Statutul
Statutul din 26 iulie 2006
Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate
- Emitent
- Guvernul
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 680 din 8 august 2006
Textul actului · 42 de articole
100%
Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate
(1)Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, denumită în continuare CNAS, este instituţie publică autonomă, de interes naţional, cu personalitate juridică, care administrează şi gestionează sistemul de asigurări sociale de sănătate în vederea aplicării politicilor şi programelor Guvernului în domeniul sanitar.
(2)CNAS are sediul în municipiul Bucureşti, Calea Călăraşilor nr. 248, sectorul 3, şi funcţionează pe baza statutului propriu, avizat de consiliul de administraţie şi aprobat prin hotărâre a Guvernului, şi are siglă proprie, conform anexei la prezentul statut.
(3)CNAS are ca principal obiect de activitate asigurarea funcţionării unitare şi coordonate a sistemului de asigurări sociale de sănătate din România şi are în subordine casele de asigurări de sănătate judeţene şi Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti.
(1)Casele de asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti, denumite în continuare case de asigurări, sunt instituţii publice cu personalitate juridică, cu bugete proprii, în subordinea CNAS.
(2)Casele de asigurări se organizează şi funcţionează potrivit statutelor proprii, care respectă prevederile statutului-cadru aprobat de Consiliul de administraţie al CNAS.
(3)Casele de asigurări colectează contribuţiile persoanelor fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se realizează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, denumită în continuare ANAF, şi gestionează bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate aprobat, cu respectarea prevederilor legii, asigurând funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate la nivel local. Casele de asigurări pot derula şi activităţi pentru valorizarea fondurilor gestionate, respectiv închirieri, proiecte, studii, manifestări ştiinţifice, exploatarea patrimoniului propriu, precum şi alte activităţi în acest sens, aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(1)Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii sănătăţii populaţiei, care asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asiguraţi, sunt obligatorii şi funcţionează ca un sistem unitar.
(2)În scopul exercitării controlului asupra sistemului de asigurări sociale de sănătate de către Ministerul Sănătăţii Publice, CNAS va transmite Ministerului Sănătăţii Publice, trimestrial şi anual, informaţii cu privire la furnizarea de servicii medicale, pe domenii de asistenţă medicală, contractarea, decontarea şi finanţarea acestora. Informaţiile şi metodologia de raportare a acestora se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui CNAS.
(1)Relaţiile ce se stabilesc între asiguraţi şi casele de asigurări au la bază următoarele principii:
a)alegerea liberă de către asiguraţi a casei de asigurări;
b)solidaritatea şi subsidiaritatea în constituirea şi utilizarea fondurilor;
c)participarea obligatorie la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru formarea Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, denumit în continuare Fond;
d)acordarea unui pachet de servicii medicale de bază, în mod echitabil şi nediscriminatoriu, conform legii;
e)transparenţa activităţii sistemului de asigurări sociale de sănătate;
f)confidenţialitatea datelor, în ceea ce priveşte diagnosticul şi tratamentul.
(2)Drepturile şi obligaţiile asiguraţilor sunt stabilite prin lege.
(3)Fiecare asigurat are dreptul de a fi informat cel puţin o dată pe an, prin casele de asigurări, asupra serviciilor de care beneficiază, nivelului de contribuţie personală şi modalităţii de plată, precum şi asupra drepturilor şi obligaţiilor sale.
(4)Persoanele care au obligaţia să se asigure, în condiţiile legii, încheie un contract de asigurare cu casele de asigurări, direct sau prin angajator, al cărui model se stabileşte prin ordin al preşedintelui CNAS, cu avizul consiliului de administraţie.
(5)Calitatea de asigurat şi drepturile de asigurare încetează odată cu pierderea dreptului de domiciliu sau de şedere în România.
(1)CNAS are următoarele atribuţii:
1.gestionează Fondul, în condiţiile legii, prin preşedintele CNAS, împreună cu casele de asigurări, inclusiv Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, până la reorganizarea acestora;
2.propune, cu avizul Ministerului Sănătăţii Publice, proiecte de acte normative pentru asigurarea funcţionării sistemului de asigurări sociale de sănătate şi acordă aviz conform proiectelor de acte normative care au incidenţă asupra Fondului;
3.elaborează, implementează şi gestionează procedurile şi formularele unitare, avizate de Ministerul Sănătăţii Publice, pentru administrarea sistemului de asigurări sociale de sănătate;
4.elaborează şi actualizează Registrul unic de evidenţă a asiguraţilor;
5.elaborează şi publică raportul anual, precum şi execuţia bugetară pe capitole şi subcapitole şi planul de activitate pentru anul următor;
6.asigură organizarea sistemului informatic şi informaţional unic integrat pentru înregistrarea asiguraţilor şi pentru gestionarea şi administrarea Fondului. Indicatorii folosiţi în raportarea datelor în sistemul de asigurări sociale de sănătate sunt unitari şi se stabilesc de Ministerul Sănătăţii Publice, la propunerea CNAS, Colegiului Medicilor din România şi Colegiului Medicilor Dentişti din România;
7.răspunde pentru activităţile proprii sistemului de asigurări sociale de sănătate în faţa Guvernului şi faţă de asiguraţi;
8.elaborează strategia sistemului de asigurări sociale de sănătate cu privire la colectarea contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate care se află în administrarea CNAS, potrivit competenţelor stabilite de lege, precum şi cu privire la utilizarea şi administrarea acestuia în condiţiile legii;
9.participă la stabilirea obiectivelor programelor de sănătate publică, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii Publice, Colegiul Medicilor din România, Colegiul Farmaciştilor din România, reprezentanţi ai asiguraţilor, spitalelor şi clinicilor universitare, ai unităţilor de cercetare, ai organizaţiilor neguvernamentale, ai sindicatelor şi patronatelor, ai ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţea sanitară proprie;
10.elaborează şi stabileşte, împreună cu Ministerul Sănătăţii Publice, prin comisiile organizate la nivel naţional, metodologia şi nivelul de evaluare a furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale şi medicamente;
11.elaborează proiectul contractului-cadru, care se prezintă de către Ministerul Sănătăţii Publice spre aprobare Guvernului;
12.elaborează proiectul normelor metodologice de aplicare a contractului-cadru, cu consultarea Colegiului Medicilor din România, Colegiului Farmaciştilor din România, Colegiului Medicilor Dentişti din România, Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România, Ordinului Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor din România, precum şi a organizaţiilor patronale şi sindicale reprezentative din domeniul medical, până la data de 15 decembrie a anului în curs pentru anul următor, care se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui CNAS;
13.elaborează împreună cu Ministerul Sănătăţii Publice criteriile privind calitatea asistenţei medicale acordate asiguraţilor referitoare la diagnostic şi tratamentul medico-chirurgical şi stomatologic;
14.elaborează condiţiile privind acordarea asistenţei medicale din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu consultarea Colegiului Medicilor din România şi a Colegiului Medicilor Dentişti din România;
15.participă anual şi ori de câte ori este nevoie la elaborarea listei de medicamente eliberate cu sau fără contribuţie personală, pe baza prescripţiilor medicale, pentru persoanele asigurate;
16.administrează şi întreţine bunurile imobile şi baza materială din patrimoniu, în condiţiile legii;
17.analizează proiectele bugetelor de venituri şi cheltuieli ale caselor de asigurări propuse de acestea;
18.elaborează caracteristicile tehnice ale cardului european de asigurări sociale de sănătate, precum şi modalităţile de elaborare şi implementare a acestuia;
19.îndeplineşte funcţia de organism de legătură, care asigură comunicarea cu organismele similare din statele care au încheiat cu România documente internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii;
20.elaborează strategiile necesare şi acţionează pentru îndeplinirea condiţiilor de aderare impuse de Uniunea Europeană ca parte integrantă a politicii guvernamentale în domeniul asigurărilor sociale de sănătate;
21.realizează prognoze, strategii, studii şi analize privind dezvoltarea, funcţionarea, eficacitatea şi performanţele sistemului de asigurări sociale de sănătate din România, în vederea perfecţionării acestuia;
22.îndrumă metodologic şi controlează modul de aplicare a dispoziţiilor legale de către casele de asigurări;
23.negociază şi contractează cu instituţii abilitate de lege colectarea şi prelucrarea datelor privind unele servicii medicale furnizate asiguraţilor, în vederea contractării şi decontării acestora de către casele de asigurări;
24.acordă gratuit informaţii, consultanţă şi asistenţă în domeniul asigurărilor sociale de sănătate persoanelor asigurate, angajatorilor şi furnizorilor de servicii medicale;
25.participă la licitaţii naţionale organizate de Ministerul Sănătăţii Publice pentru achiziţia de medicamente şi materiale specifice pentru realizarea programelor de sănătate;
26.încheie şi derulează contracte de achiziţii publice pentru medicamente şi materiale sanitare pentru derularea programelor de sănătate, precum şi contracte de furnizare de servicii medicale de dializă;
27.monitorizează şi controlează modalitatea de eliberare a medicamentelor compensate şi gratuite;
28.organizează, împreună cu Ministerul Sănătăţii Publice şi Ministerul Justiţiei, comisia centrală de arbitraj, care este condusă de un consiliu de conducere format din reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii Publice, CNAS, Colegiului Medicilor din România, Colegiului Farmaciştilor din România şi Colegiului Medicilor Dentişti din România;
29.aprobă bugetele de venituri şi cheltuieli ale caselor de asigurări, în condiţiile legii;
30.asigură evidenţa statistică necesară în activitatea specifică sistemului de asigurări sociale de sănătate şi colaborează cu instituţii care au atribuţii în domeniul statisticii;
31.efectuează, direct sau prin intermediari specializaţi, sondaje în vederea evaluării gradului de satisfacţie a asiguraţilor şi de evaluare a interesului manifestat de aceştia faţă de calitatea serviciilor medicale şi asigură controlul măsurilor stabilite în gestionarea fondurilor pentru realizarea funcţionării sistemului de asigurări sociale de sănătate într-un mod coerent şi unitar;
32.iniţiază, negociază şi încheie cu instituţii similare documente de cooperare internaţională în domeniul său de activitate şi derulează programe finanţate de organisme internaţionale având ca specific asigurările de sănătate;
33.cooperează cu partenerii sociali (patronate, sindicate, societate civilă) şi cu celelalte instituţii cu atribuţii în asigurarea şi promovarea sănătăţii;
34.asigură informarea cel puţin o dată pe an a fiecărui asigurat, prin casele de asigurări, asupra serviciilor de care beneficiază, nivelului de contribuţie şi modului de plată, dar şi asupra drepturilor şi obligaţiilor sale, precum şi asupra mijloacelor de păstrare a sănătăţii, de reducere şi de evitare a cauzelor de îmbolnăvire şi asupra pericolelor la care se expun în cazul consumului de droguri, alcool şi tutun;
35.monitorizează şi controlează modul de încheiere şi executare a contractelor încheiate între casele de asigurări şi furnizorii de servicii medicale, de medicamente şi de dispozitive medicale;
36.monitorizează funcţionarea organelor de conducere ale caselor de asigurări şi stabileşte atribuţiile acestora, în condiţiile legii;
37.asigură logistica funcţionării unitare şi coordonate a sistemului de asigurări sociale de sănătate;
38.foloseşte mijloacele adecvate de mediatizare pentru reprezentarea, informarea şi susţinerea intereselor asiguraţilor;
39.organizează şi efectuează împreună cu casele de asigurări controlul serviciilor medicale care se acordă asiguraţilor pe baza contractelor de furnizare de servicii încheiate, potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii;
40.asigură aplicarea unitară a modalităţilor de acordare a asistenţei medicale cetăţenilor statelor cu care România a încheiat acorduri;
41.asigură logistica şi baza materială necesare activităţii de pregătire şi formare profesională a personalului, din cheltuielile de administrare a Fondului;
42.prezintă un raport anual Guvernului privind starea sistemului de asigurări sociale de sănătate;
43.prezintă rapoarte Parlamentului, la solicitarea acestuia;
44.implementează programele naţionale de sănătate cu scop curativ finanţate din bugetul Fondului, conform strategiei aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice;
45.răspunde de asigurarea, urmărirea şi controlul fondurilor alocate pentru derularea programelor şi subprogramelor de sănătate cu scop curativ, precum şi de monitorizarea, controlul şi analiza indicatorilor fizici şi de eficienţă, prin intermediul caselor de asigurări de sănătate;
46.transmite Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate, trimestrial, anual şi ori de câte ori este nevoie, analiza modului în care au fost derulate programele naţionale de sănătate cu scop curativ finanţate din bugetul Fondului;
47.poate elabora, pentru furnizorii aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate, protocoale de practică, ca bază de decontare pentru servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, cu consultarea Colegiului Medicilor din România, Colegiului Farmaciştilor din România, Colegiului Medicilor Dentişti din România şi Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România;
48.alte atribuţii prevăzute de acte normative în domeniul sănătăţii.
(2)Realizarea atribuţiilor ce revin CNAS, potrivit legii, este supusă controlului organelor competente potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
(3)Organele de conducere ale CNAS împreună cu structurile de specialitate asigură realizarea atribuţiilor generale ale CNAS, potrivit legii, prezentului statut, Regulamentului de organizare şi funcţionare al CNAS, precum şi prin delegare de competenţă sau mandat, după caz, conform prevederilor legale în vigoare.
CNAS şi casele de asigurări funcţionează având la bază un sistem informatic şi informaţional unic integrat pentru înregistrarea asiguraţilor şi pentru gestionarea şi administrarea Fondului.
CNAS elaborează norme privind aplicarea măsurilor de executare silită şi de urmărire a contribuţiilor datorate la Fond pentru persoanele fizice, potrivit limitei de competenţă stabilite de lege, precum şi norme tehnice privind constituirea şi utilizarea fondului pentru acordarea de stimulente personalului din cadrul CNAS şi caselor de asigurări, în condiţiile stabilite de lege.
Pe lângă CNAS funcţionează experţi pentru implementarea programelor naţionale de sănătate curative, finanţate din Fond, precum şi alte activităţi stabilite prin ordin al preşedintelui CNAS.
Organele de conducere ale CNAS, potrivit Legii nr. 95/2006, sunt:
a)adunarea reprezentanţilor;
b)consiliul de administraţie;
c)preşedintele;
d)comitetul director; e) 2 vicepreşedinţi;
f)directorul general.Secţiunea 1 Atribuţiile şi funcţionarea adunării reprezentanţilor
Adunarea reprezentanţilor CNAS are următoarele atribuţii:
1.propune modificarea Statutului CNAS;
2.analizează repartizarea bugetului aprobat de către cei în drept şi recomandă ordonatorului principal de credite luarea măsurilor necesare pentru modificarea acestuia, în condiţiile legii;
3.analizează modul de utilizare a Fondului, costurile din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, serviciile medicale acordate şi tarifele practicate la contractarea pachetului de servicii de bază şi recomandă măsurile legale pentru folosirea cu eficienţă a fondurilor şi de respectare a drepturilor asiguraţilor;
4.aprobă propriul regulament de organizare şi funcţionare, la propunerea preşedintelui CNAS.
(1)În exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit legii şi prezentului statut, Adunarea reprezentanţilor CNAS adoptă hotărâri.
(2)Hotărârile se pot adopta în prezenţa a două treimi din numărul membrilor, cu votul favorabil al majorităţii membrilor prezenţi.Secţiunea a 2-a Atribuţiile şi funcţionarea consiliului de administraţie
(1)Principalul rol al consiliului de administraţie este de a elabora şi de a realiza strategia naţională în domeniul asigurărilor sociale de sănătate.
(2)Consiliul de administraţie are următoarele atribuţii:
1.elaborează şi realizează strategia naţională în domeniul asigurărilor sociale de sănătate;
2.avizează statutul propriu al CNAS, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, şi aprobă statutul-cadru al caselor de asigurări, la propunerea comitetului director;
3.aprobă propriul regulament de organizare şi funcţionare;
4.aprobă atribuţiile vicepreşedinţilor, la propunerea preşedintelui;
5.aprobă strategia sistemului de asigurări sociale de sănătate cu privire la colectarea şi utilizarea Fondului;
6.aprobă proiectul bugetului Fondului şi îl supune aprobării ordonatorului principal de credite, în condiţiile legii;
7.avizează, în condiţiile legii, repartizarea pe case de asigurări a bugetului Fondului;
8.avizează utilizarea fondului de rezervă;
9.aprobă programul de investiţii;
10.aprobă încheierea de convenţii de cooperare şi finanţare de programe cu organisme internaţionale;
11.analizează semestrial stadiul derulării contractelor şi împrumuturilor;
12.avizează rapoartele de gestiune anuale, prezentate de preşedintele CNAS, contul de încheiere a exerciţiului bugetar, precum şi raportul anual de activitate;
13.aprobă, în baza raportului Curţii de Conturi, bilanţul contabil şi descărcarea gestiunii anului precedent pentru CNAS şi pentru casele de asigurări;
14.avizează proiectul contractului-cadru şi al normelor metodologice de aplicare a acestuia;
15.avizează lista medicamentelor de care beneficiază asiguraţii cu sau fără contribuţie personală;
16.aprobă criteriile privind calitatea asistenţei medicale acordate asiguraţilor;
17.aprobă criteriile de recrutare şi modalităţile de formare a personalului din sistemul de asigurări sociale de sănătate;
18.aprobă planul anual de activitate pentru îndeplinirea prevederilor programului de asigurări sociale de sănătate;
19.avizează organigrama CNAS şi organigrama-cadru a caselor de asigurări, la propunerea comitetului director; organigramele se aprobă prin ordin al preşedintelui CNAS;
20.analizează structura şi modul de funcţionare ale caselor de asigurări;
21.avizează normele privind desfăşurarea activităţii de executare silită a creanţelor datorate Fondului de către persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de ANAF, precum şi modelul contractului de asigurare socială de sănătate;
22.aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiilor de evaluare şi standardele de evaluare a furnizorilor de servicii medicale;
23.avizează atribuţiile Comitetului director al CNAS;
24.avizează organizarea la nivel regional a activităţii de audit intern, exercitată în condiţiile legii;
25.alte atribuţii prevăzute în acte normative în vigoare.
(3)În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, Consiliul de administraţie al CNAS adoptă hotărâri.
(1)Consiliul de administraţie al CNAS se întruneşte lunar şi ia hotărâri valabile în prezenţa a cel puţin 13 membri şi cu votul a cel puţin 9 membri prezenţi.
(2)În condiţiile în care la prima convocare a unei şedinţe a consiliului de administraţie nu se îndeplineşte cvorumul prevăzut la alin. (1), preşedintele CNAS, în calitate de preşedinte al consiliului de administraţie, are dreptul să convoace o nouă şedinţă în termen de maximum 7 zile, în cadrul căreia hotărârile sunt luate cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor prezenţi.
(1)Consiliul de administraţie al CNAS se întruneşte în şedinţe ordinare, iar convocarea acestuia se face de către preşedintele CNAS.
(2)Consiliul de administraţie se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la solicitarea preşedintelui sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor acestuia.
(3)Şedinţele consiliului de administraţie sunt publice, cu excepţia cazurilor în care membrii consiliului decid prin vot ca acestea să se desfăşoare cu uşile închise. Problemele legate de buget se vor discuta întotdeauna în şedinţe publice.
(4)La şedinţele consiliului de administraţie preşedintele CNAS poate invita persoane care au legătură cu subiectele supuse dezbaterii.
(5)La fiecare întrunire a consiliului de administraţie se întocmeşte un proces-verbal semnat de toţi participanţii cu drept de vot.
(1)Consiliul de administraţie are 2 vicepreşedinţi aleşi de consiliul de administraţie prin vot secret, unul din partea confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional şi celălalt din partea confederaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional, stabilite potrivit legii.
(2)Vicepreşedinţii consiliului de administraţie sunt şi vicepreşedinţii CNAS.
(1)Membrii consiliului de administraţie al CNAS, cu excepţia preşedintelui şi vicepreşedinţilor, beneficiază de o indemnizaţie lunară în condiţiile prezenţei efective la şedinţele consiliului de administraţie.
(2)Cuantumul indemnizaţiei membrilor Consiliului de administraţie al CNAS este de 20% din indemnizaţia preşedintelui CNAS.
(3)Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) pentru membrii consiliului de administraţie se acordă proporţional, în funcţie de numărul şedinţelor care au loc în cadrul unei luni şi de numărul şedinţelor la care aceştia participă efectiv.
(4)În cazul în care în timpul şedinţelor unii membri se retrag fără avizul consiliului de administraţie, acestora nu li se va acorda indemnizaţia de şedinţă.
(5)Atunci când, în decursul a 12 luni, unii membrii se retrag fără avizul consiliului de administraţie de două ori din şedinţe sau în cazul în care membrii lipsesc nemotivat de la cel mult două şedinţe în decurs de 6 luni, preşedintele CNAS va informa instituţiile sau organizaţiile din care provin pentru a fi luate măsurile necesare în vederea asigurării prezenţei la şedinţele consiliului de administraţie şi a bunei funcţionări a acestuia.Secţiunea a 3-a Atribuţiile preşedintelui
(1)Preşedintele consiliului de administraţie este preşedintele CNAS şi are rang de secretar de stat.
(2)Preşedintele CNAS are dreptul la organizarea cabinetului demnitarului în structura CNAS şi în limita numărului de posturi prevăzut de lege pentru funcţia de secretar de stat.
(3)Preşedintele CNAS este numit de primul-ministru dintre membrii consiliului de administraţie, la propunerea ministrului sănătăţii publice.
(4)Preşedintele CNAS este ordonator principal de credite pentru administrarea şi gestionarea bugetului Fondului.
