Metodologie

Metodologie din 28 martie 2014

de calcul al consumului tehnologic din sistemele de distribuţie a gazelor naturale

Emitent: Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 226 din 31 martie 2014
Sursă oficială: legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/156927(filă nouă)

Istoricul versiunilor(3)

Textul actului · 19 articole

100%

Cuprins

Capitolul IScop şi domeniu de aplicare

Articolul 1

Prezenta metodologie are drept scop stabilirea unei metode unitare de calcul al consumului tehnologic de gaze naturale în sistemele de distribuţie, denumite în continuare SD.

Articolul 2

Prezenta metodologie se aplică de către operatorii de distribuţie a gazelor naturale, denumiţi în continuare OSD.

(1)În sensul prezentei metodologii, consumul tehnologic reprezintă cantitatea de gaze naturale, exprimată în unităţi de volum, necesară a fi consumată de către un OSD pentru asigurarea parametrilor tehnologici necesari desfăşurării activităţii de distribuţie a gazelor naturale.

(2)Consumul tehnologic al unui SD rezultă din însumarea volumelor de gaze naturale achiziţionate în vederea:

a)asigurării presiunii de lucru într-un SD nou, în tronsoanele de conducte noi sau reabilitate, calculate conform prevederilor art. 6;

b)creşterii presiunii de lucru în SD existent, calculate conform prevederilor art. 7;

c)asigurării presiunii de lucru ca urmare a disipărilor de gaze naturale prin:

(i)defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate suprateran, calculate conform prevederilor art. 8;

(ii)defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate subteran, calculate conform prevederilor art. 9;

d)asigurării presiunii de lucru ca urmare a unor incidente tehnice în SD, calculate conform prevederilor art. 10;

e)asigurării presiunii de lucru ca urmare a permeabilităţii conductelor din polietilenă, calculate conform prevederilor art. 11;

f)compensării abaterilor înregistrate de echipamentele/sistemele de măsură în lipsa dispozitivelor de corecţie a cantităţilor de gaze naturale, calculate conform prevederilor art. 12. (3) În situaţia în care un OSD operează mai multe SD, consumul tehnologic total al acestuia se calculează prin însumarea consumurilor tehnologice ale fiecărui SD, calculate conform prevederilor prezentei metodologii.

(4)În categoria de consum tehnologic al unui SD nu se încadrează volumele de gaze naturale achiziţionate în vederea:

a)utilizării în scop administrativ de către OSD în sediile aflate în proprietatea/folosinţa sa;

b)compensării pierderilor cauzate de incidente tehnice în SD, cu autor cunoscut;

c)compensării pierderilor cauzate de incidente tehnice în SD, cu autor necunoscut, dacă OSD nu deţine înscrisuri din care să rezulte măsurile întreprinse pentru recuperarea prejudiciului;

d)compensării pierderilor cauzate de apariţia unor vicii de execuţie a obiectivelor SD aflate în perioada de garanţie;

e)compensării pierderilor cauzate de intervenţiile neautorizate ale terţilor asupra echipamentelor/sistemelor de măsură, respectiv:

(i)deteriorarea, modificarea fără drept sau blocarea funcţionării acestora;

(ii)ocolirea indicaţiilor acestora, prin realizarea de instalaţii clandestine;

f)compensării pierderilor generate de folosirea instalaţiilor clandestine racordate la SD.

(5)În vederea recuperării prejudiciului aferent volumelor disipate în urma unor incidente tehnice în SD, cu autor cunoscut, OSD calculează volumul de gaz necesar a fi achiziţionat conform prevederilor art. 10.

Capitolul IITermeni şi abrevieri

Articolul 4

În sensul prezentei metodologii, următorii termeni şi abrevieri se definesc după cum urmează:

a)ANRE - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei;

b)presiunea de lucru - presiunea gazelor naturale din conductă în condiţii de exploatare normală; aceasta nu trebuie să depăşească limita maximă a treptei de presiune pentru care a fost proiectată conducta şi să nu coboare sub pragul minim necesar funcţionării SD în regim de siguranţă şi de continuitate în alimentarea clienţilor finali;

c)V - volumul de gaze naturale [mc];

d)V(c) - volumul fizic al conductei [mc];

e)V(sol) - volumul de gaze naturale disipat în sol prin defecte subterane [mc];

f)V(as) - volumul amestecului de gaze [mc];

g)V(CS) - volumul total de gaze naturale livrat lunar prin dispozitivele de măsură fără corector, exprimat în condiţii standard de temperatură şi presiune [mc];

h)V(FC) - volumul total de gaze livrat prin contoare fără corector [mc];

i)M - masa de gaze naturale [kg];

j)m - debit masic de gaze naturale [kg/h];

k)T - temperatura gazelor naturale în condiţii de lucru [°C/K];

l)T(s) - temperatura gazelor naturale în condiţii standard [T(s)=15°C/T(s) = 288,15 K];

m)T*) - temperatura critică [K];

n)t(m) - temperatura atmosferică, media zilnică [°C];

o)t(i) - temperatura interioară a spaţiului în care este amplasat dispozitivul de măsură [°C];

p)rho - densitatea gazelor naturale [kg/mc];

q)rho(s) - densitatea gazelor naturale în condiţii standard de temperatură şi presiune [kg/mc];

r)rho*) - densitatea critică a gazelor naturale [kg/mc];

s)tau - timp [h];

t)p(a) - presiunea atmosferică [bar];

u)p - presiunea de lucru a gazelor naturale din conductă [bar];

v)p(s) - presiunea gazelor naturale în condiţii standard, p(s) = 1,01325 bar;

w)pd - presiunea absolută a gazului natural din conducta cu defect [bar];

x)DeltaP(G) - presiunea relativă a gazului din conductă, medie lunară [mbar];

y)p*) - presiunea critică a gazelor naturale [bar];

z)R - constanta universală a gazului natural ideal; aa) Z - coeficient de compresibilitate; bb) A - aria defectului [m²]; cc) м - viscozitatea dinamică [Pa x s]; dd) k(A) - permeabilitatea absolută a solului [m²/s]; ee) k - coeficient adiabatic, considerat egal cu 1,3; ff) K(P) - factorul de corecţie pentru presiune; gg) K(T) - factorul de corecţie pentru temperatură; hh) Q - debitul de gaze naturale [mc/h]; ii) Q(s) - debitul de gaze naturale în condiţii standard de presiune şi temperatură [mc/h]; jj) h - adâncimea de montare a conductei [m]; kk) D - diametrul interior al conductei; ll) L - lungimea conductei [m]; mm) L(PE) - suma lungimilor conductelor din polietilenă [km]; nn) V(m) - viteza medie a gazelor naturale [m/s]; oo) V(s) - volumul exprimat în condiţii standard de temperatură şi presiune [mc]; pp) w - viteza gazelor naturale; qq) W(d) - viteza gazelor naturale în zona defectului.

Notă *) La formele geometrice neregulate, se recomandă folosirea metodei celor mai mici pătrate pentru determinarea ariei defectului A.

Articolul 5

Termenii utilizaţi în prezenta metodologie şi care nu sunt prevăzuţi la art. 4 sunt definiţi în legislaţia în vigoare în sectorul gazelor naturale.

Capitolul IIICalculul volumelor de gaze naturale

Articolul 6

(1)Volumul de gaze naturale, exprimat în metri cubi în condiţii standard de temperatură şi presiune, necesar umplerii:

a)unui SD nou pentru asigurarea presiunii de lucru;

b)tronsoanelor de conducte noi sau reabilitate;

se calculează cu formula:

V(S) = ------- ,

rho(s)

unde

M = [V(c) + V(as)] . rho, iar

pi n

V(c) = ---- x Σ [D(i)^2 x L(i)],

4 i=1

unde

–i = 1.....n reprezintă numărul de tronsoane de conducte cu diametre şi lungimi diferite.

(2)Prin umplerea cu gaze naturale a unui SD nou, iniţial plin cu aer, se formează un amestec de gaze care este refulat în atmosferă; volumul amestecului de gaze V(as) se calculează cu formula:

p + p(a)

V(as) = 1323,165 * V(c) * ---------------------------

T * radical ----------

0,2814 * D

(3)OSD înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1):

a)procesele-verbale de punere în funcţiune a conductelor aferente SD;

b)fişele tehnice ale conductelor aferente SD;

c)documentele justificative din care să reiasă valorile parametrilor de presiune şi de temperatură a gazelor naturale (p, T);

d)buletinul de analiză cromatografică din care să reiasă densitatea gazelor naturale (rho).

Articolul 7

(1)Volumul de gaze naturale, exprimat în metri cubi în condiţii standard de temperatură şi presiune, injectat în SD existent, ca urmare a deciziei OSD de creştere a presiunii de lucru, se calculează cu formula:

T(S) [p(2) - p(1)] Z(s)

V(suplim) = V(c) * ----- x --------------- * -------

T p(s) Z

unde:

–V(suplim) reprezintă volumul suplimentar de gaze naturale injectat în SD, exprimat în metri cubi;

–p(1) reprezintă presiunea iniţială de lucru a gazelor naturale la intrarea în conductă, exprimată în bari;

–p(2) reprezintă presiunea finală de lucru a gazelor naturale la intrarea în conductă, exprimată în bari;

–Z(s)/Z reprezintă raportul dintre coeficientul de compresibilitate în condiţii standard de presiune şi temperatură şi cel corespunzător condiţiilor de lucru; acest raport se consideră egal cu 0,99 pentru presiunea de lucru cuprinsă între 0,04 şi 6 bari şi pentru temperatura gazelor naturale cuprinsă între (-20°C) şi (+40°C).

(2)Volumul fizic al conductei [V(c)] se calculează cu formula:

pi n

V(c) = ---- x Σ [D(i)^2 x L(i)],

4 i=1

unde

–i = 1.....n reprezintă numărul de tronsoane de conducte cu diametre şi lungimi diferite.

(3)OSD înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1):

a)fişele tehnice ale conductelor aferente SD;

b)documentele justificative din care să reiasă valorile parametrilor de presiune şi de temperatură a gazelor naturale (p, T);

c)programul de lucru sau foaia de manevră.

Articolul 8

(1)Volumul de gaze naturale disipat în atmosferă prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate suprateran, exprimat în metri cubi în condiţii standard de presiune şi temperatură, se calculează cu formula:

V(s) = m x tau/rho(s)

(2)Timpul de evacuare tau a gazelor naturale este durata de timp estimată în care au avut loc scurgerile de gaze naturale prin defect.

(3)Debitul masic de gaze naturale scurs prin defect este dependent de regimul de curgere:

a)pentru regimul de curgere critic se utilizează formula:

m = c(d)A rho*)w*) ,

unde coeficientul de debit c(d) are valoarea 0,75;

b)pentru regimul de curgere subcritic se utilizează formula:

m = c(d)A rho(d)w(d) ,

unde coeficientul de debit cd are valoarea 0,85.

Notă *) La formele geometrice neregulate, se recomandă folosirea metodei celor mai mici pătrate pentru determinarea ariei defectului A. (4) Regimul de curgere necesar calculului volumului de gaze naturale disipat în atmosferă prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate suprateran, se determină cu formula:

┌ ┐^ -----

p*) │ 2 │ k-1

â*) = ----- = │ ------ │

p │ k + 1 │

└ ┘

dacă:

a)raportul

p(a)

â*) ≥ ----- , regimul de curgere prin defect este critic;

b)raportul

p(a)

â*) < ----- , regimul de curgere prin defect este subcritic.

Notă *) La formele geometrice neregulate, se recomandă folosirea metodei celor mai mici pătrate pentru determinarea ariei defectului A. (5) În cazul regimului de curgere critic, viteza gazelor naturale prin secţiunea defectului suprateran este egală cu viteza sunetului în zona defectului, iar parametrii gazelor naturale, denumiţi parametrii critici, se determină cu relaţiile:

a)presiunea critică:

┌ ┐^ -----

│ 2 │ k-1

p*) = p │ ------ │

│ k + 1 │

└ ┘

b)temperatura critică:

T*) = T -----

k + 1

c)densitatea critică:

┌ ┐^ -----

│ 2 │ k-1

rho*) = rho │ ------ │ ,

│ k + 1 │

└ ┘

unde

p + p(a)

rho = ---------- ;

d)viteza critică:

w*) = radical k.R.T*)

Notă *) La formele geometrice neregulate, se recomandă folosirea metodei celor mai mici pătrate pentru determinarea ariei defectului A. (6) În cazul regimului de curgere subcritic, destinderea gazelor naturale din conductă se face până la presiunea atmosferică, prezentă în exteriorul conductei; parametrii gazelor naturale în zona defectului se determină cu relaţiile:

a)temperatura gazelor în zona defectului:

k-1

┌ ┐^ -----

│ p(a) │ k

T(d) = T │ -------- │ ;

│ p + p(a) │

└ ┘

b)densitatea gazelor în zona defectului:

p(a)

rho(d) = -------

ZRT(d)

c)viteza gazelor în zona defectului:

┌ ┐

│ │

│ ┌ k-1 ┐│

│ k │ p(a) ^-----││

w(d) = radical│2 --- RT(d)│1 - ( -------- ) k ││

│ k-1 │ p + p(a) ││

│ └ ┘│

└ ┘

(7)Volumul de gaze naturale disipat în atmosferă prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate suprateran, exprimat în metri cubi în condiţii standard de presiune şi temperatură, se poate determina şi prin metoda simplificată cu formula:

V(s) = Q(s) x tau

(8)Q(s) prevăzut la alin. (7) se determină cu ajutorul graficelor din fig. 1) şi fig. 2) sau a tabelelor nr. 1 şi 2; calculele care au stat la baza trasării graficelor din fig. 1 şi fig. 2 şi a datelor din tabelele nr. 1 şi 2 s-au realizat utilizând formulele prevăzute la alin. (1)-(6), pentru gaze naturale având compoziţia medie prevăzută în anexa nr. 1 şi temperatura egală cu (+14°C).

(9)Diametrul defectului care se aplică în graficele din fig. 1 şi fig. 2 şi în tabelele 1 şi 2 se calculează cu formula:

D = 2 x radical ----

Fig. 1 - Variaţia grafică a debitului orar disipat în atmosferă prin defecte supraterane, în funcţie de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,04 şi 0,5 bari

!Imagine

Tabelul nr. 1 - Variaţia tabelară a debitului orar disipat în atmosferă prin defecte supraterane, în funcţie de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,04 şi 0,5 bari (pentru valori intermediare calculul se realizează prin interpolare)

Font 9

┌────────────────────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┐

│ Presiune│ │ │ │ │ │ │

│ [bar] │ │ │ │ │ │ │

│Diametrul │ │ │ │ │ │ │

│defectului [mm] │ 0,04 │ 0,06 │ 0,08 │ 0,1 │ 0,25 │ 0,5 │

├────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤

│ 1 │ 0,022439│ 0,333537│ 0,431372│ 0,475907│ 0,583471│ 0,700707│

│ 2 │ 0,089757│ 1,334149│ 1,725489│ 1,903627│ 2,333883│ 2,802828│

│ 3 │ 0,201953│ 3,001834│ 3,882351│ 4,283161│ 5,251237│ 6,306363│

│ 4 │ 0,359027│ 5,336594│ 6,901957│ 7,614508│ 9,335532│ 11,21131│

│ 5 │ 0,560979│ 8,338429│ 10,78431│ 11,89767│ 14,58677│ 17,51768│

│ 6 │ 0,80781│ 12,00734│ 15,5294│ 17,13264│ 21,00495│ 25,22545│

│ 7 │ 1,09952│ 16,34332│ 21,13724│ 23,31943│ 28,59007│ 34,33464│

│ 8 │ 1,436107│ 21,34638│ 27,60783│ 30,45803│ 37,34213│ 44,84525│

│ 9 │ 1,817573│ 27,01651│ 34,94116│ 38,54845│ 47,26113│ 56,75727│

│ 10 │ 2,243918│ 33,35372│ 43,13723│ 47,59068│ 58,34708│ 70,0707│

│ 11 │ 2,715141│ 40,358│ 52,19605│ 57,58472│ 70,59996│ 84,78555│

│ 12 │ 3,231242│ 48,02935│ 62,11762│ 68,53057│ 84,01979│ 100,9018│

│ 13 │ 3,792221│ 56,36778│ 72,90192│ 80,42824│ 98,60656│ 118,4195│

│ 14 │ 4,398079│ 65,37328│ 84,54898│ 93,27773│ 114,3603│ 137,3386│

│ 15 │ 5,048815│ 75,04586│ 97,05878│ 107,079│ 131,2809│ 157,6591│

│ 16 │ 5,74443│ 85,38551│ 110,4313│ 121,8321│ 149,3685│ 179,381│

│ 17 │ 6,484923│ 96,39224│ 124,6666│ 137,5371│ 168,6231│ 202,5043│

│ 18 │ 7,270294│ 108,066│ 139,7646│ 154,1938│ 189,0445│ 227,0291│

│ 19 │ 8,100543│ 120,4069│ 155,7254│ 171,8023│ 210,633│ 252,9552│

│ 20 │ 8,975671│ 133,4149│ 172,5489│ 190,3627│ 233,3883│ 280,2828│

└────────────────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┘

Fig. 2 - Variaţia debitului orar disipat în atmosferă prin defecte supraterane, în funcţie de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,5 şi 5 bari

!Imagine

Tabelul nr. 2 - Variaţia tabelară a debitului orar disipat în atmosferă prin defecte supraterane, în funcţie de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,5 şi 5 bari (pentru valori intermediare calculul se realizează prin interpolare).

Font 9

┌───────────────────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬───────────┐

│ Presiune│ │ │ │ │ │ │

│ [bar] │ │ │ │ │ │ │

│Diametrul │ │ │ │ │ │ │

│defectului [mm] │ 0,5 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │

├───────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤

│ 1 │ 0,700707│ 0,931897│ 1,394876│ 1,858081│ 2,321339│ 2,784615│

│ 2 │ 2,802828│ 3,727587│ 5,579504│ 7,432325│ 9,285356│ 11,138462│

│ 3 │ 6,306363│ 8,387071│ 12,553883│ 16,722731│ 20,892052│ 25,061539│

│ 4 │ 11,211312│ 14,910349│ 22,318015│ 29,729300│ 37,141425│ 44,553847│

│ 5 │ 17,517675│ 23,297421│ 34,871899│ 46,452031│ 58,033477│ 69,615387│

│ 6 │ 25,225453│ 33,548286│ 50,215534│ 66,890925│ 83,568207│ 100,246157│

│ 7 │ 34,334644│ 45,662945│ 68,348921│ 91,045981│113,745615│ 136,446158│

│ 8 │ 44,845249│ 59,641397│ 89,272060│118,917200│148,565702│ 178,215390│

│ 9 │ 56,757269│ 75,483643│112,984951│150,504582│188,028466│ 225,553853│

│ 10 │ 70,070702│ 93,189683│139,487594│185,808125│232,133909│ 278,461546│

│ 11 │ 84,785549│112,759516│168,779989│224,827832│280,882030│ 336,938471│

│ 12 │100,901811│134,193143│200,862136│267,563701│334,272829│ 400,984627│

│ 13 │118,419486│157,490564│235,734035│314,015732│392,306306│ 470,600013│

│ 14 │137,338576│182,651779│273,395685│364,183926│454,982461│ 545,784631│

│ 15 │157,659079│209,676787│313,847087│418,068282│522,301295│ 626,538479│

│ 16 │179,380997│238,565588│357,088242│475,668801│594,262806│ 712,861559│

│ 17 │202,504329│269,318184│403,119148│536,985483│670,866996│ 804,753869│

│ 18 │227,029074│301,934573│451,939806│602,018327│752,113864│ 902,215410│

│ 19 │252,955234│336,414755│503,550216│670,767333│838,003411│ 1005,24618│

│ 20 │280,282808│372,758732│557,950378│743,232502│928,535635│ 1113,84618│

└───────────────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴───────────┘

(10)OSD înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1):

a)registrul de evidenţă a reclamaţiilor şi a defectelor din SD;

b)detaliile defectului, conform modelului prevăzut în anexele nr. 2 şi 3;

c)fotografie color datată a defectului ce a generat disipări de gaze naturale mai mari de 1.000 mc;

d)buletinul de analiză cromatografică din care să reiasă densitatea gazelor naturale (rho);

e)parametrii gazelor naturale, presiune şi temperatură (p, T) de la locul defectului;

f)programul de lucru sau foaia de manevră.

