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, prin acordarea eșalonată a diferențelor salariale rezultate din aplicarea prevederilor art. III pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, s-ar depăși salariile aflate în plată la structurile supraordonate.

Dosarul nr. 1.771/107/2024

Dosarul nr. 1.772/107/2024

Dosarul nr. 1.777/107/2024

Dosarul nr. 1.768/107/2024

172.

În toate cele patru dosare indicate mai sus, instanța de trimitere a reținut că, potrivit modificărilor aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 anexei nr. VIII cap. I lit. A pct. 1 asterixul *) din Legea-cadru nr. 153/2017, unele instituții teritoriale subordonate instituțiilor centrale sunt expres incluse în grila de salarizare aplicabilă pentru administrația publică centrală, iar astfel salarizarea funcționarilor ce activează în cadrul instituțiilor teritoriale urmează a se face la nivelul funcționarilor ce activează în cadrul instituțiilor centrale.

173.

Este și cazul funcționarilor din cadrul instituției teritoriale a inspectoratelor teritoriale de muncă, prin raportare la angajații Inspecției Muncii, instituție centrală.

174.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 s-a dispus majorarea cu 5% a salariilor de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, începând cu 1 ianuarie 2024, inclusiv funcționarii ce activează în cadrul Inspecției Muncii.

175.

În cazul reclamantei, egalizarea cu salariul corespunzător unui funcționar din cadrul Inspecției Muncii s-a făcut în luna ianuarie 2024, dar la nivelul salariului avut de funcționarul din cadrul Inspecției Muncii în luna decembrie 2023, așadar fără a se lua în calcul majorarea de 5% prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023.

176.

Refuzul I.T.M. Alba de a dispune salarizarea reclamantei la nivelul salarial avut de un funcționar similar din cadrul Inspecției Muncii, cu luarea în considerare a majorării de 5% acordate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, rezidă în prevederile art. VI ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023.

177.

Cu toate acestea, raportat la principiile consacrate de art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, atât timp cât intenția legiuitorului prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023 a fost aceea de a respecta egalitatea în fața legii, în componenta salarială, respectiv de a stabili un nivel maxim al salariului pentru personalul ce beneficiază de aceleași condiții de muncă, indiferent că activează într-o instituție centrală, cum e Inspecția Muncii, sau într-o instituție teritorială, cum este I.T.M., instanța de trimitere a apreciat că interpretarea coroborată a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023 conduce la concluzia temeiniciei pretențiilor reclamantei.

178.

Prevederea de la art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 este menită să nu conducă la o majorare suplimentară cu încă 5% a veniturilor funcționarilor din structura teritorială ce se egalizează cu nivelul salarial al funcționarilor din instituția centrală (și care deja cuprinde majorarea de 5% acordată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023), dar nu poate justifica o soluție de stabilire, la nivelul lunii ianuarie 2024, a unui salariu mai mic pentru funcționarul din instituția teritorială, raportat la cel avut de funcționarul similar din instituția centrală. Pentru că o astfel de interpretare eludează chiar scopul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023, ce a urmărit tocmai salarizarea egală a acestor funcționari ce exercită atribuții similare, dar în structuri diferite (centrale, respectiv teritoriale).

179.

Curțile de apel nu au identificat practică judiciară în materie. Curțile de apel Iași și Ploiești și tribunalele Alba, București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Giurgiu, Ilfov, Teleorman și Vaslui au comunicat puncte de vedere teoretice asupra acestei chestiuni.

180.

Într-o primă orientare teoretică majoritară, nesusținută de practică judiciară, s-a apreciat că majorarea de 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 nu se cuvine categoriilor de personal plătite din fonduri publice, care au beneficiat, într-un fel sau altul, de majorarea salariilor de încadrare brute lunare peste nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022, incluzând și personalul din familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“, ale cărui drepturi salariale au fost recalculate, prin acte administrative ale ordonatorilor principali de credite, prin raportare la o valoare de referință sectorială de 605,225 lei, fără a se ține cont de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017.

181.

Această orientare teoretică se regăsește în cadrul punctelor de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, comunicate de următoarele instanțe: Curtea de Apel Iași și tribunalele Alba, București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Giurgiu, Ilfov și Vaslui.

182.

În susținerea acestei orientări teoretice au fost invocate argumentele redate în cele de mai jos.

183.

Dispozițiile art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 instituie o excepție de la regula prevăzută de art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017.

184.

Art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 cuprinde norme privind aplicarea etapizată a legii, în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare (1.01.2017) și anul 2022, anexele la lege cuprinzând și nivelurile de salarizare ce trebuie atinse în anul 2022.

185.

Prin urmare, se impunea ca drepturile salariale cuvenite personalului plătit din fonduri publice să fie stabilite, pentru perioada 1.01.2017-31.12.2022, în conformitate cu prevederile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu data de 1.01.2023, acestea urmând a fi calculate conform art. 12 alin. (2) din același act normativ.

186.

Dispozițiile normative mai sus menționate nu au fost respectate în totalitate (pentru toți salariații din sistemul bugetar), astfel încât a fost adoptată reglementarea de la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022.

187.

Situația de excepție pe care legiuitorul a prevăzut-o în acordarea procentului de majorare de 5% ar fi aceea în care din aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023 ar rezulta o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, situație în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023.

188.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 prevede derogări speciale de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017. Astfel, art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 prevede că personalul care beneficiază de majorările din ordonanța anterior menționată nu mai poate beneficia și de majorările din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, neintrând sub incidența derogării de la art. I alin. (1) din această din urmă ordonanță.

189.