(5)În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, precum şi pentru punerea în aplicare a hotărârilor consiliului de administraţie, preşedintele CNAS emite ordine care devin executorii după ce sunt aduse la cunoştinţă persoanelor interesate. Ordinele cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (6) Preşedintelui CNAS îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Atribuţiile principale ale preşedintelui CNAS sunt următoarele:
1.prezidează şedinţele Adunării reprezentanţilor CNAS;
2.asigură supravegherea şi controlul funcţionării sistemului de asigurări sociale de sănătate;
3.organizează şi conduce activitatea CNAS;
4.asigură coerenţa şi eficienţa gestiunii financiare a Fondului;
5.aprobă bugetele proprii de venituri şi cheltuieli ale CNAS şi ale caselor de asigurări, în condiţiile legii;
6.repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu al CNAS şi pentru bugetele caselor de asigurări, potrivit legii;
7.exercită atribuţiile prevăzute de lege, în calitate de ordonator principal de credite, pentru administrarea şi gestionarea bugetului Fondului;
8.conduce şi coordonează realizarea parteneriatului pentru proiectarea, construirea şi operarea sistemului informatic unic integrat al asigurărilor de sănătate din România;
9.aprobă normele, regulamentele şi procedurile administrative specifice îndeplinirii atribuţiilor CNAS;
10.organizează şi coordonează activitatea de audit şi control în sistemul de asigurări sociale de sănătate, potrivit atribuţiilor specifice ale CNAS şi ale caselor de asigurări; activitatea de audit se poate desfăşura la nivel regional, în condiţiile stabilite prin ordin al preşedintelui CNAS, cu avizul consiliului de administraţie al CNAS;
11.numeşte, sancţionează şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, personalul CNAS;
12.numeşte în funcţie, prin ordin, preşedinţii - directori generali ai caselor de asigurări, manageri ai sistemului la nivel local, pe bază de concurs sau cu delegaţie, îi sancţionează şi îi eliberează din funcţie în condiţiile prevăzute în contractul de management, potrivit legii;
13.răspunde de ducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului de administraţie al CNAS;
14.reprezintă CNAS în relaţiile cu terţii;
15.numeşte membrii din partea CNAS în Consiliul de conducere al Comisiei centrale de arbitraj;
16.aprobă prin ordin criteriile privind înfiinţarea de oficii de asigurări de sănătate fără personalitate juridică, la nivelul oraşelor, al municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti;
17.aprobă prin ordin activităţile pentru care pe lângă CNAS funcţionează comisii de experţi;
18.promovează imaginea CNAS şi a sistemului de asigurări sociale de sănătate;
19.stabileşte organizarea concursului şi criteriile de selecţie pentru ocuparea postului de director general al CNAS, cu avizul consiliului de administraţie;
20.aprobă modelul contractului de management al preşedinţilor - directori generali ai caselor de asigurări şi încheie cu aceştia contractul de management;
21.aprobă criteriile de performanţă pentru preşedintele director general al casei de asigurări, manager al sistemului la nivel local;
22.aprobă nivelul de salarizare pentru funcţia specifică de preşedinte - director general al casei de asigurări, manager al sistemului la nivel local, între limitele stabilite cu avizul Ministerului Finanţelor Publice şi al Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei;
23.aprobă statele de funcţii ale CNAS şi ale caselor de asigurări în urma definitivării bugetului Fondului şi în baza organigramelor aprobate, în condiţiile legii, şi aprobă normele specifice de personal pentru CNAS şi casele de asigurări;
24.aprobă prin ordin Regulamentul de organizare şi funcţionare şi Regulamentul intern ale CNAS;
25.aprobă numărul maxim de posturi pentru funcţionarii publici şi pentru personalul contractual şi redistribuirea numărului de posturi pentru CNAS şi casele de asigurări, conform organigramelor aprobate, în condiţiile legii;
26.aprobă normele metodologice pentru constituirea şi utilizarea fondului pentru acordarea de stimulente personalului din cadrul CNAS şi al caselor de asigurări, în condiţiile legii;
27.aprobă acordarea de premii şi de stimulente pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul CNAS, care au realizat sau au participat direct la obţinerea unor rezultate în activitate apreciate ca valoroase, în condiţiile legii;
28.organizează şi urmăreşte colectarea sumelor cuvenite Fondului, pentru care are această competenţă legală, potrivit procedurilor instituite de normele legale în vigoare;
29.aprobă structurile organizatorice ale CNAS şi ale caselor de asigurări, conform organigramei-cadru a acestora;
30.aprobă necesarul de fonduri şi programele de perfecţionare profesională pentru personalul CNAS şi al caselor de asigurări;
31.aprobă organigrama CNAS şi organigrama-cadru a caselor de asigurări;
32.coordonează activitatea de evaluare a performanţelor profesionale ale personalului din cadrul CNAS şi al caselor de asigurări, conform actelor normative în materie;
33.aprobă fişa postului pentru personalul din cadrul CNAS, conform actelor normative în materie;
34.analizează periodic activitatea CNAS şi a caselor de asigurări, modul de realizare a sarcinilor şi obiectivelor şi dispune măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia, conform actelor normative în materie;
35.aprobă caracteristicile tehnice ale cardului european de asigurări sociale de sănătate, precum şi modalităţile de elaborare şi implementare a acestuia;
36.aprobă Normele privind desfăşurarea activităţii de executare silită a creanţelor datorate Fondului de către persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de ANAF;
37.participă ca invitat la şedinţele Guvernului în care sunt dezbătute aspecte referitoare la sănătatea populaţiei;
38.aprobă atribuţiile Comitetului director al CNAS, cu avizul consiliului de administraţie;
39.asigură relaţia cu organizaţiile sindicale, negociază şi încheie contractul colectiv de muncă sau, după caz, acordul privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, în condiţiile legii;
40.aprobă modelul contractului de asigurare socială de sănătate încheiat de persoanele care au obligaţia să se asigure, în condiţiile legii, după avizarea acestuia de către Consiliul de administraţie al CNAS;
41.îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de actele normative în vigoare.
Pe perioada absenţei sale, preşedintele CNAS îl poate mandata, prin ordin, pe unul dintre cei 2 vicepreşedinţi pentru a prelua atribuţiile preşedintelui în cadrul Consiliului de administraţie al CNAS.
Preşedintele CNAS poate delega prin ordin şi alte atribuţii, inclusiv de reprezentare, vicepreşedinţilor, directorului general, membrilor consiliului de administraţie sau oricărei alte persoane din cadrul CNAS.
Mandatul preşedintelui CNAS încetează la expirarea acestuia, prin demisie, prin revocare de către primul-ministru direct sau la propunerea ministrului sănătăţii publice ori prin deces.
Conducerea operativă a CNAS este asigurată de un comitet director alcătuit din preşedinte, vicepreşedinţi, director general şi directorii generali adjuncţi. Atribuţiile Comitetului director al CNAS se aprobă prin ordin al preşedintelui CNAS, cu avizul consiliului de administraţie.
Vicepreşedinţii Consiliului de administraţie al CNAS sunt aleşi de consiliul de administraţie prin vot secret, unul din partea confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional şi celălalt din partea confederaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional, stabilite potrivit legii. Vicepreşedinţii consiliului de administraţie sunt şi vicepreşedinţii CNAS.
Vicepreşedinţii CNAS au următoarele atribuţii:
1.urmăresc punerea în aplicare a hotărârilor consiliului de administraţie repartizate de către preşedinte;
2.preiau atribuţiile preşedintelui în condiţiile prevăzute la art. 19 şi 20;
3.participă la elaborarea şi avizarea documentelor şi reglementărilor care contribuie la funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, în conformitate cu atribuţiile aprobate de consiliul de administraţie, la propunerea preşedintelui CNAS;
4.asigură comunicarea cu confederaţiile patronale şi cu confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional, precum şi cu Adunarea reprezentanţilor CNAS;
5.asigură îndeplinirea condiţiilor legale şi ale prezentului statut cu privire la constituirea şi funcţionarea consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări;
6.îndrumă şi coordonează activitatea consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări sub aspectul legalităţii activităţii şi al respectării prevederilor prezentului statut şi informează periodic preşedintele CNAS şi Consiliul de administraţie al CNAS asupra celor constatate;
7.coordonează unitar relaţiile cu reprezentanţii confederaţiilor sindicale şi ai confederaţiilor patronale de la nivelul consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări;
8.participă la dezbateri cu partenerii sociali asupra contractului-cadru şi normelor metodologice aferente;
9.participă la efectuarea de analize privind funcţionarea şi performanţele CNAS;
10.participă la promovarea imaginii CNAS;
11.participă la elaborarea strategiilor şi politicilor CNAS.
Mandatele vicepreşedinţilor încetează la expirarea acestora, prin demisie, prin deces sau prin revocare de către consiliul de administraţie, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor acestuia, ori prin revocarea ca membru al consiliului de administraţie de către cei care i-au desemnat, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de legislaţia muncii.
Directorul general al CNAS are următoarele atribuţii:
1.asigură conducerea executivă a CNAS;
2.răspunde de activitatea personalului care asigură conducerea executivă a CNAS, în condiţiile legii şi ale normelor interne în vigoare;
3.stabileşte competenţele şi răspunderile conducătorilor de compartimente care asigură conducerea executivă a CNAS, în condiţiile legii şi ale normelor interne în vigoare;
4.analizează periodic activitatea personalului care asigură conducerea executivă a CNAS, modul de realizare a sarcinilor şi obiectivelor şi dispune măsuri pentru îmbunătăţirea acestora, în condiţiile legii şi ale normelor interne în vigoare;
5.stabileşte şi dispune personalului care asigură conducerea executivă a CNAS măsurile necesare realizării şi aplicării dispoziţiilor legale în vigoare, în condiţii de eficienţă, în condiţiile legii şi ale normelor interne în vigoare;
6.asigură ducerea la îndeplinire a ordinelor preşedintelui CNAS;
7.participă ca invitat permanent la şedinţele Consiliului de administraţie al CNAS;
8.participă la elaborarea şi modificarea proiectelor de acte normative propuse de CNAS;
9.avizează propunerile privind necesarul de fonduri şi programele de perfecţionare profesională pentru personalul CNAS şi al caselor de asigurări;
10.întocmeşte fişa postului pentru directorii generali adjuncţi;
11.avizează şi supune spre aprobare preşedintelui CNAS propunerile de modificare a structurilor organizatorice ale CNAS şi ale caselor de asigurări, în conformitate cu organigramele aprobate;
12.aprobă delegarea de competenţă pentru personalul care asigură conducerea executivă a CNAS, în condiţiile legii şi ale normelor interne în vigoare;
13.avizează şi supune spre aprobare preşedintelui CNAS statele de funcţii ale CNAS şi ale caselor de asigurări, în baza organigramelor aprobate;
14.avizează şi supune spre aprobare preşedintelui CNAS normele specifice de personal la nivelul CNAS şi al caselor de asigurări;
15.emite decizii în exercitarea atribuţiilor ce îi revin, precum şi pentru punerea în aplicare a ordinelor preşedintelui CNAS;
16.participă la elaborarea politicilor şi strategiilor CNAS;
17.organizează şi urmăreşte programele de achiziţii şi lucrări de investiţii publice;
18.colaborează împreună cu conducătorii caselor de asigurări la dezvoltarea, implementarea şi monitorizarea strategiilor CNAS;
19.coordonează elaborarea procedurilor necesare organizării concursurilor pentru încadrarea şi promovarea personalului din cadrul CNAS şi al caselor de asigurări;
20.participă la promovarea imaginii CNAS;
21.asigură aplicarea Regulamentului intern al CNAS;
22.participă la elaborarea şi prezentarea raportului anual de activitate;
23.îndeplineşte alte atribuţii prevăzute în actele normative în vigoare.
(1)Reprezintă divergenţe dezacordul de opinii dintre preşedintele CNAS şi majoritatea membrilor consiliului de administraţie, astfel încât nu pot fi îndeplinite atribuţiile stabilite prin lege, cât şi prin prezentul statut.
(2)Starea de divergenţă se constată de către preşedintele CNAS în timpul şedinţelor consiliului de administraţie şi se soluţionează după cum urmează:
a)În momentul constatării divergenţelor, preşedintele CNAS solicită membrilor consiliului de administraţie cu care se găseşte în divergenţă motivarea documentată a susţinerilor, iar aceştia pot solicita preşedintelui CNAS date, rapoarte, informaţii suplimentare sau termen de consultare cu partenerii sociali.
Aspectele care fac obiectul divergenţelor vor fi consemnate într-o minută, care va cuprinde în mod obligatoriu, dar fără a se limita la acestea: problema care a făcut obiectul divergenţelor; justificarea opiniei fiecărui membru al consiliului de administraţie, susţinută în timpul şedinţei, care va fi asumată de către acesta prin semnătură; precizarea, în mod distinct, a opiniilor pro, contra şi a abţinerilor.
Modelul minutei va fi aprobat prin ordin al preşedintelui CNAS.
În vederea soluţionării şi eliminării divergenţelor, respectiv în vederea aprobării proiectelor de hotărâri propuse de preşedinte, acesta poate convoca consiliul de administraţie ori de câte ori este nevoie, în şedinţe ordinare sau extraordinare, după caz, la termenele stabilite de preşedinte.
b)În cazul în care soluţionarea şi eliminarea divergenţelor nu are loc în condiţiile prevăzute la lit. a), preşedintele CNAS va invita, în scris, la sediul CNAS, reprezentanţi ai ministerelor sau ai altor organe de specialitate competente în problema care a făcut obiectul divergenţelor, pentru elucidarea argumentelor care au stat la baza divergenţelor.
(3)Proiectele de hotărâri se aprobă în urma dezbaterilor, avându-se în vedere argumentele şi propunerile formulate în condiţiile alin. (2).
Consiliile de administraţie ale caselor de asigurări au următoarele atribuţii generale:
a)aprobă proiectul statutului propriu, cu respectarea statutului-cadru;
b)avizează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli anuale aferente Fondului;
c)aprobă rapoartele de gestiune semestriale şi anuale, prezentate de preşedintele - director general;
d)avizează politica de contractare de servicii medicale propusă de preşedintele - director general, cu respectarea contractului-cadru;
e)avizează programele de acţiuni de îmbunătăţire a disciplinei financiare, inclusiv măsurile de executare silită, potrivit prevederilor legale în vigoare;
f)alte atribuţii prevăzute de lege sau prin statutul propriu.
(1)Atribuţiile preşedintelui - director general al casei de asigurări sunt stabilite prin statutul-cadru şi contractul de management, avându-se în vedere un plan de management pentru asigurarea funcţionării sistemului de asigurări sociale de sănătate la nivel local.
(2)Preşedintele - director general al casei de asigurări, în calitate de manager al sistemului la nivel local, realizează planul de management urmărind execuţia obiectivelor şi indicatorilor de performanţă cuprinşi în contractul de management.
(3)Atribuţiile principale ale preşedintelui - director general, manager al sistemului la nivel local, sunt:
a)aplică normele de gestiune, regulamentele de organizare şi funcţionare şi procedurile administrative unitare;
b)organizează şi coordonează activitatea de control al execuţiei contractelor de furnizare de servicii medicale;
c)organizează şi coordonează activitatea de urmărire şi control al colectării contribuţiilor la Fond;
d)propune programe de acţiuni de îmbunătăţire a disciplinei financiare, inclusiv executarea silită, potrivit legii;
e)stabileşte modalitatea de contractare de servicii medicale, cu respectarea contractului-cadru;
f)organizează împreună cu alte structuri abilitate controale privind respectarea drepturilor asiguraţilor şi propune măsuri în caz de nerespectare a acestora;
g)supraveghează şi controlează organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate la nivel teritorial şi prezintă anual rapoarte, pe care le dă publicităţii;
h)numeşte, sancţionează şi eliberează din funcţie personalul casei de asigurări.
(1)Sistemul de asigurări sociale de sănătate este un sistem naţional unitar, coordonat de CNAS în calitatea sa de gestionar al Fondului.
(2)Sistemul naţional de asigurări sociale de sănătate este organizat prin casele de asigurări aflate în subordinea CNAS, asigurând funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate la nivel local, în baza unui plan de management realizat de preşedintele - director general al casei de asigurări.
(1)În calitate de ordonator principal de credite, preşedintele CNAS aprobă bugetele proprii de venituri şi cheltuieli ale caselor de asigurări, la propunerea conducătorilor acestora.
(2)Bugetul Fondului se aprobă de Parlament, la propunerea Guvernului, ca anexă la legea bugetului de stat.
(1)Personalul CNAS şi al caselor de asigurări este constituit din funcţionari publici şi personal contractual, în condiţiile legii, şi nu poate desfăşura activităţi la furnizorii de servicii medicale.
(2)Salariul şi celelalte drepturi ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt cele stabilite de actele normative în vigoare aplicabile celor două categorii de personal.
(3)Personalului CNAS şi al caselor de asigurări îi pot fi acordate stimulente din fondul constituit cu această destinaţie, în cotă de 5% din sumele încasate la bugetul Fondului prin executare silită desfăşurată de casele de asigurări şi 2,5% din sumele încasate la bugetul Fondului prin executare silită desfăşurată de ANAF.
(4)Evaluarea şi promovarea personalului numit în funcţii publice din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate se fac cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru personalul contractual evaluarea şi promovarea se realizează potrivit dispoziţiilor legale aplicabile acestei categorii de angajaţi ai CNAS şi ai caselor de asigurări.
(1)Funcţia de preşedinte - director general al casei de asigurări, manager al sistemului la nivel local, definită pe baza obiectivelor şi criteriilor de performanţă ca cerinţe specifice ale postului, se ocupă prin concurs organizat în condiţiile legii.
(2)Metodologia privind selecţionarea managerilor, încheierea contractelor de management şi evaluarea activităţii managerilor sistemului de la nivel local se aprobă prin ordin al preşedintelui CNAS.
(3)Preşedintele - director general al casei de asigurări are obligaţia de a depune declaraţia de interese şi declaraţia de avere.
(4)Salarizarea şi celelalte drepturi ale preşedintelui director general se stabilesc prin contractul de management.
(5)Preşedintele - director general al casei de asigurări poate delega atribuţiile, în totalitate sau în parte, unuia dintre directorii executivi de la nivelul casei de asigurări, temporar, în situaţii temeinic justificate, doar cu aprobarea prealabilă a preşedintelui CNAS.
