Statut din 2001

Capitolul 1Dispoziţii generale

Articolul 1

Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti este o organizaţie profesională cu personalitate juridică, formată din toţi executorii judecătoreşti din România numiţi de ministrul justiţiei în condiţiile legii.

Articolul 2

Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti, denumita în continuare Uniunea, acţionează pentru asigurarea prestigiului şi autorităţii profesiei de executor judecătoresc, având ca scop principal reprezentarea şi apărarea intereselor profesionale ale membrilor săi.

Articolul 3

Uniunea dobândeşte, potrivit legii, personalitate juridică de la data constituirii şi adoptării statutului de către primul Congres al Uniunii.

Uniunea are sigiliu şi sigla proprii.

Sediul Uniunii este în municipiul Bucureşti.

Articolul 4

În cadrul Uniunii executorii judecătoreşti din circumscripţia fiecărei Curţi de apel se constituie în camere ale executorilor judecătoreşti, cu personalitate juridică, denumite în continuare Camere.

Din Camera fac parte toţi executorii judecătoreşti din circumscripţia curţii de apel respective.

Capitolul 2Obiectul şi principiile de funcţionare ale Uniunii

Articolul 5

Uniunea conduce şi coordonează la nivel naţional activitatea executorilor judecătoreşti şi urmăreşte respectarea regulilor deontologice în activitatea acestora.

Articolul 6

Uniunea asigura cadrul corespunzător pentru perfecţionarea nivelului profesional şi a calităţii actelor întocmite de executorii judecătoreşti, prin:

a)informare cu privire la practica judiciară executionala şi doctrina de specialitate în materie;

b)introducerea şi însuşirea tehnicilor noi în activitatea executionala;

c)organizarea de reuniuni, seminarii, simpozioane şi alte forme de instruire, precum şi de schimburi de experienta între executorii judecătoreşti, cu participarea unor personalităţi şi reprezentanţi ai unor organizaţii profesionale din ţara şi din străinătate;

d)editarea unor publicaţii proprii de specialitate;

e)organizarea controlului profesional, financiar şi administrativ;

f)unificarea practicii executionale.

Articolul 7

Uniunea propune întocmirea unor proiecte de acte normative în legătură cu activitatea executionala, participând la elaborarea acestora.

Articolul 8

Uniunea şi Camerele funcţionează prin autofinanţare realizată din contribuţia membrilor săi şi din alte surse, potrivit prezentului statut.

Articolul 9

Uniunea şi Camerele nu pot fi angajate politic prin acţiunile membrilor lor.

Capitolul 3Calitatea de membru al Uniunii. Drepturi şi obligaţii

Articolul 10

Sunt membri ai Uniunii toţi executorii judecătoreşti care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, numiţi în funcţie de ministrul justiţiei, şi care fac parte din Camere.

Articolul 11

Membrii Uniunii au următoarele drepturi:

a)sa aleagă şi să fie aleşi în organele reprezentative ale Uniunii şi ale Camerelor, în condiţiile prevăzute în prezentul statut;

b)sa participe la manifestările organizate de Uniune şi de Camera din care fac parte;

c)să se adreseze nemijlocit tuturor organelor Uniunii şi ale Camerelor şi sa primească în acelaşi timp informaţiile solicitate;

d)sa poarte însemnele Uniunii;

e)sa beneficieze anual de concediu de odihnă pe o perioadă de 30 de zile lucrătoare;

f)sa primească, pentru merite deosebite, recompense materiale, diplome de onoare, bonificatii etc., la propunerea Camerei din care fac parte sau a Consiliului Uniunii;

g)sa beneficieze de asigurări sociale de stat, în condiţiile legii;

h)să îşi exercite personal atribuţiile sau în asociere cu persoane compatibile şi să se bucure de stabilitate în funcţie, neputând fi transferati în alta localitate fără acordul lor, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

Articolul 12

Obligaţiile membrilor Uniunii sunt următoarele:

a)să respecte dispoziţiile Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, denumita în continuare lege, precum şi ale regulamentului de aplicare a acesteia, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 210/2001, denumit în continuare regulament;

b)să respecte dispoziţiile prezentului statut şi hotărârile Uniunii şi ale Camerelor;

c)sa acţioneze pentru realizarea scopului Uniunii;

d)să respecte normele eticii şi principiile deontologiei profesionale;

e)sa participe la adunările şi manifestările iniţiate de organele de conducere ale Uniunii şi Camerelor, la activităţile profesionale, precum şi la şedinţele organelor de conducere din care fac parte;

f)sa păstreze secretul profesional;

g)sa achite cu regularitate cotele de contribuţie şi cotizaţiile stabilite de Uniune şi de Camere, pentru formarea bugetelor acestora;

h)să aibă un comportament demn atât în afară profesiei, cat şi în exercitarea acesteia.

