Decizie nr. 651 din 29 noiembrie 2005

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Şerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 teza a doua din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, excepţie ridicată de Constantin Daniel Arhire în Dosarul nr. 1.848/2005 al Judecătoriei Tulcea.

La apelul nominal răspunde consilierul juridic Stelea Liviu Marian pentru Banca Populară Română - Cooperativa de credit, prin lichidator judiciar Societatea Comercială REAL Reorganizare, Administrare, Lichidare - S.R.L. Bucureşti - Agenţia Tulcea, cu delegaţie depusă în şedinţă, lipsă fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, consilierul juridic al Băncii Populare Române - Cooperativa de credit, prin lichidator judiciar Societatea comercială REAL Reorganizare, Administrare, Lichidare - S.R.L. Bucureşti - Agenţia Tulcea, solicită respingerea excepţiei ca fiind inadmisibilă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 242/2005, iar pe fond arată că excepţia este neîntemeiată, depunând şi concluzii scrise în acest sens.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, întrucât legiuitorul, ţinând seama de situaţia specială a lichidatorului, a înţeles să îi acorde scutiri de la plata taxelor de timbru.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 1 septembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 1.848/2005, Judecătoria Tulcea a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 teza a doua din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. Excepţia a fost ridicată de Constantin Daniel Arhire într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii pentru pretenţii comerciale, introdusă de lichidatorul judiciar.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat încalcă principiul egalităţii în drepturi, precum şi îndatorirea constituţională a cetăţenilor de a contribui prin impozite şi taxe la cheltuielile publice, prin aceea că instituie un regim de favoare pentru lichidatorul judiciar, scutindu-l pe acesta de plată taxelor judiciare de timbru pentru toate cererile şi acţiunile pe care le-ar putea introduce la instanţele judecătoreşti.

Judecătoria Tulcea opinează în sensul că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, întrucât instituirea de către legiuitor a unor excepţii de la regula plăţii taxelor de timbru nu constituie o discriminare sau o atingere adusă principiilor constituţionale.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepţia ridicată nu este întemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate nu creează discriminări între cetăţeni pe criteriile prevăzute de art. 4 din Constituţie, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, întrucât instituirea de către legiuitor a unor scutiri de taxe de timbru pentru anumite categorii de cereri şi acţiuni nu constituie nici o discriminare.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 58 teza a doua din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, potrivit cărora "Toate acţiunile şi cererile introduse de lichidatorul judiciar sunt scutite de plată taxei de timbru".

Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) - "Egalitatea în drepturi" şi ale art. 56 - "Contribuţii financiare".

Analizând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine că, potrivit prevederilor art. 139 alin. (1) din Constituţie, "Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege". Astfel, legiuitorul, având competenţa exclusivă în stabilirea impozitelor, taxelor şi a oricăror alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat, este în drept să determine veniturile supuse impozitării, categoriile de persoane fizice şi juridice care au calitatea de contribuabili sau/şi serviciile publice condiţionate de plată unor taxe de beneficiari, cum sunt şi taxele de timbru. În virtutea aceleiaşi competenţe, legiuitorul poate stabili şi excepţii, constând în scutirea unor servicii publice sau a anumitor categorii de persoane de la obligaţia plăţii taxelor, iar instituirea unor asemenea excepţii nu este contrară prevederilor constituţionale dacă a fost făcută în considerarea unor situaţii deosebite, păstrându-se tratamentul juridic egal pentru situaţii identice.

În cadrul procedurii falimentului, lichidatorul judiciar are o poziţie şi o situaţie deosebită faţă de toate părţile şi faţă de toţi ceilalţi participanţi la procedură, el nefiind parte în proces, ci participant la procedură, cu rol şi atribuţii determinate de lege. Acesta nu acţionează în interes personal, ci în interesul bunei desfăşurări a întregii proceduri, în interesul debitorului insolvabil, pentru reîntregirea patrimoniului acestuia, cât şi în interesul creditorilor, pentru ca aceştia să îşi poată valorifica creanţele în cât mai mare măsură şi cât mai operativ. Prin urmare, nu poate fi vorba despre un tratament juridic egal, având în vedere situaţiile obiectiv diferite în care se găsesc lichidatorul judiciar, pe de-o parte, şi părţile din cadrul procedurii, pe de altă parte.

Având în vedere acestea, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate nu contravin principiului egalităţii în faţa legii, consacrat constituţional de art. 16 alin. (1), şi nici obligaţiei cetăţenilor de a contribui la impozite şi taxe, prevăzută de art. 56 alin. (1) din Constituţie.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 teza a doua din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, excepţie ridicată de Constantin Daniel Arhire în Dosarul nr. 1.848/2005 al Judecătoriei Tulcea.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 noiembrie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean