Lege nr. 189 din 14 octombrie 1998

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Capitolul 1Dispoziţii generale

Articolul 1

În sensul prezentei legi, prin termenii şi expresiile de mai jos se înţelege:

1.autorităţi ale administraţiei publice locale - consiliile locale, consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, ca autorităţi deliberative, şi primării, preşedinţii consiliilor judeţene şi primarul general al municipiului Bucureşti, ca autorităţi executive;

2.articol bugetar - subdiviziune a clasificaţiei cheltuielilor bugetare în funcţie de caracterul economic al operaţiunilor în care acestea se concretizează şi care desemnează natura unei cheltuieli, indiferent de acţiunea la care se referă;

3.cheltuieli bugetare - cheltuieli aprobate şi efectuate din bugetele locale, din bugetele instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi din bugetele activităţilor finanţate integral din venituri extrabugetare, în limita şi cu destinaţia stabilite prin bugetele respective;

4.clasificatie bugetară - gruparea, într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare, precis determinate, a veniturilor şi cheltuielilor cuprinse în bugetele locale, bugetele instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi bugetele activităţilor finanţate din venituri extrabugetare; se utilizează atât în faza de elaborare şi aprobare a bugetelor respective, cat şi în execuţia acestora, servind la înscrierea în bugete a veniturilor în funcţie de provenienţă lor şi a cheltuielilor în raport cu obiectivul sau cu funcţia căreia îi sunt destinate aceste cheltuieli şi cu caracterul economic al operaţiunilor în care acestea se concretizează;

5.credit bugetar - suma aprobată în bugetele locale, în bugetele instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri extrabugetare, reprezentând limita maxima până la care se pot angaja şi efectua cheltuieli;

6.datorie publică locală - totalitatea obligaţiilor de plată la un moment dat ale autorităţii administraţiei publice locale, rezultate din acorduri şi contracte de împrumut interne şi externe, prin care se stipulează termenii şi condiţiile împrumutului dintre beneficiar şi creditor;

7.deficit bugetar - partea cheltuielilor ce nu poate fi acoperită din veniturile bugetare ale anului respectiv, prezentate la art. 8 alin. (1), cu excepţia veniturilor şi a cheltuielilor cu destinaţie specială;

8.deschidere de credite bugetare - aprobare comunicată trezoreriei statului de către ordonatorul principal de credite, în limita căreia se pot efectua plati de casa din bugetele locale;

9.dobânda - preţul folosirii temporare a capitalului împrumutat;

10.echilibru bugetar - egalitatea dintre veniturile bugetare şi cheltuielile bugetare în cadrul unui exerciţiu bugetar;

11.excedent bugetar - suma cu care veniturile bugetare depăşesc cheltuielile bugetare pe un an bugetar;

12.execuţie bugetară - activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a cheltuielilor aprobate prin buget;

13.execuţie de casa a bugetului - complex de operaţiuni care se referă la încasarea, păstrarea şi eliberarea de resurse financiare pentru efectuarea cheltuielilor publice locale. La baza execuţiei de casa a bugetului stau următoarele principii: delimitarea atribuţiilor persoanelor care dispun de utilizarea resurselor financiare de atribuţiile celor care executa încasarea acestora şi unitatea de casa, potrivit căreia veniturile fiecărui buget sunt concentrate în întregime în cont, de unde se eliberează resurse financiare pentru efectuarea cheltuielilor, fiind interzisă efectuarea de plati direct din veniturile bugetare încasate;

14.fond de rezerva bugetară - fond prevăzut la partea de cheltuieli a bugetelor locale. Cuantumul acestui fond se stabileşte o dată cu elaborarea şi adoptarea bugetului respectiv, fiind destinat finanţării unor acţiuni sau sarcini intervenite în cursul anului, precum şi inlaturarii efectelor unor calamitati naturale;

15.impozit - prelevare a unei părţi din veniturile şi din averea persoanelor fizice şi juridice, obligatorie, cu titlu nerambursabil şi fără contraprestatie;

16.împrumut - suma acordată de un creditor unei autorităţi a administraţiei publice locale, rambursabila la un anumit termen (scadenta), cu obţinerea unei sume în plus (dobânda) în favoarea creditorului;

17.taxa - suma plătită de o persoană fizica sau juridică, de regula pentru serviciile prestate acesteia de către un agent economic, o instituţie sau un serviciu de utilitate publică;

18.trezorerie - totalitatea operaţiunilor băneşti, financiare şi bugetare, efectuate de către autorităţile executive pentru mobilizarea mijloacelor băneşti necesare îndeplinirii sarcinilor şi funcţiilor acestora;

19.varsamant - plata unei sume, efectuată de un agent economic sau de o instituţie publică ori financiară în vederea stingerii unei obligaţii legale;

20.venituri bugetare - resursele băneşti care se cuvin bugetelor locale, bugetelor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, bugetelor activităţilor finanţate integral din venituri extrabugetare, în baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe şi alte vărsăminte;

21.virare de credite bugetare - diminuarea creditului bugetar de la o subdiviziune a clasificaţiei bugetare care prezintă disponibilitati şi majorarea corespunzătoare a unei alte subdiviziuni la care mijloacele financiare sunt insuficiente, cu respectarea dispoziţiilor legale de efectuare a operaţiunilor respective;

22.fond de rulment - partea din excedentul anual bugetar definitiv al bugetului local, care se constituie la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale şi se utilizează potrivit prevederilor prezentei legi;

23.sume defalcate - partea din unele venituri ale bugetului de stat, care se aloca unităţilor administrativ-teritoriale în vederea echilibrarii bugetelor proprii ale acestora, potrivit prevederilor prezentei legi şi ale legii bugetului de stat.

Articolul 2

(1)Prezenta lege stabileşte normele privind formarea, administrarea, utilizarea şi controlul resurselor financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local.

(2)Resursele financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale se constituie din impozite, taxe şi alte venituri fiscale, venituri nefiscale, venituri din capital, cote şi sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cote adiţionale la unele venituri ale bugetului de stat şi ale bugetelor locale, transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat şi venituri cu destinaţie specială.

(3)Fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor publice locale, pe destinaţii şi ordonatori de credite, se efectuează în concordanta cu atribuţiile care revin autorităţilor administraţiei publice locale şi cu priorităţile stabilite de acestea, în vederea funcţionarii lor şi în interesul comunităţii respective.