Capitolul 4Structura organizatorică

Secţiunea 1Uniunea

Articolul 13

Organele de conducere ale Uniunii sunt: Congresul, Consiliul şi preşedintele.

Articolul 14

Congresul Uniunii este constituit din preşedintele şi vicepreşedinţii Uniunii, preşedinţii şi vicepreşedinţii Camerelor şi din membrii Consiliului Uniunii, cu excepţia Congresului de constituire a Uniunii, care se va desfăşura în conformitate cu prevederile art. 52 alin. 2.

Congresul Uniunii se întruneşte anual la convocarea Consiliului acesteia, potrivit legii.

Congresul Uniunii este legal constituit în prezenta a două treimi din numărul membrilor săi şi adopta hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

În cazul în care nu se realizează cvorumul prevăzut la alin. 3 se face o noua convocare a Congresului Uniunii, în aceleaşi condiţii, peste cel mult o luna. La aceasta convocare Congresul Uniunii este legal constituit prin prezenta majorităţii delegaţilor. Dacă nici în aceasta situaţie nu se realizează cvorumul legal, Congresul Uniunii se amana din nou şi va fi convocat de atâtea ori până când se va realiza cvorumul prevăzut în acest alineat.

Articolul 15

Consiliul Uniunii va convoca un congres extraordinar la cererea unei treimi din numărul membrilor Camerelor sau la cererea majorităţii colegiilor directoare ale Camerelor.

Convocarea Congresului extraordinar al Uniunii se face în termen de 7 zile de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. 4.

Congresul extraordinar al Uniunii se va tine în cel mult 30 de zile de la data convocării.

Articolul 16

Congresul Uniunii are următoarele atribuţii:

a)adopta Statutul Uniunii şi Statutul Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti;

b)alege preşedintele şi cei 2 vicepreşedinţi ai Consiliului Uniunii;

c)alege Comisia de cenzori şi Consiliul de conducere al Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti;

d)alege şi revoca membrii Comisiei superioare de disciplina care iniţial va fi compusa din 7 membri numiţi din Camere diferite, fără ca aceştia să deţină sau să poată ocupa alte funcţii eligibile la orice nivel al Uniunii sau al Camerelor;

e)analizează şi aproba raportul anual al Consiliului Uniunii;

f)aproba bugetul Uniunii şi al Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti;

g)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament sau de prezentul statut.

Hotărârile Congresului Uniunii sunt obligatorii pentru toţi membrii acesteia.

Articolul 17

Consiliul Uniunii este organ de conducere, constituit din câte un membru titular al fiecărei Camere, cu excepţia Camerei de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti care va desemna 3 membri titulari. Dintre membrii Consiliului Uniunii sunt aleşi preşedintele şi cei 2 vicepreşedinţi.

Alegerea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor se face numai prin vot secret. Desemnarea candidaţilor propuşi se face cu consimţământul acestora.

Candidatul care întruneşte majoritatea simpla din numărul voturilor exprimate va fi declarat ales.

Articolul 18

Consiliul Uniunii se întruneşte trimestrial şi ori de câte ori este convocat de preşedinte.

Consiliul Uniunii îşi desfăşoară activitatea cu participarea a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi.

Hotărârile Consiliului Uniunii se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate.