Articolul 9

(1)Volumul de gaze naturale disipat în sol prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD montate subteran, exprimat în metri cubi în condiţii standard de presiune şi temperatură, se calculează cu formula:

V(sol) = Q(s) . tau

(2)Q(s) scurs prin defect este influenţat de permeabilitatea solului şi este direct proporţional cu aria defectului şi diferenţa de presiune ce se formează la peretele conductei, determinându-se cu formula:

unde:

Ak(A)T(S)[p(d)^2 - p(a)^2]

Q(s) = --------------------------- x 3600 ,

2мp(s)hT

–T reprezintă temperatura gazelor naturale în condiţii de lucru şi se consideră egală cu temperatura medie multianuală a solului, de (+11°C);

–k(A) reprezintă permeabilitatea absolută a solului şi este prevăzută în tabelul nr. 3.

Tabelul nr. 3

┌──────────────────┬──────────────────┐

│ Tipul solului │ Permeabilitatea │

│ │ absolută │

│ │ k(A)[10^-12 m²/s]│

├──────────────────┼──────────────────┤

│Nisip tasat │ 50-100 │

├──────────────────┼──────────────────┤

│Pietriş │ 200-300 │

├──────────────────┼──────────────────┤

│Sol fără argilă │ 10-25 │

├──────────────────┼──────────────────┤

│Sol argilos/argilă│ 0,7-0,9 │

└──────────────────┴──────────────────┘

(3)Timpul de evacuare tau a gazelor naturale este durata de timp estimată în care au avut loc scurgerile de gaze naturale prin defect.

(4)Volumul de gaze naturale disipat în sol prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate subteran, se poate determina şi prin metoda simplificată cu formula:

V(sol) = Q(s) x tau

unde Q(s) se determină cu ajutorul graficelor din fig. 3 şi fig. 4 sau al tabelelor nr. 4 şi 5; calculele care au stat la baza trasării graficelor din fig. 3 şi fig. 4 şi a datelor din tabelele nr. 4 şi 5 s-au realizat utilizând formulele prevăzute la alin. (1) şi (2), pentru gaze naturale având compoziţia medie precizată în anexa nr. 1.

(5)Diametrul defectului se calculează cu formula:

D = 2 x radical ----

La formele geometrice neregulate, se recomandă folosirea metodei celor mai mici pătrate pentru determinarea ariei defectului A.

Fig. 3 - Variaţia grafică a debitului orar de gaze naturale disipat în sol prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate subteran, în funcţie de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,04 şi 0,5 bari

!Imagine

Tabelul nr. 4 - Variaţia tabelară a debitului orar disipat în sol prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate subteran, în funcţie de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,04 şi 0,5 bari (pentru valori intermediare calculul se realizează prin interpolare)

Font 9

│ Presiune│ │ │ │ │ │ │

│ [bar]│ │ │ │ │ │ │

│Diametrul │ │ │ │ │ │ │

│defectului [mm] │ 0,04 │ 0,06 │ 0,08 │ 0,1 │ 0.25 │ 0,5 │

│ 1 │ 0,000399│ 0,000605│ 0,000814│ 0,001027│ 0,002749│ 0,006102│

│ 2 │ 0,001597│ 0,002419│ 0,003256│ 0,004109│ 0,010996│ 0,024407│

│ 3 │ 0,003593│ 0,005442│ 0,007326│ 0,009244│ 0,024741│ 0,054915│

│ 4 │ 0,006388│ 0,009675│ 0,013024│ 0,016434│ 0,043983│ 0,097627│

│ 5 │ 0,009982│ 0,015117│ 0,020349│ 0,025678│ 0,068724│ 0,152542│

│ 6 │ 0,014373│ 0,021769│ 0,029303│ 0,036977│ 0,098963│ 0,219661│

│ 7 │ 0,019564│ 0,02963│ 0,039885│ 0,05033│ 0,134699│ 0,298983│

│ 8 │ 0,025553│ 0,0387│ 0,052095│ 0,065737│ 0,175934│ 0,390509│

│ 9 │ 0,03234│ 0,04898│ 0,065932│ 0,083198│ 0,222666│ 0,494237│

│ 10 │ 0,039926│ 0,060469│ 0,081398│ 0,102713│ 0,274896│ 0,61017│

│ 11 │ 0,048311│ 0,073167│ 0,098491│ 0,124283│ 0,332625│ 0,738305│

│ 12 │ 0,057494│ 0,087075│ 0,117213│ 0,147907│ 0,395851│ 0,878644│

│ 13 │ 0,067475│ 0,102192│ 0,137562│ 0,173586│ 0,464575│ 1,031187│

│ 14 │ 0,078255│ 0,118519│ 0,15954│ 0,201318│ 0,538797│ 1,195933│

│ 15 │ 0,089834│ 0,136055│ 0,183145│ 0,231105│ 0,618517│ 1,372882│

│ 16 │ 0,102211│ 0,1548│ 0,208378│ 0,262946│ 0,703735│ 1,562035│

│ 17 │ 0,115386│ 0,174755│ 0,23524│ 0,296841│ 0,794451│ 1,763391│

│ 18 │ 0,129361│ 0,195919│ 0,263729│ 0,332791│ 0,890664│ 1,97695│

│ 19 │ 0,144133│ 0,218292│ 0,293846│ 0,370795│ 0,992376│ 2,202713│

│ 20 │ 0,159704│ 0,241875│ 0,325591│ 0,410853│ 1,099586│ 2,440679│

Fig. 4 - Variaţia debitului orar disipat în sol prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD montate subteran, în funcţie de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,5 şi 5 bari

!Imagine

Tabelul nr. 5 - Variaţia tabelară a debitului orar disipat în sol prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD montate subteran, în funcţie de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,5 şi 5 bari (pentru valori intermediare calculul se realizează prin interpolare)