(4)Formarea şi utilizarea resurselor financiare publice locale şi contul de execuţie a bugetelor locale sunt supuse controlului Curţii de Conturi, potrivit legii.

Articolul 3

Trecerea de către Guvern, în administrarea şi finanţarea autorităţilor administraţiei publice locale, a unor cheltuieli publice ca urmare a descentralizării acestora şi a altor cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestora.

Articolul 4

La baza elaborării, aprobării şi execuţiei bugetare stau principiile autonomiei locale, echilibrului, realităţii, anualitatii şi publicităţii.

Articolul 5

Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele competente şi raspunderi în ceea ce priveşte finanţele publice locale:

1.elaborarea şi aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite;

2.stabilirea, încasarea şi urmărirea impozitelor şi taxelor locale, în condiţiile legii;

3.urmărirea execuţiei bugetelor locale şi rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar, în condiţii de echilibru bugetar;

4.stabilirea şi urmărirea modului de prestare a serviciilor publice locale, inclusiv opţiunea trecerii sau nu a acestor servicii în răspunderea unor agenţi economici specializaţi sau servicii publice locale, urmărindu-se eficientizarea acestora în beneficiul cetăţenilor;

5.administrarea eficienta a bunurilor din proprietatea publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale;

6.angajarea de împrumuturi pe termen scurt, mediu şi lung şi urmărirea achitării la scadenta a obligaţiilor de plată rezultate din acestea;

7.administrarea resurselor financiare pe parcursul execuţiei bugetare, în condiţii de eficienta;

8.stabilirea optiunilor şi a prioritatilor în aprobarea şi în efectuarea cheltuielilor publice locale;

9.elaborarea, aprobarea, modificarea şi urmărirea realizării programelor de dezvoltare în perspectiva a unităţilor administrativ-teritoriale ca baza a gestionării bugetelor locale anuale;

10.organizarea şi urmărirea efectuării controlului financiar de gestiune asupra gestiunilor proprii, gestiunilor instituţiilor şi serviciilor publice din subordinea consiliilor locale, consiliilor judeţene şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Articolul 6

(1)Prin bugete locale se înţelege bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor administrativ-teritoriale. (2) Bugetele locale şi bugetele instituţiilor şi serviciilor publice de interes local se aproba astfel:

1.bugetele locale, de către consiliile locale, consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz;

2.bugetele instituţiilor şi serviciilor publice, finanţate integral sau parţial din bugetele locale, de către consiliile menţionate la pct. 1, în funcţie de subordonarea acestora;

3.bugetele instituţiilor şi serviciilor publice, finanţate integral din venituri extrabugetare, de către organul de conducere a acestora, cu avizul ordonatorului principal de credite.

(3)Fiecare comuna, oraş, municipiu, sector al municipiului Bucureşti, judeţ, respectiv municipiul Bucureşti, întocmeşte bugetul local, în condiţii de autonomie, potrivit legii. Între aceste bugete nu exista relaţii de subordonare.

(4)Ordonatorii principali de credite elaborează şi prezintă, o dată cu proiectul anual al bugetului local, o prognoza a acestuia pe următorii 3 ani, precum şi programul de investiţii publice, detaliat pe obiective şi pe ani de execuţie.

(5)Instituţiile publice, în înţelesul prezentei legi, cuprind autorităţile unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiile publice şi serviciile publice de interes local, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora.

Articolul 7

(1)Veniturile şi cheltuielile publice locale se grupează conform clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice, elaborata de Ministerul Finanţelor.

(2)Clasificatia indicatorilor privind finanţele publice cuprinde la venituri - capitole şi subcapitole, iar la cheltuieli - părţi, capitole, subcapitole, titluri şi articole, precum şi alineate, după caz.

Capitolul 2Veniturile şi cheltuielile bugetelor locale

Articolul 8

(1)Veniturile bugetelor locale se formează din impozite, taxe, alte venituri şi din venituri cu destinaţie specială, prevăzute în anexa nr. 1, precum şi din cote şi sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cote adiţionale la unele venituri ale bugetului de stat şi ale bugetelor locale şi din transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat.

(2)Impozitele şi taxele locale se stabilesc de către consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, în limitele şi în condiţiile legii.

(3)Din impozitul pe salarii datorat bugetului de stat, unitatea plătitoare virează, la data plăţii salariului, o cota de 50% la bugetul de stat, 40% la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază se desfăşoară activitatea şi 10% la bugetul judeţului respectiv. Pentru municipiul Bucureşti cota este de 50% şi se repartizează de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti pe bugetele fiecărui sector, respectiv pe bugetul municipiului Bucureşti. Aceste cote pot fi modificate anual prin legea bugetului de stat.

(4)Prin lege se vor stabili, începând cu anul 1999, cote adiţionale la unele venituri ale bugetului de stat şi ale bugetelor locale, care să constituie venituri ale bugetelor locale.

(5)Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, stabilesc şi aproba cotele adiţionale, prevăzute la alin. (4), în cadrul limitelor maxime aprobate prin lege şi în funcţie de necesităţile funcţionarii normale a serviciilor publice de interes local şi de îndeplinirea atribuţiilor care revin autorităţilor administraţiei publice locale.

Articolul 9

(1)Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolarii, dezmembrarii sau dezafectarii, în condiţiile prevăzute de lege, a unor mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri materiale care aparţin instituţiilor şi serviciilor publice, finanţate integral din bugetele locale, după deducerea cheltuielilor efectuate pentru aceste operaţiuni, constituie venituri ale bugetelor locale şi se vărsa la acestea.

(2)Sumele încasate potrivit alin. (1) de către celelalte instituţii şi servicii publice de interes local se reţin de către acestea, în vederea realizării de investiţii.

(3)Sumele încasate din concesionarea sau din închirierea unor bunuri aparţinând domeniului public sau privat, de interes local sau judeţean, constituie venituri ale bugetelor locale.

(4)Sumele încasate din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat al unităţilor administrativ-teritoriale constituie venituri cu destinaţie specială ale bugetelor locale şi se utilizează pentru realizarea de investiţii din competenţa autorităţilor administraţiei publice locale.

