Ordonanţă de urgenţă nr. 33 din 28 iunie 2016

Având în vedere situaţia copiilor a căror identitate nu poate fi demonstrată şi care astfel nu pot beneficia de drepturi fundamentale, întrucât legislaţia actuală în materie condiţionează înregistrarea naşterii de îndeplinirea unor proceduri, respectiv prezentarea unor documente, fapt de natură a întârzia eliberarea certificatului de naştere şi, pe cale de consecinţă, accesul la diverse servicii,

ţinând seama de faptul că legislaţia în vigoare oferă posibilitatea declarării naşterii nou-născutului şi de către alte persoane decât părinţii acestuia - medic, persoane care au fost de faţă la naştere, personal desemnat din unitatea sanitară în care a avut loc naşterea sau oricare persoană care a luat cunoştinţă despre naşterea copilului -, însă această procedură este condiţionată de prezentarea actului de identitate al mamei care, în unele cazuri, nu este înregistrată în registrele de stare civilă, astfel încât nu deţine act de identitate,

luând în considerare faptul că pentru înregistrarea naşterii peste termenul legal de un an de la data producerii faptului de stare civilă se utilizează un mecanism administrativ şi judiciar greoi - ce presupune formularea în instanţă a acţiunii de înregistrare tardivă a naşterii, procedură îngreunată de solicitarea unei expertize medico-legale, în condiţiile în care există certificatul medical constatator al născutului viu, ce poate oferi elementele de identificare care se regăsesc în expertiză - cu aproximaţie, procedurile judiciare şi administrative descrise se finalizează într-o perioadă de 1-2 ani,

ţinând seama de faptul că în prezent legea impune anumite bariere administrative pentru persoanele care sunt internate în unităţile sanitare, ce nu deţin acte de identitate, în sensul că acestea pot solicita eliberarea actelor de identitate numai serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă, nu şi celui pe raza căruia se află unitatea sanitară,

având în vedere creşterea constantă a numărului copiilor a căror naştere nu este înregistrată, inclusiv din cauza unor obstacole procedurale, faptul că menţinerea unor limitări în legislaţie afectează drepturi fundamentale ale copiilor, cu privire la identitate, sănătate şi educaţie, că în aceste condiţii cei mai afectaţi sunt copiii din familiile defavorizate care astfel nu beneficiază de servicii medicale, nu se pot înscrie în sistemul educaţional şi nu pot fi protejaţi de autorităţile statului,

luând în considerare faptul că efectele neînregistrării naşterii se produc gradual, că îngrădirea liberului acces la drepturi este direct proporţională cu înaintarea în vârstă şi că lipsirea copilului de elementele constitutive ale identităţii sale poate genera riscul excluziunii sociale, atragerea în medii cu potenţial criminogen şi, mai grav, favorizarea traficului de persoane, a cerşetoriei şi prostituţiei în rândul minorilor lipsiţi de protecţie,

ţinând seama de angajamentele asumate prin Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, potrivit cărora autorităţile statului sunt obligate să ia măsurile necesare, de urgenţă, în vederea înregistrării naşterii, astfel încât interesul superior al copilului să prevaleze în toate demersurile şi deciziile întreprinse de autorităţile publice, dar şi considerentele din Recomandarea 874 (1979) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, document în care se statuează, ca principiu, următoarele: "copiii nu trebuie să mai fie consideraţi proprietatea părinţilor, ci trebuie să fie recunoscuţi ca indivizi având propriile drepturi şi nevoi",

în considerarea faptului că toate aceste elemente vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea unor măsuri imediate, pe calea ordonanţei de urgenţă.

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Articolul I

Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 18 mai 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1.Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 14. – Întocmirea actului de naştere se face de personalul cu atribuţii de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul ori, după caz, de către şeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular de carieră.

