referitoare la interpretarea art. 5 lit. a) și b) și art. 11 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, republicată, cu modificările și completările ulterioare
Dosar nr. 2.706/1/2024
| Mariana Constantinescu | - vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului |
| Carmen Elena Popoiag | - președintele Secției I civile |
| Adina Oana Surdu | - președintele Secției a II-a civile |
| Elena Diana Tămagă | - președintele Secției de contencios administrativ și fiscal |
| Adina Georgeta Nicolae | - judecător la Secția I civilă |
| Cristina Truțescu | - judecător la Secția I civilă |
| Denisa Livia Băldean | - judecător la Secția I civilă |
| Mihai-Andrei Negoescu-Gândac | - judecător la Secția I civilă |
| Dorina Zeca | - judecător la Secția I civilă |
| Mărioara Isailă | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Ianina Blandiana Grădinaru | - judecător la Secția a II-a civilă |
| George Bogdan Florescu | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Ștefan Ioan Lucaciuc | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Simona Maria Zarafiu | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Gabriela Elena Bogasiu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Ionel Barbă | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Gheza Attila Farmathy | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Ștefania Dragoe | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Bogdan Cristea | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 2.706/1/2024, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).
Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
La ședința de judecată participă domnul Cristian Balacciu, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 4.258/90/2023, Curtea de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.905/105/2023 și de Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 2.399/99/2023.
Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților, fiind formulate puncte de vedere la raport.
Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizărilor în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.
ÎNALTA CURTE,
deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a dispus, prin Încheierea din 14 noiembrie 2024, în Dosarul nr. 4.258/90/2023, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
În interpretarea art. 5 lit. a) și b) și art. 11 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a prevederilor din Hotărârea Guvernului nr. 65/2003 privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de pace, ale personalului aparținând structurilor Ministerului de Interne, căruia i se aplică Statutul polițistului, cu modificările ulterioare, și anexa la aceasta, norma de hrană nr. 12 „B“ se acordă și polițiștilor încadrați într-un serviciu de combatere a criminalității organizate ce funcționează la nivel teritorial în subordinea Inspectoratului General al Poliției Române?
Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu nr. 2.706/1/2024.
Ulterior, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost înregistrată, cu nr. 2.726/1/2024, sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.905/105/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă, în interpretarea dispozițiilor Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 136/2017 pentru aprobarea Regulilor de aplicare a normelor de hrană, a Regulilor privind organizarea și funcționarea popotelor, a structurii normelor de hrană pentru animalele de serviciu, precum și a structurii normelor de dotare cu bunuri materiale necesare aprovizionării, depozitării și păstrării produselor alimentare, preparării, transportului și servirii hranei în unitățile Ministerului Afacerilor Interne, pe timp de pace, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 5 din Legea nr. 218/2002, norma de hrană nr. 12 „B“ se cuvine doar polițiștilor încadrați în structurile centrale ale Inspectoratului General al Poliției Române sau și celor încadrați în Unitatea Teritorială de Analiză a Informațiilor Cluj-Napoca.
De asemenea, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost înregistrată, cu nr. 2.808/1/2024, sesizarea formulată de Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 2.399/99/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă, în interpretarea dispozițiilor art. 5 și art. 11 din Legea nr. 218/2002 și a art. 5 alin. (1) din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 193/2014, unitățile teritoriale de analiză a informațiilor pot fi încadrate ca făcând parte din structura organizatorică a Inspectoratului General al Poliției Române, pentru ca funcționarii încadrați în aceste unități să poată beneficia de norma de hrană nr. 12 „B“.
Având în vedere existența unei strânse legături între obiectul primei sesizări și obiectul sesizărilor înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 s-a dispus conexarea dosarelor nr. 2.726/1/2024 și nr. 2.808/1/2024 la Dosarul nr. 2.706/1/2024.
Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 218/2002)
Articolul 5
(1)Poliția Română are următoarea structură organizatorică:
a)Inspectoratul General al Poliției Române;
b)unități teritoriale aflate în subordinea Inspectoratului General al Poliției Române, Direcția generală de poliție a municipiului București și inspectoratele județene de poliție; (...)
Articolul 11
Inspectoratul General al Poliției Române are în structura sa organizatorică direcții generale, direcții, servicii și birouri, înființate prin ordin al ministrului afacerilor interne, în limita fondurilor la dispoziție.