(5)Sumele încasate din valorificarea bunurilor confiscate se fac venit la bugetul local, în funcţie de subordonarea instituţiilor care au dispus confiscarea acestora, în condiţiile legii, după deducerea cheltuielilor legate de activitatea de valorificare.

Articolul 10

(1)Pentru asigurarea echilibrului bugetar al unor unităţi administrativ-teritoriale, prin legea bugetului de stat se pot stabili sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi criterii de repartizare a acestora pe unităţile administrativ-teritoriale.

(2)Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferurile cu destinaţie specială din bugetul de stat se aproba anual, prin legea bugetului de stat, pe ansamblul fiecărui judeţ, respectiv al municipiului Bucureşti.

(3)Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, aprobate anual, o cota de până la 25% se aloca bugetului propriu al judeţului, iar diferenţa se repartizează pe comune, oraşe şi municipii, de către consiliul judeţean, prin hotărâre, după consultarea primarilor şi cu asistenţa tehnica de specialitate a direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat, în funcţie de criteriile de repartizare aprobate.

(4)În cadrul cotei menţionate la alin. (3), anual, prin legea bugetului de stat, se stabileşte limita maxima pe fiecare judeţ.

(5)Transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale se vor acorda pentru investiţii finanţate din împrumuturi externe, la a căror realizare contribuie şi Guvernul.

(6)Propunerile de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, formulate pe baza criteriilor aprobate, şi de transferuri se cuprind în proiectele de buget pe ansamblul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, care se prezintă Ministerului Finanţelor, prin direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat, pentru corelare cu proiectul bugetului de stat.

Articolul 11

Din bugetele locale se finanţează acţiuni social-culturale, sportive, de tineret, inclusiv ale cultelor, acţiuni de interes local în beneficiul colectivităţii, cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a administraţiei publice locale, cheltuieli cu destinaţie specială, prezentate în anexa nr. 2, precum şi alte cheltuieli prevăzute prin dispoziţii legale.

Articolul 12

(1)Consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale, după caz, pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrări şi servicii de interes public local. Colaborarea sau asocierea se realizează pe bază de convenţii sau contracte de asociere, în care se prevăd şi resursele financiare reprezentând contribuţia fiecărei autorităţi a administraţiei publice locale implicate. Convenţiile sau contractele de asociere se încheie de către ordonatorii principali de credite, în condiţiile mandatelor aprobate de către fiecare consiliu implicat în colaborare sau asociere.

(2)Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot participa cu capital social sau cu bunuri la societăţi comerciale, pentru realizarea de lucrări şi servicii de interes public local sau judeţean, după caz.

(3)Fondurile necesare aplicării prevederilor alin. (1) şi (2) se asigura din bugetele locale.

Articolul 13

(1)Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, vor crea, vor organiza şi vor urmări asigurarea serviciilor publice de interes local, pe baza unor studii tehnico-economice, fie prin gestionarea directa a acestora, fie prin delegarea gestiunii lor persoanelor fizice sau juridice prin încheierea de contracte corespunzătoare.

(2)Prevederile alin. (1) nu absolvă autorităţile administraţiei publice locale de răspunderile prevăzute la art. 5.

Articolul 14

(1)În bugetele locale se înscrie fondul de rezerva bugetară la dispoziţia consiliului local, judeţean şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, în cota de până la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se poate utiliza, pe baza hotărârilor consiliilor respective, pentru finanţarea acţiunilor sau a sarcinilor intervenite în cursul anului, precum şi pentru înlăturarea efectelor unor calamitati naturale.

(2)Fondul de rezerva bugetară prevăzut la alin. (1) poate fi majorat, în cursul anului, de către consiliul local, judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, din disponibilităţile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la sfârşitul anului.

Articolul 15

Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot aproba şi pot utiliza, în întregime, sumele încasate din veniturile proprii peste cele aprobate prin bugetele locale, pentru suplimentarea cheltuielilor prevăzute în aceste bugete, în următoarele condiţii:

1.depăşirea încasărilor să fie realizată pe total venituri proprii aprobate prin bugetul local respectiv şi să se menţină până la finele anului;

2.bugetele respective sa nu aibă împrumuturi restante, precum şi dobânzi şi comisioane neachitate, aferente împrumuturilor contractate.

Articolul 16

(1)Cheltuielile pentru investiţiile judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor, după caz, şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de subordonare judeteana şi locală, care se finanţează, potrivit legii, din bugetele locale şi din împrumuturi, se înscriu în programul de investiţii al fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, care se aproba ca anexa la bugetul local de către consiliul local, judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz.

(2)Obiectivele de investiţii şi celelalte cheltuieli asimilate investiţiilor se înscriu în programul de investiţii, numai dacă, în prealabil, documentaţiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor de investiţii, au fost elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale.

(3)Ordonatorii principali de credite stabilesc priorităţile în repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în programul de investiţii, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu aceasta destinaţie, asigurând, totodată, utilizarea raţională şi eficienta a acestor fonduri, precum şi realizarea obiectivelor de investiţii în cadrul duratelor de execuţie aprobate.

(4)În programul de investiţii se nominalizeaza obiectivele de investiţii în continuare, precum şi obiectivele de investiţii noi. În programele de investiţii se cuprind într-o poziţie globală, sub denumirea alte cheltuieli de investiţii: achiziţiile de imobile; dotările independente; cheltuielile de proiectare pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate şi a studiilor de fezabilitate, aferente obiectivelor de investiţii noi; cheltuielile de proiectare şi de execuţie privind consolidările şi intervenţiile pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acţiuni accidentale şi calamitati naturale: cutremure, inundaţii, alunecări, prabusiri şi tasari de teren, incendii, accidente tehnice, precum şi alte cheltuieli legate de realizarea investiţiilor - lucrări de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie, determinări seismologice, consultanţa, asistenţa tehnica şi alte cheltuieli asimilate investiţiilor -, potrivit legii. Poziţia globală se detaliază prin liste separate de către ordonatorul principal de credite, pe bază de note de fundamentare, care vor cuprinde elemente referitoare la necesitatea, oportunitatea şi alţi indicatori caracteristici unor asemenea investiţii, şi se aproba de către consiliul local, judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, o dată cu bugetul local.