Font 9

│ Presiune│ │ │ │ │ │ │

│ [bar]│ │ │ │ │ │ │

│Diametrul │ │ │ │ │ │ │

│defectului [mm] │ 0,5 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │

│ 1 │ 0,006102│ 0,014618│ 0,038897│ 0,072836│ 0,116436│ 0,169696│

│ 2 │ 0,024407│ 0,058474│ 0,155589│ 0,291345│ 0,465743│ 0,678782│

│ 3 │ 0,054915│ 0,131566│ 0,350075│ 0,655527│ 1,047922│ 1,52726│

│ 4 │ 0,097627│ 0,233896│ 0,622356│ 1,165382│ 1,862973│ 2,715129│

│ 5 │ 0,152542│ 0,365462│ 0,972432│ 1,820909│ 2,910895│ 4,242389│

│ 6 │ 0,219661│ 0,526265│ 1,400302│ 2,622109│ 4,191689│ 6,109039│

│ 7 │ 0,298983│ 0,716305│ 1,905966│ 3,568982│ 5,705354│ 8,315082│

│ 8 │ 0,390509│ 0,935582│ 2,489425│ 4,661528│ 7,451891│ 10,86051│

│ 9 │ 0,494237│ 1,184096│ 3,150679│ 5,899746│ 9,4313│ 13,74534│

│ 10 │ 0,61017│ 1,461847│ 3,889727│ 7,283637│ 11,64358│ 16,96955│

│ 11 │ 0,738305│ 1,768835│ 4,706569│ 8,813201│ 14,08873│ 20,53316│

│ 12 │ 0,878644│ 2,10506│ 5,601206│ 10,48844│ 16,76676│ 24,43616│

│ 13 │ 1,031187│ 2,470522│ 6,573638│ 12,30935│ 19,67765│ 28,67855│

│ 14 │ 1,195933│ 2,865221│ 7,623864│ 14,27593│ 22,82142│ 33,26033│

│ 15 │ 1,372882│ 3,289157│ 8,751885│ 16,38818│ 26,19805│ 38,1815│

│ 16 │ 1,562035│ 3,742329│ 9,9577│ 18,64611│ 29,80756│ 43,44206│

│ 17 │ 1,763391│ 4,224739│ 11,24131│ 21,04971│ 33,64995│ 49,04201│

│ 18 │ 1,97695│ 4,736386│ 12,60271│ 23,59899│ 37,7252│ 54,98136│

│ 19 │ 2,202713│ 5,277269│ 14,04191│ 26,29393│ 42,03332│ 61,26009│

│ 20 │ 2,440679│ 5,84739│ 15,55891│ 29,13455│ 46,57432│ 67,87822│

(6)OSD înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1):

a)registrul de evidenţă a reclamaţiilor şi a defectelor din SD;

b)detaliile defectului conform modelului prevăzut în anexele nr. 2 şi 3;

c)fotografie color datată a defectului ce a generat disipări de gaze naturale mai mari de 1.000 mc;

d)buletinul de analiză cromatografică din care să reiasă viscozitatea dinamică (м);

e)parametrii gazelor naturale, presiune şi temperatură (p, T), de la locul defectului;

f)programul de lucru sau foaia de manevră.

Articolul 10

(1)Volumul de gaze naturale, exprimat în metri cubi în condiţii standard de presiune şi temperatură, disipat ca urmare a unor incidente tehnice în SD materializate prin ruperea totală sau parţială a conductei, se calculează cu formula:

V(s) = Q(s) . tau

(2)Debitul de gaze naturale scurs prin defect, Q(s), se calculează utilizând formula:

┌ ┐

│ [p^2 - p(0)^2]T(s)D^5/3 │

Q(s) = 274.2318 f radical│ ------------------------ │ ,

│ p(s)rho(s)LZT │

└ ┘

în care f reprezintă factorul pentru modelarea tipului de rupere. Dacă ruptura este completă sau diametrul defectului este egal sau mai mare decât diametrul interior al conductei, f = 1.

Pentru cazurile când ruptura este mai mică decât diametrul interior al conductei, f se consideră egal cu raportul dintre aria defectului şi aria conductei în secţiune transversală.

(3)Timpul de evacuare al gazelor naturale din conductă, tau, este egal cu timpul scurs de la momentul anunţării incidentului tehnic şi până la oprirea pierderilor de gaze naturale prin defectul identificat, luându-se în considerare că în momentul producerii incidentului conducta era dezgropată.

(4)Diametrul defectului se calculează cu formula:

D = 2 x radical ----

La formele geometrice neregulate, se recomandă folosirea metodei celor mai mici pătrate pentru determinarea ariei defectului A.

(5)OSD are obligaţia de a notifica în scris ANRE cu privire la incidentul tehnic în termen de maximum 48 de ore de la momentul în care a fost sesizat despre apariţia acestuia, cu precizarea elementelor esenţiale, inclusiv a celor privitoare la identificarea locului în care acesta s-a produs.

(6)ANRE poate să nu ia în considerare volumele de gaze naturale achiziţionate în vederea compensării volumelor disipate în atmosferă în urma incidentului tehnic, dacă OSD nu a notificat conform prevederilor alin. (5).

(7)OSD înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1):

a)registrul de evidenţă a reclamaţiilor şi a defectelor din SD;

b)dovezile cu privire la măsurile întreprinse de OSD pentru recuperarea prejudiciului;

c)detaliile defectului, conform modelului prevăzut în anexele nr. 2 şi 3;

d)fotografie color datată a defectului ce a generat disipări de gaze naturale mai mari de 1.000 mc;

e)buletinul de analiză cromatografică din care să reiasă densitatea gazelor naturale (rho);

f)parametrii gazelor naturale, presiune şi temperatură (p, T), de la locul defectului;

g)programul de lucru sau foaia de manevră.

Articolul 11

Volumul anual de gaze naturale, exprimat în metri cubi în condiţii standard de temperatură şi presiune, disipat ca urmare a permeabilităţii conductelor din polietilenă, se calculează cu formula:

p T(s) Z(s)

V(S) = C(PD) * L(PE) * p * ---- * -------- * ------ , (mc/an),

p(s) T Z

unde:

–C(PD) reprezintă un coeficient exprimat în mc/km/bar/an stabilit pe baze experimentale, având valoarea de 0,95.

Articolul 12

(1)Volumul de gaze naturale, exprimat în condiţii standard de temperatură şi presiune, necesar a fi achiziţionat ca urmare a diferenţei dintre volumul de gaze naturale exprimat în condiţii standard de temperatură şi presiune şi cel livrat prin echipamente/sisteme de măsură fără convertor se calculează lunar cu formula:

V(s) = V(CS) - V(FC) ,

unde:

–V(CS) reprezintă volumul total de gaze naturale livrat prin echipamente/sisteme de măsură cu convertor, exprimat în condiţii standard de temperatură şi presiune;

–V(FC) reprezintă volumul total de gaze naturale livrat prin echipamente/sisteme de măsură fără convertor.

(2)Pentru calculul volumului de gaze naturale corectat se aplică formula:

V(CS) = V(FC) . K(P) . K(T) ,

unde:

–K(P) reprezintă factorul de corecţie pentru presiune;

–K(T) reprezintă factorul de corecţie pentru temperatură.

(3)Factorul de corecţie pentru presiune se determină, ţinând cont de scăderea presiunii cu altitudinea de 11 mbar la 100 m, cu formula:

Deltap(G) - 0,11H

K(P) = 1 + ------------------ ,

1.013,25

unde:

–Deltap(G) reprezintă presiunea relativă a gazului din conductă pe care este amplasat echipamentul de măsură, exprimată în mbar;

–H reprezintă altitudinea medie a localităţii în care este amplasat punctul de măsurare, exprimat în m.

(4)Factorul de corecţie cu temperatura a volumelor de gaze naturale vehiculate prin echipamentele/sistemele de măsură amplasate în exterior se calculează lunar cu formula:

T(S)

K(T) = --------------- ,

t(m) + 273,15

în care t(m) reprezintă valoarea temperaturii atmosferice medii lunare, exprimată în (°C).