Articolul 19

Consiliul Uniunii are următoarele atribuţii:

a)solicita ministrului justiţiei numirea, suspendarea, revocarea ori încetarea funcţiei de executor judecătoresc;

b)întocmeşte Tabloul executorilor judecătoreşti, care se va publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se va actualiza anual;

c)propune ministrului justiţiei numărul necesar de birouri de executori judecătoreşti şi condiţiile de desfăşurare a examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc şi a examenului de capacitate;

d)stabileşte, cu aprobarea ministrului justiţiei, onorariile minimale pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti în exercitarea atribuţiilor funcţiei;

e)numeşte Comitetul de direcţie al Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti pentru asigurarea de răspundere civilă a executorilor judecătoreşti;

f)aproba cuantumul sumei de participare a executorilor judecătoreşti la Casa de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti;

g)reprezintă Uniunea în raporturile cu terţii pe plan intern şi internaţional, prin preşedintele sau ori printr-un alt reprezentant desemnat de acesta;

h)aproba cotele de contribuţie a executorilor judecătoreşti la Camere şi stabileşte cuantumul contribuţiilor Camerelor la Uniune în raport cu venitul brut realizat de executorii judecătoreşti;

i)soluţionează prin Comisia superioară de disciplina, formată din 5 membri, contestaţiile formulate împotriva hotărârilor Consiliului de disciplina al Camerelor;

j)stabileşte modelul siglei şi al sigiliului executorilor judecătoreşti, pe care îl prezintă spre aprobare ministrului justiţiei, precum şi modelul unitar al firmelor destinate birourilor de executori judecătoreşti, Uniunii şi Camerelor;

k)executa controlul profesional-administrativ asupra Camerelor şi birourilor executorilor judecătoreşti, precum şi asupra calităţii actelor executionale cel puţin o dată la 2 ani sau poate delega Consiliul director al Camerei cu efectuarea controlului;

l)stabileşte indemnizaţiile de conducere pentru preşedinte, vicepreşedinţi, precum şi pentru membrii Consiliului Uniunii;

m)stabileşte structura organizatorică şi numărul persoanelor de specialitate şi cu funcţii administrative, precum şi salariile acestora, prin negociere;

n)desemnează 3 dintre membrii săi să facă parte din Biroul executiv al Consiliului Uniunii;

o)repartizează sarcini şi responsabilităţi Biroului executiv al Consiliului Uniunii;

p)organizează şi coordonează activitatea de editare a "Buletinului executorilor judecătoreşti din România" şi a altor publicaţii privind activitatea executionala;

r)elaborează norme specifice privind evidenta financiar-contabila, în condiţiile legii;

s)aproba afilierea Uniunii la organizaţiile profesionale internaţionale ale executorilor judecătoreşti şi cotele de contribuţie la acestea;

t)accepta donaţiile şi legatele făcute Uniunii şi aproba sponsorizări;

u)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament sau de prezentul statut.

Articolul 20

Biroul executiv al Consiliului Uniunii se compune din preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi 3 membri desemnaţi de Consiliul Uniunii.

Biroul executiv al Consiliului Uniunii se întruneşte în şedinţa ordinară o dată pe luna şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui, şi adopta decizii valabile în prezenta majorităţii membrilor săi.

Articolul 21

Biroul executiv al Consiliului Uniunii are următoarele atribuţii principale:

a)asigura activitatea permanenta a Consiliului Uniunii;

b)pregăteşte proiectele de documente ce vor fi prezentate spre dezbatere şi aprobare Consiliului Uniunii;

c)elaborează proiectul raportului anual de activitate al Uniunii;

d)elaborează proiectul de buget al Uniunii;

e)întocmeşte proiectul tarifului minimal de onorarii al executorilor judecătoreşti;

f)propune Consiliului Uniunii aprobarea cotelor de contribuţie a executorilor judecătoreşti la Camere şi contribuţia fiecărei Camere la Uniune, în funcţie de venitul brut realizat de executorul judecătoresc;

g)propune Consiliului Uniunii cuantumul sumei de participare a executorilor judecătoreşti la Casa de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti pentru garantarea responsabilităţii civile a acestora;

h)tine evidenta executorilor judecătoreşti şi a birourilor de executori judecătoreşti şi centralizează datele statistice privind activitatea executionala pe baza rapoartelor anuale ale Camerelor;

i)aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Uniunii şi exercită orice alte atribuţii stabilite de acesta.