(5)Documentaţiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiţii noi, a căror finanţare se asigura integral sau în completare din bugetele locale, precum şi cele din împrumuturi interne şi externe, contractate direct de autorităţile administraţiei publice locale, se aproba, după caz, de către consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

(6)Documentaţiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiţii noi, a căror finanţare se asigura în completare din transferuri de la bugetul de stat în condiţiile prevederilor art. 10 alin. (5), precum şi integral sau în completare din împrumuturi externe garantate de Guvern se aproba, cu acordul prealabil al Ministerului Finanţelor, de către:

1.consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru investiţiile proprii şi pentru cele ale instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea lor, a căror valoare este cuprinsă între 2 miliarde lei şi 80 miliarde lei;

2.consiliile locale ale municipiilor, pentru investiţiile proprii şi pentru cele ale instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea lor, a căror valoare este cuprinsă între 2 miliarde lei şi 45 miliarde lei;

3.consiliile locale ale oraşelor, pentru investiţiile proprii şi pentru cele ale instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea lor, a căror valoare este cuprinsă între 2 miliarde lei şi 35 miliarde lei;

4.consiliile locale ale comunelor şi cele ale sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru investiţiile proprii şi pentru cele ale instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea lor, a căror valoare este cuprinsă între 2 miliarde lei şi 25 miliarde lei.

(7)Ordonatorii principali de credite, conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de subordonare locală, care au calitatea de ordonatori secundari sau terţiari de credite pentru investiţiile proprii a căror valoare nu depăşeşte 2 miliarde lei, aproba documentaţiile tehnico-economice, cu avizul prealabil al consiliului local, judeţean şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz. (8) Documentaţiile tehnico-economice pentru obiectivele de investiţii noi, ale căror valori depăşesc plafoanele maxime prevăzute la alin. (6), se aproba de către Guvern.

(9)Documentaţiile tehnico-economice pentru investiţiile destinate prevenirii sau inlaturarii efectelor produse de acţiuni accidentale şi de calamitati naturale, elaborate şi avizate potrivit dispoziţiilor legale, precum şi notele de fundamentare privind celelalte cheltuieli de investiţii cuprinse în poziţia globală alte cheltuieli de investiţii se aproba de către ordonatorii principali de credite.

(10)După aprobarea documentaţiilor tehnico-economice potrivit prevederilor alin. (5)-(9), actualizarea valorii totale a fiecărei investiţii, potrivit evoluţiei indicilor de preţuri, se face pe răspunderea şi cu aprobarea fiecărui ordonator de credite în calitate de investitor.

(11)Valoarea obiectivelor de investiţii noi, după caz, a investiţiilor destinate prevenirii sau inlaturarii efectelor produse de acţiuni accidentale şi de calamitati naturale, ale căror documentaţii tehnico-economice au fost aprobate potrivit competentelor prevăzute în prezentul articol, este estimativă până la contractarea execuţiei lucrărilor, conform prevederilor legale privind achiziţiile publice.

(12)Limitele valorice privind competentele de aprobare a documentaţiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investiţii noi se pot modifica prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri.

Articolul 17

(1)În bugetele locale nu se pot înscrie şi nu se pot aproba cheltuieli fără asigurarea resurselor financiare corespunzătoare.

(2)Cheltuielile prevăzute în capitolele şi articolele de cheltuieli au destinaţie precisa şi limitată.

(3)În cursul execuţiei bugetare, în cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor acte normative a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin bugetele locale, iniţiatorii au obligaţia sa prevadă şi mijloacele necesare acoperirii golurilor de venituri sau sporului de cheltuieli.

Articolul 18

(1)Alocaţiile pentru cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virari de credite bugetare. (2) Virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificaţiei bugetare se aproba de către consiliul local, judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pe baza justificarilor corespunzătoare ale ordonatorilor principali de credite şi se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor, începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.

(3)Virările de credite bugetare în cadrul aceluiaşi capitol bugetar sunt în competenţa fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu şi bugetele instituţiilor şi serviciilor publice subordonate, şi se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor, începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.

Capitolul 3Elaborarea, aprobarea şi execuţia bugetelor locale

Articolul 19

(1)Proiectele bugetelor locale se elaborează pe baza proiectelor de bugete proprii ale administraţiei publice locale, ale instituţiilor şi serviciilor publice de subordonare locală.

(2)Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale vor iniţia acţiuni de implementare a finanţării bugetare, pe bază de programe care vor fi întocmite de către instituţiile şi serviciile publice de interes local, în scopul finanţării unor acţiuni, obiective, proiecte.

(3)Programele analizate de către ordonatorii principali de credite vor fi propuse spre aprobare ca anexe la bugetul local.

Articolul 20

(1)Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale prezintă proiectele bugetelor locale, echilibrate, direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat, până la data de 15 mai a fiecărui an, urmând ca acestea să depună la Ministerul Finanţelor proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, cel mai târziu până la data de 1 iunie a fiecărui an.

(2)Ministerul Finanţelor examinează propunerile de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi de transferuri cu destinaţie specială, cuprinse în proiectele bugetelor locale, şi, cu acordul Guvernului, comunică, până la data de 1 iulie, direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi ale transferurilor cu destinaţie specială, precum şi criteriile de repartizare a acestora pe unităţile administrativ-teritoriale, în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale de către ordonatorii principali de credite. Limitele sumelor se transmit, pentru informare, consiliilor judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

(3)Ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor sumelor primite potrivit prevederilor alin. (2), elaborează şi depun la direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat, până la data de 20 iulie, noile propuneri pentru proiectul bugetului, urmând ca acestea sa transmită proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeţului şi municipiului Bucureşti la Ministerul Finanţelor până la data de 1 august a fiecărui an.

(4)Proiectele bugetelor locale se prezintă spre aprobare consiliilor locale, judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat. Pe parcursul exerciţiului bugetar, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot aproba rectificarea bugetelor locale, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a rectificarii bugetului de stat, precum şi ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite.

Articolul 21

(1)Proiectul bugetului local se publică în presa locală sau se afişează la sediul primăriei, după care, în termen de 15 zile, este supus aprobării consiliului local, judeţean şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz.

(2)Proiectul bugetului local este însoţit de raportul primarului, al preşedintelui consiliului judeţean sau al primarului general al municipiului Bucureşti, după caz, precum şi de contestaţiile depuse de către locuitori, în termen de 15 zile de la data publicării sau afişării proiectului.

(3)Consiliul local, judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, se pronunţa asupra contestaţiilor şi adopta proiectul bugetului local, după ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, articole şi anexe.

Articolul 22

Veniturile şi cheltuielile prevăzute în bugetele locale se repartizează pe trimestre, în funcţie de termenele legale de încasare a veniturilor şi de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor, şi se aproba de către:

1.Ministerul Finanţelor, pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi pentru transferurile de la acest buget, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise de direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat, în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat;

2.ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, pentru bugetele proprii şi bugetele instituţiilor şi serviciilor publice subordonate, în termen de 15 zile de la aprobarea sumelor prevăzute la pct. 1.

Articolul 23

Pe baza bugetelor locale aprobate, în condiţiile legii, de consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat întocmesc şi transmit Ministerului Finanţelor bugetele pe ansamblul fiecărui judeţ, respectiv al municipiului Bucureşti, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor, grupate în cadrul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti pe comune, oraşe, municipii, sectoare ale municipiului Bucureşti şi bugetul propriu, pe structura clasificaţiei bugetare stabilită de Ministerul Finanţelor.

Articolul 24

(1)Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt preşedinţii consiliilor judeţene, primarul general al municipiului Bucureşti şi primării celorlalte unităţi administrativ-teritoriale.

(2)Conducătorii instituţiilor sau serviciilor publice cu personalitate juridică din subordinea fiecărui consiliu local, judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sunt, după caz, ordonatori de credite secundari sau terţiari.

Articolul 25

(1)Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare, aprobate prin bugetele locale, pe unităţile ierarhic inferioare, în raport cu sarcinile acestora, cuprinse în bugetele respective, şi aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale.

(2)Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pe unităţi ierarhic inferioare, ai căror conducatori sunt ordonatori terţiari de credite, şi aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale.

(3)Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unităţilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale.

(4)Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor sau serviciilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.

(5)Ordonatorii de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea creditelor bugetare.

Articolul 26

(1)Ordonatorii principali, secundari şi terţiari de credite răspund de:

1.elaborarea proiectului de buget propriu;

2.urmărirea modului de încasare a veniturilor;

3.necesitatea, oportunitatea şi legalitatea angajării şi utilizării creditelor bugetare în limita şi cu destinaţia aprobate prin bugetul propriu;

4.integritatea bunurilor aflate în administrare;

5.organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a bilanţurilor contabile şi a conturilor de execuţie bugetară.

(2)Angajarea şi efectuarea cheltuielilor din creditele bugetare aprobate în buget se aproba de ordonatorul de credite şi se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv intern, care atesta respectarea dispoziţiilor legale, încadrarea în creditele bugetare aprobate şi destinaţia acestora.

(3)În situaţia refuzului de viza de control financiar preventiv intern, menţionată la alin. (2), ordonatorul de credite poate dispune, pe propria răspundere, angajarea şi efectuarea cheltuielilor respective.

Articolul 27

Transferurile către bugetele locale, în cadrul limitelor prevăzute în bugetul de stat, se efectuează de către Ministerul Finanţelor, prin direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat, la cererea ordonatorilor principali de credite, în funcţie de necesităţile execuţiei bugetare.

Articolul 28

Finanţarea cheltuielilor din bugetele locale se asigura prin deschideri de credite de către ordonatorii principali ai acestora, în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale şi potrivit destinaţiei stabilite în raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziţie anterior şi cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.

Articolul 29

(1)Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe bază de documente justificative, care să confirme angajamentele contractuale sau din convenţii, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor şi a altor drepturi băneşti, plata obligaţiilor bugetare, precum şi a altor obligaţii.

(2)Ordonatorii de credite pot efectua plati în avans de până la 30% pentru anumite categorii de cheltuieli, în condiţiile dispoziţiilor legale.

Articolul 30

Ordonatorii principali de credite întocmesc şi prezintă spre aprobare, consiliilor judeţene, Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi consiliilor locale, după caz, până la data de 31 mai a anului următor, conturile anuale de execuţie a bugetelor locale, în structura următoare:

a)la venituri:

1.prevederi bugetare aprobate iniţial;

2.prevederi bugetare definitive;

3.încasări realizate;

b)la cheltuieli:

1.credite aprobate iniţial;

2.credite definitive;

3.plati efectuate.

Articolul 31

Trimestrial, ordonatorii principali de credite întocmesc dări de seama contabile asupra execuţiei bugetare, care se depun la direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat; după verificarea şi centralizarea lor, acestea întocmesc şi depun la Ministerul Finanţelor darea de seama contabila centralizata asupra execuţiei bugetelor locale, pe ansamblu, la termenele şi potrivit normelor stabilite de acesta.

Articolul 32

(1)Excedentul anual al bugetului local, rezultat la încheierea exerciţiului bugetar, după efectuarea regularizarilor în limita transferurilor din bugetul de stat, se utilizează, în ordine, pentru:

1.rambursarea eventualelor împrumuturi restante, plata dobânzilor şi a comisioanelor aferente acestora;

2.constituirea fondului de rulment.

(2)Fondul de rulment se păstrează într-un cont distinct, deschis fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, la unităţile teritoriale ale trezoreriei statului şi poate fi utilizat, temporar, pentru acoperirea unor goluri de casa provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent, precum şi pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exerciţiului bugetar.

(3)Fondul de rulment poate fi utilizat şi pentru finanţarea unor investiţii din competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul colectivităţii.

(4)Utilizarea fondului de rulment în condiţiile alin. (2) şi (3) se aproba de consiliul local, judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz.

Articolul 33

Execuţia de casa a bugetelor locale se efectuează prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului, evidentiindu-se în conturi distincte:

1.veniturile bugetare pe structura clasificaţiei bugetare;

2.cheltuielile în limita creditelor bugetare aprobate şi a destinaţiei stabilite;

3.alte operaţiuni financiare ale ordonatorilor de credite bugetare dispuse de aceştia;

4.veniturile extrabugetare şi cheltuielile dispuse din acestea, pe instituţii publice locale şi categorii de resurse.

Articolul 34

Metodologia de elaborare şi de execuţie a bugetelor locale se stabileşte de către Ministerul Finanţelor.

Capitolul 4Finanţele instituţiilor şi serviciilor publice

Articolul 35

(1)Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local se asigura astfel:

1.integral din bugetul local, în funcţie de subordonare;

2.din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local, în funcţie de subordonare;

3.integral din venituri extrabugetare.

(2)Instituţiile şi serviciile publice, finanţate integral din bugetul local, vărsa veniturile realizate la acest buget.

Articolul 36

(1)Instituţiile şi serviciile publice de interes local mai pot folosi, pentru desfăşurarea şi lărgirea activităţii lor, mijloace materiale şi băneşti primite de la persoane juridice şi fizice, sub forma de donaţii şi sponsorizări, cu respectarea dispoziţiilor legale.

(2)Fondurile acordate de persoanele juridice şi fizice în vederea participării împreună cu autorităţile administraţiei publice locale la finanţarea unor acţiuni de interes public, precum şi mijloacele băneşti primite în condiţiile alin. (1), în situaţia instituţiilor şi serviciilor publice, finanţate integral de la buget, sunt vărsate direct la bugetul local din care se finanţează acestea. Cu aceste sume se majorează creditele bugetare ale bugetului local, iar fondurile se vor utiliza potrivit prevederilor art. 28 şi cu respectarea destinaţiilor stabilite de transmitator.

Articolul 37

Finanţarea cheltuielilor unor instituţii publice, indiferent de subordonare, se asigura atât din bugetul de stat, cat şi din bugetele unor unităţi administrativ-teritoriale, numai în cazurile în care, prin legea bugetară anuală sau prin legi speciale, se stabilesc categoriile de cheltuieli care se finanţează prin fiecare buget.

Articolul 38

(1)Veniturile extrabugetare ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, finanţate în condiţiile art. 35 alin. (1) pct. 2 şi 3, se încasează, administrează, utilizează şi contabilizeaza de către acestea.

(2)Veniturile proprii ale bugetelor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, finanţate potrivit art. 35 alin. (1) pct. 2 şi 3, provin din taxe, chirii, manifestări culturale şi sportive, concursuri artistice, publicaţii, prestaţii editoriale, studii, proiecte, valorificari de produse din activităţi proprii sau anexe, prestări de servicii şi altele.

Articolul 39

(1)Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, finanţate în condiţiile art. 35 alin. (1) pct. 2, se regularizează la sfârşitul anului cu bugetele locale, în limita sumelor primite de la acestea, dacă legea nu prevede altfel.

(2)Soldurile anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, finanţate integral din venituri extrabugetare, rămân la dispoziţia acestora, urmând a fi folosite în anul următor cu aceeaşi destinaţie.

(3)Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot hotărî ca soldurile anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor şi serviciilor publice subordonate, finanţate integral din venituri extrabugetare, să se preia la bugetul local, după deducerea sumelor încasate anticipat şi a obligaţiilor de plată.

Articolul 40

(1)Execuţia de casa a bugetelor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local se efectuează prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului.

(2)Plăţile pentru investiţiile instituţiilor publice de interes local, indiferent de forma de finanţare, se efectuează prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului, pe baza listei de investiţii, a fondurilor aprobate pentru cheltuieli de capital şi cu respectarea dispoziţiilor legale privind investiţiile şi decontarea acestora.

Articolul 41

Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot aproba înfiinţarea de activităţi integral finanţate din venituri extrabugetare pe lângă unele instituţii şi servicii publice, stabilind, totodată, domeniul de activitate, categoriile de venituri, natura cheltuielilor, sistemul de organizare şi funcţionare a acestor activităţi.

Articolul 42

(1)Bugetele de venituri şi cheltuieli pentru activităţile finanţate integral din venituri extrabugetare se întocmesc o dată cu bugetul instituţiei sau serviciului public de interes local de care aparţin şi se aproba o dată cu bugetul acestora, în condiţiile art. 6 alin. (2) pct. 2. (2) Veniturile şi cheltuielile activităţilor finanţate integral din venituri extrabugetare se grupează pe baza clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice, aprobată de Ministerul Finanţelor.

(3)În situaţia nerealizarii veniturilor prevăzute în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri extrabugetare, cheltuielile vor fi efectuate în limita veniturilor realizate. (4) Soldurile anuale, rezultate din execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale activităţilor finanţate integral din venituri extrabugetare, se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie sau se preiau ca venit la bugetul local, în condiţiile prevederilor art. 39 alin. (3).

Articolul 43

(1)În cazul în care, la înfiinţarea unor instituţii şi servicii publice de interes local sau a unor activităţi finanţate integral din venituri extrabugetare, acestea nu dispun de fonduri suficiente, în baza unor documentaţii temeinic fundamentate, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot acorda împrumuturi temporare din bugetul local, pe bază de convenţie.

(2)Împrumuturile acordate în condiţiile alin. (1) vor fi rambursate integral în termen de un an de la data acordării.

Articolul 44

(1)Pentru funcţionarea unor servicii publice locale, create în interesul persoanelor fizice şi juridice, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, stabilesc taxe speciale.

(2)Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual şi trebuie să acopere cel puţin sumele investite şi cheltuielile curente de întreţinere şi funcţionare a acestor servicii.

(3)Taxele speciale, instituite potrivit prevederilor prezentului articol, constituie venituri cu destinaţie specială ale bugetelor locale, fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate.

(4)Sumele rămase neutilizate din taxele speciale, stabilite ca diferenţa între veniturile încasate şi plăţile efectuate, se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie, o dată cu încheierea exerciţiului bugetar. Acelaşi regim se aplică şi celorlalte venituri cu destinaţie specială.

Articolul 45

(1)Taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice şi juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective. (2) Prin regulamentul aprobat de consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, se vor determina condiţiile în care se pot percepe taxele speciale, modul în care se obţine acordul persoanelor fizice şi juridice plătitoare, precum şi modul de repartizare a acestora.

(3)Hotărârile luate de consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, în legătură cu repartizarea taxelor speciale pe persoanele fizice şi juridice plătitoare vor fi afişate la sediul acestora sau prin publicare.

(4)Împotriva acestor hotărâri orice persoană interesată poate face contestaţie în termen de 15 zile de la afişarea sau publicarea acestora. După expirarea acestui termen consiliul care a adoptat hotărârea se întruneşte şi deliberează asupra contestaţiilor primite.

