Decizie nr. 442 din 10 iulie 2014

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-şef

1.Cu Adresa nr. 2/3.139 din 24 iunie 2014, secretarul general al Camerei Deputaţilor a transmis Curţii Constituţionale sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 28 din 16 iunie 2014 privind numirea unor consilieri de conturi şi a unui vicepreşedinte la Curtea de Conturi, formulată de Grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor şi Senat.

2.Sesizarea a fost formulată în temeiul art. 146 lit. l) din Constituţie şi al art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 2.776 din 25 iunie 2014 şi constituie obiectul Dosarului nr. 614L2/2014.

3.În motivarea sesizării de neconstituţionalitate autorii susţin că dispoziţiile Hotărârii Parlamentului nr. 28 din 16 iunie 2014 privind numirea unor consilieri de conturi şi a unui vicepreşedinte la Curtea de Conturi sunt contrare Constituţiei, pentru argumentele care urmează să fie expuse în continuare.

4.Numirea celor şase consilieri de conturi s-a făcut fără a se ţine cont de configuraţia politică a Parlamentului, aceştia fiind propuşi de comisiile permanente pentru buget, finanţe şi bănci ale celor două Camere numai dintre candidaţii de pe lista prezentată de către Partidul Social Democrat, atât comisiile, cât şi Plenul Parlamentului refuzând să analizeze, respectiv să voteze candidaţi de pe listele altor grupuri parlamentare. Acest procedeu încalcă un principiu al statului de drept, potrivit căruia instituţiile fundamentale care reprezintă democraţia politică şi care asigură funcţionarea normală a statului trebuie să se formeze cu aportul electiv al tuturor formaţiunilor politice reprezentate în Parlament, în raport cu ponderea reprezentării. Funcţionarea acestui principiu se opune formării unor instituţii fundamentale ale statului de drept printr-un filtru politic monocolor, tocmai pentru a se preveni anihilarea valorii pluripartidismului în jocul democratic parlamentar, care consistă, printre altele, şi în echilibrul compoziţiei profesionale a acelor instituţii, echilibru care să le asigure realizarea statutului organic.

5.Potrivit art. 140 alin. (1) fraza întâi din Constituţie, "Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public". Acelaşi rol funcţional în reglementarea constituţională a "Economiei şi finanţelor publice" (titlul IV din Constituţie) este afirmat şi de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. Potrivit art. 1 alin. (3) din lege "Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea în mod autonom, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în Constituţie şi în prezenta lege[...]". Modul în care sunt reglementate, atât în Constituţie, cât şi în legea de organizare şi funcţionare, numirea şi statutul personalului Curţii de Conturi (exerciţiul independent al mandatului, inamovibilitatea, incompatibilităţile legale), ai cărei consilieri sunt numiţi de organul reprezentativ suprem al poporului român, îi conferă acestei autorităţi creditul necesar pentru realizarea contribuţiei indispensabile la funcţionarea statului de drept şi a democraţiei politice. Or, exerciţiul parlamentar al democraţiei în statul de drept, funcţionarea reală şi normală a pluripartidismului, nu se conciliază cu adjudecarea tuturor atribuţiilor şi competenţelor Parlamentului de către partidul politic sau alianţa de partide politice care are majoritatea în Parlament.

6.Exigenţele statului de drept sunt satisfăcute şi prin crearea şi respectarea unor cutume în funcţionarea statului de drept, între care şi aceea a aportului electiv a fiecărui partid politic cu reprezentare parlamentară, în raport cu ponderea sa prin potenţialul de vot, la formarea unor instituţii şi autorităţi fundamentale, de rang constituţional, chiar dacă legea de statut a acelei instituţii sau autorităţi nu prevede expres respectarea configuraţiei politice prin rezervarea sau alocarea unui număr de demnităţi ori de mandate.

