privind unele măsuri pentru restructurarea activităţii regiilor autonome (actualizată până la data de 1 septembrie 1993
În temeiul art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României şi al art. 1 lit. b) din Legea nr. 58/1993 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi autorizarea contractării şi garantării unor credite externe, precum şi a contractării unor împrumuturi de stat,
Guvernul României emite prezenta ordonanţă.
Restructurarea activităţii regiilor autonome are drept scop asigurarea funcţionării acestora pe principiul eficientei economice, încadrarea într-o disciplina financiară strictă, administrarea judicioasă a bunurilor proprietate publică, precum şi reglementarea relaţiilor dintre regiile autonome şi administraţia publică.
Activitatea regiilor autonome care funcţionează în domeniile stabilite potrivit Legii nr. 15/1990 trebuie să îndeplinească unul din următoarele criterii:
(1)să constituie monopol natural, în sensul unei activităţi de producţie sau de prestări de servicii, care, datorită necesităţii unor tehnologii specifice sau a unor investiţii de capital cu costuri ridicate, nu se poate realiza în condiţii de eficienţă normală în unităţi concurenţiale sau care ar deveni concurenţiale pe termen scurt sau mediu; (2) să fie de interes public; (3) să producă bunuri şi să presteze servicii esenţiale pentru apărarea ţării şi siguranţă naţională.
Regiile autonome a căror activitate nu se încadrează în prevederile art. 2 din prezenta ordonanţa vor fi reorganizate, în funcţie de obiectul lor de activitate, parţial sau total, în societăţi comerciale, de către Guvern sau, după caz, de către Guvern sau, după caz, de către consiliile locale şi consiliile judeţene, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe.
Cu aceasta ocazie vor fi actualizate, cu respectarea prevederilor legii, regulamentele şi organizare şi funcţionare ale regiilor autonome care îşi vor continua activitatea.
Bunurile proprietate publică pe care regia le are în administrare, fiind inalienabile potrivit art. 135 alin. (5) din Constituţia României, se evidenţiază în mod distinct în patrimoniul regiei.
În cazurile în care, potrivit legii, în patrimoniul regiilor autonome, reflectat în bilanţ, nu sunt cuprinse bunurile proprietate publică, evaluarea, evidenţierea şi dimensionarea lor se face extracontabil, în temeiul normelor metodologice aprobate de Guvern. Dacă regiile autonome se reorganizează ca societăţi comerciale, bunurile proprietate publică nu vor putea fi aduse ca aport la capitalul social al societăţii comerciale rezultate.
Administrarea, de către regia autonomă, a bunurilor proprietate publică se face cu diligenţa unui bun proprietar. Ele pot fi concesionate, în condiţiile legii, sau închiriate; închirierea acestor bunuri pe o perioada mai mare de un an se aprobă de ministerul de resort.
Crearea de noi bunuri proprietate publică, din categoria celor stabilite de Guvern ca fiind de interes naţional, precum şi dezafectarea unor asemenea bunuri se poate face numai cu aprobarea Guvernului, pentru regiile autonome de interes naţional şi cu aprobarea consiliilor locale ori a consiliilor judeţene, în cazul regiilor autonome de interes local sau judeţean.
Guvernul poate institui orice formă de control al preţurilor şi tarifelor la bunurile şi serviciile de interes public, care fac obiectul activităţii regiilor autonome, pentru care concurenţa este exclusă, substanţial restrânsă sau împiedicată datorită existenţei unei situaţii de monopol.
Din veniturile realizate, regia autonomă acoperă toate cheltuielile evidenţiate în costuri, precum şi cheltuielile şi plăţile prevăzute a fi suportate direct din venituri, potrivit Legii nr. 12/1991 privind impozitul pe profit, cu modificările ulterioare.
Partea din venituri rămasă după acoperirea cheltuielilor şi a plăţilor prevăzute la alin. 1, inclusiv a impozitului pe profit, reprezintă profitul net al regiei. Din acest profit, până la 10% se utilizează pentru constituirea unui fond de participare a salariaţilor la profit. Din parte rămasă, minimum 50% se vărsa la bugetul de stat sau, după caz, la bugetul unităţii administrativ-teritoriale, restul putând fi utilizat pentru constituirea altor fonduri, pe baza hotărârii conducerii regiei, cu aprobarea ministerului de resort.
Pe parcursul exerciţiului financiar, reţinerea din venituri a sumelor pentru constituirea fondurilor prevăzute de lege, precum şi pentru asigurarea unor necesităţi sociale proprii se efectuează numai după plata de către regie, în ordine, a impozitelor, taxelor, contribuţiilor de asigurări sociale şi a celorlalte vărsăminte stabilite de lege.
Bugetul de venituri şi cheltuieli al regiilor autonome de interes naţional se aprobă de Guvern. Extrasul bugetului de venituri şi cheltuieli al acestor regii constituie anexa la bugetul de stat şi se supune legiferării o dată cu acesta.