În ceea ce privește personalul din familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“, prin acte administrative ale ordonatorilor principali de credite, s-a dispus stabilirea indemnizației de încadrare brute lunare prin raportare la o valoare de referință sectorială de 605,225 lei, fără a se ține cont de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, fiind depășit astfel plafonul stabilit de lege pentru anul 2022.

190.

Majorarea de 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 are în vedere personalul plătit din fonduri publice ale cărui drepturi salariale se află cel mult la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022, ceea ce rezultă, fără dubiu, din cuprinsul art. I alin. (7) din același act normativ.

191.

Așadar, nu doar personalul din familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“ a fost exclus de la aplicarea dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, ci toate categoriile de personal plătit din fonduri publice care au beneficiat, într-un fel sau altul, de majorarea salariilor de încadrare brute lunare peste nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022.

192.

Împrejurarea că, prin actele administrative ale ordonatorilor principali de credite la care fac trimitere reclamanții, s-au recunoscut cuantumuri majorate ale drepturilor salariale începând cu 1.01.2018 nu are nicio relevanță sub acest aspect, câtă vreme, în anul 2023, indemnizațiile de încadrare brute lunare ale personalului din justiție depășeau nivelul prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022.

193.

Într-o altă orientare teoretică, minoritară, nesusținută de practică judiciară, s-a apreciat că este posibilă majorarea cu 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, începând cu 1.01.2024, a indemnizației de încadrare brute lunare a personalului din familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“, stabilită prin raportare la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții, iar angajatorii nu au acordat deja această majorare.

194.

Această orientare teoretică se regăsește la nivelul Curții de Apel Ploiești și al Tribunalului Teleorman.

195.

În argumentarea punctelor de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, au fost invocate dispozițiile art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 și ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportate la Decizia nr. 43 din 16 septembrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1106 din 5 noiembrie 2024.

196.

Celelalte curți de apel nu au comunicat opinii teoretice.

197.

Curtea Constituțională nu s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. I alin. (1) și (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 sau ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2023, prin care a fost introdus alin. (7) al art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023.

198.

În mecanismele de unificare a practicii judiciare a fost identificată, ca relevantă sau în legătură cu chestiunile supuse analizei, Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 3 din 11 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 9 mai 2024, prin care, în interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, și a prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-a stabilit că drepturile acordate prin hotărâri judecătorești definitive reprezentând diferențe rezultate din utilizarea coeficienților de multiplicare prevăzuți la lit. A nr. crt. 6-13 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare, pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, au natura juridică a unor despăgubiri și, prin urmare, nu sunt incluse în cuantumul indemnizațiilor de încadrare ale magistraților și nu pot fi avute în vedere pentru stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu. Cuantumul acestor despăgubiri este supus plafonului prevăzut de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, dacă depășirea acestuia este determinată de utilizarea coeficienților de multiplicare menționați.

199.

În considerentele de la paragrafele 69 și 71 ale acestei decizii s-a reținut că „valoarea de referință sectorială este o componentă cu aplicabilitate generală, ce constituie un reper unic avut în vedere pentru calcularea indemnizațiilor de încadrare pentru întregul personal al familiei ocupaționale «Justiție», în timp ce coeficienții de multiplicare constituie elementul component în funcție de care se realizează diferențierea veniturilor judecătorilor și procurorilor, în considerarea nivelului instanței sau al parchetului la care își desfășoară activitatea ori în considerarea funcției pe care o ocupă. Altfel spus, nivelul valorii de referință sectorială este același pentru toți magistrații și tot personalul din sistemul judiciar, indiferent de nivelul instanței sau parchetului la care funcționează și de funcția ocupată, în timp ce coeficienții de multiplicare sunt distincți și reprezintă reperul care asigură dezideratul diferențierii veniturilor, în considerarea nivelului instanței sau al parchetului și a funcției ocupate, având o aplicabilitate restrânsă la sfera anumitor beneficiari. (...) Distincția dintre elementele componente ale indemnizațiilor de încadrare ale magistraților este relevantă, deoarece elementul cu aplicabilitate generală în cadrul aceleiași familii ocupaționale nu poate fi supus unei limitări, fiind un reper unic, constant și invariabil, în sensul că are aceeași valoare indiferent de gradul instanței sau al parchetului ori de funcția ocupată. Cu alte cuvinte, elementul cu aplicabilitate generală avut în vedere la calcularea indemnizațiilor de încadrare nu poate fi supus unui plafon în anumite situații concrete, particulare, deoarece s-ar înfrânge tocmai principiul egalității și principiul nediscriminării, ajungându-se, în contra legii, la aplicarea unei valori de referință sectorială distincte în cadrul aceleiași familii ocupaționale“.

200.

De asemenea, prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul Legii nr. 4 din 11 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 24 aprilie 2024, s-a stabilit, în interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, că drepturile acordate judecătorilor și procurorilor, prin hotărâri judecătorești definitive, reprezentând diferențe rezultate din utilizarea coeficienților de multiplicare prevăzuți la nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare, pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și cei din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, au natura juridică a unor despăgubiri. Cuantumul acestor despăgubiri este supus plafonului prevăzut de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, dacă depășirea acestuia este determinată de utilizarea coeficienților de multiplicare menționați. Indemnizațiile de încadrare la care se face raportarea sunt cele cuprinse în anexa nr. V cap. I din Legea-cadru nr. 153/2017 și care corespund funcției, gradului profesional, vechimii în funcție și gradației fiecărui judecător sau procuror în parte. X. Raportul asupra chestiunii de drept

201.