7.Pe de altă parte, contrar dispoziţiilor art. 140 alin. (4) teza întâi din Constituţie şi art. 46 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, doamna Donovici Constanţa-Anca şi domnul Vorniceanu Marius au fost numiţi consilieri de conturi, pentru un mandat de nouă ani, prin hotărârea criticată, deşi mai îndepliniseră aceeaşi funcţie, timp de şase ani, potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 25 din 14 octombrie 2008, astfel că ei vor realiza un mandat de cincisprezece ani, format dintr-un mandat parţial, "pentru perioadă rămasă până la expirarea mandatului celui a cărui activitate a încetat", potrivit art. 46 alin. (6) din Legea nr. 94/1992, şi dintr-un "mandat complet", potrivit art. 49 alin. (4) din aceeaşi lege.

8.Textele constituţionale şi legale sunt fără echivoc în sensul că funcţia de consilier de conturi nu poate fi exercitată pe o perioadă mai mare de nouă ani, care este perioada unui mandat complet. Din raţiuni lesne de înţeles, art. 46 alin. (6) din Legea nr. 94/1992 dispune că "Posturile de consilieri de conturi devenite vacante pot fi ocupate doar pentru perioada rămasă până la expirarea mandatului celui a cărui activitate a încetat". Nimic nu autorizează interpretarea textelor constituţionale şi legale în sensul că unui "mandat parţial" îi poate urma un "mandat complet".

9.Distincţia dintre cele două tipuri de mandate şi, în acelaşi timp, inadmisibilitatea succesiunii acestor mandate cu consecinţa exercitării funcţiei de consilier de conturi pe o perioadă mai mare de 9 ani sunt susţinute şi de textele art. 46 alin. (6) şi art. 49 alin. (4) din lege - "Persoanele care au îndeplinit funcţia de consilier de conturi pe durata unui mandat complet beneficiază, la data pensionării, de pensie de serviciu, în cuantumul prevăzut de lege pentru magistraţi."

10.De remarcat că demnitatea de consilier de conturi, spre deosebire de alte demnităţi publice (Preşedintele României, deputaţi, senatori), nu poate fi exercitată, în concepţia Constituţiei şi a legii, pentru mai mult de un mandat cu o durată de nouă ani. Opţiunea Constituţiei şi a legii pentru durata limitată a exerciţiului unei funcţii de înaltă demnitate publică, rezultată din numărul de mandate admis şi din întinderea în timp a mandatului, stabilită normativ, este una din valorile şi, în acelaşi timp, regulile şi principiile constituţionale. Opţiunea respectivă s-a verificat ca fiind benefică pentru funcţionarea în deplină securitate a statului de drept, ea evitând atât acumularea de autoritarism sub o conştiinţă echivalentă cu o anume imunitate, dată de durata îndelungată a exerciţiului unei anumite funcţii publice, cât şi degradarea responsabilităţii politice sau profesionale, datorată repetiţiei învestiturilor în funcţia respectivă.

11.În concluzie, autorii sesizării solicită Curţii Constituţionale să constate neconstituţionalitatea Hotărârii Parlamentului nr. 28 din 16 iunie 2014 privind numirea unor consilieri de conturi şi a unui vicepreşedinte la Curtea de Conturi.

12.În temeiul art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, la data de 25 iunie 2014, Curtea Constituţională a solicitat punctele de vedere ale birourilor permanente al Senatului şi al Camerei Deputaţilor asupra sesizării de neconstituţionalitate.

13.Preşedintele Camerei Deputaţilor a comunicat punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor prin adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 2.942 din 2 iulie 2014, în care se arată că sesizarea de neconstituţionalitate este inadmisibilă.

14.În ceea ce priveşte "numirile făcute fără a se ţine cont de configuraţia politică", Biroul permanent al Camerei Deputaţilor menţionează că "în mod constituţional s-a ţinut cont numai de propunerile Comisiilor permanente pentru buget, finanţe şi bănci, deoarece numirile nu se fac în funcţie de configuraţia politică, membrii Curţii de Conturi fiind supuşi incompatibilităţilor prevăzute pentru judecători, potrivit art. 140 alin. (4) teza a treia".

15.Referitor la critica privind numirea a doi consilieri de conturi pentru un mandat de 9 ani, după ce aceştia au exercitat un mandat de 6 ani, punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor este în sensul interpretării per a contrario a dispoziţiilor art. 140 alin. (4) teza întâi din Constituţie, respectiv numai celor care au fost numiţi pentru mandate de 9 ani nu li se mai poate prelungi sau înnoi mandatele. Întrucât doamna Constanţa-Anca Donovici şi domnul Marius Vorniceanu au deţinut un mandat de 6 ani, ei pot fi numiţi pentru un mandat de consilier al Curţii de Conturi, în temeiul art. 140 din Constituţie.

16.Preşedintele Senatului a comunicat punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului prin Adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 2.980 din 3 iulie 2014, în care se arată că sesizarea de neconstituţionalitate este inadmisibilă.

17.Punctul de vedere transmis de Senat vizează doar critica de neconstituţionalitate referitoare la nerespectarea configuraţiei politice a Parlamentului în procedura de numire a membrilor Curţii de Conturi. Se arată că, în afară de candidaţii propuşi de grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat din Camera Deputaţilor şi Senat, au depus propuneri de candidaţi şi grupurile parlamentare ale Partidului Poporului Dan Diaconescu, ale Uniunii Democrate Maghiare din România şi ale Partidului Conservator. Potrivit documentelor care consemnează parcurgerea procedurii parlamentare, pe lista candidaţilor înscrişi pentru ocuparea funcţiei de consilier de conturi au fost înregistrate 11 persoane. Ca atare, se consideră că nu poate fi susţinută afirmaţia potrivit căreia consilierii de conturi au fost numiţi "numai dintre candidaţii de pe lista prezentată de către Partidul Social Democrat", de vreme ce consilierii de conturi Dezsi Attila şi Pieleanu Ileana Manuela au fost numiţi la propunerea grupurilor parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România, respectiv ale Partidului Conservator.

CURTEA,

examinând sesizarea, punctele de vedere ale birourilor permanente al Senatului şi al Camerei Deputaţilor, lucrările şi documentele depuse la dosar, raportul întocmit de judecătorul-raportor, Hotărârea Parlamentului nr. 28 din 16 iunie 2014 privind numirea unor consilieri de conturi şi a unui vicepreşedinte la Curtea de Conturi, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

18.Curtea Constituţională, în temeiul prevederilor art. 146 lit. l) din Constituţie şi al dispoziţiilor art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost sesizată să se pronunţe asupra constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr. 28 din 16 iunie 2014.

19.În vederea soluţionării prezentei sesizări, Curtea procedează, mai întâi, la verificarea admisibilităţii acesteia. În acest sens, reţine că, în jurisprudenţa sa, a se vedea deciziile nr. 53 şi 54 din 25 ianuarie 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, Curtea a reţinut că pot fi supuse controlului de constituţionalitate numai hotărârile Parlamentului care afectează valori, reguli şi principii constituţionale sau, după caz, organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional.

20.În privinţa hotărârilor care, prin obiectul lor, vizează organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional, Curtea a reţinut că norma prin raportare la care urmează să fie exercitat controlul de constituţionalitate poate fi şi de nivel infraconstituţional, ţinând cont de dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie. în acest sens, Curtea a arătat că o atare orientare este dată de domeniul de maximă importanţă în care intervin aceste hotărâri - autorităţi şi instituţii de rang constituţional -, astfel încât şi protecţia constituţională oferită autorităţilor sau instituţiilor fundamentale ale statului trebuie să fie una în consecinţă. Prin urmare, hotărârile plenului Camerei Deputaţilor, plenului Senatului şi plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului care vizează organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional pot fi supuse controlului de constituţionalitate chiar dacă actul normativ pretins încălcat are valoare infraconstituţională.

21.În cauza de faţă, Curtea de Conturi este o instituţie de rang constituţional, fiind reglementată de art. 140 din titlul IV - Economia şi finanţele publice din Legea fundamentală, astfel că hotărârea criticată poate fi verificată şi prin prisma prevederilor cuprinse în Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. Aşadar, Hotărârea Parlamentului nr. 28 din 16 iunie 2014 privind numirea unor consilieri de conturi şi a unui vicepreşedinte la Curtea de Conturi intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010.

22.Obiectul sesizării de neconstituţionalitate îl constituie Hotărârea Parlamentului nr. 28 din 16 iunie 2014 privind numirea unor consilieri de conturi şi a unui vicepreşedinte la Curtea de Conturi.

23.Autorii sesizării susţin că această hotărâre contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) referitoare la statul de drept şi principiul respectării supremaţiei Constituţiei şi a legilor şi art. 140 alin. (4) privind mandatul consilierilor de conturi.

24.În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la numirea celor şase consilieri de conturi fără a se ţine cont de configuraţia politică a Parlamentului, aceştia fiind propuşi de comisiile permanente pentru buget, finanţe şi bănci ale celor două Camere, numai dintre candidaţii de pe lista prezentată de către partidul care deţine majoritatea în Parlament, Curtea urmează să respingă critica de neconstituţionalitate pentru argumentele ce vor fi arătate în continuare.

25.Dispoziţiile constituţionale şi legale stabilesc condiţiile procedurale şi de fond pentru numirea în funcţia de demnitate publică a consilierului de conturi. Astfel, potrivit art. 140 alin. (4) teza întâi şi art. 46 alin. (1) din Legea nr. 94/1992, membrii Curţii de Conturi sunt numiţi de Parlament, la propunerea comisiilor permanente pentru buget, finanţe şi bănci ale celor două Camere, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Pentru a fi numiţi consilieri de conturi, potrivit art. 47 alin. (2) din lege, se cere îndeplinirea următoarelor condiţii: studii superioare economice sau juridice, vechime de minimum 10 ani în specialitatea studiilor absolvite şi pregătire profesională temeinică.

26.Din analiza coroborată a dispoziţiilor constituţionale şi legale nu rezultă obligaţia Parlamentului ca, în procedura de numire a membrilor Curţii de Conturi, să ţină seama de configuraţia politică a forului legislativ. Atunci când legiuitorul a impus respectarea acestei condiţii, rezultate ca urmare a exprimării libere a opţiunilor politice a poporului, la formarea unor organe de lucru, a unor instituţii sau autorităţi publice a reglementat în mod expres cerinţa alcătuirii respectivelor organisme potrivit configuraţiei politice a Parlamentului. Cu titlu de exemplu, enumerăm situaţia formării birourilor permanente şi a comisiilor parlamentare ale fiecărei Camere [art. 64 alin. (5) din Constituţie], desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, respectiv ai Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune [art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune], numirea unor membri ai Consiliului de conducere al Institutului Cultural Român [art. 6 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român] sau numirea unor membri ai Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii [art. 17 alin. (2) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii]. Or, în cazul constituirii Curţii de Conturi, nici Constituţia, nici legea organică privind organizarea şi funcţionarea acestei instituţii fundamentale nu au prevăzut configuraţia politică a Parlamentului drept criteriu de determinare a componenţei organismului colegial, astfel încât forul legislativ nu este ţinut de respectarea unei atare obligaţii.

27.Distinct de cele reţinute anterior, Curtea apreciază că, în domeniul dreptului parlamentar, principala consecinţă a naturii elective a mandatului reprezentativ şi a pluralismului politic o constituie principiul pe care doctrina l-a consacrat în mod sugestiv "majoritatea decide, opoziţia se exprimă". Majoritatea decide, întrucât, în virtutea mandatului reprezentativ primit de la popor, opinia majoritară este prezumat că reflectă sau corespunde opiniei majoritare a societăţii. Opoziţia se exprimă, ca o consecinţă a aceluiaşi mandat reprezentativ care fundamentează dreptul inalienabil al minorităţii politice de a-şi face cunoscute opţiunile politice şi de a se opune, în mod constituţional şi regulamentar, majorităţii aflate la putere. Aplicarea principiului "majoritatea decide, opoziţia se exprimă" asigură legitimitatea instituţiilor statului.

28.Regula majorităţii implică în mod necesar, în cadrul procedurilor parlamentare, evitarea oricăror mijloace care ar conduce la o manifestare abuzivă din partea majorităţii sau a oricăror mijloace obstrucţioniste care ar avea drept scop împiedicarea desfăşurării normale a procedurii parlamentare. Or, principiul "majoritatea decide, opoziţia se exprimă" implică, în mod necesar, un echilibru între puterea de decizie a majorităţii şi necesitatea de exprimare a poziţiei minorităţii politice cu privire la o anumită problemă, în scopul asigurării, pe de o parte, a confruntării politice din Parlament, deci a caracterului contradictoriu al dezbaterilor, şi, pe de altă parte, a îndeplinirii de către acesta a competenţelor sale constituţionale şi legale. Cu alte cuvinte, parlamentarii, fie că provin din rândul majorităţii, fie din cel al opoziţiei, trebuie să se abţină de la exercitarea abuzivă a drepturilor procedurale şi să respecte o regulă de proporţionalitate, de natură să asigure adoptarea deciziilor ca urmare a unei dezbateri publice prealabile (a se vedea Decizia nr. 209 din 7 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 22 martie 2012).

29.În realizarea atribuţiilor constituţionale, cum este şi aceea a numirii membrilor Curţii de Conturi, parlamentarii, în exercitarea mandatului, sunt, potrivit prevederilor art. 69 alin. (1) din Legea fundamentală, "în serviciul poporului". Aceasta implică reprezentarea în lupta politică din Parlament a dezbaterilor politice din societate, a opiniilor, a ideilor ce au ca sursă diferitele categorii sociale, politice, economice sau culturale. În această manieră, poporul, titularul suveranităţii naţionale, îşi exercită suveranitatea nu numai cu prilejul procesului electiv, ci pe întreaga durată a mandatului oferit parlamentarului aflat în serviciul său.

30.Dezbaterea parlamentară a problemelor importante ale naţiunii trebuie să asigure respectarea valorilor supreme consacrate de Legea fundamentală, precum statul de drept, pluralismul politic şi democraţia constituţională. Acesta este motivul pentru care Curtea apreciază că, în realizarea atribuţiilor constituţionale, Parlamentul trebuie să-şi exercite cu bună-credinţă drepturile şi obligaţiile constituţionale, cultivând o conduită a dialogului politic, atunci când interesul major al naţiunii o impune.

31.În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la numirea unor consilieri de conturi pentru un nou mandat, contrar dispoziţiilor constituţionale prevăzute de art. 140 alin. (4) teza întâi, Curtea reţine următoarele argumente:

32.Consacrarea Curţii de Conturi, ca instituţie fundamentală a statului, s-a realizat prin Constituţia României din 1991, care la art. 139 prevedea rangul constituţional al autorităţii care exercita controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. În ceea ce priveşte membrii Curţii de Conturi, Constituţia din 1991 prevedea la art. 139 alin. (4) că sunt "numiţi de Parlament, sunt independenţi şi inamovibili, potrivit legii. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători."

33.În temeiul normelor constituţionale, a fost adoptată Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 septembrie 1992, şi, ulterior, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 16 martie 2000. Forma iniţială a legii prevedea la art. 103 alin. (1) că "Membrii Curţii de Conturi sunt numiţi de Parlament, la propunerea Comisiei pentru politică financiară, bancară şi bugetară a Senatului şi a Comisiei pentru buget şi finanţe a Camerei Deputaţilor, pentru un mandat de 6 ani. Mandatul poate fi reînnoit", iar după republicare, în art. 104 alin. (1), legea relua soluţia legislativă, prevăzând că "Membrii Curţii de Conturi sunt numiţi de Parlament, la propunerea comisiilor pentru buget, finanţe, bănci ale celor două Camere, pentru un mandat de 6 ani. Mandatul poate fi reînnoit."