Articolul 16
(1)Atribuțiile și structura organizatorică ale Inspectoratului General al Poliției Române, Direcției generale de poliție a municipiului București și inspectoratelor de poliție județene se stabilesc prin regulamente de organizare și funcționare.
(2)Regulamentul de organizare și funcționare a Inspectoratului General al Poliției Române se aprobă de ministrul afacerilor interne, iar cele ale unităților teritoriale, de către inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției Române.
Hotărârea Guvernului nr. 65/2003 privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de pace, ale personalului aparținând structurilor Ministerului de Interne, căruia i se aplică Statutul polițistului, cu modificările ulterioare (Hotărârea Guvernului nr. 65/2003)
Articolul 1
Personalul aparținând structurilor Ministerului de Interne, căruia i se aplică Statutul polițistului, beneficiază pentru perioada în care se află în activitate de o alocație de hrană zilnică, în limita unor plafoane calorice, diferențiate pe categorii, care constituie norme de hrană.
Articolul 2
Normele de hrană zilnice, plafoanele calorice și categoriile de personal pentru care se acordă sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Articolul 3
Hrana se asigură în conformitate cu prevederile actelor normative care reglementează acordarea drepturilor de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea - Secția a II-a civilă cu nr. 4.258/90/2023, mai mulți reclamanți au solicitat obligarea pârâților Inspectoratul de Poliție Județean Vâlcea și Inspectoratul General al Poliției Române la acordarea către reclamanți a sumelor de bani reprezentând norma de hrană nr. 12 „B“, pentru ultimii 3 ani anteriori introducerii acțiunii, precum și în continuare.
Prin Sentința civilă nr. 257 din 4 aprilie 2024, Tribunalul Vâlcea - Secția a II-a civilă a admis acțiunea și a obligat pârâții să acorde reclamanților sumele reprezentând norma de hrană nr. 12 „B“, cât timp se mențin condițiile de acordare.
Pârâții au declarat recurs împotriva acestei sentințe, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă.
În dezvoltarea acestui motiv au arătat că de norma de hrană nr. 12 „B“ beneficiază numai polițiștii care se încadrează în unitățile și subunitățile de poliție din structura Inspectoratului General al Poliției Române.B. Dosarul nr. 1.905/105/2023 al Curții de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal
Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova cu nr. 1.905/105/2023, reclamantul a solicitat obligarea pârâților Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul de Poliție Județean Cluj la calcularea și acordarea drepturile bănești aferente normei de hrană nr. 12 „B“ pentru perioada în care și-a desfășurat activitatea la Unitatea Teritorială de Analiză a Informațiilor Cluj-Napoca, începând cu 25 martie 2022 (data încadrării la Unitatea Teritorială de Analiză a Informațiilor Cluj-Napoca) și până la momentul încetării calității de lucrător de poliție în cadrul Inspectoratul General al Poliției Române.
Prin Sentința nr. 830 din 11 iulie 2024, Tribunalul Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea și a obligat pârâții să calculeze și să acorde reclamantului drepturile bănești aferente normei de hrană nr. 12 „B“, începând cu 25 martie 2022 și în continuare, până la momentul încetării calității de lucrător de poliție în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.
Împotriva acestei sentințe pârâții au declarat recurs prin care au formulat critici similare celor din primul dosar.C. Dosarul nr. 2.399/99/2023 al Curții de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași cu nr. 2.399/99/2023, reclamanta a solicitat obligarea pârâților Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul de Poliție Județean Cluj la calcularea și acordarea drepturilor bănești aferente normei de hrană nr. 12 „B“, pentru perioada în care a avut calitatea de lucrător de poliție al Unității Teritoriale de Analiză a Informațiilor Cluj-Napoca.
Prin Sentința nr. 277 din 11 aprilie 2024, Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea și a obligat pârâții la calcularea și acordarea către reclamantă a drepturilor bănești aferente normei de hrană nr. 12 „B“, începând cu 15 iulie 2021 (data încadrării la Unitatea Teritorială de Analiză a Informațiilor Cluj-Napoca) și până la data încetării calității de lucrător de poliție în cadrul unităților și subunităților de poliție din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.