Bugetul de venituri şi cheltuieli al regiilor autonome de interes local şi de interes judeţean se aprobă, după caz, de consiliile locale sau consiliile judeţene, o dată cu bugetul unităţii administrativ-teritoriale în cauză.
În cazul angajării răspunderii contractuale sau delictuale a regiei autonome, creditorii pot cere executarea silită numai asupra bunurilor din proprietatea regiei.
Bunurile proprietate publică fiind, potrivit art. 135 alin. (5) din Constituţia României, inalienabile, se interzice regiilor autonome să constituie garanţii de orice fel cu privire la aceste bunuri.
În scopul dezvoltării, conservării şi exploatării bunurilor proprietate publică administrate de regiile autonome de interes naţional, Ministerul Finanţelor, pentru credite de până la 500 milioane lei, şi Guvernul, pentru credite de valori mai mari, pot garanta rambursarea acestor credite. În cazul regiilor autonome de interes local şi de interes judeţean, garanţia poate fi dată de consiliul local sau, după caz, de consiliul judeţean, în limita prevederilor din bugetul unităţii administrativ-teritoriale.
Pentru acoperirea cheltuielilor curente, în situaţia în care, în cursul unui an, mijloacele regiei autonome nu sunt suficiente, aceasta poate contracta credite cu societăţile comerciale bancare în valoare de cel mult 20% din veniturile brute realizate în anul precedent sau poate emite titluri negociabile pe piaţă, în aceeaşi limită.
Contractarea de credite peste plafonul stabilit se face cu aprobarea Ministerului Finanţelor sau, după caz, a direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat.
Categoriile de titluri negociabile sunt cele stabilite de lege.
Regia autonomă hotărăşte cu privire la investiţiile ce urmează a fi realizate potrivit obiectului sau de activitate, finanţarea efectuându-se din sume proprii şi credite bancare, cu excepţia investiţiilor care intra sub incidenta art. 6 şi art. 11.
În cazul investiţiilor, altele decât cele prevăzute la art. 6, finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, limita de finanţare se aprobă o dată cu legile de adoptare a acestora, iar regia autonomă are obligaţia ca în execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli să se încadreze în alocaţiile bugetare aprobate.
Execuţia investiţiilor prevăzute la alin. 1 şi 2 se adjudecă pe bază de licitaţie publică, organizată potrivit legii care reglementează achiziţiile publice.
Contractarea de credite mai mari de 500 milioane lei, în vederea realizării de investiţii de natura celor prevăzute la alin. 1 şi 2, se efectuează cu aprobarea ministerului de resort, pe baza avizului prealabil al Ministerului Finanţelor, în cazul regiilor autonome de interes naţional şi al direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat, pentru regiile autonome de interes local şi judeţean.
Activitatea curentă a regiei autonome este condusă de un director general sau un director numit de ministerul de resort. Directorul general sau, după caz, directorul este, totodată, preşedintele consiliului de administraţie al regiei autonome.
Până la 31 decembrie 1993, regiile autonome vor proceda la inventarierea patrimoniilor lor şi delimitarea, în cadrul acestora, a bunurilor proprietate publică, pe baza prevederilor legale existente. Operaţiunile de inventariere se vor desfăşura sub coordonarea ministerelor de resort.
Plafoanele valorice prevăzute în art. 11 şi art. 13 alin. 4 din prezenta ordonanţă şi în art. 5 alin. 3 din Legea nr. 15/1990 vor fi actualizate de Guvern, în vederea menţinerii valorii lor reale.
În interesul prezentei ordonanţe, ministerul de resort este, după caz, organul de specialitate al administraţiei publice centrale, consiliul local sau consiliul judeţean sub a căror autoritate funcţionează regiile autonome.
Constituie contravenţii, în măsura în care, potrivit legii penale, nu sunt infracţiuni, încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 6, art. 10 alin. 2., art. 12 alin. 2, art. 13 alin. 4 din prezenta ordonanţă, precum şi încălcarea obligaţiei prevăzute în art. 5 alin. 3 din Legea nr. 15/1990.
Alin. 1 al art. 18 a fost modificat de RECTIFICAREA nr. 15 din 9 august 1993 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 215 din 1 septembrie 1993.
Contravenţiile prevăzute la alineatul precedent se sancţionează cu amendă de la 500.000 la 1.500.000 lei.
Contravenţiile prevăzute la art. 18 se constată, iar amenda se aplică de persoanele împuternicite de Ministerul Finanţelor.
Contravenţiilor prevăzute la art. 18 le sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.
Se abrogă art. 6, art. 8, art. 9 alin. 1, art. 10 şi art. 15 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei ordonanţe.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE VĂCĂROIU
Contrasemnează:
Ministru de stat,
preşedintele Consiliului pentru Coordonare,
Strategie şi Reforma Economică,
Mişu Negriţoiu
Ministru de stat, ministrul finanţelor,
Florin Georgescu
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
Citiți o versiune anterioară, valabilă între 1 sept. 1993 și 24 ian. 1994.
Deschide forma actuală