34.În temeiul dispoziţiilor legale, Parlamentul a adoptat Hotărârea nr. 3 din 14 februarie 2002 privind numirea preşedintelui şi vicepreşedintelui Curţii de Conturi, a preşedinţilor de secţii şi a membrilor secţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 18 februarie 2002, şi Hotărârea nr. 7 din 20 martie 2002 privind numirea unui membru al Curţii de Conturi - consilier de conturi la Secţia jurisdicţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 28 martie 2002, prin care erau numiţi cei 18 membri ai Curţii de Conturi pentru un mandat de 6 ani.

35.Ca urmare a aprobării prin referendum a Legii de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003, la data de 29 octombrie 2003 a intrat în vigoare Constituţia României revizuită. Dispoziţiile art. 139 referitoare la Curtea de Conturi au fost preluate parţial, completate şi modificate. Astfel, potrivit art. 140 alin. (4) şi (5) din Constituţia revizuită, "(4) Consilierii de conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători.

(5)Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii."

36.Pentru a asigura stabilitatea mandatelor deţinute de membrii Curţii de Conturi la data intrării în vigoare a noilor dispoziţii constituţionale, Constituţia revizuită a prevăzut expres norme tranzitorii cuprinse în art. 155 alin. (5), potrivit cărora "[...] consilierii de conturi numiţi de Parlament îşi continuă activitatea până la data expirării mandatului pentru care au fost numiţi. Pentru asigurarea înnoirii Curţii de Conturi din 3 în 3 ani, la expirarea mandatului actualilor consilieri de conturi aceştia vor putea fi numiţi pentru încă un mandat de 3 ani sau de 6 ani."

37.În 2008, la expirarea mandatului pentru care au fost numiţi prin hotărârile adoptate în 2002, în temeiul prevederilor art. 140 şi 155 din Constituţie, Parlamentul a adoptat Hotărârea nr. 25 din 14 octombrie 2008 privind numirea consilierilor de conturi, a preşedintelui şi a vicepreşedintelui Curţii de Conturi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 15 octombrie 2008, prin care desemna cei 18 membri ai Curţii de Conturi: 6 membri pentru un mandat de 3 ani, 6 membri pentru un mandat de 6 ani şi 6 membri pentru un mandat de 9 ani. Printre consilierii de conturi numiţi pentru un mandat de 6 ani se aflau şi doamna Constanţa Anca Donovici şi domnul Marius Vorniceanu.

38.Ulterior, a fost adoptată Legea nr. 217/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 24 octombrie 2008, care la pct. 52 referitor la art. 104 alin. (1), (2) şi (3) prevede următoarele: "(1) Membrii Curţii de Conturi sunt numiţi de Parlament, la propunerea comisiilor permanente pentru buget, finanţe şi bănci ale celor două Camere, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.

(2)Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, începând cu data expirării mandatului actualilor consilieri de conturi în funcţie.

(3)Consilierii de conturi în funcţie numiţi de Parlament îşi vor continua activitatea până la expirarea mandatului."

39.La data de 27 septembrie 2011, la expirarea mandatului de 3 ani atribuit prin Hotărârea nr. 25 din 14 octombrie 2008, Parlamentul României adoptă Hotărârea nr. 17 din 27 septembrie 2011 prin care numeşte, în temeiul art. 140 alin. (4) din Constituţie, pentru un mandat de 9 ani, şase consilieri de conturi.

40.La data de 16 iunie 2014, la expirarea mandatului de 6 ani atribuit prin Hotărârea nr. 25 din 14 octombrie 2008, Parlamentul României adoptă Hotărârea nr. 28 din 16 iunie 2014 prin care numeşte, în temeiul art. 140 alin. (4) din Constituţie, pentru un mandat de 9 ani, şase consilieri de conturi, printre care şi doamna Constanţa Anca Donovici şi domnul Marius Vorniceanu.