Prin raportul și suplimentul la raport întocmite, judecătorii-raportori au propus două soluții alternative, și anume de respingere, ca inadmisibile, a sesizărilor și, respectiv, de admitere a sesizărilor și dezlegarea chestiunilor de drept, după cum urmează:

–în ceea ce privește sesizarea formulată de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 20.154/3/2024: „În interpretarea și aplicarea art. I alin. (1) și alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, personalul din familia ocupațională «Justiție», ale cărui drepturi salariale au fost calculate, prin acte administrative ale ordonatorilor principali de credite, prin raportare la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, fără a se ține cont de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, nu beneficiază de majorarea de 5% a indemnizației de încadrare brute lunare, începând cu 1 ianuarie 2024“;

–în ceea ce privește sesizările formulate de Tribunalul Vâlcea - Secția a II-a civilă în Dosarul nr. 1.325/90/2024, de Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 2.618/102/2024, de Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență în dosarele nr. 1.766/107/2024, nr. 1.778/107/2024, nr. 1.771/107/2024, nr. 1.772/107/2024, nr. 1.777/107/2024 și nr. 1.768/107/2024 și de Tribunalul Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 2.952/102/2024: „În interpretarea și aplicarea art. III pct. 3, art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 cu trimitere la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, structurile subordonate ale A.P.I.A. și Inspecției Muncii nu beneficiază de dreptul la majorare cu 5% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023 a salariului de bază/indemnizației de încadrare brute lunare cuvenite de la 1 ianuarie 2024, cu excepția situației în care, din aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023, ar rezulta o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, situație în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023.“

202.

Admisibilitatea sesizărilor va fi circumscrisă atât condițiilor speciale instituite prin dispozițiile art. 1 și 2 ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cât și celor ce decurg din cuprinsul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă a căror incidență este atrasă ca efect al normei de trimitere din art. 4 al ordonanței de urgență sus-menționate la prevederile Codului de procedură civilă, cu ale cărei dispoziții arată că se completează.

203.

În lumina acestor dispoziții legale, condițiile de admisibilitate a unei sesizări formulate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sunt circumscrise următoarelor elemente:

–existența unei cauze în curs de judecată care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/ revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze (de dreptul muncii, de contencios administrativ și fiscal);

–instanța de trimitere să judece cauza în primă instanță ori în calea de atac;

–sesizarea să privească o chestiune de drept;

–soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept;

–chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

204.

Evaluând elementele sesizărilor, se rețin următoarele:

205.

Toate cele șase sesizări inițiale, dar și cele patru conexate ulterior provin din litigii având ca obiect revendicarea de către trei categorii profesionale distincte - personal auxiliar și conex din justiție, funcționari publici din centre județene ale A.P.I.A., funcționari publici din inspectorate teritoriale de muncă - a unuia și aceluiași drept, respectiv cel prevăzut prin art. I alin. (1) din cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023 la majorarea - începând cu data de 1 ianuarie 2024 - a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice potrivit prevederilor legale în vigoare, cu 5% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023.

206.

Fie că au acționat pe calea unor acțiuni directe, inițiate împotriva ordonatorilor de credite, prin care au solicitat obligarea acestora la majorarea cu 5% a cuantumului brut al salariului de bază/indemnizațiilor de încadrare brute lunare față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023, începând cu 1.01.2024, și la plata diferențelor rezultate (ca în cazul sesizării din Dosarul nr. 20.154/3/2024 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale) ori pe calea unor acțiuni în contestarea deciziilor emise de angajator pentru stabilirea salariilor de bază cuvenite începând cu 1.01.2024, ca urmare a aplicării dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023, dar care nu includeau majorarea de 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 (ca în cazul funcționarilor publici din structurile județene ale A.P.I.A. sau Inspecției Muncii), toți acești reclamanți tind la recunoașterea dreptului la majorarea cu 5% a indemnizațiilor de încadrare/salariilor de bază/salariilor de funcție, începând cu 1 ianuarie 2024, drept recunoscut prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, și introdus prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene.

207.

Așadar, în toate aceste cauze, instanțele de trimitere au fost învestite cu soluționarea unor litigii care se înscriu în domeniul de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, astfel cum este acesta descris prin art. 1 alin. (1) și (2) din actul normativ menționat, titularii cererilor de chemare în judecată fiind personal plătit din fonduri publice, respectiv personal auxiliar și conex din sistemul de justiție/funcționari publici angajați în centrele teritoriale ale unor autorități publice centrale (A.P.I.A., Inspecția Muncii din cadrul M.M.S.S.).

208.

Instanțele de trimitere sunt învestite cu soluționarea tuturor acestor cauze în fond sau în apel în virtutea competențelor lor legale conturate prin dispozițiile art. 269 din Codul muncii ori prin cele ale art. 10 alin. (1)-(3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 raportate la art. 95 pct. 1, respectiv art. 96 pct. 3 din Codul de procedură civilă.

209.

În mod neîndoielnic, în fiecare caz în parte și indiferent de variațiile inevitabile din conținutul întrebărilor adresate de instanțele de trimitere, chestiunea sesizată este chiar cea dedusă judecății în cauzele cu soluționarea cărora acestea au fost învestite, verificându-se și condiția de admisibilitate a legăturii de determinare, anume ca de chestiunea sesizată să depindă soluționarea pe fond a litigiilor, în fiecare caz în parte.

210.

De asemenea, nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare chestiunea sesizată, relativă la îndreptățirea celor trei categorii profesionale mai sus arătate în a beneficia de dispozițiile art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023.

211.

