Decizie nr. 477 din 6 mai 2008

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Serviciul Transport Voluntari" - S.R.L. (fosta Societate Comercială "Salubritate, Apă şi Canal" - S.R.L. din Voluntari) în Dosarul nr. 10.581/301/2007 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă.

La apelul nominal răspunde, pentru partea Autoritatea Rutieră Română, doamna Daniela Bucşă, consilier juridic cu delegaţie la dosar. Se constată lipsa autorului excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei a transmis Curţii o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, motivată de imposibilitatea de prezentare a consilierului său juridic, precum şi note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

Reprezentantul părţii Autoritatea Rutieră Română nu se opune cererii de amânare.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acesteia.

Deliberând, Curtea respinge cererea de acordare a unui nou termen.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului părţii prezente, care susţine că textele de lege criticate sunt constituţionale.

Procurorul pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 19 octombrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 10.581/301/2007, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială "Salubritate, Apă şi Canal" - S.R.L. din Voluntari (a cărei denumire actuală este Societatea Comercială "Serviciul Transport Voluntari" - S.R.L.) într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii întocmit de un agent constatator al Autorităţii Rutiere Române.

În motivarea excepţiei autorul acesteia îşi exprimă nemulţumirea cu privire la obligaţia obţinerii licenţei de traseu pentru desfăşurarea transportului rutier public de persoane prin servicii regulate pe traseele judeţene şi interjudeţene. Susţine că astfel i se restrânge în mod nejustificat "exercitarea unui drept fundamental cu privire la libertatea economică". Autorul excepţiei precizează că prin activitatea pe care o desfăşoară asigură o protecţie socială pentru anumite categorii de persoane defavorizate, astfel că se creează premisa încălcării prevederilor constituţionale referitoare la nivelul de trai, protecţia copiilor, a tinerilor şi a persoanelor cu handicap.

Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dreptul la libertate economică nu este un drept absolut, legiuitorul putând institui anumite condiţii de exercitare a acestuia, "atât timp cât aceste condiţionări sunt aplicabile nediscriminatoriu, tuturor potenţialilor operatori de transport care intenţionează să efectueze servicii pe un traseu judeţean sau interjudeţean".

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, prevederile art. 53 din Constituţie se referă exclusiv la restrângerea unor drepturi sau libertăţi ale cetăţenilor, ceea ce înseamnă că drepturile şi libertăţile persoanelor juridice, în speţă, societăţilor comerciale, nu constituie obiectul reglementărilor cuprinse în titlul II din Legea fundamentală. Apreciază că obligaţia obţinerii licenţei la care se referă autorul excepţiei îi vizează, în egală măsură, pe toţi operatorii economici prestatori ai serviciilor de transport, fără a îngrădi libertatea economică a acestora, fiind emisă tocmai pentru a garanta accesul liber şi nediscriminatoriu la piaţa transportului rutier.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale, întrucât nu contravin principiilor liberei iniţiative şi concurenţei sau obligaţiilor pe care statul le are în ceea ce priveşte asigurarea libertăţii comerţului, protecţiei concurenţei loiale şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 22 iulie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 102/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 9 mai 2006. Textul criticat are următorul cuprins:

–Art. 34 alin. (1): "(1) Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate pe un traseu judeţean sau interjudeţean se poate efectua de către operatorii de transport rutier numai pe baza licenţei de traseu eliberate de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, perioada de valabilitate a acesteia fiind limitată de perioada de valabilitate a programului de transport."

În opinia autorului excepţiei, textul de lege criticat contravine următoarelor dispoziţii din Legea fundamentală: art. 47 privind nivelul de trai, art. 49 şi 50 care se referă la protecţia copiilor şi tinerilor, respectiv a persoanelor cu handicap, art. 53 privitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 135 alin. (1) referitor la economia României.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că instituirea, în sarcina operatorilor de transport, a obligaţiei obţinerii unei licenţe de traseu, necesară pentru a desfăşura activităţi de transport rutier public de persoane prin servicii regulate pe un traseu judeţean sau interjudeţean, nu nesocoteşte dispoziţiile constituţionale care statuează că economia României este o economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă. Este firesc ca legiuitorul să impună îndeplinirea anumitor condiţii care să asigure desfăşurarea în deplină siguranţă a acestui tip de transport.

De altfel, cu privire la aceleaşi critici ca şi cele formulate în prezenta cauză şi prin raportare la aceleaşi prevederi din Legea fundamentală, Curtea s-a mai pronunţat, de exemplu prin Decizia nr. 110 din 14 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 6 martie 2008. Cu acel prilej, a statuat că prevederile art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 nu contravin nici dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, libertatea economică nefiind consacrată în Constituţie ca o libertate fundamentală.

Celelalte prevederi constituţionale invocate de autorul excepţiei, referitoare la nivelul de trai, la protecţia copiilor şi a tinerilor şi la protecţia persoanelor cu handicap, nu pot fi avute în vedere în analiza excepţiei de neconstituţionalitate, neavând relevanţă în cauză.

În fine, Curtea observă că instanţa de judecată va decide cu privire la necesitatea deţinerii licenţei de traseu de către autorul excepţiei, în funcţie de legea pe care o consideră aplicabilă şi de circumstanţele concrete ale speţei deduse judecaţii.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Serviciul Transport Voluntari" - S.R.L. (fosta Societatea Comercială "Salubritate, Apă şi Canal" - S.R.L. din Voluntari) în Dosarul nr. 10.581/301/2007 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 mai 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu