Ordin nr. 982 din 23 mai 2013

Văzând referatele de aprobare nr. E.N. 5.240/2013 al Direcţiei asistenţă medicală şi politici publice din cadrul Ministerului Sănătăţii şi nr. 12.118 din 23 mai 2013 al Direcţiei protecţia persoanelor cu handicap din Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice,

având în vedere prevederile art. 85 alin. (10) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 10/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, cu modificările ulterioare, şi ale art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii şi ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice emit următorul ordin:

Articolul I

Capitolul 1 "Funcţiile mentale" din anexa la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 şi 885 bis din 27 decembrie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

"CAPITOLUL 1

Funcţiile mentale

I.1. EVALUAREA PERSOANELOR CU DEZVOLTARE INCOMPLETĂ A FUNCŢIILOR MENTALE, ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP*)

Notă *) Se referă la retardul mintal/întârzierea mentală.

Criterii de diagnostic - ICD 10 pentru retardarea/întârzierea mentală:

A. funcţionarea intelectuală generală semnificativ submedie;

B. dificultăţi semnificative în funcţionarea adaptativă în cel puţin două din următoarele domenii: comunicare, autoîngrijire, familie, aptitudini sociale/relaţii interpersonale, uz de resursele comunităţii, autoconducere, aptitudini şcolare, ocupaţie, timp liber, sănătate, securitate;

C. debut înainte de vârsta de 18 ani.

Notă ) În funcţie de severitatea deficienţei asociate se va trece la handicap accentuat sau grav. Notă *) În funcţie de severitatea deficienţei asociate se va trece la handicap grav.

I.2. EVALUAREA PERSOANELOR CU VÂRSTA CRONOLOGICĂ DE PESTE 18 ANI CU TULBURARE DE SPECTRU AUTIST, ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP

Tulburarea autistă este o tulburare pervazivă de dezvoltare caracterizată prin: deteriorarea calitativă în interacţiunea socială, deteriorări calitative în comunicare, precum şi patternuri stereotipe şi restrânse de comportament, preocupări şi activităţi. Este de asemenea caracterizată de întârzieri, cu debut înaintea vârstei de 3 ani, în cel puţin unul din următoarele domenii:

–interacţiune socială;

–limbaj, aşa cum este utilizat în comunicarea socială;

–joc imaginativ sau simbolic.

Relaţiile interpersonale generează anxietate mai ales când interacţionează cu persoane necunoscute. Anxietatea este generată şi de schimbările ambientale. Aceste persoane au abilităţi afective şi cognitive în limite variabile, dar nu au capacitatea de integrare constructivă a funcţiilor mentale, cu rol determinant în formarea de deprinderi interpersonale, necesare stabilirii de interacţiuni sociale.

II. EVALUAREA PERSOANELOR CU REGRESIE (DETERIORARE) A FUNCŢIILOR INTELECTUALE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP*)

Notă *) Se referă la demenţe atrofico-degenerative şi la cele organice, caracterizate prin alterarea persistentă şi progresivă atât a funcţiilor cognitive (memorie, intelect, limbaj, judecată), cât şi a celor noncognitive (afectivitate, percepţie, comportament). Sindromul demenţial apare în boala Alzheimer şi în boala cerebrovasculară (demenţa corticală postinfarcte cerebrale multiple, encefalopatia aterosclerotică subcorticală - boala Binswanger, forma mixtă), dar şi în alte condiţii medicale care afectează primar sau secundar creierul: boala Pick, boala Creutzfeldt-Jacob, boala Huntington, boala Parkinson, maladia HIV, hidrocefalie, traumatismele cerebrale, tumorile cerebrale. Explorările imagistice confirmă diagnosticul etiologic al afecţiunii, dar există ca numitor comun reducerea populaţiei neuronale, evidenţiată prin atrofia corticală şi/sau subcorticală.

Criterii ICD 10:

A. Dezvoltarea mai multor deficite cognitive, dintre care obligatoriu:

a)afectarea memoriei (afectarea capacităţii de învăţare a informaţiilor noi sau de evocare a informaţiilor învăţate anterior);

b)una (sau mai multe ) dintre următoarele tulburări cognitive:

1.afazie (tulburare a limbajului);

2.apraxie (afectarea abilităţii de a efectua activităţi motorii, cu toate că funcţia senzorială este indemnă);

3.agnozie (incapacitatea de a recunoaşte sau de a identifica obiecte, cu toate că funcţia senzorială este indemnă);

4.perturbarea funcţionării executive (planificare, organizare, secvenţializare, abstractizare).

B. Deficitele cognitive menţionate cauzează, fiecare, afectarea semnificativă a funcţionării sociale sau ocupaţionale şi constituie un declin semnificativ faţă de un nivel anterior de funcţionare.

C. Afectarea memoriei trebuie să fie prezentă, însă, uneori, poate să nu fie simptomul predominant.

D. Evoluţia se caracterizează prin debut gradat şi declin cognitiv continuu.

În procesul evaluării complexe este necesar să fie identificate elemente precum: factorii motivaţionali sau emoţionali (ideaţia delirantă, halucinaţiile, depresia, tulburările de comportament), factori care pot influenţa nivelul general de funcţionare cognitivă, capacitatea adaptativă şi gradul de autonomie personală şi socială a persoanei evaluate. Afazia, cu dificultatea înţelegerii comenzilor sau a exprimării răspunsului corect la o întrebare, poate influenţa interpretarea unei examinări.

Cerinţa de bază pentru demenţă este dovada declinului memoriei şi a gândirii, declin care să aibă un grad suficient pentru a afecta autonomia personală şi socială (capacitatea de autoîngrijire - inclusiv controlul sfincterian - şi capacitatea de autoservire, autogospodărire, mobilizare, comunicare).

Evaluarea statusului funcţional şi psihoafectiv se realizează avându-se în vedere condiţia obligatorie de integritate psihică şi mentală a persoanei pentru a fi aptă să efectueze activităţile de bază şi instrumentale ale vieţii de zi cu zi, astfel încât este necesar să se identifice următoarele elemente:

a)gradul deteriorării cognitive prin examenul MMSE, raportat la nivelul de studii al persoanei evaluate;

b)gradul funcţionalităţii adaptative sociale prin scala de evaluare clinică şi funcţională GAFS;

c)alte elemente care furnizează informaţii despre contextul sociofamilial în care persoana trăieşte.

III. EVALUAREA PERSOANELOR CU TULBURĂRI DE PERSONALITATE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP*)

Conform ICD 10, personalitatea poate fi descrisă drept configuraţia pattern-urilor răspunsurilor comportamentale, vizibile în viaţa de zi cu zi, caracteristică unei persoane, o totalitate care este de obicei stabilă şi predictibilă.

Notă *) Se referă la tipurile de tulburări de personalitate (boli structurale-psihopatii):

a)tulburare de personalitate paranoidă;

b)tulburare de personalitate schizoidă;

c)tulburare de personalitate antisocială;

d)tulburare de personalitate instabil-emoţională

–de tip impulsiv şi

–de tip borderline.

Sunt caracterizate prin:

1.controlul incomplet al sferelor afectiv-voliţionale şi instinctive;

2.nerecunoaşterea deficitului structural;

3.incapacitatea de integrare armonioasă şi constantă în mediul social;

4.debutul poate fi trasat retrospectiv cel puţin până în adolescenţă.

În practică se întâlnesc aspecte clinice polimorfe care asociază două sau mai multe trăsături dizarmonice realizând tablouri simptomatologice complexe - tulburări de personalitate mixte (polimorfe).

N.B. În stabilirea deficienţei funcţionale se vor avea în vedere:

a)tipul tulburării de personalitate;

b)frecvenţa şi intensitatea decompensărilor (de tip psihotic);

c)durata decompensărilor, d) răspunsul terapeutic şi calitatea remisiunilor;

e)integrarea socio-comunitară şi profesională;

f)toxicofilia asociată.

IV. EVALUAREA PERSOANELOR CU PSIHOZE MAJORE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP*)

Notă *) Se referă la psihoze majore, care se manifestă prin pierderea capacităţii de testare a realităţii, de obicei cu halucinaţii, deliruri sau tulburări de gândire şi pierderea limitelor egoului:

a)schizofrenie (debut până la împlinirea vârstei de 35 de ani, cu persistenţa simptomelor timp de cel puţin 6 luni, conform ICD 10);

b)alte psihoze majore cu debut precoce (copilărie-adolescenţă): tulburarea schizoafectivă de tip depresiv sau de tip bipolar, psihoze afective (depresia majoră cronică, tulburarea afectivă bipolară);

c)psihoze grefate pe o întârziere mentală, indiferent de gradul acesteia şi de vârsta solicitantului;

d)psihoze la care se asociază o tulburare de personalitate (structurală);

e)psihoze majore, indiferent de vârstă, la persoane fără venituri.

N.B: La evaluarea gradului de handicap în schizofrenie se vor avea în vedere:

a)forma clinică: catatonică, hebefrenică, paranoidă, nediferenţiată, reziduală, simplă;

b)tipul de evoluţie:

–cronică, cu sau fără episoade de acutizare;

–în remisiune (când o persoană cu schizofrenie nu mai prezintă niciun semn de tulburare);

c)cooperarea la monitorizarea medicală şi eficienţa acţiunilor psihoterapeutice;

d)climatul familial şi socioprofesional;

e)spitalizări frecvente, instituţionalizare.

Articolul II

Direcţia protecţia persoanelor cu handicap, Comisia superioară de evaluare a persoanelor cu handicap din cadrul Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, serviciile de evaluare complexă a persoanelor adulte din cadrul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Articolul III

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul sănătăţii,

Gheorghe-Eugen Nicolăescu

Ministrul muncii, familiei,

protecţiei sociale şi

persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu