Decizie nr. 3 din 30 iunie 1999

Consiliul de asociere,

luând în considerare Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunitatile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, denumit în cele ce urmează Acordul european,

luând în considerare Protocolul adiţional la Acordul european cu privire la participarea României la programele Comunităţii şi, în mod deosebit, art. 1 şi 2 din acesta,

(1)ţinând seama ca, în conformitate cu art. 1 din Protocolul adiţional menţionat, România poate participa la programele-cadru, programele specifice şi proiectele Comunităţii sau la alte acţiuni ale Comunităţii, în particular, în domeniile cercetării şi dezvoltării tehnologice; (2) ţinând seama ca, la intalnirea sa de la Luxemburg din 12 şi 13 decembrie 1997, Consiliul European a solicitat în Concluziile sale deschiderea anumitor programe ale Comunităţii (cum ar fi cele din domeniul cercetării) pentru ţările candidate, ca o cale de familiarizare a acestora cu politicile şi metodele de lucru ale Uniunii, asteptandu-se ca fiecare ţara candidata să îşi aducă o contribuţie financiară proprie, în continua creştere (PHARE, dacă va fi necesar, va putea sa finanteze parţial contribuţiile naţionale ale statelor solicitante); (3) ţinând seama ca, în Concluziile menţionate anterior, se solicita, de asemenea, participarea ţărilor candidate ca observatori şi pentru punctele care le privesc, în comitetele care asista Comisia în implementarea programelor la care ele contribuie financiar; (4) ţinând seama ca prin Decizia nr. 182/1999/CE Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au adoptat un program-cadru al Comunităţii Europene pentru activităţi de cercetare, dezvoltare tehnologică şi demonstratii (1998-2002)*1), denumit în continuare al cincilea program-cadru; (5) ţinând seama ca prin Decizia nr. 1999/64/Euratom, Consiliul Uniunii Europene a adoptat un program-cadru al Comunităţii Europene pentru Energie Atomica pentru activităţi de cercetare şi instruire (1998-2000)*1), denumit în continuare al cincilea program-cadru - Euratom;

*1) JO L 26, 1 februarie 1999, p. 1.

(6)ţinând seama ca în conformitate cu art. 2 din Protocolul adiţional menţionat, termenii şi condiţiile de participare a României la activităţile la care se face referire la art. 1 se decid de Consiliul de asociere,

decide:

Articolul 1

România poate participa la programele specifice ale celui de al cincilea program-cadru şi la programele specifice ale celui de al cincilea program-cadru - Euratom, în conformitate cu termenii şi condiţiile, principiile şi regulile stipulate în anexele nr. I, II şi, respectiv, III, care constituie parte integrantă a acestei decizii.

Articolul 2

Aceasta decizie se va aplica pe durata celui de al cincilea program-cadru şi a celui de al cincilea program-cadru Euratom.

Articolul 3

Aceasta decizie va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare celei în care a fost adoptată.

Anexa I

TERMENII ŞI CONDIŢIILE

de participare a României la programele specifice ale celui de al cincilea program-cadru şi ale celui de al cincilea program-cadru - Euratom

1.Unităţile de cercetare din România pot participa la toate programele specifice ale celui de al cincilea program-cadru şi ale celui de al cincilea program-cadru - Euratom. Oamenii de ştiinţa sau unităţile de cercetare din România pot participa la activităţile Centrului Comun de Cercetare, în măsura în care acestea nu sunt acoperite de prima propozitie de mai sus.

Unităţile de cercetare, la care se face referire în prezenta decizie, vor include: universităţi, organizaţii de cercetare, firme industriale, inclusiv întreprinderi mici şi mijlocii, sau persoane fizice.

2.Paragraful 1 va implica următoarele:

–participarea unităţilor de cercetare din România la realizarea tuturor programelor specifice adoptate în cadrul celui de al cincilea program-cadru, în conformitate cu termenii şi condiţiile stabilite prin "regulile de participare a întreprinderilor, centrelor de cercetare şi universitatilor şi de diseminare a rezultatelor cercetării pentru implementarea celui de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene (1998-2002)";

–participarea unităţilor de cercetare din România la realizarea tuturor programelor specifice adoptate în cadrul celui de al cincilea program-cadru - Euratom, în conformitate cu termenii şi condiţiile stabilite prin "regulile de participare a întreprinderilor, centrelor de cercetare şi universitatilor şi de implementare a celui de al cincilea program-cadru - Euratom al Comunităţii Europene pentru Energie Atomica (1998-2002)";

–contribuţia financiară a României la bugetele programelor adoptate pentru realizarea celui de al cincilea program-cadru şi a celui de al cincilea program-cadru Euratom pe baza raportului între produsul intern brut al României şi suma produselor interne brute ale ţărilor membre ale Uniunii Europene şi al României.

3.Unităţile de cercetare din România care participa la programele de cercetare comunitare vor avea aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi unităţile de cercetare din Comunitate, în ceea ce priveşte drepturile de proprietate, exploatarea şi diseminarea de informaţii şi proprietatea intelectuală rezultând din asemenea participare, în conformitate cu prevederile anexei nr. II.

4.Subcomitetul corespunzător înfiinţat de Consiliul de asociere, în condiţiile prevăzute de Acordul european, va analiza şi va evalua, în mod regulat şi cel puţin o dată pe an, punerea în aplicare a prezentei decizii.

5.Contribuţia financiară a României derivând din participarea la implementarea programelor specifice va fi stabilită proporţional şi ca supliment al sumei disponibile, în fiecare an, în bugetul general al Uniunii Europene, pentru repartizarea angajamentelor în scopul onorarii obligaţiilor financiare ale Comisiei, rezultate din activităţile ce trebuie realizate în formele necesare pentru implementarea, gestionarea şi operarea acestor programe.

Factorul de proportionalitate, din care rezultă contribuţia României, va fi obţinut prin stabilirea unui raport între produsul intern brut al României, la preţul pieţei, şi suma produselor interne brute ale statelor membre ale Uniunii Europene şi României, la preţul pieţei. Aceasta proporţie va fi calculată pe baza ultimelor date statistice, referitoare la acelaşi an, ale Biroului de Statistica al Comunităţii Europene (Eurostat), disponibile la momentul publicării proiectului de buget preliminar al Uniunii Europene.

Pentru a înlesni participarea sa la programele specifice contribuţia României va fi achitată după cum urmează:

1999: contribuţia, în concordanta cu factorul de proportionalitate fixat în subparagraful precedent, inmultit cu 0,4

2000: contribuţia, în concordanta cu factorul de proportionalitate fixat în subparagraful precedent, inmultit cu 0,6

2001: contribuţia, în concordanta cu factorul de proportionalitate fixat în subparagraful precedent, inmultit cu 0,8

2002: contribuţia, în concordanta cu factorul de proportionalitate fixat conform celui de al doilea paragraf.

Regulile pentru participarea financiară a Comunităţii Europene sunt definite în anexa nr. IV la Decizia nr. 182/1999/CE şi cele pentru participarea financiară a Euratom în anexa nr. III la Decizia nr. 1999/64/Euratom.

Regulile ce guvernează contribuţia financiară a României sunt definite în anexa nr. III la acest document.

6.Fără a prejudicia prevederile paragrafului 3, unităţile de cercetare din România ce participa în cel de al cincilea program-cadru şi la cel de al cincilea program-cadru Euratom, vor avea aceleaşi drepturi şi obligaţii contractuale ca unităţile de cercetare din Comunitate, luând în considerare interesele reciproce ale României şi ale Comunităţii.

Pentru unităţile de cercetare din România termenele şi condiţiile aplicabile pentru trimiterea şi evaluarea propunerilor şi acelea pentru acordarea şi încheierea unor contracte în programele Comunităţii vor fi identice ca cele aplicabile pentru contractele încheiate în aceleaşi programe cu unităţi de cercetare din Comunitate, luând în considerare interesele reciproce ale României şi ale Comunităţii.

Experţii români vor fi luati în considerare alături de experţii Comunităţii la selecţia evaluatorilor sau a experţilor din programele de cercetare, dezvoltare tehnologică şi demonstratii ale Comunităţii şi ca membri ai grupurilor de consiliere şi ai altor organisme consultative, care asista Comisia în implementarea celui de al cincilea program-cadru şi a celui de al cincilea program-cadru - Euratom.

O unitate de cercetare din România poate fi coordonatoarea unui proiect, în aceiaşi termeni şi condiţii cu cele aplicabile unităţilor din Comunitate. În conformitate cu regulile financiare ale Comunităţii, angajamentele contractuale realizate cu sau de unităţi de cercetare din România, vor stipula posibilitatea de control şi revizie contabila care se va realiza de către sau sub autoritatea Comisiei şi Curţii de Conturi. Auditurile financiare se pot efectua cu scopul de a controla veniturile şi cheltuielile unor astfel de unităţi, referitoare la obligaţiile contractuale faţă de Comunitate. În spiritul cooperării şi interesului reciproc, autorităţile responsabile ale României vor pune la dispoziţie orice asistenţa rezonabila şi fezabila, ce poate fi necesară sau de ajutor în acele circumstanţe, pentru a executa astfel de controale sau audituri.

7.România şi Comunitatea vor depune toate eforturile, în cadrul acestor prevederi, pentru a facilita miscarea libera şi rezidenţă în România şi în Comunitate a lucrătorilor din cercetare, participanţi la activităţile realizate în cadrul acestei decizii, şi pentru a facilita miscarea transfrontaliera a bunurilor ce se intenţionează a fi folosite în aceste activităţi.

Activităţile realizate în cadrul prevederilor prezentei decizii vor fi scutite în România de taxele indirecte, taxele vamale, interdicţiile şi restricţiile asupra importurilor şi exporturilor pentru bunurile şi serviciile ce se intenţionează a fi folosite în astfel de activităţi.

8.Reprezentanţii României vor participa ca observatori, la punctele de interes pentru ei, în comitetele de program ale celui de al cincilea program-cadru şi în Comitetul consultativ al celui de al cincilea program-cadru - Euratom. De asemenea, aceste comitete se vor intalni în lipsa reprezentanţilor României în momentul votului. România va fi informată. Participarea, astfel cum se face referire la ea în acest paragraf, va lua aceeaşi forma ca cea aplicabilă participanţilor din statele membre, inclusiv pentru procedurile de obţinerea de informaţii şi documentaţii.

9.România şi Comunitatea pot proceda la încetarea activităţilor desfăşurate în cadrul acestei decizii, oricând după scurgerea a 12 luni, după notificarea în scris în acest sens. Proiectele şi activităţile în curs la data încetării valabilităţii vor continua până la încheierea lor, cu respectarea condiţiilor menţionate în aceasta decizie.

În cazul în care Comunitatea ar decide sa revizuiasca unul sau mai multe programe comunitare, activităţile din cadrul acestei decizii ar putea inceta în condiţii de înţelegere reciprocă. Conţinutul exact al programului revizuit trebuie să fie notificat României în decurs de o săptămâna de la adoptarea sa de către Comunitate. România şi Comunitatea trebuie să îşi notifice reciproc orice intenţie de încetare a activităţilor din cadrul acestei decizii în decurs de o luna de la adoptarea deciziei Comunităţii.

În condiţiile în care Comunitatea adopta un nou program-cadru multianual pentru activităţi de cercetare, dezvoltare şi demonstratii şi/sau pentru activităţi de cercetare şi instruire, Consiliul de asociere poate decide termenii şi condiţiile pentru participarea României.

Anexa II

PRINCIPIILE

acordării drepturilor de proprietate intelectuală

Drepturile de proprietate intelectuală (PI) create sau furnizate în cadrul acestei decizii trebuie să fie acordate astfel cum se prevede în cadrul acestei anexe.

I. Aplicabilitatea

Aceasta anexa este aplicabilă pentru cercetarea în comun, realizată în condiţiile acestei decizii (denumita în continuare cercetare comuna) cu excepţia a ceea ce s-a convenit altfel între România şi Comunitate (denumite în continuare părţile).

II. Proprietatea, acordarea şi exercitarea drepturilor

1.În sensul acestei decizii, proprietatea intelectuală, denumita în cele ce urmează PI, va avea înţelesul din art. 2 din convenţia prin care se înfiinţează Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale, semnată la Stockholm, la 14 iulie 1967.

2.Aceasta anexa se referă la acordarea drepturilor, intereselor şi indemnizaţiilor părţilor şi participanţilor acestora. Fiecare parte şi participanţii săi trebuie să se asigure ca cealaltă parte şi participanţii săi pot obţine drepturi de proprietate intelectuală acordate ei, în concordanta cu aceasta anexa. Aceasta anexa nu trebuie să modifice sau sa prejudicieze în nici un alt fel acordarea drepturilor, intereselor şi redevenţelor dintre o parte şi conationalii sau participanţii săi, care trebuie să fie determinate de legi şi practici aplicabile fiecărei părţi.

3.Următoarele principii vor fi aplicate şi vor fi incluse în aranjamentele contractuale:

a)protecţia adecvată a proprietăţii intelectuale. Părţile, agenţiile lor şi/sau participanţii lor, după caz, vor lua măsuri pentru a se notifica reciproc, într-un timp rezonabil cu privire la crearea oricărei proprietăţi intelectuale decurgând din aceasta decizie sau privind implementarea aranjamentelor şi pentru a cauta protecţie pentru o astfel de proprietate intelectuală în timp util;

b)luarea în considerare a contribuţiei părţilor sau participanţilor lor în determinarea drepturilor şi intereselor părţilor şi participanţilor;

c)exploatarea eficienta a rezultatelor;

d)tratamentul nediscriminatoriu al participanţilor celeilalte părţi comparativ cu tratamentul acordat participanţilor proprii;

e)protecţia informatiei de afaceri confidenţiale.

4.Participanţii trebuie să dezvolte în comun un Plan de management tehnologic (PMT) referitor la proprietate şi folosinţă, inclusiv publicarea informatiei şi proprietăţii intelectuale care vor fi create în cursul cercetării în comun. Caracteristicile indicative ale Planului de management tehnologic sunt conţinute în apendicele la aceasta anexa. Planul de management tehnologic trebuie să fie aprobat de către agenţia finanţatoare responsabilă sau de departamentul părţii implicate în finanţarea cercetării, înainte de finalizarea contractelor de cooperare în cercetare şi dezvoltare, la care acesta se ataşează.

Planurile de management tehnologic trebuie să fie elaborate ţinând seama de scopurile cercetării în comun, de contribuţiile financiare sau de alta natura ale părţilor sau participanţilor, de avantajele şi dezavantajele licentierii teritoriale sau pe domenii de utilizare, de solicitarile impuse de legile aplicabile, inclusiv acelea ale părţilor referitoare la drepturile de proprietate intelectuală şi la alţi factori apreciati ca adecvati de către participanţi. Drepturile şi obligaţiile referitoare la cercetarea generata de cercetatorii vizitatori în ceea ce priveşte proprietatea intelectuală trebuie, de asemenea, să se regaseasca în planurile de management tehnologic.

5.Informaţia sau proprietatea intelectuală creata în timpul cercetării comune şi care nu se regaseste în Planul de management tehnologic trebuie să fie acordată cu aprobarea părţilor, în concordanta cu principiile stabilite în Planul de management tehnologic. În caz de dezacord, o astfel de informaţie sau proprietate intelectuală trebuie să fie deţinută în comun de către toţi participanţii implicaţi în cercetarea comuna din care au rezultat informaţia şi proprietatea intelectuală. Fiecare participant la care se referă aceasta prevedere trebuie să aibă dreptul de a utiliza aceasta informaţie sau proprietate intelectuală pentru propria exploatare comercială, fără limitări geografice.

6.Fiecare parte trebuie să asigure ca cealaltă parte şi participanţii ei pot avea drepturi la proprietatea intelectuală acordată lor, în concordanta cu aceste principii.

7.Pastrandu-se condiţiile de concurenta în zonele aflate sub incidenţa acestei decizii, fiecare parte trebuie să se straduiasca să asigure ca drepturile, obţinute ca urmare a acestei decizii şi a aranjamentelor făcute în cadrul ei, se exercită astfel încât sa încurajeze, în mod deosebit, (i) diseminarea şi folosirea informatiei create, dezvăluite sau accesibile în condiţiile acestei decizii şi (îi) adoptarea şi implementarea standardelor internaţionale.

8.Încetarea acestei cooperări nu va afecta drepturile şi obligaţiile din aceasta anexa.

III. Convenţii internaţionale

Proprietăţii intelectuale aparţinând părţilor sau participanţilor lor trebuie să i se acorde tratamentul prevăzut în convenţiile internaţionale relevante aplicabile părţilor, inclusiv în Acordul TRIPS (Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală, administrat de către Organizaţia Mondială a Comerţului), precum şi în Convenţia de la Berna (Paris, Act 1971) şi Convenţia de la Paris (Stockholm, Act 1967).

IV. Lucrările literar-ştiinţifice

Fără sa prejudicieze secţiunea V şi în lipsa altor prevederi ale Planului de management tehnologic, publicarea rezultatelor cercetării trebuie facuta, în comun, de către părţile sau participanţii la aceasta cercetare în comun. Următoarele proceduri trebuie aplicate în conformitate cu regulile generale anterioare.

1.În cazul publicării de către o parte sau de un organism public al acelei părţi a materialelor ştiinţifice şi tehnice, articolelor, rapoartelor, cărţilor, incluzând material video şi software, provenite din cercetarea comuna ca urmare a acestei decizii, cealaltă parte va avea dreptul la o licenta neafectata de redevenţe, fără limitare teritorială, neexclusiva, irevocabilă pentru a traduce, reproduce, adapta, transmite şi distribui public astfel de lucrări.

2.Părţile trebuie să garanteze ca lucrările literare cu caracter ştiinţific, provenite din cercetarea comuna în condiţiile acestei decizii şi publicate de editori independenţi, vor fi diseminate cat mai larg posibil.

3.Toate copiile unei lucrări protejate prin regimul drepturilor de autor, pentru a fi distribuite public şi pregătite în conformitate cu aceasta prevedere, trebuie să indice numele autorului sau autorilor lucrării, dacă autorul nu şi-a precizat în mod explicit dorinţa de a nu fi nominalizat. Ele trebuie, de asemenea, sa pună în evidenta sprijinul cooperativ al părţilor.

V. Informaţii nedifuzabile

A. Informaţii nedifuzabile cu caracter documentar

1.Fiecare parte, agenţiile sale sau participanţii săi, după cum este cazul, trebuie să identifice în mod corespunzător, cat mai curând posibil şi preferabil în cadrul Planului de management tehnologic, informaţia care doresc sa rămână nedezvaluita, ţinând seama, între altele, de următoarele criterii:

a)confidenţialitatea informatiei, în sensul că aceasta nu este general cunoscută sau uşor accesibila prin mijloace legale experţilor în domeniu, fie luată ca un întreg, fie într-o configuratie precisa sau într-un ansamblu de componente;

b)valoarea comercială reală sau potenţiala a informatiei, în virtutea confidenţialităţii ei;

c)protecţia anterioară a informatiei, în sensul că aceasta a fost supusă unor măsuri rezonabile ale unui control legal în circumstanţele respective, luate de către persoana legal responsabilă pentru control, cu scopul de a se menţine confidenţialitatea ei.

Părţile, agenţiile lor şi participanţii lor, după cum este cazul, pot în anumite cazuri conveni ca, dacă nu este altfel indicat, informaţia furnizată în parte sau în totalitate, schimbată sau creata în cursul cercetării în comun, sa nu fie dezvaluita.

2.Fiecare parte va asigura ca ea sau participanţii săi identifica, în mod clar, informaţia nedifuzabila, de exemplu prin marcare corespunzătoare sau prin precizarea unei menţiuni restrictive. Acest lucru este valabil, de asemenea, pentru orice reproducere a informatiei respective, în întregime sau parţial.

O parte şi un participant care primesc o informaţie nedifuzabila trebuie să respecte natura privilegiată a acesteia. Aceste limitări nu vor mai fi valabile când informaţia este dezvaluita de către proprietar în domeniul public.

3.Informaţia nedifuzabila, comunicată conform acestei decizii, poate fi diseminata de către partea primitoare sau organizaţiile acesteia persoanelor din interior sau angajate de partea primitoare sau organizaţia autorizata pentru scopuri specifice în cadrul cercetării comune, cu condiţia ca orice informaţie nedifuzabila, astfel diseminata, să se facă în conformitate cu un acord de confidenţialitate şi imediat recunoscut ca atare, asa cum este precizată mai sus.

4.Cu consimţământul anterior scris al părţii care oferă informaţie nedifuzabila, partea primitoare poate disemina o astfel de informaţie nedifuzabila mai larg decât este prevăzut în paragraful 3 de mai sus. Părţile trebuie să coopereze în dezvoltarea procedurilor de solicitare şi obţinere a consimţământului anterior, scris, pentru o astfel de diseminare larga, şi fiecare parte va oferi o astfel de aprobare în măsura permisă de politicile, reglementările şi legile ei interne.

B. Informaţia nedifuzabila fără caracter documentar

Informaţia nedifuzabila fără caracter documentar sau alta informaţie confidenţială, furnizată în cadrul seminariilor şi al altor intalniri organizate în cadrul acestei decizii, sau informaţia provenită prin angajarea de personal, folosirea facilităţilor sau din proiecte comune trebuie să fie tratata de către părţi sau de participanţii lor în conformitate cu principiile specificate pentru informaţia documentara din cadrul acestei decizii; aceasta se bazează totuşi pe înţelegerea ca primitorul unei astfel de informaţii nedifuzabile sau al altor informaţii confidenţiale ori privilegiate sa fi fost informat asupra caracterului confidenţial al informatiei comunicate, în momentul în care s-a făcut o astfel de comunicare.

C. Controlul

Fiecare parte trebuie să se straduiasca să asigure ca informaţia nedifuzabila, primită de ea în cadrul acestei decizii, va fi controlată asa cum se prevede prin aceasta. Dacă una dintre părţi îşi da seama ca va fi sau se poate aştepta în mod rezonabil sa devină incapabila să respecte obligaţiile de nediseminare prevăzute la secţiunile A şi B de mai sus, va informa imediat cealaltă parte. Ulterior, părţile trebuie să se consulte pentru a stabili o cale de acţiune corespunzătoare.

Apendice

Aspecte indicative ale Planului de management tehnologic (PMT)

Planul de management tehnologic reprezintă un acord specific care se încheie între participanţi cu privire la realizarea cercetării în comun şi la drepturile şi obligaţiile respective ale participanţilor.

În ceea ce priveşte proprietatea intelectuală, Planul de management tehnologic se va referi în mod normal, printre altele, la drepturile de proprietate, protecţie, drepturile utilizatorilor pentru scopuri de cercetare şi dezvoltare, exploatare şi diseminare, inclusiv aranjamente pentru publicarea în comun, drepturile şi obligaţiile cercetatorilor-vizitatori şi la procedurile de soluţionare a neintelegerilor. Planul de management tehnologic poate, de asemenea, să se refere la informaţiile generale şi de detaliu, la licentiere şi la rezultatele ce urmează a fi furnizate.

Anexa III

REGULI

privind contribuţia financiară a României specificată în anexa nr. I paragraful 5

1.Comisia Comunităţilor Europene va comunică României şi va informa subcomitetul la care se face referire în anexa nr. I paragraful 4 cu privire la o asemenea comunicare, cat mai curând posibil, dar nu mai târziu de data de 1 septembrie a fiecărui an financiar, următoarele informaţii împreună cu materiale de fundamentare relevante:

–sumele repartizate, în baza declaraţiei de cheltuieli a proiectului preliminar de buget al Comunităţilor Europene, corespunzător celui de al cincilea program-cadru şi celui de al cincilea program-cadru - Euratom,

–contribuţia estimată, derivata din proiectul preliminar de buget, corespunzător participării României la cel de al cincilea program-cadru şi la cel de al cincilea program-cadru - Euratom.

Totuşi, în scopul simplificarii procedurilor bugetare interne, serviciile Comisiei vor furniza valorile indicative corespunzătoare până la data de 30 mai a fiecărui an.

O dată ce bugetul general a fost definitiv adoptat Comisia va comunică României, în cadrul declaraţiei de cheltuieli care corespunde participării României, sumele menţionate în primul subparagraf.

2.Comisia va emite, până cel mai târziu la data de 1 ianuarie şi, respectiv, 15 iunie ale fiecărui an financiar, o solicitare de fonduri către România, corespunzătoare contribuţiei sale ce îi revine în baza acestei decizii. Aceste solicitări de fonduri vor prevedea plăţile, după cum urmează:

–a şase douasprezecimi din contribuţia României, cel mai târziu la data de 20 februarie;

–şi a şase douasprezecimi din contribuţia sa, cel mai târziu la data de 15 iulie.

Cele şase douasprezecimi, care se cuvin să fie plătite cel mai târziu la data de 20 februarie, sunt calculate pe baza sumei specificate în declaraţia de venituri din proiectul preliminar de buget: regularizarea sumei astfel plătite se va face o dată cu plata celor şase douăsprezecimi, nu mai târziu de 15 iulie.

Pentru primul an de aplicare a acestei decizii Comisia va emite o primă solicitare de fonduri în termen de 30 de zile de la intrarea ei în vigoare. În cazul lansării acestei solicitări după 15 iunie, se va stipula plata a douasprezece douasprezecimi din contribuţia României în termen de 30 de zile, calculate pe baza sumelor specificate în declaraţia de venituri a bugetului.

Contribuţia României va fi exprimată şi plătită în euro. România va plati contribuţia sa prevăzută în aceasta decizie corespunzător planificarii din acest paragraf. Orice întârziere a plăţii va duce la plata unei dobânzi având o rata egala cu rata interbancara lunară oferită (IBOR), exprimată în euro, cotata de Asociaţia Internationala a dealerilor de Swap din pagina ISDA a Reuters. Aceasta rata va fi majorată cu 1,5% pentru fiecare luna de întârziere. Rata majorată se va aplica pentru întreaga perioadă de întârziere. Totuşi dobânda va fi datorată doar în cazul în care contribuţia este plătită după mai mult de 30 de zile de la datele planificate menţionate la acest paragraf.

Costurile de călătorie realizate de reprezentanţii şi experţii din România pentru a participa la intalnirile de lucru ale grupurilor şi organismelor la care se face referire în anexa nr. I paragraful 6 şi ale comitetelor la care se face referire în paragraful 8 al acesteia şi cele implicate de aplicarea celui de al cincilea program-cadru şi celui de al cincilea program-cadru - Euratom vor fi rambursate de către Comisie pe aceleaşi baze şi în conformitate cu procedurile curente în vigoare pentru reprezentanţii şi experţii din statele membre ale Uniunii Europene.

3.Contribuţia financiară a României la cel de al cincilea program-cadru şi la cel de al cincilea program-cadru Euratom, în conformitate cu anexa nr. I paragraful 5, va rămâne în mod normal neschimbata pentru anul financiar în discuţie.

Comisia, la momentul închiderii conturilor privind fiecare an financiar (n), în cadrul stabilirii contului de venituri şi cheltuieli, va proceda la regularizarea conturilor în ceea ce priveşte participarea României, luând în considerare modificările care au avut loc, fie prin transferuri, anulari de plată, reportari, dezangajari sau prin suplimentari ori modificări ale bugetelor pe parcursul anului financiar. Aceasta regularizare se va face cu ocazia celei de-a doua plati pentru anul (n+1). Se vor face rectificari ulterioare în fiecare an până în iulie 2006.

Plata de către România va fi creditata către programele Comunităţii sub forma de intrari bugetare repartizate capitolului bugetar corespunzător din declaraţia de venituri din cadrul bugetului general al Comunităţii Europene.

La administrarea sumelor repartizate se vor aplica regulile financiare aplicabile bugetului general al Comunităţii Europene.

4.Până cel mai târziu la data de 31 mai ale fiecărui an financiar (n+1) va fi pregatita şi transmisă României spre informare, în conformitate cu formatul contului de venituri şi cheltuieli al Comisiei, declaraţia privind sumele estimate a fi angajate pentru cel de al cincilea program-cadru şi pentru cel de al cincilea program-cadru - Euratom referitoare la anul financiar anterior (n).

"Declaraţia comuna a României şi Comunităţii Europene

România şi Comunitatea Europeană sunt de acord ca, în completarea prevederilor acestei decizii a Consiliului de asociere, programele şi activităţile de cercetare din România, corespunzătoare celor cuprinse în al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi activităţi demonstrative (1998-2002) şi celor din al cincelea program-cadru al Comunităţii Europene pentru Energie Atomica pentru activităţi de cercetare şi formare (1998-2002), vor fi deschise unităţilor de cercetare din Comunitatea Europeană şi ca în acest scop va avea loc un schimb de scrisori între România şi Comunitatea Europeană."

Întocmită la Bruxelles la 30 iunie 1999.

Preşedinte, Secretari,

J. Fischer G. Scaramucci R. Şerban