Articolul 46

Constatarea, aşezarea şi urmărirea încasării taxelor speciale se realizează prin compartimentele de specialitate ale primăriilor, consiliilor judeţene şi ale Primăriei Municipiului Bucureşti, după caz.

Articolul 47

(1)Serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natura economică au obligaţia calculării, înregistrării şi recuperării uzurii fizice şi morale a mijloacelor fixe aferente acestor activităţi, prin tarif sau preţ, potrivit legii.

(2)Sumele reprezentând amortizarea calculată pentru aceste mijloace fixe se utilizează pentru realizarea de investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiază distinct în programul de investiţii, ca sursa de finanţare a acestora.

(3)Activităţile de natura economică, pentru care se calculează amortizarea mijloacelor fixe, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Capitolul 5Împrumuturi contractate de autorităţile administraţiei publice locale

Articolul 48

(1)Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot aproba contractarea de împrumuturi interne sau externe, pe termen mediu şi lung, pentru realizarea de investiţii publice de interes local, precum şi pentru refinantarea datoriei publice locale, în condiţiile respectării prevederilor prezentului capitol.

(2)Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, hotărăsc contractarea de împrumuturi, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor ce le compun.

(3)Datoria publică locală, angajata în condiţiile alin. (1), reprezintă o obligaţie generală care trebuie rambursata, conform acordurilor încheiate, din resursele aflate la dispoziţia unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia transferurilor de la bugetul de stat cu destinaţie specială.

(4)Instrumentele datoriei publice locale sunt, în principal, următoarele:

1.titluri de valoare;

2.împrumuturi de la băncile comerciale sau de la alte instituţii de credit.

(5)Emiterea şi lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autorităţile administraţiei publice locale sau prin intermediul unor agenţii sau al altor instituţii specializate.

(6)Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot angaja împrumuturi interne fără garanţia Guvernului, potrivit prevederilor prezentului capitol, cu condiţia informării prealabile a Ministerului Finanţelor.

(7)Împrumuturile externe se vor contracta numai cu aprobarea comisiei de autorizare a acestor împrumuturi, constituită din reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale, ai Guvernului şi ai Băncii Naţionale a României, a carei componenta se aproba prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 49

(1)Ratele scadente aferente împrumuturilor contractate, dobânzile şi comisioanele datorate de unităţile administrativ-teritoriale se prevăd în bugetul local.

(2)Împrumuturile contractate de unităţile administrativ-teritoriale pot fi garantate de către autoritatea administraţiei publice locale prin orice sursa de venituri, cu excepţia prevăzută la art. 48 alin. (3). Orice garantare prin venituri devine valabilă şi se aplică din momentul acordării garanţiei; veniturile care se constituie în garanţie şi care sunt încasate la bugetul local vor fi supuse condiţiilor acordului de garantare respectiv, care se va aplica cu prioritate faţă de orice revendicari ale unor terţi către autoritatea administraţiei publice locale respective, indiferent dacă aceste terţe părţi cunosc sau nu cunosc acordul de garantare. Documentul prin care se încheie acordul de garantare prin venituri trebuie înregistrat la primărie sau, după caz, la consiliul judeţean respectiv şi la împrumutător.

(3)Toate acordurile de împrumut încheiate potrivit prevederilor prezentei legi vor fi considerate ca fiind pe deplin autorizate şi vor constitui obligaţii care pot fi impuse bugetelor locale respective.

Articolul 50

(1)Datoria publică locală nu reprezintă obligaţii sau raspunderi ale Guvernului şi aceasta va fi rambursata exclusiv din veniturile prin care s-a garantat împrumutul respectiv de către autorităţile administraţiei publice locale.

(2)Documentele care fac dovada datoriei publice locale vor include o clauza prin care unitatea administrativ-teritorială se obliga sa ramburseze datoria şi sa plătească dobânzile şi comisioanele aferente acestei datorii numai din veniturile autorităţii administraţiei publice locale respective, fără ca Guvernul să aibă vreo obligaţie de plată şi fără ca credibilitatea sau capacitatea de impozitare a Guvernului să fie folosită pentru garantarea rambursarii datoriei unităţii administrativ-teritoriale, a plăţii dobânzilor şi comisioanelor aferente.

(3)Documentele care fac dovada datoriei publice locale, care nu respecta prevederile alin. (2), nu vor fi considerate valabile.

Articolul 51

(1)Autorităţilor administraţiei publice locale li se interzice accesul la orice fel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate, dobânzile şi comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie angajat în anul respectiv, depăşeşte limita de 20% din totalul veniturilor curente ale bugetelor locale, potrivit anexei nr. 1, inclusiv cotele defalcate din impozitul pe salarii. (2) În scopul calculării acestei limite, pentru împrumuturile contractate cu o rata variabila a dobânzii se va lua în calcul valoarea datoriei la rata dobânzii valabile la data efectuării calculului.

(3)În scopul calculării acestei limite, împrumuturile acordate în valută vor fi luate în calcul la valoarea cursului de schimb comunicat de Banca Naţionala a României la data efectuării calculului.

Articolul 52

(1)Valoarea totală a datoriei contractate de autoritatea administraţiei publice locale va fi înscrisă în registrul de evidenta a datoriei publice locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin dările de seama contabile.

(2)Registrul de evidenta a datoriei publice locale va include informaţii care să specifice suma totală a datoriilor autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi detalierea datoriilor şi alte informaţii stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidenta a datoriei publice locale, emise de Ministerul Finanţelor.

Articolul 53

(1)În situaţia în care, pe parcursul execuţiei, apar goluri temporare de casa ca urmare a decalajului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului local, acestea pot fi acoperite prin împrumuturi fără dobânda din disponibilităţile contului general al trezoreriei statului, numai după utilizarea fondului de rulment.

(2)Valoarea totală a împrumutului care poate fi angajat de autorităţile administraţiei publice locale potrivit prevederilor alin. (1) este supusă următoarelor limite:

1.nu va depăşi 5% din totalul veniturilor estimate a fi încasate pe durata anului fiscal în care se face împrumutul;

2.în condiţiile prevederilor pct. 1, autorităţile administraţiei publice locale nu pot angaja împrumuturi mai mari decât fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiaşi an fiscal.

(3)Rambursarea fondurilor împrumutate conform prevederilor prezentului articol va fi garantată cu veniturile estimate a fi încasate în anul fiscal respectiv, în condiţiile respectării garantarii, prin venituri, a celorlalte datorii publice locale.