Împotriva acestei sentințe pârâții au declarat recurs prin care au formulat critici similare celor din primul dosar.
Instanțele de trimitere au apreciat că sesizările în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile îndeplinesc condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.
În acest sens s-a arătat că procesele în care au fost formulate sesizările conexate se circumscriu domeniului de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, întrucât vizează un drept de natură salarială al personalului plătit din fonduri publice, și anume contravaloarea normei de hrană nr. 12 „B“, reclamanții fiind ofițeri de poliție, care sunt salarizați conform anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.
Chestiunile de drept sunt esențiale, având în vedere că de interpretarea dispozițiilor legale pe care se fundamentează pretențiile și apărările părților depinde soluționarea pe fond a cauzelor. Astfel, în discuție este dacă norma de hrană nr. 12 „B“ se poate acorda polițiștilor încadrați într-un/într-o serviciu de combatere a criminalității organizate/unitate teritorială de analiză a informațiilor în contextul în care acestea funcționează la nivel teritorial și se află într-o relație de subordonare față de Inspectoratul General al Poliției Române.
Au mai arătat că instanța supremă nu a statuat asupra chestiunilor de drept.
Părțile au prezentat puncte de vedere conforme cu susținerile și apărările formulate în cauzele deduse judecății.
Completul de judecată din cadrul Curții de Apel Pitești a apreciat că problema de drept supusă interpretării este susceptibilă de interpretări diferite. Astfel, pe de o parte, dispozițiile art. 5 lit. a) și b) și art. 11 din Legea nr. 218/2002 ar putea fi interpretate în sensul că Inspectoratul General al Poliției Române face parte din structura organizatorică a Poliției Române, la fel ca unitățile teritoriale aflate în subordinea sa, iar relația de subordonare dintre aceste două elemente ale aceleiași structuri organizatorice ar trebui să implice, în mod necesar, ca unitatea subordonată să nu fie considerată ca parte organică a structurii supraordonate.
Pe de altă parte, prevederile anterior evocate ar putea fi interpretate în sensul că un serviciu teritorial de combatere a criminalității organizate, aflat în subordinea Inspectoratului General al Poliției Române, ar trebui considerat ca parte a structurii acestuia, în temeiul relației de subordonare. În această interpretare ar trebui admis că polițiștii care își desfășoară activitatea într-un astfel de serviciu teritorial fac parte din personalul care încadrează unitățile și subunitățile de poliție din structura Inspectoratului General al Poliției Române, atribuindu-se astfel cuvântului structură atât un sens organic, cât și funcțional.
Completul de judecată din cadrul Curții de Apel Ploiești a apreciat că Unitatea Teritorială de Analiză a Informațiilor Cluj-Napoca nu reprezintă o unitate subordonată Inspectoratului General al Poliției Române, ci o unitate teritorială din cadrul Unității Centrale de Analiză a Informațiilor, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru acordarea normei de hrană nr. 12 „B“.
Completul de judecată din cadrul Curții de Apel Iași a arătat că problema de drept supusă interpretării este susceptibilă de interpretări diferite. Astfel, într-o interpretare s-ar putea aprecia că nu numai polițiștilor ce fac parte din direcțiile generale, direcțiile, serviciile și birourile din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române li se aplică dispozițiile pct. 6 din tabelul nr. 1 al anexei nr. 1 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 136/2017, ci tuturor polițiștilor din cadrul unităților și subunităților de poliție din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. Cea de-a doua interpretare posibilă este aceea conform căreia unitățile teritoriale de analiză a informațiilor nu pot fi încadrate ca făcând parte din structura organizatorică a Inspectoratului General al Poliției Române, astfel încât funcționarii încadrați în aceste unități nu pot beneficia de norma de hrană nr. 12 „B“.
Instanțele au transmis hotărâri judecătorești relevante și puncte de vedere teoretice ale judecătorilor cu privire la chestiunile de drept supuse dezlegării.
Cu privire la prima chestiune de drept s-au conturat două opinii.
Astfel, într-o opinie s-a apreciat că norma de hrană nr. 12 „B“ se acordă și polițiștilor încadrați într-un serviciu de combatere a criminalității organizate ce funcționează la nivel teritorial în subordinea Inspectoratului General al Poliției Române.