(5)În cazul echipamentelor/sistemelor de măsură montate în interior, factorul de corecţie pentru temperatură se calculează cu formula:

T(S)

K(T) = --------------- ,

t(i) + 273,15

unde t(i) reprezintă valoarea temperaturii interioare a spaţiului în care este amplasat echipamentul/sistemul de măsură, exprimată în (°C); pentru intervalul de timp cuprins între 1 noiembrie şi 1 aprilie, se consideră t(i) = (+10°C), iar în afara acestuia, t(i) = t(m) - 5, exprimată în (°C).

(6)OSD înregistrează pentru fiecare punct de lucru/entitate organizatorică, odată cu calculul consumului tehnologic, şi următoarele informaţii/documente justificative care au stat la baza calculului:

a)informaţii de identificare a clientului şi locului de amplasare a echipamentului/sistemului de măsurare la care se calculează conversia volumelor;

b)volumele lunare înregistrate de către echipamentul/sistemul de măsurare fără convertor;

c)parametrii gazului natural (p, T, rho);

d)valorile medii lunare ale temperaturii şi presiunii atmosferice comunicate de Administraţia Naţională de Meteorologie pentru cea mai apropiată staţie meteorologică de punctul de consum;

e)valoarea altitudinii medii a localităţii în care este amplasat punctul de măsurare.

Capitolul IVDispoziţii finale

Articolul 13

(1)Consumul tehnologic se raportează, se transmite şi este certificat de către OSD conform prevederilor Metodologiei de monitorizare a pieţei gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 5/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 21 februarie 2013. (2) OSD are obligaţia de a transmite lunar ANRE, pe adresa de e-mail darag@anre.ro, în format electronic editabil, un fişier cu toate informaţiile detaliate, pentru fiecare eveniment care a generat un calcul de volum conform prezentei metodologii; structura fişierului este prezentată în anexa nr. 4. (3) OSD are obligaţia să deţină documentele fiscale de achiziţie a cantităţilor de gaze naturale necesare asigurării consumului tehnologic calculat conform prevederilor prezentei metodologii.

Articolul 14

(1)OSD are obligaţia să prevadă în contractele de execuţie a lucrărilor clauze potrivit cărora toate pierderile de gaze naturale generate de vicii de execuţie, în perioada de garanţie a lucrărilor, sunt suportate de către executant; perioada de garanţie a lucrărilor nu poate fi mai mică de 2 ani de la data punerii în funcţiune a obiectivului.

(2)În situaţia în care lucrările au fost executate de către OSD, se consideră că perioada de garanţie este de 2 ani de la data punerii în funcţiune a obiectivului.

Articolul 15

(1)OSD are obligaţia să ia toate măsurile necesare, inclusiv prin modernizarea SD şi/sau intensificarea activităţii de detectare a pierderilor de gaze naturale, astfel încât consumul tehnologic anual calculat conform prezentei metodologii, convertit în unităţi de energie, să nu depăşească o limită maximă a CT(max).

(2)Consumul tehnologic anual, pentru care există documentele fiscale de achiziţie a cantităţilor de gaze naturale, calculat conform prezentei metodologii, se converteşte în unităţi de energie şi se compară cu CT(max) anual acceptat de către ANRE.

(3)În situaţia în care consumul tehnologic precizat la alin. (2) este mai mare decât CT(max), se ia în calcul de către ANRE consumul tehnologic ca fiind egal cu CT(max).

(4)Consumul tehnologic maxim anual precizat la alin. (1) se determină după cum urmează:!Imagine

Tabelul nr. 6

Font 9

┌────────────────────────────────────────┬────────────┬───────────────────────────┬────────┐

│ │ │ â(ik) │ │

│ Categorie vechime │ α(i) ├─────────────┬─────────────┤ ă │

│ │ │ K = 1 │ K = 2 │ │

├──────┬─────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼────────┤

│i = 1 │0 ani < vechime conductă ≤ 5 ani │ α(1) = 0,2 │ â(11) = 0,2 │ â(12) = 0,2 │ │

├──────┼─────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┤ │

│i = 2 │5 ani < vechime conductă ≤ 15 ani│ α(2) = 2,3 │ â(21) = 2,4 │ â(22) = 2,7 │ ă = 100│

│i = 3 │vechime conductă > 15 ani │ α(3) = 4,2 │ â(31) = 5,1 │ â(32) = 5,2 │ │

└──────┴─────────────────────────────────┴────────────┴─────────────┴─────────────┴────────┘

Tabelul nr. 7

┌───────────────────────────────────────────────────────┐

│ Tip presiune conducte noi │

├──────┬──────────────────────────────────────┬─────────┤

│ ι(1) │Conducte noi de redusă presiune │ 0,386 │

├──────┼──────────────────────────────────────┼─────────┤

│ ι(2) │Conducte noi de medie presiune │ 0,334 │

└──────┴──────────────────────────────────────┴─────────┘

Articolul 16

(1)OSD are obligaţia de a elabora proceduri operaţionale proprii astfel încât să asigure implementarea prevederilor prezentei metodologii, cu respectarea următoarelor cerinţe:

a)colectarea şi asigurarea utilizării corecte a informaţiilor primare în vederea efectuării calculelor specifice;

b)crearea unui mecanism administrativ de validare a calculelor, cu nominalizarea şi responsabilizarea persoanelor cu atribuţii de conducere implicate în procesul de validare.

(2)OSD are obligaţia ca prin procedurile menţionate la alin. (1) să asigure trasabilitatea procesului, astfel încât să fie uşor de identificat şi de verificat orice eveniment care face obiectul prezentei metodologii pentru cel puţin 5 ani.

Articolul 17

Mărimile utilizate în relaţiile de calcul din prezenta metodologie sunt exprimate în unităţile de măsură specifice Sistemului internaţional de unităţi - SI, cu excepţia cazului când se specifică expres alte unităţi de măsură.

Articolul 18

Nefurnizarea sau furnizarea incompletă/eronată a datelor şi informaţiilor solicitate prin prezenta metodologie constituie contravenţie şi se sancţionează conform prevederilor Legii energiei electrice şi gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările ulterioare.

Articolul 19

Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

Anexa 1

la metodologie

COMPOZIŢIA MEDIE A GAZELOR NATURALE

┌────┬────────────┬──────────────┬───────────┬──────────┬─────────────┐

│Nr. │ Component │ % volumetric │ % molar │ % masic │ g/mc │

│crt.│ │ │ │ │ │

├────┼────────────┼──────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┤

│ 1 │Metan │ 96,4839264│ 96,4404082│ 92,190836│ 692,0792736│

│ 2 │Etan │ 1,70411636│ 1,71605364│ 3,0226636│ 23,08446455│

│ 3 │Propan │ 0,49105455│ 0,50006455│ 1,2841818│ 9,865173636│

│ 4 │Izobutan │ 0,09840818│ 0,10240455│ 0,3471045│ 2,662663636│

│ 5 │n-butan │ 0,12939818│ 0,13474455│ 0,4532355│ 3,503921818│

│ 6 │Neopentan │ 0│ 0│ 0│ 0│

│ 7 │Izopentan │ 0,04753091│ 0,05053│ 0,2113527│ 1,6310818818│

│ 8 │n-pentan │ 0,03782455│ 0,04107273│ 0,1711727│ 1,325681818│

│ 9 │2,2-dimetil-│ 0│ 0│ 0│ 0│

│ │butan │ │ │ │ │

│ 10 │2,3-dimetil-│ 0│ 0│ 0│ 0│

│ │butan │ │ │ │ │

│ 11 │3,3-dimetil-│ 0│ 0│ 0│ 0│

│ │butan │ │ │ │ │

│ 12 │3-metil- │ 0│ 0│ 0│ 0│

│ │pentan │ │ │ │ │

│ 13 │2-metil- │ 0│ 0│ 0│ 0│

│ │pentan │ │ │ │ │

│ 14 │Hexani │ 0,06396│ 0,07147727│ 0,3583145│ 2,755620909│

│ 15 │2,4-dimetil-│ 0│ 0│ 0│ 0│

│ │pentan │ │ │ │ │

│ 16 │2,2,3-trime-│ 0│ 0│ 0│ 0│

│ │til-butan │ │ │ │ │

│ 17 │2-metil- │ 0│ 0│ 0│ 0│

│ │hexan │ │ │ │ │

│ 18 │3-metil- │ 0│ 0│ 0│ 0│

│ │hexan │ │ │ │ │

│ 19 │3-etil- │ 0│ 0│ 0│ 0│

│ │pentan │ │ │ │ │

│ 20 │Heptani+ │ 0,00126727│ 0,00149636│ 0,0088973│ 0,068206364│

│ 21 │2,2,4-trime-│ 0│ 0│ 0│ 0│

│ │til-pentan │ │ │ │ │

│ 22 │n-octan │ 0,00023727│ 0,0031818│ 0,0021191│ 0,016291818│

│ 23 │Metil- │ 0│ 0│ 0│ 0│

│ │ciclohexan │ │ │ │ │

│ 24 │Ciclohexan │ 0│ 0│ 0│ 0│

│ 25 │Benzen │ 0│ 0│ 0│ 0│

│ 26 │Toluen │ 0│ 0│ 0│ 0│

│ 27 │Hidrogen │ 0│ 0│ 0│ 0│

│ 28 │Monoxid de │ 0│ 0│ 0│ 0│

│ │carbon │ │ │ │ │

│ 29 │Hidrogen │ 0│ 0│ 0│ 0│

│ │sulfurat │ │ │ │ │

│ 30 │Heliu │ 0│ 0│ 0│ 0│

│ 31 │Argon │ 0│ 0│ 0│ 0│

│ 32 │Azot │ 0,51609│ 0,51485182│ 0,8551509│ 6,451653636│

│ 33 │Oxigen │ 0,00582455│ 0,00581909│ 0,01119│ 0,083220909│

│ 34 │Bioxid de │ 0,42036182│ 0,42073727│ 1,0837745│ 8,283181818│

│ │carbon │ │ │ │ │

│ │Total │ 100│ 100│ 100│ 751,810436│

└────┴────────────┴──────────────┴───────────┴──────────┴─────────────┘

Masa moleculară = 16.807 kg/kmol

Presiunea critică = 46,042 bar

Temperatura critică = 194,441 K

Factorul acentric = 0,01220124

Anexa 2

la metodologie

!ImagineAnexa 3

la metodologie

REPREZENTAREA PLANĂ

a formei geometrice a defectului localizat pe obiectivele

sistemelor de distribuţie

Nr. ..../data .....

!ImagineAnexa 4

la metodologie

Operatorul sistemului de distribuţie ..........................

Informaţii transmise ANRE conform prevederilor art. 6

din Metodologia de calcul al consumului tehnologic din

sistemele de distribuţie a gazelor naturale, aprobată prin

Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de

Reglementare în Domeniul Energiei nr. 18/2014

Font 7

┌────┬────┬──────┬──────┬───────┬───────┬───────────────────────────────┬────────┬─────────┬────────┬──────────┬─────────┐

│Nr. │ │ │ │ │ │ Conductă de distribuţie │Presiune│Tempera- │Presiune│ Putere │Densitate│

│crt.│Data│SIRUTA│Strada│ Nr. │ Nr. ├────────────┬─────────┬────────┤ gaze │tură gaze│atmos- │calorifică│ gaze │

│ │ │ │ │început│sfârşit│Tip material│ Lungime │Diametru│naturale│naturale │ferică │superioară│ naturale│

├────┼────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────────┼─────────┼────────┼────────┼─────────┼────────┼──────────┼─────────┤

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │ 13 │ 14 │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

└────┴────┴──────┴──────┴───────┴───────┴────────────┴─────────┴────────┴────────┴─────────┴────────┴──────────┴─────────┘

┌────────┬───────────────────────┬─────────────────────┬──────────────────┐

│ Volum │Proces-verbal de punere│Fişa tehnică conductă│Buletin de analiză│

│calculat│ în funcţiune │ │ cromatografică │

│ ├───────────┬───────────┼─────────┬───────────┼────────┬─────────┤

│ │ Număr │ Dată │ Număr │ Dată │ Dată │ Număr │

├────────┼───────────┼───────────┼─────────┼───────────┼────────┼─────────┤

│ 15 │ 16 │ 17 │ 18 │ 19 │ 20 │ 21 │

│ │ │ │ │ │ │ │

└────────┴───────────┴───────────┴─────────┴───────────┴────────┴─────────┘

Informaţii transmise ANRE conform prevederilor art. 7

din Metodologia de calcul al consumului tehnologic din

sistemele de distribuţie a gazelor naturale, aprobată prin

Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare

în Domeniul Energiei nr. 18/2014

Font 7

┌────┬────┬──────┬──────┬───────┬───────┬───────────────────────────────┬──────────────────────┬─────────┬────────┐

│Nr. │ │ │ │ │ │ Conductă de distribuţie │ │Tempera- │ Volum │

│crt.│Data│SIRUTA│Strada│ Nr. │ Nr. ├────────────┬─────────┬────────┤Presiune gaze naturale│tură gaze│calculat│

│ │ │ │ │început│sfârşit│Tip material│ Lungime │Diametru├────────────┬─────────┤naturale │ │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ P1 │ P2 │ │ │

├────┼────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────────┼─────────┼────────┼────────────┼─────────┼─────────┼────────┤

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │ 13 │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

└────┴────┴──────┴──────┴───────┴───────┴────────────┴─────────┴────────┴────────────┴─────────┴─────────┴────────┘