Articolul 54

(1)Activitatea autorităţilor administraţiei publice locale va fi supusă unei verificări excepţionale de către Curtea de Conturi, potrivit prevederilor prezentului articol, în următoarele situaţii:

1.autoritatea administraţiei publice locale nu îşi rambursează toate obligaţiile de plată pe termen scurt până la sfârşitul anului fiscal în care au fost angajate împrumuturile;

2.dacă, la un anumit moment pe durata anului fiscal, datoriile pe termen scurt ale autorităţii administraţiei publice locale depăşesc limita stabilită la art. 53 alin. (2) pct. 1.

(2)Curtea de Conturi va solicita autorităţilor administraţiei publice locale care se afla într-una dintre situaţiile specificate la alin. (1) sa întocmească şi să depună un plan de redresare, prin care aceasta se obliga să se supună prevederilor art. 53 alin. (2) în termen de 12 luni.

(3)Ministerul Finanţelor poate acorda din disponibilităţile contului general al trezoreriei statului împrumuturi cu dobânda autorităţilor administraţiei publice locale, în cadrul planului de redresare, cu condiţia ca acestea să se angajeze la rambursarea acestor fonduri într-un termen stabilit de Ministerul Finanţelor, dar care nu poate depăşi 2 ani.

Capitolul 6Dispoziţii tranzitorii şi finale

Articolul 55

Guvernul poate acorda garanţii la împrumuturile externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale, în condiţiile prevederilor Legii privind datoria publică.

Articolul 56

(1)Exerciţiul bugetar este anual, coincide cu anul calendaristic şi se încheie pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor.

(2)Execuţia bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an. Orice venit neincasat şi orice cheltuiala neefectuata până la data de 31 decembrie se vor incasa sau se vor efectua, după caz, în contul bugetului local pe anul următor.

(3)Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept.

(4)Toate operaţiunile de încasări şi plati, efectuate în cursul unui an în contul bugetului local sau judeţean, aparţin exerciţiului corespunzător de execuţie a bugetului respectiv.

Articolul 57

(1)Este interzisă efectuarea de plati direct din veniturile încasate, cu excepţia cazurilor când legea prevede altfel.

(2)Nici o cheltuiala nu poate fi înscrisă în bugetul local şi nici nu poate fi efectuată din acest buget, dacă nu exista baza legală pentru asemenea cheltuieli.

Articolul 58

Obligaţiile financiare rezultate din acordurile de colaborare, cooperare, asociere, înfrăţire, precum şi din aderarea la asociaţii interne şi internaţionale de autorităţi ale administraţiei publice locale, hotărâte de consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, în condiţiile legii, se suporta din bugetele locale ale acestora.

Articolul 59

(1)Prin bugetele locale şi bugetele instituţiilor şi serviciilor publice locale sunt aprobate credite bugetare în limita cărora se pot angaja şi efectua cheltuieli şi reprezintă limite maxime, care nu pot fi depăşite.

(2)Utilizarea creditelor bugetare pentru alte destinaţii decât cele aprobate atrage, în condiţiile legii, răspunderea celor vinovaţi.

Articolul 60

Este interzis instituţiilor publice locale să efectueze operaţiunile de încasări şi plati prin băncile comerciale.

Articolul 61

Soldul fondului de tezaur constituit la nivelul consiliului judeţean şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti se va utiliza, până la lichidare, pentru realizarea de investiţii publice de interes judeţean, cu aprobarea consiliului judeţean şi, respectiv, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Articolul 62

Dacă bugetele locale nu au fost aprobate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în continuare bugetele locale ale anului precedent, până la aprobarea noilor bugete, dar nu mai târziu de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat.

Articolul 63

(1)Constituie contravenţii următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracţiuni:

1.nerespectarea dispoziţiilor art. 15, art. 16 şi ale art. 30;

2.nerespectarea dispoziţiilor art. 17, art. 18, art. 31 şi ale art. 59;

3.nerespectarea dispoziţiilor art. 20, art. 25 alin. (4), art. 26, art. 28, art. 51 alin. (1), art. 57 şi ale art. 60.

(2)Contravenţiile prevăzute la pct. 1 se sancţionează cu amendă de la 500.000 lei la 1.500.000 lei, cele de la pct. 2, cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, iar cele de la pct. 3, cu amendă de la 1.500.000 lei la 3.000.000 lei. Nivelul acestor amenzi poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.

(3)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de către Curtea de Conturi, Ministerul Finanţelor şi de către alte organe împuternicite prin lege.

Articolul 64

Contravenţiilor prevăzute la art. 63 li se aplică prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25-27.

Articolul 65

Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege.

Articolul 66

(1)Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 1999. (2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga: capitolul III "Elaborarea, aprobarea, execuţia şi încheierea execuţiei bugetelor locale" şi alte prevederi referitoare la bugetele locale din Legea nr. 72/1996 privind finanţele publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 17 iulie 1996; capitolul VIII "Administrarea finanţelor publice" din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 18 aprilie 1996; Decretul Consiliului de Stat nr. 151/1975 privind autofinantarea unor activităţi ale instituţiilor de stat - pentru prevederile referitoare la instituţiile publice şi activităţile de subordonare locală -, publicat în Buletinul Oficial nr. 130 din 12 decembrie 1975, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 14 septembrie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

ANDREI IOAN CHILIMAN

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 14 septembrie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

MIRCEA IONESCU-QUINTUS

Anexa 1

LISTA

impozitelor, taxelor şi a altor venituri ale bugetelor locale

Anexa 2

LISTA

cheltuielilor care se prevăd în bugetele locale

*)Din bugetele locale se finanţează cheltuielile de întreţinere şi gospodărie, reparaţii curente şi reparaţii capitale, unele cheltuieli de investiţii, aprobate potrivit legii, pentru racordari la reţeaua de gaze naturale, alimentari cu apa sau alte lucrări privind îmbunătăţirea instalaţiilor de încălzire la unităţi ale învăţământului preuniversitar de stat, precum şi alte cheltuieli prevăzute de dispoziţiile legale.

**)Cheltuielile care se finanţează din bugetele locale sunt următoarele: cheltuieli de personal, materiale şi servicii şi cheltuieli de capital.