Articolul 22

Preşedintele Uniunii are următoarele atribuţii principale:

a)reprezintă Uniunea în raporturile cu autorităţile publice din România, cu organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale, cu cele profesionale şi cu alte persoane juridice, iar în plan extern, cu organizaţiile internaţionale ale executorilor judecătoreşti;

b)angajează personalul de specialitate şi administrativ al Uniunii;

c)convoacă şi conduce şedinţele Consiliului Uniunii şi ale Biroului executiv al acestuia;

d)ordonanţează cheltuielile bugetare ale Uniunii;

e)comunică executorilor judecătoreşti, prin intermediul Camerelor, toate actele cu caracter normativ adoptate de Consiliul Uniunii şi, după caz, de Biroul executiv al acestuia;

f)exercita orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament sau de prezentul statut.

În situaţia în care preşedintele lipseşte acesta este reprezentat de unul dintre vicepreşedinţi, pe care îl desemnează în acest scop.

Funcţia de preşedinte nu poate fi exercitată decât pe durata a doua mandate. Durata unui mandat este de 3 ani.

În exercitarea atribuţiilor sale preşedintele emite dispoziţii.

Pe perioada mandatului atât preşedintele, cat şi vicepreşedinţii au obligaţia de a exercita funcţia de executor judecătoresc.

Articolul 23

Comisia de cenzori a Uniunii este compusa de 5 membri, dintre care 3 executori judecătoreşti aleşi de Congresul Uniunii şi 2 experţi contabili desemnaţi de Consiliul Uniunii.

Cenzorii nu pot îndeplini mai mult de doua mandate consecutive. Durata unui mandat este de 3 ani.

Cenzorii îşi desfăşoară activitatea potrivit regulamentului propriu, aprobat de Consiliul Uniunii.

Calitatea de cenzor este incompatibilă cu orice alta funcţie eligibilă în cadrul Uniunii şi al Camerelor.

Articolul 24

Uniunea are patrimoniu şi buget proprii.

Bugetul Uniunii este format din contribuţiile băneşti ale Camerelor, donaţii, sponsorizări, beneficii rezultate din activităţi economice conexe şi din orice alte sume de bani dobândite licit.

Cotele de contribuţie a fiecărui executor judecătoresc la Camera şi a Camerelor la Uniune se aproba de Consiliul Uniunii, la propunerea Adunării generale a Camerei.

Consiliul Uniunii poate modifica cotele de contribuţie propuse de Camera, fără ca acesta să poată însă depăşi 5% din veniturile brute ale executorilor judecătoreşti. Cotele de contribuţie se plătesc lunar.

Patrimoniul este format din bunuri mobile şi imobile, în condiţiile legii.

Secţiunea a 2-aCamerele

Articolul 25

Camerele au, potrivit legii, personalitate juridică şi sigiliu propriu, iar sediul lor se afla în localitatea în care funcţionează Curtea de apel în circumscripţia căreia se constituie.

Articolul 26

Organele de conducere ale Camerei sunt: adunarea generală, colegiul director şi preşedintele.

Camerele sunt conduse de un colegiu director format dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte, cu excepţia Camerei de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti care are 2 vicepreşedinţi, şi 3-7 membri.

Colegiul director este ales de Adunarea generală a Camerei pentru o perioadă de 3 ani dintre membrii acelei Camere.

Funcţionarea tuturor organelor Camerei se realizează potrivit prezentului statut şi regulamentului propriu.

Articolul 27

Adunarea generală a Camerei se întruneşte trimestrial în şedinţa ordinară şi ori de câte ori este nevoie în şedinţa extraordinară, la convocarea preşedintelui Consiliului director sau la cererea a cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi ori la solicitarea Consiliului Uniunii.

Convocarea Adunării generale a Camerei în şedinţa ordinară se face cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilită pentru ţinerea acesteia, iar convocarea şedinţei extraordinare se va face cu cel puţin 7 zile înainte, prin înştiinţarea membrilor săi, cu menţionarea datei şi a locului desfăşurării.

Prezenta executorilor judecătoreşti la lucrările Adunării generale a Camerei este obligatorie.

Articolul 28

Adunarea generală a Camerei este legal constituită în prezenta majorităţii membrilor săi.

În cazul în care numărul legal nu este întrunit Colegiul director, de faţa cu cei prezenţi, stabileşte o noua data pentru Adunarea generală a Camerei, în termen de cel mult 7 zile.