41.Din analiza actelor normative care s-au succedat, Curtea reţine că dispoziţiile constituţionale şi legale au suferit modificări referitoare la durata mandatului şi la instituirea interdicţiei ca mandatul să nu poată fi prelungit sau înnoit. Modificările operate nu au influenţat desfăşurarea mandatelor în curs, întrucât norma constituţională a prevăzut dispoziţii tranzitorii care să înlăture orice aplicare retroactivă a noilor prevederi. Astfel, prin reglementarea expresă a continuării activităţii consilierilor de conturi numiţi de Parlament, în temeiul legii în vigoare înainte de revizuirea Constituţiei, până la data expirării mandatului pentru care au fost numiţi, Legea fundamentală a dat expresie principiului neretroactivităţii legii civile, asigurând desfăşurarea în condiţii de stabilitate şi securitate a exerciţiului mandatelor aflate în curs la data adoptării reglementărilor novatoare. Mai mult, norma constituţională tranzitorie cuprinsă în art. 155 alin. (5) teza a doua a prevăzut, distinct de interdicţia stabilită în art. 140 alin. (4) teza întâi din Constituţie, posibilitatea Parlamentului ca, pentru asigurarea înnoirii Curţii de Conturi din 3 în 3 ani, la expirarea mandatului consilierilor de conturi aflaţi în funcţie în perioada tranzitorie, aceştia să poată fi numiţi pentru încă un mandat de 3 ani sau de 6 ani.

42.În concluzie, din interpretarea coroborată a textelor constituţionale, rezultă că persoanele care exercitau mandatul de consilieri de conturi la data modificării textelor constituţionale, pe de o parte, au continuat activitatea până la expirarea acestuia, anul 2008, şi, pe de altă parte, la data expirării mandatului, au avut vocaţia la numirea pentru un nou mandat, de 3 sau 6 ani, în scopul asigurării condiţiilor de continuitate şi reînnoire a Curţii de Conturi.

43.De asemenea, Curtea constată că, în aplicarea aceluiaşi art. 155 alin. (5) teza a doua, mandatele de 3 ani sau de 6 ani, necesare respectării normei constituţionale prevăzute de art. 140 alin. (5), potrivit căreia "Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii", constituie mandate constituţionale sui-generis, asimilate unui mandat complet, care cad sub incidenţa interdicţiei prevăzute de art. 140 alin. (4) teza întâi, neputând fi prelungite sau înnoite. Posibilitatea unei noi candidaturi, după expirarea mandatului împlinit în condiţiile Constituţiei, este un element extrinsec acestuia, ce poate fi modificat pentru viitor, numai prin legea de revizuire constituţională. În prezent, Constituţia stabileşte condiţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile ce trebuie îndeplinite de un candidat.

44.Aşa fiind, atât propunerea de numire, cât şi numirea membrilor Curţii de Conturi trebuie să se întemeieze pe verificarea prealabilă a respectării cerinţelor legale şi constituţionale pentru ocuparea respectivei demnităţi, precum şi a interdicţiilor şi incompatibilităţilor ce pot rezulta fie din statutul personal, fie din alte prevederi legale.

45.Prin urmare, Curtea reţine că numirea doamnei Constanţa Anca Donovici şi a domnului Marius Vorniceanu pentru un nou mandat de 9 ani, în temeiul art. 140 alin. (4) din Constituţie, după ce în prealabil aceştia au fost numiţi şi au îndeplinit un mandat de 6 ani, în temeiul art. 155 alin. (4) din Constituţie, constituie o încălcare a dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 140 alin. (4) referitoare la interdicţia înnoirii mandatului şi în art. 1 alin. (5) din Constituţie, potrivit cărora "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie". Principiul supremaţiei Constituţiei şi principiul legalităţii sunt de esenţa cerinţelor statului de drept, în sensul prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (2), conform cărora "Nimeni nu este mai presus de lege".

46.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. l) din Constituţie, al art. 1, 3, 10 şi 27 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite sesizarea de neconstituţionalitate şi constată că Hotărârea Parlamentului nr. 28 din 16 iunie 2014 privind numirea unor consilieri de conturi şi a unui vicepreşedinte la Curtea de Conturi este neconstituţională în ceea ce priveşte numirea în funcţia de consilieri de conturi a doamnei Constanţa Anca Donovici şi a domnului Marius Vorniceanu.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Camerei Deputaţilor şi Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 10 iulie 2014.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Mihaela Senia Costinescu