Cât privește condiția distinctă de admisibilitate ca sesizarea să privească o „chestiune de drept“, aceasta necesită o privire aparte asupra încheierilor de sesizare a căror motivare, la unison, este rezumată la evocarea minimală a condițiilor de admisibilitate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, toate instanțele considerând sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pe calea mecanismului dezlegării chestiunii de drept ca fiind obligatorie, necircumscrisă condiției „dificultății chestiunii de drept“, doar opt dintre cele zece încheieri expunând și punctul de vedere al instanței asupra problemei sesizate.

212.

Admisibilitatea învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi însă desprinsă de condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme asupra oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere. O interpretare contrară ar rezuma rolul instanțelor de drept comun la o simplă și mecanică activitate „de trimitere“ și de „preluare“ apoi, în hotărârile acestora, a dezlegărilor date în mecanismul hotărârii prealabile, în timp ce Înaltei Curți i-ar atribui funcții similare instanței care judecă prin delegare.

213.

Expunerea de motive din cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 - care evocă nevoia clarificării, încă dintr-o fază incipientă, a chestiunilor dificile de drept -, dar și norma de trimitere din cuprinsul art. 4 al ordonanței de urgență sus-menționate, în virtutea căreia dispozițiile acesteia se completează cu prevederile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, îndreptățesc concluzia că interpretarea literală și izolată a dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în sensul că nu s-ar impune condiția existenței unei reale chestiuni de drept asupra căreia urmează a se pronunța instanța supremă, nu este conformă literei și spiritului actului normativ.

214.

Sintagma „chestiune de drept“ nu poate fi sinonimă cauzei acțiunii, ci are un caracter autonom, iar condițiile ce trebuie verificate pentru constatarea existenței sale sunt cele conturate în jurisprudența dezvoltată în aplicarea dispozițiilor art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă. Cerința ca dezlegarea problemei de drept să reflecte o dificultate considerabilă este subsumată logic condițiilor de admisibilitate a sesizărilor formulate atât în temeiul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cât și în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, de vreme ce prin aceste mecanisme instanța supremă realizează nemijlocit funcția de asigurare a unei jurisprudențe unitare, hotărârea prealabilă reprezentând un mijloc eficient de a preveni apariția practicii neunitare, în contextul în care instanțele de trimitere se confruntă cu chestiuni de drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenței neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză.

215.

Ceea ce deja s-a reținut în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în legătură cu mecanismul prevăzut de art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă ar trebui să fie deopotrivă valabil și în cazul mecanismului instituit în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, anume că legiuitorul nu și-a propus o partajare de competențe între instanța de trimitere și instanța supremă, instanțele de trimitere având în continuare obligația de a aplica dreptul incident stării de fapt particulare fiecărei cauze atunci când acesta este clar, neîndoielnic ori când contestarea clarității și a sensului său lămurit de către părțile aflate în conflict dă expresie nu unei dificultăți în înțelegerea și aplicarea legii, ci diverselor lor interese de ordin subiectiv.

216.

Chiar dacă realizarea scopului edictării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, văzut în nevoia asigurării unei practici judiciare unitare asupra unei categorii de litigii cu impact direct și considerabil asupra bugetului general consolidat, justifică luarea în considerare și a acestui aspect în stabilirea dificultății, rămân totuși valabile cazurile incontestabile în care s-a stabilit că nu se verifică condiția dificultății chestiunii de drept, conturate în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sesizat în temeiul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, cum ar fi:

a)claritatea normei, când aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident, încât nu lasă loc de îndoială cu privire la modul de soluționare a întrebării adresate;

b)când se solicită instanței supreme determinarea chiar a normei juridice aplicabile unui raport juridic, atribut ce intră și trebuie să rămână în sfera de competență a instanței de judecată;

c)când chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită și-a clarificat înțelesul în practica judiciară, din hotărârile cercetate rezultând că normele de drept în discuție au primit, într-o majoritate covârșitoare, aceeași interpretare;

d)când pe calea hotărârii prealabile se solicită completarea legii;

e)când se solicită lămurirea unor aspecte ce se regăsesc tranșate în jurisprudența constantă și clară a Curții de Justiție a Uniunii Europene („C.J.U.E.“), a Curții Europene a Drepturilor Omului („C.E.D.O.“), a Curții Constituționale ori a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

217.

În lumina celor anterior expuse, se constată că sesizările formulate întrunesc condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească „o chestiune de drept“ care să fie reală, generată de nevoia lămuririi sensului și înțelesului unei norme de drept apte să devină sursă a unor interpretări divergente și, pe cale de consecință, a unei jurisprudențe neunitare.

218.

În esență, cele zece sesizări ale instanțelor de trimitere relevă cazul a trei categorii profesionale distincte de personal plătit din fonduri publice care revendică dreptul instituit prin art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 și care, din punctul de vedere al condițiilor de aplicare a normei raportat la situația personală concretă, se circumscriu în două ipoteze legale diferite:

–aceea determinată de aplicarea art. I alin. (1) și (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 în cazul reclamanților personal auxiliar și conex din justiție;

–aceea determinată de aplicarea art. III pct. 3 și a art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 coroborat cu art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023.

219.

Deși aceste două ipoteze legale întrunesc condiția de a constitui normă clară, nesusceptibilă de interpretări diferite, necesitatea soluționării pe fond a sesizărilor răspunde mai degrabă nevoii de asigurare a uniformității jurisprudențiale, acestea fiind formulate în litigii care pot fi replicate la un număr considerabil de subiecți și care, astfel fiind, pot genera un impact direct și considerabil asupra bugetului general consolidat, în ipoteza dezvoltării unei jurisprudențe neunitare.