2.După articolul 14 se introduc trei noi articole, articolele 14^1-14^3, cu următorul cuprins:

Art. 14^1. – (1) Declararea naşterii se face în termen de 30 de zile pentru copilul născut viu şi în termen de 3 zile pentru copilul născut mort. Termenele se socotesc de la data naşterii. În cazul în care copilul născut viu a decedat înăuntrul termenului de 30 de zile, declararea naşterii se face în termen de 24 de ore de la data decesului. Pentru copilul născut mort se întocmeşte numai actul de naştere.

(2)Întocmirea actului de naştere se face pe baza declaraţiei verbale a persoanelor prevăzute la art. 16, a actului de identitate al mamei şi al declarantului, a certificatului medical constatator al naşterii şi, după caz, a certificatului de căsătorie al părinţilor.

(3)Întocmirea actului de naştere al copilului, în lipsa actului de identitate al mamei, se face pe baza celorlalte documente prevăzute la alin. (2), a documentului întocmit de reprezentantul poliţiei cu ocazia verificărilor efectuate la solicitarea unităţii sanitare în care a avut loc naşterea, cu privire la datele de identificare a mamei, şi a verificărilor în registrele de stare civilă sau în Registrul naţional de evidenţă a persoanelor.

(4)Întocmirea actului de naştere al copilului, în cazul în care naşterea mamei nu este înregistrată, se face pe baza declaraţiei scrise a persoanelor prevăzute la art. 16, unui proces-verbal privind identitatea declarată de mamă, semnat de reprezentantul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, de reprezentantul poliţiei şi de cel al unităţii sanitare, a certificatului medical constatator al naşterii şi a actului de identitate al declarantului. În acest caz, numele de familie şi prenumele copilului se stabilesc prin dispoziţie emisă în termen de 5 zile de la data solicitării de către primarul unităţii administrativ-teritoriale unde se înregistrează naşterea.

(5)Dacă declaraţia priveşte un copil din afara căsătoriei, iar recunoaşterea paternităţii are loc în momentul declarării naşterii, datele privind tatăl copilului se înscriu în rubricile corespunzătoare din cuprinsul actului de naştere ce se întocmeşte.

Art. 14^2. – (1) După împlinirea termenului de 30 de zile, prevăzut la art. 14^1 alin. (1), întocmirea actului de naştere se face la cererea scrisă a declarantului, cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, cu avizul conform al serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor sau, după caz, al Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor a Municipiului Bucureşti. Înregistrarea naşterii se realizează în termen de 90 de zile de la data solicitării.

(2)În situaţia prevăzută la alin. (1), întocmirea actului de naştere se face pe baza documentelor prevăzute la art. 14^1 alin. (2) sau (3), a expertizei medico-legale cu privire la data naşterii, în format an, lună, zi, şi sexul persoanei, dacă nu există certificat medical constatator al naşterii, precum şi a verificărilor stabilite prin hotărâre a Guvernului.

(3)Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care naşterea unui cetăţean român s-a produs în străinătate şi nu a fost declarată ori a fost înregistrată cu date nereale privind identitatea părinţilor, iar declararea naşterii sau înregistrarea naşterii se face în ţară.

(4)Pentru situaţia prevăzută la alin. (3), actul de naştere se întocmeşte de personalul cu atribuţii de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale pe a cărei rază se află domiciliul părinţilor, după ce Ministerul Afacerilor Interne verifică, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, dacă naşterea nu a fost înregistrată în străinătate.

Art. 14^3. – În situaţia în care declarantul este cetăţean străin, necunoscător al limbii române ori persoană cu handicap auditiv sau surdocecitate, la depunerea documentelor necesare înregistrării naşterii se va folosi interpret autorizat sau, după caz, interpret autorizat al limbajului mimico-gestual şi al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.