(1)Membrii Consiliului de administraţie al CNAS şi ai consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări, precum şi personalul angajat al acestor case de asigurări, indiferent de nivel, nu pot deţine funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii Publice, autorităţilor de sănătate publică, furnizorilor de servicii medicale din sistemul de asigurări sociale de sănătate ale căror servicii se decontează din Fond, unităţilor sanitare, cabinetelor medicale, funcţii alese sau numite în cadrul Colegiului Medicilor din România, colegiilor judeţene ale medicilor, respectiv al municipiului Bucureşti, în cadrul Colegiului Medicilor Dentişti din România, colegiilor judeţene ale medicilor dentişti, respectiv al municipiului Bucureşti, în cadrul Colegiului Farmaciştilor din România, colegiilor judeţene ale farmaciştilor, respectiv al municipiului Bucureşti, organizaţiilor centrale şi locale ale Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România, organizaţiilor centrale şi locale ale Ordinului Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor sau funcţii în cadrul societăţilor comerciale cu profil de asigurări, farmaceutic ori de aparatură medicală.
(2)Personalului din cadrul CNAS şi caselor de asigurări, cu statut de funcţionar public, îi sunt aplicabile şi dispoziţiile Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Constituie conflict de interese deţinerea de către membrii Consiliului de administraţie al CNAS şi ai consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări, precum şi de către personalul angajat al acestor case de asigurări de părţi sociale, acţiuni sau interese la furnizori care stabilesc relaţii contractuale cu casele de asigurări. Această dispoziţie se aplică şi în cazul în care astfel de părţi sociale, acţiuni ori interese sunt deţinute de către soţ, soţie, rudele sau afinii până la gradul al IV-lea inclusiv ai persoanei în cauză.
(4)Membrii Consiliului de administraţie al CNAS şi ai consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări, care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al IV-lea inclusiv, au un interes patrimonial în problema supusă dezbaterii consiliului de administraţie, nu pot participa la dezbaterile consiliului de administraţie şi nici la adoptarea hotărârilor.
(5)Persoanele care la data intrării în vigoare a Legii nr. 95/2006 se află în una dintre incompatibilităţile prevăzute la alin. (1) vor opta pentru una dintre funcţiile ocupate în termen de 30 de zile.
(1)Pe timpul executării mandatului preşedintele, vicepreşedinţii şi directorul general ai CNAS nu pot exercita nicio altă funcţie sau demnitate publică, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(2)Membrii Consiliului de administraţie al CNAS, pe perioada exercitării mandatului, nu sunt salariaţi ai CNAS, cu excepţia preşedintelui şi a vicepreşedinţilor CNAS, şi nu pot ocupa funcţii în structurile executive ale caselor de asigurări.
(3)Membrii Consiliului de administraţie al CNAS nu pot exercita activităţi la societăţi comerciale sau la alte unităţi care se află în relaţii contractuale cu casele de asigurări.
Persoanele care prin activitatea desfăşurată au produs CNAS sau caselor de asigurări prejudicii constatate şi dovedite potrivit actelor normative în vigoare nu pot fi membri ai Consiliului de administraţie al CNAS, ai consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări ori angajaţi ai acestor instituţii şi nu pot intră în relaţii contractuale cu CNAS sau cu casele de asigurări.
CNAS poate angaja experţi, în limita numărului maxim de posturi aprobat în condiţiile legii, pentru implementarea programelor naţionale de sănătate curative, finanţate din Fond, precum şi pentru alte activităţi stabilite prin ordin al preşedintelui CNAS, cu respectarea prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare.
(1)În cadrul CNAS funcţionează serviciul medical, care este condus de un medic-şef.
(2)La nivelul caselor de asigurări funcţionează un serviciu medical, dimensionat în raport cu numărul asiguraţilor, care este condus de un medic-şef.
Serviciul medical al CNAS urmăreşte interesele asiguraţilor cu privire la calitatea serviciilor acordate de către furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări.
Atribuţiile principale ale serviciului medical sunt următoarele:
1.participă la acţiunile de control în cadrul echipelor constituite prin ordin al preşedintelui CNAS cu privire la serviciile medicale care se acordă asiguraţilor pe baza contractelor de furnizare încheiate, potrivit legii;
2.coordonează activitatea de elaborare pe bază de dovezi a protocoalelor de practică care vor fi utilizate în vederea decontării, precum şi a normelor de monitorizare a aplicării acestora;
3.evaluează sistematic tehnologiile medicale aplicate: proceduri diagnostice şi terapeutice, medicamente, tehnologiile costisitoare, servicii preventive şi screening şi sesizează practicile inadecvate;
4.fundamentează din punct de vedere financiar lista de medicamente compensate şi calculează preţurile de referinţă ale medicamentelor cu contribuţie personală de care beneficiază asiguraţii pe bază de prescripţie medicală;
5.elaborează anual propuneri de criterii privind calitatea asistenţei medicale acordate asiguraţilor referitoare la diagnosticul şi tratamentul medico-chirurgical şi stomatologic şi elaborează norme privind validarea şi monitorizarea acestora.
(1)CNAS şi casele de asigurări organizează şi efectuează controlul serviciilor medicale care se acordă asiguraţilor pe baza contractelor de furnizare de servicii încheiate, potrivit legii.
(2)În cadrul controalelor efectuate potrivit alin. (1) pot participa şi reprezentanţi ai Colegiului Medicilor din România, Colegiului Medicilor Dentişti din România, Colegiului Farmaciştilor din România şi ai Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România.
(1)Prevederile prezentului statut se aplică şi Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi Casei Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, până la data reorganizării acestora în vederea privatizării.
(2)Până la data reorganizării, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului îşi desfăşoară activitatea potrivit organizării şi funcţionării caselor de asigurări de sănătate judeţene.Anexă!Imagine
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.