220.

În ceea ce privește riscul dezvoltării unei jurisprudențe neunitare, trebuie menționat că până în prezent nu există încă o soluție definitivă asupra acestui tip de litigii, fiind pronunțată doar o hotărâre de primă instanță care a respins acțiunea reclamanților funcționari publici ai unei structuri județene subordonate A.P.I.A. (Sentința civilă nr. 349/28.05.2024 a Tribunalului Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal, Dosarul nr. 2.618/102/2024). Opiniile colectivelor de judecători consultate au împărtășit, chiar dacă într-un raport de majoritate/minoritate, ambele soluții posibile, același raport al opiniilor fiind reflectat și în cele opt puncte de vedere exprimate asupra sesizărilor de instanțele de trimitere.

221.

Cum asigurarea unei clarificări asupra unei anume chestiuni de drept, de natură să asigure o jurisprudență unitară încă din faza incipientă a formării acesteia, se înscrie în rațiunea edictării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cele zece sesizări pot fi considerate admisibile și dezlegate pe fond.

222.

Sesizările conexate ulterior susțin în plus admisibilitatea tuturor sesizărilor formulate în cauză, observându-se că, dacă în cazul primelor trei dintre acestea (cele inițiale) întrebările instanțelor urmăreau determinarea existenței dreptului la majorarea cu 5% a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară pentru anul 2024 strict prin raportare la normele legale care îl reglementează, în cazul celorlalte sesizări (provenind de la Tribunalul Alba și care privesc situația funcționarilor publici angajați ai Inspectoratului Teritorial de Muncă) recunoașterea dreptului a fost „revendicată“ și prin raportare la principiile nediscriminării și egalității consacrate prin dispozițiile art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, invocate în raport cu salarizarea corespunzătoare funcționarilor publici din structura centrală (Inspecția Muncii).

223.

Rezultă, astfel, că lămurirea posibilității recunoașterii acestui drept în beneficiul diverselor categorii de personal salarizat din fonduri publice la care se referă sesizările nu stă doar în conținutul normelor legale incidente și nu depinde exclusiv de calitatea normei supuse interpretării, după cum aceasta relevă un înțeles clar și neîndoielnic ori, dimpotrivă, unul echivoc, dificil sub aspectul stabilirii sensului, înțelesului ori al unei dificultăți în corelarea cu alte dispoziții legale, ci presupune un cadru mai larg de analiză pentru oferirea unui răspuns care să acopere toate aspectele chestiunilor de drept sesizate. Este de amintit că tocmai recursul la aceste două principii și modul în care au fost ele interpretate și aplicate în practica judiciară în legătură cu salarizarea diverselor categorii de personal plătit din fonduri publice au generat adesea o instabilitate jurisprudențială care a necesitat intervenția instanței supreme pe calea mecanismelor de unificare ale recursului în interesul legii ori a dezlegării chestiunii de drept (dintre cele mai recente fiind de amintit Decizia nr. 80 din 11 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2024, sau Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 10 mai 2023, ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept).

224.

De asemenea, în toate sesizările conexate, punctul de vedere al instanței de trimitere (una și aceeași instanță) este în sensul recunoașterii acestui drept chiar și în favoarea funcționarilor publici din structurile subordonate celor de la nivel central, în pofida conținutului clar al art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, tocmai justificat prin acțiunea principiilor consacrate prin art. 6 lit. b) și c) ale Legii-cadru nr. 153/2017 și a unei pretinse voințe, atribuite guvernului emitent al actului normativ menționat, de asigurare a unei egalizări între funcțiile publice din Inspecția Muncii, indiferent că desfășoară activitatea la nivel central sau teritorial.

225.

Așadar, riscul unei viitoare jurisprudențe divergente este suficient de ridicat cât să justifice soluționarea pe fond a sesizărilor.XI.II. Asupra fondului sesizărilor

226.

Așa cum s-a antamat deja cu prilejul cercetării admisibilității sesizărilor, acestea vizează situația a trei categorii profesionale distincte de personal plătit din fonduri publice care revendică dreptul instituit prin art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 și care, prin particularitățile proprii fiecăreia, se circumscriu în două ipoteze legale diferite:

227.a) Cea dintâi sesizare chestionează asupra posibilității recunoașterii majorării cu 5% prevăzute de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 în beneficiul personalului din familia ocupațională „Justiție“.

228.

Afirmând intenția conducerii unei politici fiscal-bugetare în mod prudent în scopul păstrării echilibrelor bugetare și limitării cheltuielilor bugetare permanente, prin art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, Guvernul României a prevăzut că, prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice potrivit prevederilor legale în vigoare se majorează cu 5% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023.

229.

Potrivit art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, „(2) Începând cu anul 2023, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție și indemnizațiile de încadrare se stabilesc prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele nr. I-VIII cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare“.

230.

Legea-cadru nr. 153/2017 a prevăzut la art. 38 norme privind aplicarea etapizată a legii pentru perioada cuprinsă între data intrării acesteia în vigoare (1 iulie 2017) și anul 2022, anexele la lege cuprinzând nivelurile de salarizare ce trebuie atinse în anul 2022.

231.

Prin urmare, drepturile salariale cuvenite personalului plătit din fonduri publice se impuneau a fi stabilite, pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2022, în conformitate cu prevederile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu 1.01.2023 acestea având a fi calculate conform art. 12 alin. (2) din același act normativ.

232.

În ceea ce privește personalul din familia ocupațională „Justiție“, prin acte administrative ale ordonatorilor principali de credite a fost stabilită indemnizația de încadrare brută lunară prin raportare la o valoare de referință sectorială de 605,225 lei, fără aplicarea plafonării prevăzute de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 (respectiv cu depășirea salariului de bază brut lunar/indemnizației de încadrare brute lunare prevăzute de lege pentru anul 2022), depășindu-se astfel plafonul prevăzut de lege pentru anul 2022.

233.

Analiza asupra vocației la dobândirea dreptului recunoscut de legiuitorul delegat în favoarea personalului plătit din fonduri publice în temeiul art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 nu poate face abstracție de alin. (7) al aceluiași articol, care instituie mai multe categorii de personal exceptate de la beneficiul acestuia.

234.

Numitorul comun al tuturor acestor categorii de personal exceptate expres de legiuitorul delegat de la beneficiul acestui drept (la majorarea cu 5% a salariilor de bază/a soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunare cuvenite începând cu 1 ianuarie 2024) este acela al obținerii anterioare, în diverse forme (prin alte acte normative, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2023 privind consolidarea capacității instituționale a Ministerului Finanțelor, exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări specifice, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, Legea nr. 371/2023 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătății ori pe cale de hotărâri judecătorești de interpretare a unor norme de generală aplicabilitate pentru sistemul judiciar), a altor majorări ale salariilor de bază.

235.

Cât privește descrierea domeniului de aplicare al art. I alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, principiul a fost acela al excluderii de la beneficiul art. I alin. (1) a acelor categorii de personal bugetar care, în diverse modalități, au beneficiat de o majorare a indemnizațiilor/salariilor de bază în cursul anului 2023, respectiv fie cei pentru care, în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2023, Guvernul a decis „eliminarea inechităților, discriminărilor și/sau discrepanțelor de ordin salarial existente la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență în sistemul finanțelor publice, ca urmare a punerii în executare a hotărârilor judecătorești“, fie cei care, prin efectul Legii nr. 371/2023, au fost asimilați funcțiilor și salariilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului și, de asemenea, personalul din sistemul de justiție pentru care în cursul anului 2023, prin acte ale ordonatorilor de credite, au fost stabilite majorări ale salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare (categorie în care se înscriu și reclamanții din sesizarea Tribunalului București).

236.

Personalul din sistemul de justiție apare, așadar, expres nominalizat ca exceptat de la aplicarea art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 pentru condiția legală constând în emiterea în cursul anului 2023 de acte administrative ale ordonatorilor de credite prin care au fost stabilite majorări ale salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare.

237.

Reclamanții din cauza înregistrată pe rolul instanței de trimitere (Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Dosarul nr. 20.154/3/2024) recunosc că, prin decizii administrative de salarizare emise în anul 2023 de către toți angajatorii din sistemul de justiție, drepturile salariale pentru tot personalul auxiliar de specialitate au fost calculate prin raportare la VRS de 605,225 lei fără a fi afectate de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 135/2017 (în privința componentei VRS), însă contestă în legătură cu aceste decizii efectul de majorare a indemnizațiilor de încadrare, afirmând că emiterea deciziilor a urmărit punerea în executare a hotărârilor judecătorești de recalculare corectă a drepturilor lor salariale care ar fi fost inițial calculate greșit, neavând loc în fapt o majorare salarială.

238.

Or, un astfel de argument nu poate fi acceptat în condițiile în care, așa cum s-a arătat, în cazul acestei categorii de personal, prin actele administrative ale ordonatorilor principali de credite prin care s-a stabilit indemnizația de încadrare brută lunară raportat la o valoare de referință sectorială de 605,225 lei, fără reținerea plafonării prevăzute de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, s-a depășit plafonul stabilit de lege pentru anul 2022 (la nivelul salariului lunar prevăzut de lege pentru anul 2022).

239.

Întrucât din acest motiv nu se poate considera că personalul din sistemul de justiție se află în aceeași situație cu celelalte categorii de salariați din fonduri publice, față de care afirmă că sunt discriminați întrucât aceștia beneficiază de dreptul recunoscut prin art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, această categorie nu își poate deschide calea recunoașterii unui atare drept invocând prevederile art. 6 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017, care consacră principiul nediscriminării în sistemul de salarizare din surse bugetare.

240.

De altfel, principiul nediscriminării consacrat în art. 6 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 funcționează „cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție“, iar nu între toți salariații din fonduri publice, indiferent de domeniul de activitate în care activează ori de tipul de activitate desfășurată sau de unitatea în care lucrează.

241.

Așa cum în mod constant a afirmat Curtea Constituțională în jurisprudența sa (spre exemplu, Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996), principiul egalității - consacrat la nivel constituțional în cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituție - nu înseamnă uniformitate, așa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Potrivit acesteia, „În general, se apreciază că violarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite. (...) principiul egalității nu interzice reguli specifice în cazul unei diferențe de situații“.

242.

Or, cum această diferență de situații între personalul din sistemul de justiție și celelalte categorii de personal bugetar, virtual beneficiare ale dreptului prevăzut în cuprinsul art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, transpare din însăși norma care consacră excepția de la aplicarea acestui articol, nu mai poate fi susținută cu temei ideea unei pretinse discriminări în salarizarea personalului din sistemul bugetar.

243.