3.Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 16. – Au obligaţia de a face declaraţia de naştere oricare dintre părinţi, iar dacă, din diferite motive, nu o pot face, obligaţia declarării revine medicului, persoanelor care au fost de faţă la naştere, asistentului social sau, după caz, persoanei cu atribuţii de asistenţă socială din unitatea sanitară în care a avut loc naşterea sau oricărei persoane care a luat cunoştinţă despre naşterea copilului.

4.Articolul 17 se abrogă.

5.Articolul 18 se abrogă.

6.După articolul 21 se introduc două noi articole, articolele 21^1 şi 21^2, cu următorul cuprins:

Art. 21^1. – (1) În scopul protejării dreptului la identitate al copilului, identificării mamei neînregistrate şi clarificării stării civile a acesteia, precum şi pentru eliminarea riscului substituirii de persoane, în situaţia prevăzută la art. 14^1 alin. (4), se colectează imaginea facială şi imaginea impresiunilor papilare a două degete ale mamei.

(2)Imaginile colectate potrivit alin. (1) se utilizează exclusiv cu ocazia procedurii de înregistrare a naşterii mamei, pentru compararea cu imaginile colectate de la persoana care se prezintă pentru înregistrarea naşterii.

(3)Imaginile colectate potrivit alin. (1) se stochează în Sistemul naţional informatic de evidenţă a persoanelor şi se şterg prin procedură automată imediat după emiterea actului de identitate al mamei.

(4)Procedurile de colectare şi de ştergere a imaginilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 21^2. – Odată cu iniţierea procedurii prevăzute la art. 21^1, serviciul public de asistenţă socială de la domiciliul declarat al mamei este obligat să efectueze demersurile necesare pentru înregistrarea naşterii şi să urmărească obţinerea unui act de identitate de către aceasta.

7.Articolul 30 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 30. – La încheierea căsătoriei între cetăţeni străini sau între aceştia şi cetăţeni români, dacă nu cunosc limba română, precum şi în cazul în care unul sau ambii viitori soţi au handicap auditiv sau surdocecitate, se va folosi interpret autorizat sau, după caz, interpret autorizat al limbajului mimico-gestual şi al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.

Articolul II

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 12 octombrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1.La articolul 20, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2)Termenul de valabilitate a cărţii de identitate provizorie este de un an.

2.La articolul 22, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2)Actul de identitate al persoanei fizice internate într-un centru educativ se păstrează pe durata internării de către administraţia acestei instituţii.

3.La articolul 22, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

(4)Cererea de eliberare a unui nou act de identitate, solicitat potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (1) de către persoana internată într-o instituţie sanitară, se primeşte şi se soluţionează în condiţiile alin. (3).

4.La articolul 34, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 34. – (1) Pentru persoanele fizice care nu posedă act de identitate şi sunt internate sau primite spre îngrijire ori găzduire în instituţii de ocrotire/centre de servicii sociale sau în centre educative se eliberează acte de identitate în care se înscrie domiciliul sau reşedinţa la adresa instituţiei sau centrului respectiv. În acest caz, în vederea eliberării actului de identitate, dovada adresei de domiciliu sau reşedinţă se face cu declaraţia scrisă a conducătorului instituţiei sau centrului ori a persoanei abilitate de acesta.

Articolul III

Cererile privind înregistrarea tardivă a naşterii, depuse la instanţele de judecată până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se soluţionează potrivit dispoziţiilor legale în vigoare la data depunerii acestora.

Articolul IV

Dispoziţiile art. 14^1 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se aplică numai în situaţia copiilor născuţi după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Articolul V

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Guvernul va modifica şi/sau completa în consecinţă Hotărârea Guvernului nr. 64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Petre Tobă

Viceprim-ministru,

ministrul dezvoltării regionale

şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

Ministrul muncii, familiei,

protecţiei sociale

şi persoanelor vârstnice,

Dragoş-Nicolae Pîslaru

Ministrul sănătăţii,

Vlad Vasile Voiculescu

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

Bucureşti, 28 iunie 2016.

Nr. 33.