Adunarea generală a Camerei adopta hotărâri cu majoritatea voturilor celor prezenţi.

Articolul 29

Adunarea generală a Camerei are următoarele atribuţii principale:

a)alege pentru un mandat de 3 ani Colegiul director şi stabileşte indemnizaţia membrilor acestuia;

b)alege şi revoca membrii Colegiului director şi reprezentantul camerei în Consiliul Uniunii;

c)alege Comisia de cenzori;

d)aproba bugetul anual şi raportul Comisiei de cenzori;

e)propune cotele de contribuţie ale executorilor judecătoreşti la Camera şi ale Camerei la Uniune;

f)informează Uniunea în legătură cu activitatea birourilor executorilor judecătoreşti asupra numărului necesar de executori judecătoreşti şi de executori judecătoreşti stagiari şi face recomandări cu privire la persoanele care urmează să fie propuse de Uniune pentru numirea în funcţia de executor judecătoresc de către ministrul justiţiei;

g)aproba propunerile Colegiului director cu privire la structura organizatorică, numărul personalului şi salarizarea acestuia;

h)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament şi de prezentul statut.

Articolul 30

Alegerea preşedintelui, a vicepreşedintelui şi a reprezentanţilor în Consiliul Uniunii şi în Consiliul de disciplina al Camerei se face de Adunarea generală a Camerei prin vot secret.

Candidaţii pentru funcţia de reprezentant al Camerei în Consiliul Uniunii trebuie să aibă o vechime în activitatea de executor judecătoresc de cel puţin 5 ani şi să se bucure de prestigiu.

Reprezentanţii Camerei în Consiliul Uniunii şi membrii Consiliului de disciplina al Camerei nu pot îndeplini alte funcţii eligibile.

Articolul 31

Colegiul director al Camerei lucrează legal în prezenta majorităţii membrilor săi şi adopta hotărâri cu majoritatea simpla a voturilor exprimate.

Articolul 32

Colegiul director al Camerei se întruneşte în şedinţe ordinare lunar sau în şedinţe extraordinare, la convocarea preşedintelui.

Articolul 33

Colegiul director al Camerei are următoarele atribuţii principale:

a)primeşte cererile solicitanţilor pentru ocuparea posturilor de executor judecătoresc, împreună cu documentele necesare în acest scop, şi le înaintează Consiliului Uniunii cu cel puţin 10 zile înaintea datei stabilite pentru concurs, dacă sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de lege;

b)primeşte contestaţiile formulate împotriva rezultatelor concursului privind admiterea în profesie şi le înaintează Consiliului Uniunii;

c)primeşte certificatul de înregistrare a biroului executorilor judecătoreşti, eliberat de prim-grefierul Curţii de apel, şi îl comunică de îndată compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei şi Consiliului Uniunii;

d)avizează cererile de angajare ale executorilor judecătoreşti stagiari de către executorul judecătoresc şi verifica semestrial stadiul pregătirii şi al formării profesionale a executorilor judecătoreşti stagiari;

e)soluţionează sesizările formulate împotriva executorilor judecătoreşti şi propune, după caz, luarea măsurilor legale şi statutare;

f)deleagă, în cazurile prevăzute de lege şi de regulament, un executor judecătoresc din aceeaşi circumscripţie a judecătoriei sau dintr-o alta circumscripţie, care va asigura funcţionarea unui birou al executorilor judecătoreşti pentru îndeplinirea actelor care sunt de competenţa teritorială a acelui birou;

g)reprezintă Camera în relaţiile cu terţii prin preşedinte, iar în lipsa acestuia, prin vicepreşedinte;

h)difuzează Buletinul executorilor judecătoreşti şi aduce la cunoştinţa executorilor judecătoreşti din circumscripţia sa măsurile privind unificarea practicii executionale;

i)desemnează executorii judecătoreşti care vor efectua controlul dispus de Consiliul Uniunii;

j)întocmeşte şi tine evidenta cauzelor executionale înregistrate în întreaga circumscripţie teritorială;

k)tine evidenta veniturilor şi cheltuielilor Camerei şi a contribuţiei membrilor săi, prezentând Adunării generale a Camerei rapoarte în acest sens;

l)asigura, prin personalul propriu de specialitate şi administrativ, efectuarea lucrărilor de personal, a dosarelor de pensii, a lucrărilor legate de acordarea concediilor şi a altor drepturi de asistenţa socială privind executorii judecătoreşti şi personalul angajat;

m)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament şi de prezentul statut.