În acord cu cele arătate anterior, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. I alin. (1) și (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, personalul din familia ocupațională „Justiție“, ale cărui drepturi salariale au fost calculate, prin acte administrative ale ordonatorilor principali de credite, prin raportare la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, fără a se ține cont de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, nu beneficiază de majorarea de 5% a indemnizației de încadrare brute lunare, începând cu 1.01.2024. 244. b) Toate celelalte sesizări (de la Curtea de Apel Târgu Mureș, Tribunalul Vâlcea, Tribunalul Mureș și Tribunalul Alba) ridică problema posibilității recunoașterii aceluiași drept la majorarea cu 5% a salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare lunare începând cu 1 ianuarie 2024, majorare prevăzută prin art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, în ceea ce îi privește pe funcționarii publici din structurile județene ale A.P.I.A. sau Inspecției Muncii.

245.

În ceea ce privește aceste categorii de personal plătit din fonduri publice sunt incidente prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023, act normativ adoptat la scurt timp ulterior aceluia care instituie dreptul disputat (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023) și care păstrează aceeași linie de legiferare din actul normativ inițial, la care de altfel își raportează propriile reglementări (potrivit expunerii sale de motive).

246.

În esență, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 acordă o serie de majorări la salariile de bază pentru anumite categorii de personal plătit din fonduri publice, majorări acordate fie în mod explicit prin stabilirea unor procente determinate în limita cărora urmează să crească nivelul salariilor de bază (ca în cazul reglementării cuprinse în art. II și art. III pct. 1 din ordonanța de urgență sus-menționată), fie în mod implicit, prin operarea de modificări în anexele Legii-cadru nr. 153/2017 și reîncadrarea funcției publice teritoriale la funcția publică de stat în cazul structurilor teritoriale ale mai multor autorități publice centrale (ca în cazul art. III pct. 3 și 4 din ordonanța de urgență sus-menționată) ori, de asemenea, prin stabilirea salariilor aferente lunii ianuarie 2024 la nivelul celor prevăzute pentru Secretariatul General al Guvernului, pentru alte categorii de salariați (cazul art. IV din ordonanța de urgență sus-menționată).

247.

Prin art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 s-a prevăzut expres că diferențele salariale rezultate din acest mecanism implicit de creștere a veniturilor rezultate din prevederile art. III pct. 3 și 4 și ale art. IV se aplică în două tranșe egale, începând cu 1 ianuarie 2024 și 1 iunie 2024, și se raportează la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023, fără a depăși salariile aflate în plată la structurile supraordonate.

248.

În sfârșit, cu titlu general aplicabil și comun tuturor cazurilor de majorare pe care le instituie Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, art. VI din același act normativ stabilește - menținând aceeași voință în legiferare ca aceea avută în vedere la edictarea art. I alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 - că „Personalul bugetar care beneficiază de majorările prevăzute în prezenta ordonanță de urgență nu intră sub incidența prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 (...), cu excepția situației în care din aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență rezultă o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, situație în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023“.

249.

Aplicarea unor diferențe (în plus) la salariile existente, așa cum reglementează de o manieră implicită art. III pct. 3 și 4 și art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, nu constituie altceva decât creștere de salariu, ceea ce reprezintă tot o majorare de salariu, cu regim derogatoriu de la prevederile Legii-cadru nr. 153/2017, dar, în același timp, și de la prevederile art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, potrivit voinței legiuitorului exprimate în cuprinsul art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023.

250.

Argumentul că, într-o unitate de terminologie juridică, excepția de la beneficiul art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 pe care o reglementează art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 trebuie considerată că vizează ori că e aplicabilă doar ipotezelor de majorare salarială acordată prin menționarea ca atare în formule de tipul „se majorează cu ...“, „beneficiază de majorarea salariului de bază cu până la ...“ în cuprinsul actului normativ în discuție nu este unul corect.

251.

Aceasta, în primul rând, întrucât neagă efectul indiscutabil de majorare salarială pe care îl produc dispozițiile art. III pct. 3 și 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 (ca și cele ale art. IV din același act normativ) prin care s-a urmărit alinierea salariilor de bază prin trecerea pe aceeași grilă de salarizare, prin modificarea anexei nr. VIII cap. I lit. A pct. I și cap. II lit. A pct. I din Legea-cadru nr. 153/2017, sau, în alte cuvinte, prin care s-a prevăzut salarizarea de bază a funcțiilor stabilite în structurile subordonate la nivelul salariilor de bază corespunzătoare funcțiilor de stat din structura centrală. Că acest efect s-a produs rezultă indiscutabil din conținutul reglementării regăsite în cuprinsul art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, care stabilește modul cum se calculează și se plătesc diferențele salariale rezultate din prevederile art. III pct. 3 și 4 și ale art. IV din același act normativ.

252.

În al doilea rând, întrucât nu ține seama de structura actului normativ (art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 fiind poziționat subordonat tuturor celorlalte articole care reglementează diverse forme de majorare salarială) și de formula generală, cuprinzătoare a art. VI, care se referă la „Personalul bugetar care beneficiază de majorările prevăzute în prezenta ordonanță de urgență“, introducând distincții (limitate la reglementarea din cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023 care acordă majorări explicite, în această formă de exprimare) acolo unde legiuitorul nu a făcut-o. Or, ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.

253.

În al treilea rând, întrucât nesocotește continuitatea de opțiune juridică în reglementarea cazurilor de excepție de la beneficiul art. I alin. (1) al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023, afirmată încă din cuprinsul art. I alin. (7) din același act normativ, anume de excludere de la aplicare a tuturor celor care, în diverse modalități (prin acte normative de asimilare a salarizării, de recunoaștere a nivelului salariilor stabilite prin hotărâri judecătorești etc.), au beneficiat deja de majorarea salariilor de bază. Aceleiași opțiuni juridice în reglementare îi dă expresie și art. VI al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023.

254.

Interpretarea logică, gramaticală și sistematică a conținutului reglementării cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 impune această concluzie.