S-a argumentat că norma de hrană nr. 12 „B“ se cuvine polițiștilor încadrați în unitățile și subunitățile de poliție din structura Inspectoratului General al Poliției Române din care fac parte și serviciile de combatere a criminalității organizate.
Într-o a doua opinie s-a apreciat că norma de hrană nr. 12 „B“ nu se acordă și polițiștilor încadrați într-un serviciu de combatere a criminalității organizate ce funcționează la nivel teritorial în subordinea Inspectoratului General al Poliției Române.
S-a argumentat că din structura Inspectoratului General al Poliției Române face parte numai Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, ca unitate centrală, nu și cele 15 brigăzi de combatere a criminalității organizate la nivel teritorial.
Cu privire la a doua chestiune de drept s-au conturat două opinii.
Astfel, într-o opinie s-a apreciat că norma de hrană nr. 12 „B“ se cuvine și polițiștilor încadrați în Unitatea Teritorială de Analiză a Informațiilor Cluj-Napoca.
S-a argumentat că Unitatea Teritorială de Analiză a Informațiilor Cluj-Napoca face parte din structura organizatorică a Inspectoratului General al Poliției Române, conform art. 5 lit. a) din Legea nr. 218/2002, motiv pentru care polițiștii încadrați în această unitate beneficiază de norma de hrană nr. 12 „B“.
Într-o a doua opinie s-a apreciat că norma de hrană nr. 12 „B“ nu se cuvine polițiștilor încadrați în Unitatea Teritorială de Analiză a Informațiilor Cluj-Napoca.
S-a argumentat că Unitatea Teritorială de Analiză a Informațiilor Cluj-Napoca nu face parte din structura organizatorică a Inspectoratului General al Poliției Române, motiv pentru care polițiștii încadrați în această unitate nu beneficiază de norma de hrană nr. 12 „B“.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problemele de drept care formează obiectul sesizării.
Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Curtea Constituțională în exercitarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor legale supuse interpretării.
Prin Decizia nr. 77 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, în interpretarea și aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 65/2003 și ale Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 136/2017, brigăzile de combatere a criminalității organizate fac parte din structura Inspectoratului General al Poliției Române.
Judecătorii-raportori au apreciat că sesizările în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile sunt inadmisibile, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.
Temeiul sesizărilor conexate este reprezentat de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă și de contencios administrativ ce vizează raporturile de serviciu ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată de dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă.
Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal“, iar, în conformitate cu alin. (3) al aceluiași articol, „Prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2), de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze“.
Astfel, conform art. 2 alin. (1) din același act normativ, „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.
Din analiza dispozițiilor legale mai sus evocate rezultă că, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, declanșarea procedurii hotărârii prealabile este posibilă numai în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate:
a)existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024;
b)completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac;
c)existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei;
d)chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Verificând îndeplinirea cumulativă a acestor condiții de admisibilitate, se constată că procesele în care au fost formulate sesizările conexate au ca obiect:
(i)obligarea pârâților Inspectoratul de Poliție Județean Vâlcea și Inspectoratul General al Poliției Române la acordarea către reclamanții având calitatea de polițiști în cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Vâlcea a sumelor de bani reprezentând norma de hrană nr. 12 „B“, pentru ultimii 3 ani anteriori introducerii acțiunii și în continuare (Dosarul nr. 4.258/90/2023);
(ii)obligarea pârâților Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul de Poliție Județean Cluj la calcularea și acordarea drepturilor bănești aferente normei de hrană nr. 12 „B“ de la data încadrării reclamantului ca polițist al Unității Teritoriale de Analiză a Informațiilor Cluj-Napoca (dosarele nr. 2.726/1/2024 și nr. 2.399/99/2023).
În consecință, pretențiile deduse judecății se circumscriu unor drepturi de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.
Cauzele în care au fost formulate sesizările conexate se află în faza procesuală a recursului pe rolul unor completuri de judecată specializate în materia contenciosului administrativ din cadrul curților de apel Pitești, Ploiești și Iași.
Ca atare, primele două condiții de admisibilitate sunt îndeplinite.
În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei se constată că dezlegarea chestiunii de drept trebuie să influențeze într-o manieră directă și determinantă soluționarea pe fond a cauzei cu care este învestită instanța de trimitere, iar îndeplinirea acestei condiții trebuie să rezulte neechivoc din cuprinsul încheierii de sesizare.
Această condiție este îndeplinită, astfel cum rezultă din motivele invocate de recurenți, care susțin, în esență, că de norma de hrană nr. 12 „B“ beneficiază numai polițiștii care se încadrează în unitățile și subunitățile de poliție din structura Inspectoratului General al Poliției Române, printre care nu figurează și serviciile teritoriale de combatere a criminalității organizate și unitățile teritoriale de analiză a informațiilor.
Astfel cum s-a arătat anterior, una dintre condițiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile vizează nestatuarea de către instanța supremă asupra chestiunii de drept supuse dezlegării.
În consecință, ori de câte ori chestiunea de drept invocată a fost dezlegată anterior printr-o hotărâre obligatorie a instanței supreme, sesizarea care vizează aceeași chestiune nu mai poate fi soluționată pe fond.
În acest sens se constată că instanța care a formulat sesizarea inițială solicită interpretarea dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. a) și b) și ale art. 11 din Legea nr. 218/2002 și a prevederilor din Hotărârea Guvernului nr. 65/2003 și anexa la aceasta, în sensul de a se stabili dacă norma de hrană nr. 12 „B“ se acordă și polițiștilor încadrați într-un serviciu de combatere a criminalității organizate ce funcționează la nivel teritorial în subordinea Inspectoratului General al Poliției Române.
De asemenea, instanțele care au formulat sesizările înregistrate ulterior solicită a se stabili în interpretarea acelorași norme dacă unitățile teritoriale de analiză a informațiilor pot fi încadrate ca făcând parte din structura organizatorică a Inspectoratului General al Poliției Române, pentru ca funcționarii încadrați în aceste unități să poată beneficia de norma de hrană nr. 12 „B“.
Or, în interpretarea acestor dispoziții a fost pronunțată Decizia nr. 77 din 18 noiembrie 2024, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că brigăzile de combatere a criminalității organizate fac parte din structura Inspectoratului General al Poliției Române.
În considerentele de la paragrafele 97-101 din această decizie s-a reținut că: „Pe de-o parte, art. 11 din Legea nr. 218/2002 prevede că în structura Inspectoratului General al Poliției Române intră direcții generale, direcții, servicii și birouri, înființate prin ordin al ministrului, între aceste direcții numărându-se și Direcția de Combatere a Criminalității Organizate (conform ordinului ce reglementează la nivel terțiar activitatea Inspectoratului General al Poliției Române), iar brigăzile teritoriale de combatere a criminalității organizate fac parte din amintita direcție, aspect necontestat de către recurentul-pârât. Pe de altă parte, desfășurarea de către Inspectoratul General al Poliției Române a activității prevăzute de art. 7 din Legea nr. 218/2002, de investigare și cercetare a infracțiunilor deosebit de grave, circumscrise crimei organizate, nu s-ar putea realiza decât prin intermediul structurilor specializate - între care direcția menționată și cele 15 brigăzi teritoriale - astfel încât dispozițiile legale ce organizează activitatea Inspectoratului General al Poliției Române susțin apartenența structurii în cadrul căreia își desfășoară activitatea reclamantul la organismul pârât. În aceste coordonate, relația de subordonare a brigăzilor de combatere a criminalității organizate față de Inspectoratul General al Poliției Române, la care se referă argumentele contrarii acestei teze, nu poate primi o altă valență decât cea proprie noțiunii de subordonare (raport de ierarhie în temeiul căruia organul superior îndrumă și controlează, coordonează activitatea organului inferior), fără a semnifica și sustragerea primei instituții din ansamblul organizatoric al celei de-a doua. Având în vedere că nici Direcția de Combatere a Criminalității Organizate și nici brigăzile teritoriale nu au personalitate juridică, nu poate fi primită teza în care acestea ar funcționa într-o ordine juridică separată, distinctă de Inspectoratul General al Poliției Române. Dimpotrivă, ele funcționează dependent de organismul din care fac parte și căruia îi sunt subordonate, astfel încât distincția între apartenența la structura Inspectoratul General al Poliției Române și subordonarea față de Inspectoratul General al Poliției Române este una artificială, ce nu poate primi efecte juridice în contextul pendinte.“
Ca atare, instanța supremă a statuat într-un proces având ca obiect acordarea normei de hrană nr. 12 „B“ că brigăzile de combatere a criminalității organizate fac parte din structura Inspectoratului General al Poliției Române, fiind astfel dezlegată chestiunea de drept antamată prin sesizarea inițială.
Chestiunea de drept ce formează obiectul sesizărilor înregistrate ulterior este pusă în aceiași termeni cu cea invocată prin sesizarea inițială, solicitându-se interpretarea acelorași texte de lege pentru a se stabili dacă unitățile teritoriale de analiză a informațiilor pot fi încadrate ca făcând parte din structura organizatorică a Inspectoratului General al Poliției Române, pentru ca funcționarii încadrați în aceste unități să poată beneficia de norma de hrană nr. 12 „B“.
Or, mecanismul de unificare a practicii judiciare reprezentat de hotărârea prealabilă nu poate fi declanșat în mod repetat pentru interpretarea acelorași texte de lege în funcție de circumstanțele particulare ale cauzelor deduse judecății, întrucât instanța supremă nu se poate substitui instanței de trimitere în soluționarea litigiului, atribuție care intră și rămâne în competența exclusivă a instanțelor judecătorești.
Ca atare, există o dezlegare anterioară dată de Înalta Curte de Casație și Justiție printr-o decizie obligatorie, care conține suficiente repere de interpretare, utile instanțelor de trimitere pentru soluționarea cauzelor deduse judecății.
Instanța supremă reafirmă că rolul și funcția mecanismelor de unificare a practicii judiciare nu vor fi mai energic asigurate prin pronunțarea repetată, în interpretarea și aplicarea acelorași texte de lege, întrucât existența unei hotărâri prealabile trebuie văzută nu doar ca un argument cu forță obligatorie, cu care sunt înzestrate dezlegările sale prin efectul prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cât mai ales ca o sursă ori ca un instrument util instanțelor de judecată în procesul de aplicare a legii, prin soluțiile pe care le oferă atât unei chestiuni de drept punctuale, cât și altora identice ori similare, chiar încorporate în alte texte de lege decât cele care au constituit obiectul sesizării.
Prin urmare, dezlegarea dată de instanța supremă prin decizia anterior evocată determină inadmisibilitatea sesizărilor conexate față de caracterul obligatoriu al deciziilor pronunțate în acest mecanism de unificare a practicii judiciare, conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pentru aceste motive, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 4.258/90/2023, de Curtea de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.905/105/2023 și de Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 2.399/99/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
În interpretarea art. 5 lit. a) și b) și art. 11 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a prevederilor din Hotărârea Guvernului nr. 65/2003 privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de pace, ale personalului aparținând structurilor Ministerului de Interne, căruia i se aplică Statutul polițistului, cu modificările ulterioare, și anexa la aceasta, norma de hrană nr. 12 „B“ se acordă și polițiștilor încadrați într-un serviciu de combatere a criminalității organizate ce funcționează la nivel teritorial în subordinea Inspectoratului General al Poliției Române?
Dacă, în interpretarea dispozițiilor Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 136/2017 pentru aprobarea Regulilor de aplicare a normelor de hrană, a Regulilor privind organizarea și funcționarea popotelor, a structurii normelor de hrană pentru animalele de serviciu, precum și a structurii normelor de dotare cu bunuri materiale necesare aprovizionării, depozitării și păstrării produselor alimentare, preparării, transportului și servirii hranei în unitățile Ministerului Afacerilor Interne, pe timp de pace, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 5 din Legea nr. 218/2002, norma de hrană nr. 12 „B“ se cuvine doar polițiștilor încadrați în structurile centrale ale Inspectoratului General al Poliției Române sau și celor încadrați în Unitatea Teritorială de Analiză a Informațiilor Cluj-Napoca.
Dacă, în interpretarea dispozițiilor art. 5 și art. 11 din Legea nr. 218/2002 și a art. 5 alin. (1) din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 193/2014, unitățile teritoriale de analiză a informațiilor pot fi încadrate ca făcând parte din structura organizatorică a Inspectoratului General al Poliției Române, pentru ca funcționarii încadrați în aceste unități să poată beneficia de norma de hrană nr. 12 „B“.
Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 mai 2025.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
MARIANA CONSTANTINESCU
Magistrat-asistent,
Cristian Balacciu
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