Articolul 34

Preşedintele Colegiului director al Camerei are următoarele atribuţii:

a)reprezintă Camera în raporturile cu terţii;

b)aduce la îndeplinire hotărârile Colegiului director al Camerei şi rezolva lucrările curente;

c)angajează personalul de specialitate şi administrativ al secretariatului Camerei;

d)convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale a Camerei şi ale Colegiului director al Camerei, prezentând periodic rapoarte de activitate şi propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii;

e)ordonanţează cheltuielile bugetare ale Camerei;

f)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament şi de prezentul statut.

Funcţia de preşedinte nu poate fi exercitată decât pe durata a doua mandate. Durata unui mandat este de 3 ani.

Vicepreşedinţii exercita atribuţiile preşedintelui în lipsa acestuia.

Articolul 35

Reprezentantul Camerei în Consiliul Uniunii are următoarele drepturi şi obligaţii:

a)participa de drept la şedinţele Colegiului director al Camerei;

b)are acces la toate documentele Camerei;

c)are dreptul la o indemnizaţie stabilită de Consiliul Uniunii;

d)participa din partea Camerei la toate şedinţele Consiliului Uniunii;

e)prezintă Consiliului Uniunii propunerile Adunării generale a Camerei şi apara interesele acesteia;

f)informează cu regularitate Adunarea generală şi Colegiul director ale Camerei despre toate hotărârile adoptate de Consiliul Uniunii;

g)întocmeşte trimestrial rapoarte de activitate şi le supune spre aprobare Adunării generale a Camerei;

h)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Adunarea generală a Camerei.

Articolul 36

Camera are patrimoniu şi buget proprii.

Bugetul Camerelor este format din contribuţii băneşti ale executorilor judecătoreşti, donaţii şi sponsorizări, beneficii rezultate din activităţi economice conexe, precum şi din orice alte sume de bani dobândite licit.

Pentru înscrierea la concursul în vederea ocupării unui post de executor judecătoresc candidatul va plati o taxa stabilită de Consiliul Uniunii, care se face venit la bugetul Camerei în circumscripţia căreia se afla postul vacant de executor judecătoresc pentru care candidatul s-a înscris la concurs.

Patrimoniul Camerelor este format din bunuri mobile şi imobile, în condiţiile legii.

Articolul 37

Comisiile de cenzori ale Camerelor sunt compuse din 3 membri, dintre care 2 executori judecătoreşti şi un contabil.

Comisiile de cenzori ale Camerelor verifica modul de executare a bugetelor Camerelor şi prezintă anual un raport Adunării generale a Camerei.

Personalul cu atribuţii financiar-contabile al Camerei este obligat sa pună la dispoziţie Comisiei de cenzori a Camerei toate evidentele şi datele pentru efectuarea verificărilor.

Secţiunea a 3-aBiroul executorului judecătoresc

Articolul 38

Executorul judecătoresc îşi exercită funcţia în cadrul unui birou individual, prin asociere sau în societăţi civile profesionale.

Articolul 39

Biroul executorului judecătoresc va avea un sediu corespunzător pentru desfăşurarea activităţii cu publicul şi pentru depozitarea, păstrarea şi conservarea în bune condiţii a arhivei şi a valorilor.

Executorul judecătoresc asigura securitatea biroului şi ia măsuri de protecţie împotriva incendiilor, efractiilor sau altor evenimente previzibile.

Articolul 40

Programul de activitate al biroului executorului judecătoresc este obligatoriu de cel puţin 8 ore zilnic, dintre care 6 ore de activitate cu publicul.

Orice modificare a programului de lucru se va comunică Colegiului director al Camerei.

Articolul 41

Biroul executorului judecătoresc şi societatea civilă profesională nu sunt persoane juridice.

Articolul 42

Toate neînţelegerile de natura patrimonială dintre executorii judecătoreşti, precum şi cele privind formele asociative de desfăşurare a activităţii executionale urmează să fie rezolvate pe cale amiabila.