255.

Acuzarea menținerii unei discriminări între salariații din structurile centrale și cele subordonate ale aceleiași autorități (doar în privința acestora din urmă invocându-se incidența art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023), în circumstanțele anunțării intenției legislatorului de egalizare a acestora, nu poate fi văzută ca un argument valid în condițiile în care actul normativ analizat, în expunerea sa de motive, nu menționează un atare obiectiv, ci se înțelege că, „în contextul diferențelor salariale între funcții din administrația publică centrală și personalul din unități teritoriale, al creșterii volumului de muncă și exercitării de către funcționarii publici și personalul contractual din cadrul instituțiilor prefectului și unor servicii publice din sectoare de activitate bugetară vizând sănătatea, cultura, munca, agricultura, statistica, dar ținând cont de faptul că se impune recunoașterea principiului importanței muncii și a nivelului de specializare dobândit de-a lungul timpului de aceste categorii de personal bugetar“, s-a acordat o majorare salarială personalului din structurile teritoriale ale mai multor autorități publice centrale prin salarizarea de bază a funcțiilor stabilite în structurile subordonate la nivelul salariilor de bază corespunzătoare funcțiilor de stat din structura centrală, ceea ce se află exclusiv în marja de apreciere a legiuitorului.

256.

Egalizarea între drepturile salariale ale personalului din structurile teritoriale și centrale ale autorităților menționate în cuprinsul art. III pct. 3 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023 nu doar că nu a constituit obiectivul afirmat în expunerea de motive a actului normativ analizat, dar este exclusă și prin criteriul utilizat de legiuitor atunci când acordă diferențele salariale pentru structurile subordonate (între acestea, și cele ale Inspecției Muncii și A.P.I.A.), rezultate din prevederile art. III pct. 3 din actul normativ sus-menționat, criteriu pe care îl raportează la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023 cuvenit funcției publice de stat, așadar, acela care nu include majorarea cu 5% din art. I alin. (1) al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023, aplicabilă începând cu 1 ianuarie 2024. Or, în procesul de soluționare a conflictelor de drepturi și în virtutea funcției sale jurisdicționale, instanța de judecată este chemată să aplice legea, iar nu să o modifice ori să o ajusteze, neputându-se ajunge pe această cale la schimbarea criteriului de raportare în acordarea acestor diferențe salariale (spre exemplu, la salariul lunii ianuarie 2024, corespunzător funcției publice de stat) pentru rațiuni neavute în vedere de legiuitor.

257.

Cele precizate cu ocazia analizei celei dintâi sesizări pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în legătură cu discriminarea invocată în cazul personalului din justiție își păstrează deplina valabilitate și în privința acestor categorii de personal plătit din fonduri publice, criteriul de diferențiere în acordarea majorării cu 5% a salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare pentru anul 2024 fiind acela al obținerii/neobținerii anterioare, în orice forme, a altor majorări ale salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare.

258.

În sfârșit, în legătură cu invocarea unei discriminări nu în aplicarea legii, ci în conținutul acesteia, sunt de amintit deciziile Curții Constituționale nr. 818, 819 și 820 din 3 iulie 2008, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008, prin care instanța de contencios constituțional a stabilit [în legătură cu art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare], în esență, că sunt neconstituționale prevederile legale care ar putea fi interpretate și aplicate în sensul că ar conferi instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul lor alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative întrucât o asemenea interpretare ar fi neconstituțională, de natură să încalce principiul separației puterilor.

259.

Astfel fiind, în interpretarea și aplicarea art. III pct. 3 și a art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, cu trimitere la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, structurile subordonate A.P.I.A. și Inspecției Muncii nu beneficiază de dreptul de majorare cu 5% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023 a salariului de bază/indemnizației de încadrare lunare brute cuvenite de la 1 ianuarie 2014, reglementată prin acest din urmă act normativ, decât cu excepția situației în care din aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023 ar rezulta o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, situație în care, potrivit legii, se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023, beneficiul acestui drept neputând fi recunoscut nici în temeiul art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017.

260.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,

Corina-Alina Corbu	- președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului
Carmen Elena Popoiag	- președintele Secției I civile
Marian Budă	- președintele delegat al Secției a II-a civile
Elena Diana Tămagă	- președintele Secției de contencios administrativ și fiscal
Lavina Dascălu	- judecător la Secția I civilă
Dorina Zeca	- judecător la Secția I civilă
Ileana Ruxandra Tirică	- judecător la Secția I civilă
Diana Florea Burgazli	- judecător la Secția I civilă
Liviu Eugen Făget	- judecător la Secția I civilă
Mărioara Isailă	- judecător la Secția a II-a civilă
Iulia Manuela Cîrnu	- judecător la Secția a II-a civilă
Ianina Blandiana Grădinaru	- judecător la Secția a II-a civilă
Carmen Sandu-Necula	- judecător la Secția a II-a civilă
Marcela Marta Iacob	- judecător la Secția a II-a civilă
Gabriela Elena Bogasiu	- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Maria Hrudei	- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Andreea Marchidan	- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Ramona Maria Gliga	- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Iulia Craiu	- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Decizia nr. 70 din 11 noiembrie 2024

Textul actului

I.Titularul și obiectul sesizării

II.Prevederile normative supuse interpretării

III.Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-au invocat chestiunile de drept

IV.Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii

V.Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept

VI.Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept

VII.Jurisprudența instanțelor naționale în materie

VIII.Jurisprudența Curții Constituționale

IX.Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție

XI.Înalta Curte de Casație și Justiție XI.I. Asupra admisibilității sesizării