┌─────────────────────┬─────────────────┐

│Fişa tehnică conductă│Program de lucru/│

│ │foaie de manevră │

├──────────┬──────────┼────────┬────────┤

│ Număr │ Dată │ Dată │ Număr │

├──────────┼──────────┼────────┼────────┤

│ 14 │ 15 │ 16 │ 17 │

├──────────┼──────────┼────────┼────────┤

│ │ │ │ │

└──────────┴──────────┴────────┴────────┘

Informaţii transmise ANRE conform prevederilor art. 8 din

Metodologia de calcul al consumului tehnologic din sistemele de

distribuţie a gazelor naturale, aprobată prin

Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare

în Domeniul Energiei nr. 18/2014

Font 7

┌────┬────┬──────┬──────┬─────┬────────────────────────┬────────┬─────────┬────────┬──────────┬─────────┬──────┬───────┐

│Nr. │ │ │ │ │Conductă de distribuţie │Presiune│Tempera- │Presiune│ Putere │Densitate│ Arie │ Timp │

│crt.│Data│SIRUTA│Strada│ Nr. ├────────────┬───────────┤ gaze │tură gaze│atmos- │calorifică│ gaze │defect│estimat│

│ │ │ │ │ │Tip material│ Diametru │naturale│naturale │ferică │superioară│naturale │ │ │

├────┼────┼──────┼──────┼─────┼────────────┼───────────┼────────┼─────────┼────────┼──────────┼─────────┼──────┼───────┤

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │ 13 │ 14 │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

└────┴────┴──────┴──────┴─────┴────────────┴───────────┴────────┴─────────┴────────┴──────────┴─────────┴──────┴───────┘

│ Volum │ Buletin de analiză │ Fişa defectului │Program de lucru/ │

│calculat│ cromatografică │ │foaie de manevră │

│ │ Număr │ Dată │ Număr │ Dată │ Dată │ Număr │

│ 15 │ 16 │ 17 │ 18 │ 19 │ 20 │ 21 │

│ │ │ │ │ │ │ │

Informaţii transmise ANRE conform prevederilor art. 9 din

Metodologia de calcul al consumului tehnologic din sistemele de

distribuţie a gazelor naturale, aprobată prin

Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în

Domeniul Energiei nr. 18/2014

Font 7

┌────┬────┬──────┬──────┬─────┬───────────────────────┬────────┬─────────┬────────┬──────────┬───────────┬──────┬───────┐

│Nr. │ │ │ │ │Conductă de distribuţie│Presiune│Tempera- │Presiune│ Putere │Viscozitate│ Arie │ Timp │

│crt.│Data│SIRUTA│Strada│ Nr. ├────────────┬──────────┤ gaze │tură gaze│atmos- │calorifică│dinamică a │defect│estimat│

│ │ │ │ │ │Tip material│ Diametru │naturale│naturale │ferică │superioară│ gazelor │ │ │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ naturale │ │ │

├────┼────┼──────┼──────┼─────┼────────────┼──────────┼────────┼─────────┼────────┼──────────┼───────────┼──────┼───────┤

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │ 13 │ 14 │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

└────┴────┴──────┴──────┴─────┴────────────┴──────────┴────────┴─────────┴────────┴──────────┴───────────┴──────┴───────┘

│ Volum │ Buletin de analiză │ Fişa defectului │Program de lucru/ │

│calculat│ cromatografică │ │foaie de manevră │

│ │ Număr │ Dată │ Număr │ Dată │ Dată │ Număr │

│ 15 │ 16 │ 17 │ 18 │ 19 │ 20 │ 21 │

│ │ │ │ │ │ │ │

Informaţii transmise ANRE conform prevederilor art. 10 din

Metodologia de calcul al consumului tehnologic din sistemele de

distribuţie a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui

Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 18/2014

Font 7

┌────┬────┬──────┬──────┬────┬───────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────────┬──────┬───────┬────────┐

│Nr. │ │ │ │ │ Conductă de distribuţie │Presiune│ Putere │Densitate│ Arie │ Timp │ Volum │

│crt.│Data│SIRUTA│Strada│ Nr.├────────────┬─────────┬────────┤ gaze │calorifică│ gaze │defect│estimat│calculat│

│ │ │ │ │ │Tip material│ Lungime │Diametru│naturale│superioară│naturale │ │ │ │

│ │ │ │ │ │ │ tronson │ │ │ │ │ │ │ │

│ │ │ │ │ │ │ afectat │ │ │ │ │ │ │ │

├────┼────┼──────┼──────┼────┼────────────┼─────────┼────────┼────────┼──────────┼─────────┼──────┼───────┼────────┤

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │ 13 │ 14 │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

└────┴────┴──────┴──────┴────┴────────────┴─────────┴────────┴────────┴──────────┴─────────┴──────┴───────┴────────┘

┌───────────────────┬───────────────────┬──────────────────┐

│Buletin de analiză │ Fişa defectului │Program de lucru/ │

│ cromatografică │ │foaie de manevră │

├────────┬──────────┼─────────┬─────────┼────────┬─────────┤

│ Număr │ Dată │ Număr │ Dată │ Număr │ Dată │

├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┤

│ 15 │ 16 │ 17 │ 18 │ 19 │ 20 │

├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┤

│ │ │ │ │ │ │

└────────┴──────────┴─────────┴─────────┴────────┴─────────┘

Informaţii transmise ANRE conform prevederilor art. 11 din

Metodologia de calcul al consumului tehnologic din sistemele de

distribuţie a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui

Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 18/2014

┌────┬────┬──────┬──────┬────────────────────────────────┬─────────┐

│Nr. │ │ │ │Conductă distribuţie polietilenă│ │

│crt.│Luna│SIRUTA│Strada├──────────────────┬─────────────┤ Volum │

│ │ │ │ │Tipul materialului│ Lungime │calculat │

├────┼────┼──────┼──────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┤

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │

│ │ │ │ │ │ │ │

└────┴────┴──────┴──────┴──────────────────┴─────────────┴─────────┘

Informaţii transmise ANRE conform prevederilor art. 12 din

Metodologia de calcul al consumului tehnologic din sistemele de

distribuţie a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui

Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 18/2014

Font 7

┌────┬────┬──────┬───────────┬──────┬──────┬───────────────────────┬──────────────────┬───────────┬───────────┬────────┬────────┐

│Nr. │Luna│SIRUTA│Altitudinea│Adresă│Nume │ Amplasare contor │Volum lunar livrat│ Presiunea │Temperatura│ Factor │ Volum │

│crt.│ │ │ medie a │client│client│ │ prin contor │ relativă │atmosferică│ de │calculat│

│ │ │ │localităţii│ │ ├───────────┬───────────┼────────┬─────────┤ a gazului │ medie │corecţie│ │

│ │ │ │ │ │ │În exterior│În interior│ Citit │ Estimat │la intrarea│ lunară │calculat│ │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ în contor │ │ │ │

├────┼────┼──────┼───────────┼──────┼──────┼───────────┼───────────┼────────┼─────────┼───────────┼───────────┼────────┼────────┤

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │ 13 │ 14 │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

└────┴────┴──────┴───────────┴──────┴──────┴───────────┴───────────┴────────┴─────────┴───────────┴───────────┴────────┴────────┘