În caz de nesoluţionare a litigiului pe cale amiabila executorul judecătoresc va cere concilierea preşedintelui Camerei.

Articolul 43

Indiferent de forma de desfăşurare a activităţii, în mod individual sau prin asociere, atribuţiile personale şi răspunderea pentru actele întocmite revin exclusiv executorului judecătoresc care le-a întocmit.

Articolul 44

Executorii judecătoreşti sunt obligaţi să respecte reglementările legale şi statutare în materie financiar-contabila, sub sancţiunea atragerii răspunderii juridice, conform legii.

Articolul 45

Patrimoniul biroului executorului judecătoresc are regimul juridic al bunurilor afectate exercitării profesiei sale.

Patrimoniul biroului executorilor judecătoreşti asociaţi are regimul juridic corespunzător aportului fiecărui membru al societăţii civile fără personalitate juridică constituite în acest scop.

Creanţele personale ale executorilor judecătoreşti asociaţi au regimul juridic corespunzător aportului fiecărui membru al societăţii civile fără personalitate juridică constituite în acest scop.

Creanţele personale ale executorilor judecătoreşti nu pot fi realizate prin urmărirea patrimoniului biroului executorilor judecătoreşti asociaţi decât după partajul intervenit cu ceilalţi asociaţi.

Secţiunea a 4-a

Articolul 46

Pot fi executori judecătoreşti stagiari persoanele care îndeplinesc condiţiile expres prevăzute de dispoziţiile legii, fără a depăşi o perioadă de 5 ani de la obţinerea diplomei de licenţă în drept, perioada în care nu a practicat o activitate într-o munca juridică.

Articolul 47

Pot angaja executori judecătoreşti stagiari numai executorii judecătoreşti care au o vechime de minimum 5 ani în profesie.

Articolul 48

Executorul judecătoresc stagiar este angajat prin contract individual de muncă, încheiat pe perioada determinata cu executorul judecătoresc în condiţiile legii, regulamentului şi prezentului statut.

Un executor judecătoresc nu poate angaja mai mult de un executor judecătoresc stagiar în aceeaşi perioadă.

Capitolul 5Răspunderea executorului judecătoresc

Articolul 49

Executorul judecătoresc răspunde pentru modul în care îşi îndeplineşte atribuţiile, disciplinar sau civil, în condiţiile legii, regulamentului şi prezentului statut.

Acţiunea disciplinară se judeca de Consiliul de disciplina al Camerei.

Împotriva hotărârii Consiliului de disciplina al Camerei părţile pot face contestaţie, în termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia superioară de disciplina a Uniunii, care judeca în complet de 5 membri.

Hotărârea acesteia este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la curtea de apel în a carei raza teritorială se afla sediul biroului executorului judecătoresc în cauza.

Răspunderea civilă a executorului judecătoresc poate fi angajata, în condiţiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligaţiilor sale profesionale.

Asigurarea de răspundere profesională a executorului judecătoresc se realizează prin Casa de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti, constituită în acest scop, potrivit legii.

Articolul 50

Nerespectarea prevederilor prezentului statut constituie abatere disciplinară.

Articolul 51

Executorul judecătoresc sancţionat disciplinar nu poate exercita funcţii eligibile pe o perioadă de 3 ani de la data rămânerii definitive a măsurii sanctionatorii.

Capitolul 6Dispoziţii finale şi tranzitorii

Articolul 52

Aprobarea statutului şi primele alegeri ale organelor de conducere ale Uniunii şi ale Camerelor se vor efectua de primul Congres al executorilor judecătoreşti şi, după caz, de Adunarea generală a Camerelor.

Congresul de constituire a Uniunii se va compune din preşedinţii şi vicepreşedinţii Camerelor şi din câte un membru desemnat al acestora, cu excepţia Camerei de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti care va desemna 3 membri.

Articolul 53

Modificările prezentului statut şi corelarea cu actele normative ulterioare se vor face de către Consiliul Uniunii, urmând să fie ratificate de Congresul Uniunii.

Articolul 54

După adoptare prezentul statut va fi comunicat ministrului justiţiei şi va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

TABLOUL EXECUTORILOR JUDECĂTOREŞTI ŞI CIRCUMSCRIPŢIILE

ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA