Norma nr. 5 din 24 iunie 2004

Având în vedere prevederile art. 26 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 101/1998*) privind Statutul Băncii Naţionale a României, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 38 alin. 1 şi 2, art. 45 alin. 1 lit. a), c) şi e), art. 66, art. 68^1 şi ale art. 83^6 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 19 alin. (1) din Legea nr. 541/2002 privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele ale art. 3 alin. 2, art. 171 alin. 2 şi ale art. 284 alin. 2 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, aprobată şi modificată prin Legea nr. 200/2002, cu modificările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 50 alin. (1) din Legea nr. 101/1998, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 93 din Legea nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare,

Notă *) Legea nr. 101/1998 a fost abrogată prin Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 30 iunie 2004, care a intrat în vigoare la 30 de zile de la data publicării.

Banca Naţionala a României emite prezentele norme.

Articolul 1Sfera de aplicare

Prezentele norme se aplică instituţiilor de credit, asa cum sunt definite la art. 2 pct. 1, şi reglementează adecvarea capitalului acestor instituţii, pe baza individuală şi consolidata, reprezentând implementarea pentru instituţiile menţionate a Directivei 93/6/EEC privind adecvarea capitalului societăţilor de investiţii şi instituţiilor de credit, asa cum a fost modificată prin Directiva 98/31/EC şi Directiva 98/33/EC .

Articolul 2Definiţii

Pentru scopul aplicării prezentelor norme, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

1.- instituţii de credit din Uniunea Europeană - toate instituţiile din Uniunea Europeană care satisfac definitia de la art. 1(1) primul subparagraf din Directiva 2000/12/EC privind condiţiile de acces şi exercitare a activităţii bancare de către instituţiile de credit şi care sunt supuse cerinţelor privind solvabilitatea instituţiilor de credit impuse de Directiva 2000/12/EC ;

–instituţii de credit din România - toate instituţiile din România care satisfac definitia de la art. 1 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările şi completările ulterioare, şi care sunt supuse cerinţelor privind solvabilitatea instituţiilor de credit impuse de Normele Băncii Naţionale a României nr. 12/2003 privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit;

2.societăţi de investiţii din Uniunea Europeană - toate instituţiile din Uniunea Europeană care satisfac definitia de la art. 2(2) din Directiva 93/6/EEC ;

3.instituţii - instituţii de credit din Uniunea Europeană şi din România, precum şi societăţi de investiţii din Uniunea Europeană; în cadrul anexelor la prezentele norme, prin instituţii se va înţelege instituţii de credit din România;

4.societăţi de investiţii recunoscute din tari terţe societăţi care:

–sunt autorizate într-o ţara terta Uniunii Europene şi României; şi

–sunt recunoscute de către autorităţile competente din statele membre ale Uniunii Europene pe baza faptului ca sunt supuse şi respecta cerinţe de prudenta cel puţin la fel de stringente ca cele stabilite prin Directiva 93/6/EEC ;

5.instrumente financiare - instrumentele (titlurile) enumerate în anexa nr. I la prezentele norme;

6."trading book" (portofoliu de tranzactionare) al unei instituţii de credit din România consta în:

a)poziţiile sale proprii pe instrumente financiare, mărfuri şi instrumente financiare derivate pe mărfuri care sunt deţinute pentru revânzare şi/sau care sunt luate de către instituţie cu intenţia de a beneficia, pe termen scurt, de pe urma diferenţelor prezente şi/sau asteptate dintre preţurile lor de cumpărare şi vânzare sau de pe urma altor variatii de preţ ori de rata a dobânzii şi poziţii pe instrumente financiare, mărfuri şi instrumente financiare derivate pe mărfuri, decurgând din cumpărări şi vânzări simultane efectuate în cont propriu (matched principal broking) sau poziţii deţinute pentru a acoperi alte elemente de trading book;

b)expunerile datorate tranzacţiilor nedecontate, tranzacţiilor incomplete şi instrumentelor financiare derivate tranzacţionate pe OTC, la care se face referire la pct. 1, 2.1, 2.2 şi 4 din anexa nr. III, expunerile datorate acordurilor repo şi operaţiunilor de dare de titluri/mărfuri cu împrumut, la care se face referire la pct. 3.1 din anexa nr. III, care se bazează pe titluri/mărfuri incluse în trading book, asa cum este definit la lit. a), iar, cu aprobarea Băncii Naţionale a României, acele expuneri datorate acordurilor reverse repo şi operaţiunilor de luare de titluri/mărfuri cu împrumut, descrise la acelaşi punct, dacă acestea îndeplinesc fie condiţiile prevăzute la subpunctele (i), (îi), (iii) şi (v), fie pe cele prevăzute la subpunctele (iv) şi (v), după cum urmează:

(i)expunerile sunt marcate la piaţa zilnic, urmând procedurile stabilite în anexa nr. III;

(îi) colateralul este ajustat pentru a tine cont de schimbările materiale în valoarea titlurilor/mărfurilor implicate în acordul sau tranzacţia în cauza, conform unei reguli acceptabile pentru Banca Naţionala a României;

(iii)acordul sau tranzacţia asigura ca creanţele instituţiei să fie în mod automat şi imediat compensate cu creanţele contrapartidei sale, în situaţia în care acesta din urma nu îşi îndeplineşte obligaţiile;

(iv)acordul sau tranzacţia în cauza are un caracter interprofesional;

(v)asemenea acorduri sau tranzacţii sunt limitate la utilizarea acceptată şi adecvată, iar tranzacţiile artificiale, în mod special cele care nu sunt de natura celor pe termen scurt, sunt excluse; şi

c)acele expuneri sub forma taxelor, comisioanelor, dobânzilor, dividendelor şi marjelor pe instrumentele financiare derivate tranzacţionate pe bursa care sunt în mod direct legate de elementele incluse în trading book la care se face referire la pct. 5 din anexa nr. III.

Fiecare dintre elemente va fi inclus sau exclus din trading book, conform procedurilor interne cu caracter obiectiv care includ, acolo unde este cazul, tratamentul contabil aplicat de instituţia în cauza. Asemenea proceduri, precum şi implementarea lor coerenta sunt supuse examinării din partea Băncii Naţionale a României;

7.a) societate-mama, filiala - au sensul prevăzut de normele Băncii Naţionale a României care stabilesc regulile generale de consolidare;

b)instituţie financiară - are semnificatia prevăzută la art. 3 pct. 2 din Legea nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare;

8.holding financiar - o instituţie financiară ale carei filiale sunt fie în totalitate, fie în principal instituţii de credit, societăţi de investiţii sau alte instituţii financiare, cel puţin una dintre acestea fiind o instituţie de credit sau o societate de investiţii;

9.ponderari de risc - gradele de risc de credit aplicabile contrapartidelor relevante, conform prevederilor privind solvabilitatea instituţiilor de credit din cadrul Normelor Băncii Naţionale a României nr. 12/2003. Totuşi, activele constituind creanţe asupra şi alte expuneri faţă de societăţile de investiţii din Uniunea Europeană sau faţă de societăţile de investiţii recunoscute din tari terţe şi expunerile asumate faţă de case de compensare recunoscute şi faţă de burse recunoscute vor avea atribuite aceleaşi ponderari ca şi în cazul în care contrapartida relevanta este o instituţie de credit;

10.instrumente financiare derivate tranzacţionate pe OTC (over-the-counter) - elementele din afară bilanţului cărora li se aplică, conform art. 6 pct. 3 din Normele Băncii Naţionale a României nr. 12/2003, metoda prevăzută în anexa nr. II la normele menţionate.

11.piaţa reglementată - o piaţa din Uniunea Europeană, care satisface definitia de la art. 1(13) din Directiva 93/22/EEC privind serviciile de investiţii în domeniul titlurilor, precum şi o piaţa din România, care satisface o definiţie echivalenta din cadrul reglementărilor naţionale în domeniu;

12.elemente eligibile - poziţii lungi şi scurte pe activele la care se face referire în art. 6 pct. 1 lit. b) din Normele Băncii Naţionale a României nr. 12/2003 şi pe titluri de creanta asupra societăţilor de investiţii din Uniunea Europeană sau asupra societăţilor de investiţii recunoscute din tari terţe. De asemenea, vor insemna elemente eligibile poziţii lungi şi scurte pe titluri de creanta, cu condiţia ca asemenea titluri sa îndeplinească următoarele condiţii: în primul rând, să fie listate pe cel puţin una dintre pieţele reglementate sau pe o bursa (stock exchange) dintr-o ţara terta Uniunii Europene şi României, cu condiţia ca acea bursa să fie recunoscută de către Banca Naţionala a României, iar în al doilea rând, să fie considerate suficient de lichide de către instituţia de credit din România în cauza şi să aibă atribuit totodată, datorită solvabilităţii emitentului, un grad de risc de neplata (faliment) comparabil cu sau mai mic decât cel al activelor la care se face referire în art. 6 pct. 1 lit. b) din Normele Băncii Naţionale a României nr. 12/2003; maniera în care sunt evaluate titlurile va fi supusă examinării Băncii Naţionale a României, care va schimba decizia instituţiei de credit respective dacă va considera ca titlurilor în cauza le este atribuit un grad de risc de neplata (faliment) prea mare pentru ca aceste elemente să fie considerate eligibile.

Instituţiile de credit din România vor aplica ponderarea maxima, arătată în tabelul nr. 1 de la pct. 13 din anexa nr. II, titlurilor care prezintă un risc particular datorită solvabilităţii sau lichidităţii insuficiente a emitentului;

13.elemente aferente administraţiei centrale - poziţii lungi şi scurte pe active la care se face referire în art. 6 pct. 1 lit. a) din Normele Băncii Naţionale a României nr. 12/2003;

14.titlu convertibil - un titlu care, la opţiunea deţinătorului, poate fi schimbat cu un alt titlu, de obicei titluri de capital asupra emitentului;

15.warrant - un titlu care conferă deţinătorului dreptul de a cumpara un activ suport la un preţ stabilit, până la sau la data expirării warrant-ului. Acesta poate fi decontat prin livrarea activului suport însuşi sau prin decontare în numerar;

16.finanţare de stocuri - poziţii în care stocuri fizice au fost vândute forward, iar costul finanţării a fost inghetat până la data vânzării forward;

17.acord repo şi acord reverse repo - orice acord prin care o instituţie de credit din România sau contrapartida sa transfera titluri/mărfuri ori drepturi garantate referitoare la proprietatea titlurilor/mărfurilor (cu condiţia ca aceasta garanţie să fie emisă de către o bursa recunoscută care deţine drepturile asupra titlurilor/mărfurilor), dar fără ca prin acord să fie permisă transferarea sau gajarea unui anumit titlu/marfa către mai mult de o contrapartida la un moment dat, şi prin care se angajează să le rascumpere (sau sa rascumpere titluri/mărfuri care prezintă aceleaşi caracteristici) la un preţ specificat la o dată viitoare specificată sau care urmează a fi specificată de către cel care efectuează transferul. Acordul reprezintă un acord repo pentru cel care vinde titlurile/mărfurile şi un acord reverse repo pentru cel care le cumpara.

Un acord reverse repo va fi considerat o tranzacţie interprofesionala când contrapartida este supusă coordonării prudentiale la nivel comunitar sau este o instituţie de credit din zona A, asa cum este definită în Normele Băncii Naţionale a României nr. 12/2003, sau este o societate de investiţii recunoscută dintr-o ţara terta ori când acordul este încheiat cu o casa de compensare recunoscută sau cu o bursa recunoscută de Banca Naţionala a României;

18.operaţiuni de dare de titluri/mărfuri cu împrumut şi operaţiuni de luare de titluri/mărfuri cu împrumut - orice tranzacţie în care o instituţie de credit din România sau contrapartida sa transfera titluri/mărfuri contra unui colateral adecvat, supusă unui angajament conform căruia împrumutatul va returna titluri/mărfuri echivalente la o dată viitoare sau atunci când i se solicita astfel de către cel care efectuează transferul, tranzacţia respectiva reprezentând dare de titluri/mărfuri cu împrumut pentru cel care transfera titlurile/mărfurile şi luare de titluri/mărfuri cu împrumut pentru cel către care acestea sunt transferate.

Operaţiunea de luare de titluri/mărfuri cu împrumut va fi considerată o tranzacţie interprofesionala când contrapartida este supusă coordonării prudentiale la nivel comunitar sau este o instituţie de credit din zona A, asa cum este definită în Normele Băncii Naţionale a României nr. 12/2003, sau este o societate de investiţii recunoscută dintr-o ţara terta ori când tranzacţia este încheiată cu o casa de compensare recunoscută sau cu o bursa recunoscută de Banca Naţionala a României;

19.delta va insemna variatia asteptata a preţului unei optiuni în raport cu o variatie mica a preţului instrumentului suport al opţiunii;

20.pentru scopurile pct. 4 din anexa nr. II:

a)poziţie lungă - o poziţie în care o instituţie de credit din România a fixat rata dobânzii pe care o va primi la un anumit moment în viitor; iar b) poziţie scurta - o poziţie în care o instituţie de credit din România a fixat rata dobânzii pe care o va plati la un anumit moment în viitor;

21.fonduri proprii - fonduri proprii, asa cum sunt definite în Normele Băncii Naţionale a României nr. 11/2003 privind supravegherea pe baza individuală şi consolidata a fondurilor proprii;

22.capital - fonduri proprii;

23.durata modificată - va fi calculată utilizându-se formula stabilită la pct. 25 din anexa nr. II;

24.burse recunoscute - au semnificatia prevăzută de Normele Băncii Naţionale a României nr. 12/2003.

Articolul 3Prevederi pentru acoperirea riscurilor

1.Instituţiile de credit din România vor dispune de un nivel al fondurilor proprii care să fie întotdeauna mai mare sau egal cu suma:

(i)cerinţelor de capital pentru activităţile lor de trading book, calculate în concordanta cu anexele nr. II, III şi V şi, după caz, anexa nr. VII;

(îi) cerinţelor de capital pentru întreaga lor activitate, calculate în concordanta cu anexele nr. IV şi VI, şi, după caz, anexa nr. VII;

(iii)cerinţelor de capital, impuse de prevederile privind solvabilitatea instituţiilor de credit din cadrul Normelor Băncii Naţionale a României nr. 12/2003, pentru întreaga lor activitate, excluzând activităţile lor de trading book;

(iv)cerinţelor de capital impuse la pct. 2.

2.Instituţiile de credit din România vor acoperi prin fonduri proprii adecvate riscurile care apar în legătură cu activităţi ce sunt în afară sferei de aplicare a prezentelor norme şi a prevederilor privind solvabilitatea instituţiilor de credit, din cadrul Normelor Băncii Naţionale a României nr. 12/2003, şi considerate a fi similare riscurilor acoperite de reglementările menţionate.

3.În cazul în care fondurile proprii deţinute de către o instituţie de credit din România scad sub nivelul cerinței de fonduri proprii impuse la pct. 1, instituţia în cauza va lua măsuri adecvate pentru a rectifica situaţia cat mai repede cu putinta.

4.Instituţiile de credit din România vor dispune de sisteme de monitorizare şi control al riscurilor de rata a dobânzii pentru întreaga lor activitate, care vor fi supuse revizuirii din partea Băncii Naţionale a României;

5.Instituţiile de credit din România vor dispune de sisteme care să poată calcula poziţiile financiare cu acuratete rezonabila la orice moment;

6.Instituţiile de credit din România vor putea calcula cerinţele de capital pentru activităţile lor de trading book, conform prevederilor privind solvabilitatea instituţiilor de credit, din cadrul Normelor Băncii Naţionale a României nr. 12/2003, şi nu conform anexei nr. II şi III, în condiţiile în care:

(i)activităţile de trading book nu depăşesc în mod normal 5% din totalul fondurilor proprii;

(îi) poziţiile totale din trading book nu depăşesc în mod normal 15 milioane euro; şi

(iii)activităţile de trading book nu depăşesc niciodată 6% din totalul fondurilor proprii, iar poziţiile totale din trading book nu depăşesc niciodată 20 milioane euro.

7.În cazul în care o instituţie de credit din România depăşeşte una sau ambele limite impuse la pct. 6 (i) şi la pct. 6 (îi) sau depăşeşte una ori ambele limite impuse la pct. 6 (iii), pe o perioadă ce nu poate fi considerată scurta, instituţia de credit respectiva va fi supusă, în ceea ce priveşte activităţile de trading book, cerinţelor impuse la art. 3 pct. 1 (i) şi nu celor privind solvabilitatea instituţiilor de credit, din cadrul Normelor Băncii Naţionale a României nr. 12/2003, şi va notifica acest lucru Băncii Naţionale a României.

Articolul 4Monitorizarea şi controlul expunerilor mari

1.Instituţiile de credit din România vor monitoriza şi vor controla expunerile lor mari conform prevederilor privind expunerile mari ale instituţiilor de credit, din cadrul Normelor Băncii Naţionale a României nr. 12/2003.

2.Instituţiile de credit din România care calculează cerinţele de capital pentru activităţile lor de trading book în concordanta cu anexele nr. II şi III şi, acolo unde este cazul, cu anexa nr. VII îşi vor monitoriza şi controla expunerile mari în concordanta cu prevederile privind expunerile mari ale instituţiilor de credit, din cadrul Normelor Băncii Naţionale a României nr. 12/2003 supuse modificărilor prevăzute în anexa nr. V.

Articolul 5Evaluarea poziţiilor pentru scopuri de raportare

1.Instituţiile de credit din România vor marca zilnic la piaţa activităţile lor de trading book, cu excepţia cazului în care acestea sunt supuse prevederilor art. 3 pct. 6.

2.În absenta unor preţuri de piaţa disponibile imediat, de exemplu în cazul tranzactionarii de noi emisiuni pe pieţele primare, instituţiile de credit din România pot sa utilizeze metode alternative de evaluare suficient de prudente, cu condiţia ca aceste metode sa fi fost aprobate de către Banca Naţionala a României.

Articolul 6Supravegherea pe baza consolidata

Principii generale

1.Cerinţele de capital impuse în art. 3 şi 4 pentru instituţiile de credit din România se vor aplica pe baza individuală.

2.Cerinţele impuse în art. 3 şi 4 pentru:

(i)orice instituţie de credit din România, care:

–are ca filiala o instituţie de credit din România, în înţelesul definitiei din Legea nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare, o instituţie de credit din Uniunea Europeană în înţelesul definitiei de la art. 1 (1) primul subparagraf din Directiva 2000/12/EC , o societate privată sau publică care satisface definitia instituţiei de credit din legislaţia menţionată şi care a fost autorizata într-o ţara terta Uniunii Europene şi României, o societate de investiţii din Uniunea Europeană sau o alta instituţie financiară;

–sau care deţine o participaţie într-o asemenea entitate; şi

(îi) orice instituţie de credit din România a carei societate-mama este un holding financiar, vor fi aplicate pe baza consolidata conform metodelor stabilite în normele Băncii Naţionale a României care stabilesc regulile generale de consolidare şi la pct. 3-5.

Calcularea cerinţelor consolidate

3.Pentru scopul calculării, pe baza consolidata, a cerinţelor de capital stabilite în anexele nr. II şi VII şi a expunerilor faţă de clienţi stabilite în anexa nr. V, poziţiile din trading book-ul unei instituţii vor putea fi compensate cu poziţiile din trading book-ul altei instituţii, în conformitate cu regulile stabilite în anexele nr. II, V şi VII.

De asemenea, poziţiile pe valuta ale unei instituţii vor putea fi compensate cu poziţiile pe valuta ale unei alte instituţii, în conformitate cu regulile stabilite în anexa nr. IV şi/sau anexa nr. VII. Totodată poziţiile pe mărfuri ale unei instituţii vor putea fi compensate cu poziţiile pe mărfuri ale unei alte instituţii, în conformitate cu regulile stabilite în anexa nr. VI şi/sau în anexa nr. VII. Compensările menţionate în primele doua alineate vor putea fi efectuate numai între instituţiile care îndeplinesc, pe baza individuală, cerinţele de capital impuse la art. 3 şi 4.

4.De asemenea, vor putea fi compensate poziţiile din trading book şi, respectiv, poziţiile pe valuta şi pe mărfuri, aferente entitatilor economice localizate în tari terţe Uniunii Europene şi României, sub rezerva îndeplinirii simultane a următoarelor condiţii:

(i)entitatile economice respective au fost autorizate într-o ţara terta Uniunii Europene şi României şi fie ca satisfac definitia instituţiilor de credit prevăzută la art. 1 (1) primul subparagraf din Directiva 2000/12/EC , respectiv în Legea nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare, fie ca sunt recunoscute ca societăţi de investiţii din tari terţe;

(îi) asemenea entităţi economice se conformează, pe baza individuală, cu norme de adecvare a capitalului echivalente cu cele prevăzute de Directiva 93/6/EEC ;

(iii)în ţările în cauza nu exista nici o reglementare care să poată afecta semnificativ transferul fondurilor în cadrul grupului.

Definitia fondurilor proprii consolidate

5.La calculul fondurilor proprii pe baza consolidata se vor aplica prevederile cap. IV din Normele Băncii Naţionale a României nr. 11/2003.

Articolul 7Cerinţe de raportare

1.La solicitarea Băncii Naţionale a României instituţiile de credit din România vor furniza toate informaţiile necesare pentru evaluarea modului în care acestea se conformează cu prezentele norme. Instituţiile vor lua toate măsurile necesare astfel încât mecanismele de control intern şi procedurile administrative şi contabile să permită, în orice moment, verificarea conformitatii cu prezentele norme.

2.Instituţiile de credit din România vor întocmi şi vor transmite raportarile în maniera specificată de Banca Naţionala a României.

3.Instituţiile de credit din România vor raporta imediat Băncii Naţionale a României orice caz în care contrapartidele acestora nu îşi onorează obligaţiile ce decurg din acordurile repo şi reverse repo sau din operaţiunile de dare de titluri/mărfuri cu împrumut şi din operaţiuni de luare de titluri/mărfuri cu împrumut.

Articolul 8Dispoziţii specifice reţelelor cooperatiste de credit

Supravegherea efectuată de casa centrala

1.În cazul reţelelor cooperatiste de credit supravegherea pe baza individuală a adecvarii capitalului cooperativelor de credit va fi efectuată de către casa centrala a acestora. În acest scop casa centrala va emite norme care vor fi elaborate pe baza principiilor prevăzute de prezentele norme şi care vor fi transmise spre avizare Băncii Naţionale a României.

Supravegherea efectuată de Banca Naţionala a României

2.Supravegherea pe baza individuală şi, dacă este cazul, pe baza consolidata a adecvarii capitalului caselor centrale ale reţelelor cooperatiste de credit se realizează de către Banca Naţionala a României în conformitate cu metodele stabilite în prezentele norme, în normele Băncii Naţionale a României care stabilesc regulile generale de consolidare, precum şi în normele Băncii Naţionale a României care stabilesc regulile contabile de consolidare.

Supravegherea fiecărei reţele cooperatiste de credit se realizează de către Banca Naţionala a României pe baza situaţiei financiare agregate, întocmită de către casa centrala a acesteia în conformitate cu normele Băncii Naţionale a României care stabilesc regulile contabile de consolidare.

Articolul 9Atribuţii ale Băncii Naţionale a României

În scopul aplicării prezentelor norme, Banca Naţionala a României, prin intermediul Direcţiei supraveghere, va exercita următoarele atribuţii specifice:

a)întocmirea listei cu societăţile de investiţii recunoscute din tari terţe, menţionate la art. 2 pct. 4;

b)întocmirea, pentru scopurile prezentelor norme, a unei liste cu casele de compensare recunoscute;

c)avizarea regulilor menţionate la art. 2 pct. 6 alin. 1 lit. b) subpunctul (îi);

d)aprobarea includerii în trading book a expunerilor datorate acordurilor reverse repo şi operaţiunilor de luare de titluri/mărfuri cu împrumut, menţionate la art. 2 pct. 6 lit. b);

e)examinarea procedurilor menţionate la art. 2 pct. 6 alin. 2;

f)examinarea manierei de evaluare a titlurilor, menţionată la art. 2 pct. 12;

g)revizuirea sistemelor de monitorizare şi control al riscurilor de rata a dobânzii, menţionate la art. 3 pct. 4;

h)aprobarea, după caz, a metodelor alternative de evaluare, menţionate la art. 5 pct. 2;

i)avizarea normelor menţionate la art. 8 pct. 1 alin. 2;

j)analizarea şi aprobarea, după caz, a modelelor pe baza cărora se calculează valorile delta, gama şi vega, menţionate la anexa nr. II pct. 5 şi în anexa nr. VI pct. 10;

k)analizarea şi aprobarea, după caz, a tratamentului compensatoriu menţionat în anexa nr. II pct. 8;

l)analizarea, pe baza solicitărilor instituţiilor de credit, a indicilor bursieri din punct de vedere al diversificării, după cum este menţionat în anexa nr. II pct. 34;

m)analizarea şi aprobarea, după caz, a includerii în cadrul poziţiei deschise nete pe fiecare valuta a elementelor menţionate în anexa nr. IV pct. 3.1 liniuţa a 4-a;

n)exprimarea, după caz, a acordului în ceea ce priveşte tratamentele prevăzute în anexa nr. IV pct. 3.1 liniuţa a 7-a;

o)analizarea şi acordarea, după caz, a aprobărilor prevăzute în anexa nr. IV pct. 3.2 şi 6;

p)analizarea şi luarea deciziilor cu privire la modelele interne, în conformitate cu prevederile anexei nr. VII.

Articolul 10Dispoziţii tranzitorii şi finale

1.Maniera de întocmire şi transmitere a raportarilor, prevăzută la art. 7 pct. 2, va fi stabilită de Banca Naţionala a României ulterior emiterii prezentelor norme, până la data intrării în vigoare a acestora.

2.Anexele nr. I-IX fac parte integrantă din prezentele norme.

Sancţiuni şi măsuri

3.Nerespectarea de către instituţiile de credit a prezentelor norme atrage aplicarea sancţiunilor şi/sau a măsurilor prevăzute, după caz, la art. 69 alin. 2 şi, respectiv, la art. 70 din Legea nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare, la art. 189 alin. 2 şi, respectiv, la art. 190 alin. 1 şi la art. 191 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, aprobată şi modificată prin Legea nr. 200/2002, cu modificările ulterioare, precum şi la art. 34 alin. (2) din Legea nr. 541/2002 privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificările şi completările ulterioare.

Norme abrogate

4.La data intrării în vigoare a prezentelor norme se abroga Normele Băncii Naţionale a României nr. 10/2002 privind instrumentele financiare derivate, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 16 august 2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Intrare în vigoare

5.Prezentele norme intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2005.

Preşedintele Consiliului de administraţie

al Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isarescu,

guvernator

Bucureşti, 24 iunie 2004.

Nr. 5.

Anexa I

Instrumente:

1.a) titluri transferabile (valori mobiliare):

–titluri de capital în societăţi comerciale şi alte titluri echivalente titlurilor de capital în societăţi comerciale;

–obligaţiuni şi alte titluri de creanta, negociabile pe piaţa de capital; şi

–orice alte titluri negociate în mod curent, care dau dreptul de a achizitiona orice asemenea titlu transferabil prin subscriere sau schimb ori care dau naştere la decontare în numerar, excluzând instrumentele de plată;

b)unităţi în organisme de plasament colectiv;

2.instrumente de piaţa monetara;

3.contracte financiare futures, inclusiv instrumente echivalente celor care dau naştere la decontare în numerar;

4.forward interest-rate agreements (FRAs);

5.contracte swap pe rata dobânzii, valute şi pe titluri de capital (acţiuni);

6.optiuni de cumpărare sau de vânzare a oricărui instrument din aceasta anexa, inclusiv a instrumentelor echivalente celor care dau naştere la decontare în numerar. Aceasta categorie include, în special, optiuni pe valute şi pe rata dobânzii.

Anexa II

RISCUL DE POZIŢIE

INTRODUCERE

Compensarea

1.Excedentul poziţiilor lungi (scurte) ale unei instituţii faţă de poziţiile sale scurte (lungi) pe titluri de capital, titluri de creanta şi titluri convertibile, identice, precum şi pe contracte financiare futures, optiuni, warrant-uri şi warrant-uri acoperite, identice, va reprezenta poziţia sa neta pe fiecare dintre aceste instrumente diferite. La calcularea poziţiei nete, poziţiile pe instrumente financiare derivate vor fi tratate, după cum este prevăzut la pct. 4-7, ca poziţii pe titlul/titlurile suport (sau pe valorile notionale). Titlurile de creanta asupra instituţiei insesi, deţinute de instituţie, nu vor fi luate în considerare la calcularea riscului specific potrivit pct. 14.

2.Nu va fi permisă compensarea între un titlu convertibil şi o poziţie de semn opus pe instrumentul suport al acestuia.

3.Toate poziţiile nete, indiferent de semnele lor, trebuie convertite zilnic, înainte de a le agrega, în moneda de raportare, utilizând cel mai răspândit curs de schimb la vedere (spot) de pe piaţa. Pentru devizele pentru care Banca Naţionala a României calculează şi comunică cursurile de schimb se vor folosi cotatiile anunţate în ziua respectiva.

Instrumente speciale

4.Contractele futures pe rata dobânzii, FRA-urile şi angajamentele forward de cumpărare sau vânzare a titlurilor de creanta vor fi tratate ca şi combinatii de poziţii lungi şi scurte. Astfel, o poziţie lungă pe contracte futures pe rata dobânzii va fi tratata ca o combinaţie între un împrumut cu scadenţa la livrarea contractului futures şi o deţinere a unui activ a cărui scadenta este egala cu cea a instrumentului sau a poziţiei notionale, reprezentând suport la contractul futures în cauza. În mod similar, un FRA vândut va fi tratat ca o poziţie lungă, cu o scadenta egala cu data decontării plus perioada contractului, şi o poziţie scurta, cu o scadenta egala cu data decontării. Atât împrumutul, cat şi activul deţinut vor fi incluse în coloana administraţiei centrale din tabelul nr. 1, în scopul calculării cerinței de capital pentru acoperirea riscului specific aferent contractelor futures pe rata dobânzii şi FRA-urilor. Un angajament forward de cumpărare a unui titlu de creanta va fi tratat ca o combinaţie între un împrumut cu scadenţa la data livrării şi o poziţie lungă spot pe însuşi titlul de creanta. Împrumutul va fi inclus în coloana administraţiei centrale din tabelul nr. 1, pentru scopurile riscului specific, iar titlul de creanta în coloana corespunzătoare din cadrul aceluiaşi tabel.

În cazul unui contract futures tranzactionat pe bursa, va putea fi luată în considerare ca şi cerinţa de capital marja cerută de bursa, dacă marja respectiva este cel puţin egala cu cerinţa de capital pentru un contract futures care ar rezultă dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilită în cuprinsul prezentei anexe sau folosind modelele interne descrise în anexa nr. VII. Instituţiile vor trebui sa dispună de capacitatea de a realiza în orice moment verificarea echivalentei dintre asemenea cerinţe de marja şi cerinţele de capital calculate conform celorlalte metode prevăzute în prezentele norme. Verificarea efectivă a echivalentei menţionate se va realiza cel puţin la datele pentru care se întocmesc raportarile.

5.Pentru scopurile prezentei anexe, opţiunile pe rata dobânzii, titluri de creanta, titluri de capital, indici bursieri, contracte financiare futures, swap-uri şi pe valute vor fi tratate ca şi cum ar fi poziţii egale în valoare cu suma aferentă instrumentului suport la care se referă opţiunea, înmulţită cu valoarea delta aferentă. Poziţiile astfel obţinute pot fi compensate cu orice poziţii de semn opus pe titluri suport sau pe instrumente financiare derivate, identice. Valoarea delta utilizata va fi cea a bursei în cauza sau, în cazul în care nu este disponibilă, precum şi în cazul optiunilor tranzacţionate pe OTC, cea calculată de instituţia însăşi, sub rezerva ca aceasta utilizează un model de tip standard (Cox, Ross, Rubinstein sau Black-Scholes) sau un model comparabil şi echivalent, bazat pe ipoteze suficient de prudente; în acest din urmă caz instituţia va notifica Banca Naţionala a României cu privire la modelul ales, Banca Naţionala a României urmând a decide cu privire la utilizarea acestuia.

Totodată instituţiile vor deţine suficient capital pentru acoperirea cerinţelor aferente riscurilor caracteristice optiunilor, altele decât riscul delta. În scopul determinării cerinţelor de capital menţionate, instituţiile vor putea utiliza metoda delta-plus prevăzută în anexa nr. VIII.

În cazul unei optiuni scrise, tranzactionata pe bursa, va putea fi luată în considerare ca şi cerinţa de capital marja cerută de bursa, dacă marja respectiva este cel puţin egala cu cerinţa de capital pentru o opţiune care ar rezultă dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilită în cuprinsul acestei anexe sau din aplicarea metodei modelelor interne descrise în anexa nr. VII. Instituţiile vor trebui sa dispună de capacitatea de a realiza în orice moment verificarea echivalentei dintre asemenea cerinţe de marja şi cerinţele de capital calculate conform celorlalte metode prevăzute în prezentele norme. Verificarea efectivă a echivalentei menţionate se va realiza cel puţin la datele pentru care se întocmesc raportarile. Cerinţa pentru o opţiune cumpărată, tranzactionata pe bursa sau pe OTC, poate fi aceeaşi ca şi cea pentru instrumentul suport, dar fără să depăşească valoarea de piaţa a opţiunii. Cerinţa pentru o opţiune scrisă, tranzactionata pe OTC, va fi stabilită în funcţie de instrumentul suport al acesteia.

6.Warrant-urile aferente titlurilor de creanta şi de capital vor fi tratate în acelaşi mod ca şi opţiunile, conform pct. 5.

7.Swap-urile vor fi tratate pentru scopurile riscului de rata a dobânzii pe aceeaşi baza ca şi instrumentele din bilanţ. Astfel, un swap pe rata dobânzii, în cadrul căruia o instituţie primeşte o rata a dobânzii variabila şi plăteşte o rata a dobânzii fixa, va fi tratat ca fiind echivalent cu o poziţie lungă pe un instrument pe rata a dobânzii variabila cu scadenţa egala cu perioada până la următoarea data de fixare a ratei dobânzii şi o poziţie scurta pe un instrument pe rata a dobânzii fixa cu aceeaşi scadenta ca şi swap-ul însuşi.

8.Cu aprobarea Băncii Naţionale a României, instituţiile pot sa compenseze integral toate poziţiile pe instrumente financiare derivate vizate de pct. 4-7, care îndeplinesc cel puţin următoarele condiţii:

(i)poziţiile au aceeaşi valoare şi sunt exprimate în aceeaşi moneda;

(îi) rata de referinţa (pentru poziţiile pe rata variabila) sau cuponul (pentru poziţiile pe rata fixa) are valoare apropiată;

(iii)următoarea data de refixare a ratei sau, pentru poziţiile pe cupon fix, scadenta reziduala corespunde următoarelor limite:

–mai puţin de o luna: aceeaşi zi;

–între o luna şi un an: în cadrul a 7 zile;

–peste un an: în cadrul a 30 de zile.

9.O instituţie, în cazul în care transfera titlurile sau drepturile garantate referitoare la proprietatea titularilor într-un acord repo sau în cazul în care da cu împrumut titlurile în cadrul unei operaţiuni de dare de titluri cu împrumut va include titlurile respective în calculul cerinței sale de capital, conform acestei anexe, cu condiţia ca astfel de titluri sa îndeplinească criteriile prevăzute la art. 2 pct. 6 lit. a).

10.Poziţiile pe unităţi în organismele de plasament colectiv vor fi supuse cerinţelor de capital din Normele Băncii Naţionale a României nr. 12/2003 privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit, şi nu cerinţelor pentru acoperirea riscului de poziţie conform acestei anexe.

Riscuri generale şi specifice

11.Riscul de poziţie pe un titlu de creanta sau de capital tranzactionat (sau instrument financiar derivat pe un titlu de creanta ori de capital) va fi împărţit în doua componente în vederea calculării cerinței de capital pentru acoperirea acestuia. Prima componenta va fi cea de risc specific - acesta este riscul de modificare a preţului instrumentului în cauza datorită factorilor legaţi de emitentul acestuia sau, în cazul unui instrument financiar derivat, de emitentul instrumentului suport. A doua componenta va acoperi riscul general - acesta este riscul de modificare a preţului instrumentului datorită unei modificări în nivelul ratelor dobânzii (în cazul unui titlu de creanta tranzactionat sau al unui instrument financiar derivat pe un titlu de creanta, tranzactionat) sau unei fluctuatii generale a pieţei titlurilor de capital care nu este legată de nici un atribut specific titlurilor individuale (în cazul unui titlu de capital sau al unui instrument financiar derivat pe un titlu de capital).

TITLURI DE CREANTA TRANZACŢIONATE

12.Instituţia va clasifica poziţiile sale nete corespunzător monedei în care acestea sunt exprimate şi va calcula cerinţa de capital pentru acoperirea riscului general şi a celui specific, separat pentru fiecare valuta individuală.

Riscul specific

13.Instituţia va atribui poziţiile sale nete, calculate conform pct. 1, categoriilor corespunzătoare din tabelul nr. 1 pe baza scadentelor lor reziduale şi, în continuare, le va inmulti cu ponderile indicate. Instituţia va insuma poziţiile sale ponderate (indiferent dacă acestea sunt lungi sau scurte) în vederea calculării cerinței de capital pentru acoperirea riscului specific.

Tabelul nr. 1

Riscul general

a)Pe baza scadentei

14.Procedura de calcul al cerinţelor de capital pentru acoperirea riscului general implica doua etape de baza. În prima etapa toate poziţiile vor fi ponderate corespunzător scadentei (potrivit explicatiilor de la pct. 15) în vederea calculării cerinței de capital necesare pentru acoperirea acestora. În a doua etapa cerinţele de capital pot fi reduse în cazul în care o poziţie ponderată este deţinută în paralel cu o poziţie ponderată de semn opus, în cadrul aceleiaşi benzi de scadenta. Reducerea cerinței de capital va fi, de asemenea, permisă în cazul în care poziţiile ponderate de semn opus se încadrează în benzi de scadenta diferite, nivelul reducerii putând depinde atât de faptul ca cele doua poziţii aparţin sau nu aceleiaşi zone, cat şi de zonele particulare de care aparţin. Exista în total 3 zone (grupe de benzi de scadenta).

15.Instituţia va încadra poziţiile sale nete în benzile de scadenta corespunzătoare din col. 2 sau, după caz, col. 3 a tabelului nr. 2. Instituţia va realiza acest lucru pe baza scadentei reziduale, în cazul instrumentelor pe rata fixa, şi pe baza perioadei rămase până la următoarea refixare a ratei dobânzii, în cazul instrumentelor la care rata dobânzii este refixata înainte de scadenta finala. Instituţia va face, de asemenea, distincţie între titlurile de creanta cu un cupon de 3% sau mai mult şi cele cu un cupon de mai puţin de 3% şi, în consecinţa, le va aloca în col. 2 sau col. 3 a tabelului nr. 2. În continuare, instituţia le va inmulti pe fiecare dintre ele cu ponderea aferentă benzii de scadenta în cauza din col. 4 a tabelului nr. 2.

16.Instituţia va calcula în continuare suma poziţiilor lungi ponderate şi, separat, suma poziţiilor scurte ponderate în fiecare dintre benzile de scadenta. Partea care corespunde de la cele doua sume amintite, într-o bandă de scadenta data, va reprezenta poziţia ponderată pusă în corespondenta în acea banda, în timp ce poziţia lungă reziduala sau poziţia scurta reziduala va reprezenta poziţia ponderată nepusa în corespondenta în aceeaşi banda. În continuare se va calcula totalul poziţiilor ponderate puse în corespondenta în toate benzile.

17.Pentru benzile incluse în fiecare dintre zonele din tabelul nr. 2, instituţia va calcula totalurile poziţiilor lungi ponderate, nepuse în corespondenta, în vederea determinării poziţiei lungi ponderate, nepusa în corespondenta pentru fiecare zona. În mod similar, totalurile aferente poziţiilor scurte ponderate nepuse în corespondenta, de la fiecare banda dintr-o anumită zona, vor fi insumate în vederea determinării poziţiei scurte ponderate nepuse în corespondenta, pentru acea zonă. Partea aferentă poziţiei lungi ponderate, nepusa în corespondenta pentru o zona data, care este pusă în corespondenta cu poziţia scurta ponderată, nepusa în corespondenta pentru aceeaşi zona, va reprezenta poziţia ponderată pusă în corespondenta pentru zona respectiva. Partea rămasă a poziţiei lungi ponderate, nepusa în corespondenta, sau a poziţiei scurte ponderate, nepusa în corespondenta pentru o zona care nu a putut fi astfel pusă în corespondenta, va reprezenta poziţia ponderată nepusa în corespondenta pentru zona respectiva.

Tabelul nr. 2

┌──────────────┬───────────────────────────────┬───────────────┬──────────────┐

│ │ Banda de scadenta │ │ Modificarea │

│ Zona ├───────────────┬───────────────┤ Ponderea │ presupusa a │

│ │ Cupon de 3% │ Cupon de mai │ (în %) │ratei dobânzii│

│ │ sau mai mult │ puţin de 3% │ │ (în %) │

├──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────────┤

│ (1) │ (2) │ (3) │ (4) │ (5) │

├──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────────┤

│ │ 0 ≤ 1 luna │ 0 ≤ 1 luna │ 0,00 │ - │

│ │ > 1 ≤ 3 luni │ > 1 ≤ 3 luni │ 0,20 │ 1,00 │

│ Unu │ > 3 ≤ 6 luni │ > 3 ≤ 6 luni │ 0,40 │ 1,00 │

│ │ > 6 ≤ 12 luni │ > 6 ≤ 12 luni │ 0,70 │ 1,00 │

├──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────────┤

│ │ 1 ≤ 2 ani │> 1,0 ≤ 1,9 ani│ 1,25 │ 0,90 │

│ Doi │ > 2 ≤ 3 ani │> 1,9 ≤ 2,8 ani│ 1,75 │ 0,80 │

│ │ > 3 ≤ 4 ani │> 2,8 ≤ 3,6 ani│ 2,25 │ 0,75 │

├──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────────┤

│ │ 4 ≤ 5 ani │> 3,6 ≤ 4,3 ani│ 2,75 │ 0,75 │

│ │ > 5 ≤ 7 ani │> 4,3 ≤ 5,7 ani│ 3,25 │ 0,70 │

│ Trei │ > 7 ≤ 10 ani │> 5,7 ≤ 7,3 ani│ 3,75 │ 0,65 │

│ │ >10 ≤ 15 luni │> 7,3 ≤ 9,3 ani│ 4,50 │ 0,60 │

│ │>15 ≤ 20 de ani│>9,3 ≤ 10,6 ani│ 5,25 │ 0,60 │

│ │ > 20 ani │>10,6 ≤12,0 ani│ 6,00 │ 0,60 │

│ │ │>12,6 ≤20,0 ani│ 8,00 │ 0,60 │

│ │ │ > 20 de ani │ 12,50 │ 0,60 │

└──────────────┴───────────────┴───────────────┴───────────────┴──────────────┘

18.În continuare va fi determinata suma aferentă poziţiei lungi (scurte) ponderate, nepusa în corespondenta din zona unu, care este pusă în corespondenta cu poziţia scurta (lungă) ponderată, nepusa în corespondenta din zona doi. Aceasta va fi utilizata la pct. 22 sub denumirea de poziţie ponderată pusă în corespondenta între zonele unu şi doi. În continuare va fi aplicată aceeaşi procedura părţii rămase din poziţia ponderată nepusa în corespondenta din zona doi şi poziţia ponderată nepusa în corespondenta din zona trei, în vederea calculării poziţiei ponderate puse în corespondenta între zonele doi şi trei.

19.La alegerea sa, instituţia poate inversa ordinea în cadrul pct. 18, astfel încât sa calculeze poziţia ponderată pusă în corespondenta între zonele doi şi trei înainte sa calculeze poziţia ponderată pusă în corespondenta între zonele unu şi doi.

20.În continuare, în vederea determinării poziţiei ponderate puse în corespondenta între zonele unu şi trei, soldul poziţiei ponderate nepuse în corespondenta din zona unu va fi pus în corespondenta cu cel din zona trei, rămas după ce zona trei a fost pusă în corespondenta cu zona doi.

21.Poziţiile reziduale, rezultate în urma parcurgerii celor trei proceduri separate de calcul de punere în corespondenta prevăzute la pct. 18, 19 şi 20, vor fi insumate.

22.Cerinţa de capital a instituţiei va fi calculată prin însumarea următoarelor elemente:

a)10% din suma poziţiilor ponderate puse în corespondenta în toate benzile de scadenta; b) 40% din poziţia ponderată pusă în corespondenta din zona unu; c) 30% din poziţia ponderată pusă în corespondenta din zona doi; d) 30% din poziţia ponderată pusă în corespondenta din zona trei; e) 40% din poziţia ponderată pusă în corespondenta între zonele unu şi doi şi între zonele doi şi trei (a se vedea pct. 18); f) 150% din poziţia ponderată pusă în corespondenta între zonele unu şi trei; g) 100% din poziţiile ponderate reziduale nepuse în corespondenta.

b)Pe baza duratei

23.Instituţiile vor putea sa utilizeze în vederea calculării cerinței de capital pentru acoperirea riscului general, aferent titlurilor de creanta tranzacţionate, în locul sistemului stabilit la pct. 14-22, un sistem care reflecta durata, cu condiţia ca instituţia sa îl utilizeze în mod coerent.

24.Corespunzător unui asemenea sistem, instituţia va lua valoarea de piaţa a fiecărui titlu de creanta cu rata fixa şi va calcula randamentul la scadenta al acestuia, care este rata de actualizare implicita pentru titlul respectiv. În cazul instrumentelor cu rata variabila, instituţia va lua valoarea de piaţa a fiecărui instrument şi va calcula randamentul pornind de la ipoteza ca principalul este scadent la următoarea data de refixare a ratei dobânzii.

25.În continuare, instituţia va calcula durata modificată pentru fiecare titlu de creanta pe baza următoarei formule:

durata (D)

Durata modificată = ---------------,

(1+r)

în care:

m tC(t)

f2Σ ----------

t=1 (1 + r)^t

D = -----------------,

m C(t)

Σ ----------

t=1 (1 + r)^t

în care:

r = randamentul la scadenta (a se vedea pct. 24);

C(t) = plata la momentul t;

m = scadenta totală (a se vedea pct. 24).

26.În continuare, instituţia va inregistra fiecare titlu de creanta în zona corespunzătoare din tabelul nr. 3. Instituţia va realiza acest lucru pe baza duratei modificate pentru fiecare instrument.

Tabelul nr. 3

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Zona Durata modificată Dobânda presupusa

(în ani) (modificare, în %)

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

(1)(2) (3)

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Unu > 0 ≤ 1,0 1,0

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Doi > 1,0 ≤ 3,6 0,85

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Trei > 3,6 0,7

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

27.În continuare, instituţia va calcula poziţia ponderată pe baza duratei, pentru fiecare instrument, prin înmulţirea valorii sale de piaţa cu durata sa modificată şi cu modificarea presupusa a ratei dobânzii aferente unui instrument căruia îi corespunde respectiva durata modificată (a se vedea col. 3 din tabelul nr. 3).

28.Instituţia va determina poziţiile sale lungi ponderate pe baza duratei, precum şi poziţiile sale scurte ponderate pe baza duratei, în cadrul fiecărei zone. Suma rezultată din punerea în corespondenta, în fiecare zona, a poziţiilor lungi ponderate pe baza duratei cu poziţiile scurte ponderate pe baza duratei va reprezenta poziţia ponderată pe baza duratei, pusă în corespondenta pentru zona respectiva.

29.În continuare, instituţia va calcula pentru fiecare zona poziţiile ponderate pe baza duratei nepuse în corespondenta. Apoi va urma procedurile stabilite la pct. 18-21, pentru poziţiile ponderate nepuse în corespondenta.

În continuare, va fi calculată cerinţa de capital a instituţiei ca suma a următoarelor elemente:

a)2% din poziţia ponderată pe baza duratei, pusă în corespondenta pentru fiecare zona; b) 40% din poziţiile ponderate pe baza duratei, puse în corespondenta între zonele unu şi doi şi între zonele doi şi trei; c) 150% din poziţia ponderată pe baza duratei, pusă în corespondenta între zonele unu şi trei; d) 100% din poziţiile reziduale ponderate pe baza duratei, nepuse în corespondenta.

TITLURI DE CAPITAL

30.Instituţia va calcula suma poziţiilor sale nete lungi şi suma poziţiilor sale nete scurte în conformitate cu pct. 1. Totalul celor două sume va reprezenta poziţia bruta totală a instituţiei. Diferenţa dintre cele doua sume va reprezenta poziţia neta totală.

Riscul specific

31.Pentru a calcula cerinţa de capital pentru acoperirea riscului specific, instituţia va inmulti poziţia sa bruta totală cu 4%.

Riscul general

32.Pentru a calcula cerinţa de capital pentru acoperirea riscului general, o instituţie va inmulti poziţia sa neta totală cu 8%.

Contracte futures pe indici bursieri

33.Contractele futures pe indici bursieri, echivalentele delta ale optiunilor pe contractele futures pe indici bursieri şi ale optiunilor pe indici bursieri vor fi denumite în continuare contracte futures pe indici bursieri.

34.Un contract futures pe indici bursieri va fi tratat ca şi un titlu de capital individual. Totuşi, riscul specific faţă de acest titlu de capital individual va putea fi ignorat dacă respectivul contract futures pe indici bursieri este tranzactionat pe o bursa şi, în opinia Băncii Naţionale a României, reprezintă un indice cu o diversificare larga.

ANGAJAMENTE PE PRELUARE FERMA (UNDERWRITING)

35.În cazul angajamentelor de preluare ferma de titluri de creanta şi de capital, instituţia va putea sa folosească procedura ce urmează pentru calculul cerinţelor de capital. În primul rând, aceasta va calcula poziţiile nete prin deducerea poziţiilor aferente angajamentelor de preluare ferma care sunt subscrise sau subangajate de către terţe părţi, pe baza unor înţelegeri formale; în al doilea rând, instituţia va reduce poziţiile nete cu următorii factori de reducere:

–până la ziua lucrătoare 0, inclusiv: 100%

–ziua lucrătoare 1: 90%

–zilele lucrătoare 2 şi 3: 75%

–ziua lucrătoare 4: 50%

–ziua lucrătoare 5: 25%

–după ziua lucrătoare 5: 0%.

Ziua lucrătoare 0 va fi ziua lucrătoare în care instituţia devine necondiţionat angajata în acceptarea unei cantităţi cunoscute de titluri la un preţ acceptat.

În al treilea rând, instituţia va calcula cerinţele sale de capital folosind poziţiile reduse aferente angajamentelor de preluare ferma. Instituţia va deţine capital suficient pentru acoperirea riscului de pierdere care exista între momentul angajamentului iniţial şi ziua lucrătoare 1.

Anexa III

RISCUL DE DECONTARE ŞI CONTRAPARTIDA

RISCUL DE DECONTARE/LIVRARE

1.În cazul tranzacţiilor în care titlurile de creanta, titlurile de capital şi mărfurile (excluzând acordurile repo şi reverse repo şi operaţiunile de dare şi luare de titluri/ mărfuri cu împrumut) nu sunt decontate după data de livrare scadenta (tranzacţii nedecontate), o instituţie trebuie să calculeze diferenţa de preţ la care aceasta este expusă. Aceasta este diferenţa dintre preţul de decontare agreat pentru titlul de creanta, titlul de capital sau marfa în cauza şi valoarea de piaţa curenta, atunci când diferenţa poate implica o pierdere pentru instituţie. În scopul calculării cerinței de capital, aceasta diferenţa trebuie înmulţită cu factorul corespunzător din col. A a tabelului următor:

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Numărul de zile lucrătoare Coloana A

după data scadenta a decontării (%)

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

5-15 8

16-30 50

31-45 75

46 sau mai mult 100

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

RISCUL DE CONTRAPARTIDA

Tranzacţii incomplete

2.1.O instituţie va trebui să deţină capital împotriva riscului de contrapartida dacă:

(i)aceasta a plătit pentru titluri/mărfuri înainte de a le primi sau a livrat titluri/mărfuri înainte de a primi plata aferentă;

şi

(îi) în cazul tranzacţiilor transfrontaliere, a trecut o zi sau mai mult de când aceasta a efectuat plata ori livrarea.

2.2.Cerinţa de capital va fi 8% din valoarea titlurilor/mărfurilor sau a sumei datorate instituţiei, înmulţită cu ponderea de risc aplicabilă contrapartidei relevante.

Acorduri repo şi reverse repo, operaţiuni de dare sau luare de titluri/mărfuri cu împrumut

3.1.În cazul acordurilor repo şi al operaţiunilor de dare de titluri/mărfuri cu împrumut, desfăşurate pe baza titlurilor/mărfurilor care sunt incluse în trading book, instituţia va calcula diferenţa dintre valoarea de piaţa a titlurilor/mărfurilor şi valoarea luată cu împrumut de către instituţie sau valoarea de piaţa a colateralului, atunci când acea diferenţa este pozitiva. În cazul acordurilor reverse repo şi al operaţiunilor de luare de titluri/mărfuri cu împrumut, instituţia va calcula diferenţa dintre valoarea pe care instituţia a dat-o cu împrumut sau valoarea de piaţa a colateralului şi valoarea de piaţa a titlurilor/mărfurilor pe care aceasta le-a primit, atunci când acea diferenţa este pozitiva.

În cazul operaţiunilor de luare de titluri/mărfuri cu împrumut, instituţiile vor putea sa nu includă suma aferentă colateralului în exces la calculul de mai sus, dacă suma aferentă colateralului în exces este garantată astfel încât exista asigurarea ca, în orice situaţie, instituţiei îi va fi returnat colateralul în exces, în cazul incapacităţii de plată a contrapartidei sale.

Dobânda calculată şi neajunsă la scadenta va fi inclusă în calculul valorii de piaţa a sumelor date/luate cu împrumut şi a colateralului.

3.2.Cerinţa de capital va fi de 8% din valoarea obţinută conform pct. 3.1, înmulţită cu ponderea de risc aplicabilă contrapartidei relevante.

Instrumente financiare derivate tranzacţionate pe OTC

4.Pentru a calcula cerinţele de capital pentru instrumentele financiare derivate, tranzacţionate pe OTC, instituţiile vor aplica prevederile anexei nr. II din Normele Băncii Naţionale a României nr. 12/2003. Ponderile de risc ce vor fi aplicate contrapartidelor relevante vor fi determinate în conformitate cu art. 2 pct. 9 din prezentele norme.

ALTE RISCURI

5.Cerinţele de capital privind solvabilitatea instituţiilor de credit, din cadrul Normelor Băncii Naţionale a României nr. 12/2003, vor fi aplicate acelor expuneri (taxe, comisioane, dobânda, dividende şi marje care corespund contractelor futures sau optiunilor, tranzacţionate pe bursa) care nu sunt acoperite de prezenta anexa sau de anexa nr. II şi care sunt legate direct de elementele incluse în trading book.

Ponderile de risc ce vor fi aplicate contrapartidelor relevante vor fi determinate în conformitate cu art. 2 pct. 9.

Anexa IV

RISCUL VALUTAR

1.Dacă suma dintre poziţia sa neta totală pe valuta şi poziţia sa neta pe aur, calculată în concordanta cu procedura stabilită mai jos, depăşeşte 2% din totalul fondurilor sale proprii, instituţia va inmulti suma dintre poziţia sa neta totală pe valuta şi poziţia sa neta pe aur cu 8% pentru a-şi calcula cerinţa de fonduri proprii care să acopere riscul valutar.

2.Va fi folosit un calcul în doua etape.

3.1.În primul rând, va fi calculată poziţia deschisă neta a instituţiei pe fiecare valuta (inclusiv moneda de raportare) şi pe aur. Aceasta poziţie va consta din suma următoarelor elemente (pozitive ori negative):

–poziţia spot neta (respectiv toate elementele de activ din care se scad elementele reprezentând datorii, inclusiv dobânda calculată şi neajunsă la scadenta, pe valuta în cauza sau, pentru aur, poziţia neta spot pe aur);

–poziţia forward neta (respectiv toate sumele de primit din care se scad sumele de plătit în cadrul tranzacţiilor forward pe valuta şi pe aur, inclusiv futures pe valuta şi pe aur şi principalul aferent swap-urilor pe valuta care nu se reflecta în poziţia spot);

–garanţii irevocabile (şi instrumente similare) care în mod sigur vor fi utilizate şi, probabil, nu vor putea fi recuperate;

–venituri/cheltuieli viitoare nete care nu sunt încă angajate, dar sunt deja acoperite în întregime (pot fi incluse aici, la discretia instituţiei raportoare şi cu acordul prealabil al Băncii Naţionale a României, venituri/cheltuieli viitoare nete care nu au fost încă înregistrate în contabilitate, dar sunt deja acoperite în întregime prin tranzacţii forward pe valuta). O asemenea opţiune trebuie exercitată în mod coerent;

–echivalentul delta net (sau calculat în funcţie de delta) al totalului portofoliului de optiuni pe valuta şi pe aur;

–valoarea de piaţa a altor optiuni (altele decât cele pe valuta şi aur);

–orice poziţii pe care o instituţie le-a luat în mod deliberat pentru a se acoperi împotriva efectului advers al cursului de schimb asupra indicatorului de capital (capital ratio) pot fi excluse de la calculul poziţiei valutare deschise nete. Asemenea poziţii trebuie să fie de natura netranzactionabila sau structurală, iar excluderea acestora, precum şi orice variatie a condiţiilor privind excluderea lor vor necesita acordul Băncii Naţionale a României. Acelaşi tratament, supus aceloraşi condiţii ca şi cele de mai sus, poate fi aplicat poziţiilor reprezentând elemente care sunt deja deduse la calculul fondurilor proprii.

3.2.Instituţiile vor putea sa utilizeze, cu aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale a României, valoarea actualizată neta când se calculează poziţia deschisă neta pe fiecare valuta şi pe aur.

4.În al doilea rând, poziţiile lungi şi scurte nete pe fiecare dintre valute, altele decât moneda de raportare, precum şi poziţiile lungi sau scurte nete pe aur vor fi transformate în moneda de raportare la cele mai răspândite cursuri de schimb la vedere (spot) ale pieţei. Pentru devizele pentru care Banca Naţionala a României calculează şi comunică cursurile de schimb se vor folosi cotatiile anunţate în ziua respectiva. Aceste poziţii vor fi, în continuare, adunate separat pentru a forma totalul poziţiilor nete scurte şi, respectiv, totalul poziţiilor nete lungi. Cel mai mare dintre aceste doua totaluri va reprezenta poziţia valutară neta totală a instituţiei.

5.Pentru scopurile aplicării prezentei anexe, instituţiile pot utiliza procedurile alternative prevăzute la pct. 6 şi 7.

6.Instituţiile vor putea sa menţină, cu aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale a României, cerinţe de capital pentru acoperirea poziţiilor pe valute strâns corelate, mai mici decât cele care ar rezultă din aplicarea pct. 1-4. Doua valute sunt considerate ca fiind strâns corelate numai dacă înregistrarea, în următoarele 10 zile lucrătoare, a unei pierderi din poziţii egale şi opuse pe astfel de valute calculată pe baza ratelor de schimb zilnice pe ultimii 3 ani sau 5 ani - de 4% sau mai puţin din valoarea respectivei poziţii puse în corespondenta (exprimată în moneda de raportare) are o probabilitate de cel puţin 99%, atunci când se foloseşte o perioadă de observare de 3 ani, sau de cel puţin 95%, când se foloseşte o perioadă de 5 ani. Cerinţa de fonduri proprii pentru poziţia pusă în corespondenta pe doua valute strâns corelate va fi de 4%, înmulţită cu valoarea poziţiei puse în corespondenta. Cerinţa de capital pentru poziţiile pe valutele strâns corelate, nepuse în corespondenta, precum şi pentru toate poziţiile pe alte valute va fi de 8% de inmultit cu cea mai mare dintre suma poziţiilor nete scurte şi suma poziţiilor nete lungi pe valutele respective, după eliminarea poziţiilor pe valutele strâns corelate, puse în corespondenta.

7.Instituţiile vor putea ca, în cadrul oricărei metode descrise la pct. 1-6, pe care instituţia o aplica, sa elimine poziţiile pe orice valuta care face obiectul unui acord interguvernamental, obligatoriu din punct de vedere legal, de limitare a variaţiei acesteia faţă de alte valute prevăzute de acordul respectiv. Instituţiile îşi vor calcula poziţiile puse în corespondenta pe asemenea valute şi le vor supune unei cerinţe de capital care să nu fie mai mica de jumătate din variatia maxima permisă, stabilită în respectivul acord interguvernamental, aferentă valutelor în cauza. Poziţiile nepuse în corespondenta pe respectivele valute vor fi tratate în acelaşi mod şi ca celelalte valute.

8.Poziţiile nete pe valute compozite pot fi separate pe valutele componente în funcţie de cotele în vigoare.

Anexa V

EXPUNERI MARI

1.Instituţiile la care se face referire la art. 4 pct. 2 vor monitoriza şi vor controla expunerile lor faţă de clienţi individuali şi grupuri de clienţi, reprezentând un singur debitor, asa cum este definit în Normele Băncii Naţionale a României nr. 12/2003.

2.Expunerile faţă de clienţii individuali, care rezultă din trading book, vor fi calculate prin însumarea elementelor cuprinse la subpunctele (i), (îi) şi (iii) de mai jos:

(i)excedentul - atunci când este pozitiv - al poziţiilor lungi faţă de poziţiile scurte ale unei instituţii pe toate instrumentele financiare emise de clientul în cauza (poziţia neta pe fiecare dintre diferitele instrumente calculandu-se conform metodelor prevăzute în anexa nr. II);

(îi) în cazul angajamentelor de preluare ferma de titluri de creanta sau de capital, expunerea instituţiei va fi reprezentată de expunerea sa neta (care este calculată prin deducerea acelor poziţii rezultate din angajamente de preluare ferma care sunt subscrise sau subangajate de terţe părţi pe baza unei înţelegeri formale) redusă cu factorii stabiliţi la pct. 35 din anexa nr. II.

Instituţiile vor realiza un sistem de monitorizare şi control al expunerilor rezultate din angajamente de preluare ferma în perioada dintre momentul angajamentului iniţial şi ziua lucrătoare 1, ţinând cont de natura riscurilor intalnite pe pieţele în cauza;

(iii)expunerile faţă de clientul în cauza, rezultate din tranzacţii, acorduri şi contracte la care se face referire în anexa nr. III şi care sunt calculate în maniera descrisă în prezenta anexa, fără aplicarea ponderilor pentru riscul de contrapartida.

3.Expunerile din trading book faţă de grupurile de clienţi reprezentând un singur debitor vor fi în continuare calculate prin însumarea expunerilor faţă de clienţii individuali dintr-un astfel de grup, calculate conform pct. 2.

4.Expunerile totale faţă de clienţi individuali sau grupuri de clienţi reprezentând un singur debitor vor fi calculate prin însumarea expunerilor care rezultă din trading book şi a expunerilor care rezultă din afară trading book-ului, ţinând cont de art. 9 pct. 5-7 din Normele Băncii Naţionale a României nr. 12/2003.

5.Expunerile totale ale instituţiei faţă de clienţii individuali şi grupurile de clienţi reprezentând un singur debitor, calculate în conformitate cu pct. 4, vor fi raportate în conformitate cu cerinţele de raportare privind expunerile mari prevăzute în cadrul Normelor Băncii Naţionale a României nr. 12/2003.

6.Suma expunerilor faţă de clienţii individuali şi grupurile de clienţi reprezentând un singur debitor va fi limitată în conformitate cu art. 9 din Normele Băncii Naţionale a României nr. 12/2003.

7.Activele reprezentând creanţe şi alte expuneri în instrumente financiare faţă de societăţi de investiţii din Uniunea Europeană, societăţi de investiţii recunoscute din terţe tari, case de compensare recunoscute şi burse recunoscute vor fi supuse aceluiaşi tratament acordat creanţelor şi expunerilor faţă de instituţiile de credit prin art. 9 pct. 6 lit. b) pct. 1 şi 2 din Normele Băncii Naţionale a României nr. 12/2003.

Anexa VI

RISCUL DE MARFA

1.Fiecare poziţie pe mărfuri sau pe instrumente financiare derivate pe mărfuri va fi exprimată în unităţi de măsura standard. Preţul spot pe fiecare marfa va fi exprimat în moneda de raportare.

2.Pentru scopul calculării riscului de piaţa, poziţiile pe aur sau pe instrumente financiare derivate pe aur vor fi considerate ca fiind supuse riscului valutar şi vor fi tratate potrivit prevederilor anexei nr. IV sau anexei nr. VII, după caz.

3.Instituţiile pot exclude de la calcularea riscului de marfa poziţiile care sunt în adevăratul sens finanţări de stocuri, doar pentru scopurile prezentei anexe.

4.Riscul de rata a dobânzii şi cel valutar, care nu sunt acoperite de prevederile acestei anexe, vor fi incluse la calcularea riscului general pentru titlurile de creanta tranzacţionate şi la calcularea riscului valutar.

5.În cazul în care poziţia scurta devine scadenta înaintea poziţiei lungi, instituţiile vor lua măsuri împotriva riscului unei lipse de lichiditati care poate exista în unele pieţe.

6.Pentru scopul pct. 19, excedentul poziţiilor lungi (scurte) al unei instituţii faţă de poziţiile sale scurte (lungi), pe aceeaşi marfa şi pe instrumente financiare derivate identice pe aceeaşi marfa (contractele futures, opţiunile şi warrant-urile pe aceeaşi marfa), reprezintă poziţia sa neta pe marfa respectiva. Poziţiile pe instrumente financiare derivate pot fi tratate, asa cum este prevăzut la pct. 8, 9 şi 10, ca poziţii pe marfa suport.

7.Instituţiile pot considera următoarele poziţii ca poziţii pe aceeaşi marfa:

–poziţii pe diferite subcategorii de mărfuri în cazurile în care subcategoriile sunt livrabile una contra celeilalte; şi

–poziţii pe mărfuri similare, dacă acestea au caracteristici apropiate, putând fi substituite (fungibile), şi dacă poate fi stabilită o corelatie minima de 0,9 între fluctuatiile de preţ, pe durata a minimum un an.

Instrumente speciale

8.Contractele futures pe mărfuri şi angajamentele forward de a cumpara sau de a vinde mărfuri individuale vor fi încorporate în sistemul de cuantificare ca valori notionale exprimate în unităţi de măsura standard şi le va fi atribuită o scadenta în funcţie de data expirării. În cazul unui contract futures tranzactionat pe bursa, va putea fi luată în considerare, ca cerinţa de capital, marja cerută de bursa, dacă marja respectiva este cel puţin egala cu cerinţa de capital pentru un contract futures care ar rezultă dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilită în cuprinsul acestei anexe sau folosind modelele interne descrise în anexa nr. VII. Instituţiile vor trebui sa dispună de capacitatea de a realiza în orice moment verificarea echivalentei dintre asemenea cerinţe de marja şi cerinţele de capital calculate conform celorlalte metode prevăzute în prezentele norme. Verificarea efectivă a echivalentei menţionate se va realiza cel puţin la datele pentru care se întocmesc raportarile.

9.Swap-urile pe mărfuri, în care o parte a tranzacţiei este un preţ fixat, iar cealaltă este preţul de piaţa curent, vor fi încorporate în abordarea pe benzi de scadenta ca o serie de poziţii egale cu valoarea notionala a contractului, o poziţie corespunzând fiecărei plati aferente swap-ului, şi vor fi încadrate în benzile de scadenta stabilite în tabelul de la pct. 13. Poziţiile sunt poziţii lungi dacă instituţia plăteşte un preţ fix şi primeşte un preţ variabil şi sunt poziţii scurte dacă instituţia primeşte un preţ fix şi plăteşte un preţ variabil.

În cazul swap-urilor pe mărfuri în care tranzacţiile aferente sunt în mărfuri diferite, acestea vor fi raportate în benzile de scadenta relevante pentru abordarea pe benzi de scadenta.

10.Pentru scopurile acestei anexe, opţiunile pe mărfuri sau pe instrumentele financiare derivate pe mărfuri vor fi tratate ca şi cum ar fi poziţii egale în valoare cu suma aferentă instrumentului suport la care se referă opţiunea, înmulţită cu valoarea delta aferentă. Poziţiile astfel obţinute pot fi compensate cu orice poziţii de semn opus pe mărfuri suport sau pe instrumente financiare derivate pe mărfuri, identice. Valoarea delta utilizata va fi cea a bursei în cauza sau, în cazul în care nu este disponibilă, precum şi în cazul optiunilor tranzacţionate pe OTC, cea calculată de instituţia însăşi, sub rezerva ca aceasta utilizează un model de tip standard (Cox, Ross, Rubinstein sau Black-Scholes) sau un model comparabil şi echivalent bazat pe ipoteze suficient de prudente; în acest din urmă caz instituţia va notifica Banca Naţionala a României cu privire la modelul ales, Banca Naţionala a României urmând a decide cu privire la utilizarea acestuia.

Totodată instituţiile vor deţine suficient capital pentru acoperirea cerinţelor aferente riscurilor caracteristice optiunilor, altele decât riscul delta. În scopul determinării cerinţelor de capital menţionate, instituţiile vor putea utiliza metoda delta-plus prevăzută în anexa nr. VIII.

În cazul unei optiuni scrise pe mărfuri, tranzactionata pe bursa, va putea fi luată în considerare, ca cerinţa de capital, marja cerută de bursa, dacă marja respectiva este cel puţin egala cu cerinţa de capital pentru o opţiune care ar rezultă dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilită în cuprinsul prezentei anexe sau din aplicarea metodei modelelor interne descrise în anexa nr. VII. Instituţiile vor trebui sa dispună de capacitatea de a realiza în orice moment verificarea echivalentei dintre asemenea cerinţe de marja şi cerinţele de capital calculate conform celorlalte metode prevăzute în prezentele norme. Verificarea efectivă a echivalentei menţionate se va realiza cel puţin la datele pentru care se întocmesc raportarile. Cerinţa pentru o opţiune pe mărfuri cumpărată, tranzactionata pe bursa sau pe OTC, poate fi aceeaşi ca cea pentru marfa suport, dar fără să depăşească valoarea de piaţa a opţiunii. Cerinţa pentru o opţiune scrisă, tranzactionata pe OTC, va fi stabilită în funcţie de marfa suport a acesteia.

11.Warrant-urile referitoare la mărfuri vor fi tratate în acelaşi mod ca şi opţiunile pe mărfuri, conform pct. 10.

12.O instituţie, în cazul în care transfera mărfurile sau drepturile garantate referitoare la proprietatea mărfurilor, în cadrul unui acord repo, sau în cazul în care da mărfurile cu împrumut, în cadrul unui acord de dare de mărfuri cu împrumut, va include asemenea mărfuri la calculul cerinței sale de capital, conform acestei anexe.

a)Abordarea pe benzi de scadenta (a se vedea exemplul din anexa nr. IX lit. C)

13.Instituţia va utiliza un tabel cu benzi de scadenta, separat pentru fiecare marfa, conform urmatorului tabel. Toate poziţiile pe acea marfa şi toate poziţiile care sunt considerate ca fiind poziţii pe aceeaşi marfa, conform pct. 7, vor fi încadrate în benzile de scadenta corespunzătoare.

Stocurile fizice vor fi încadrate pe prima banda de scadenta.

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Banda de scadenta Rata spread

%

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

(1)(2)

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

0 ≤ 1 luna 1,50

> 1 ≤ 3 luni 1,50

> 3 ≤ 6 luni 1,50

> 6 ≤ 12 luni 1,50

> 1 ≤ 2 ani 1,50

> 2 ≤ 3 ani 1,50

> 3 ani 1,50

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

14.Poziţiile pe aceeaşi marfa sau care sunt considerate conform pct. 7 ca fiind poziţii pe aceeaşi marfa pot fi compensate şi li se pot atribui benzi de scadenta corespunzătoare pe baza neta pentru:

–poziţiile pe contracte care au scadenta în aceeaşi dată; şi

–poziţiile pe contracte care înregistrează unul faţă de celălalt o diferenţa de scadenta de 10 zile, dacă contractele sunt tranzacţionate pe pieţe care au date de livrare zilnice.

15.Instituţia va calcula în acest caz suma poziţiilor lungi şi suma poziţiilor scurte în fiecare banda de scadenta. Suma poziţiilor lungi (scurte) puse în corespondenta cu poziţiile scurte (lungi) într-o anumită banda de scadenta va reprezenta poziţia pusă în corespondenta în acea banda de scadenta, în timp ce poziţia reziduala lungă sau scurta va reprezenta poziţia nepusa în corespondenta pentru aceeaşi banda.

16.Acea parte a poziţiei lungi (scurte), nepusa în corespondenta în cadrul unei anumite benzi de scadenta, care este pusă în corespondenta cu poziţia scurta (lungă), nepusa în corespondenta în cadrul unei benzi de scadenta ulterioare, va reprezenta poziţia pusă în corespondenta între doua benzi de scadenta. Acea parte a poziţiei lungi sau scurte nepusa în corespondenta, care nu poate fi astfel pusă în corespondenta, va reprezenta poziţia nepusa în corespondenta între doua benzi de scadenta.

17.Cerinţa de capital a instituţiei pentru fiecare marfa va fi calculată, pe baza benzilor de scadenta relevante, ca suma a următoarelor:

(i)suma poziţiilor lungi şi scurte puse în corespondenta, înmulţită cu rata spread corespunzătoare asa cum este indicat în a doua coloana a tabelului de la pct. 13, pentru fiecare banda de scadenta, şi înmulţită cu preţul spot al mărfii;

(îi) poziţia pusă în corespondenta între doua benzi de scadenta, înmulţită, pentru fiecare banda de scadenta în care o poziţie nepusa în corespondenta este reportata, cu 0,6% (rata carry) şi cu preţul spot al mărfii;

(iii)poziţiile reziduale nepuse în corespondenta, înmulţite cu 15% (rata outright) şi cu preţul spot al mărfii.

18.Cerinţa de capital totală a instituţiei pentru riscul de marfa va fi calculată ca suma a cerinţelor de capital calculate pentru fiecare marfa, conform pct. 17.

b)Abordarea simplificata

19.În scopul calculării cerinţelor de capital pentru riscul de marfa, instituţiile pot opta pentru abordarea simplificata. Cerinţa de capital a instituţiei pentru fiecare marfa va fi calculată ca suma a:

(i)15% din poziţia neta, lungă sau scurta, înmulţită cu preţul spot al mărfii;

(îi) 3% din poziţia bruta, lungă plus scurta, înmulţită cu preţul spot al mărfii;

20.Cerinţa de capital totală a instituţiei pentru riscul de marfa va fi calculată ca suma a cerinţelor de capital calculate pentru fiecare marfa, conform pct. 19.

Anexa VII

MODELE INTERNE

1.Instituţiile vor putea, în condiţiile stabilite în aceasta anexa, sa calculeze cerinţele de capital pentru riscul de poziţie, riscul valutar şi/sau riscul de marfa prin utilizarea propriilor modele interne de management al riscului, în loc de utilizarea metodelor descrise în anexele nr. II, IV şi VI, sau a unei combinatii între acestea. În fiecare caz va fi necesară recunoaşterea prealabilă din partea Băncii Naţionale a României în ceea ce priveşte utilizarea modelelor pentru scopurile supravegherii capitalului.

2.Recunoaşterea va fi acordată numai dacă, în opinia Băncii Naţionale a României, sistemul de management al riscului deţinut de către instituţie este solid din punct de vedere conceptual şi este implementat cu profesionalism şi dacă, în mod particular, următoarele standarde calitative sunt îndeplinite:

(i)modelul intern de cuantificare a riscului face parte integrantă din procesul instituţiei de management zilnic al riscului şi serveşte ca baza pentru raportarea către managementul superior al instituţiei a expunerilor la risc;

(îi) instituţia are o unitate de control al riscului care este independenta de unităţile care desfăşoară activităţi de tranzactionare şi care raportează direct managementului superior. Unitatea respectiva trebuie să fie responsabilă pentru proiectarea şi implementarea sistemului instituţiei de management al riscului. Aceasta va produce şi va analiza rapoarte zilnice asupra rezultatelor modelului de cuantificare a riscului şi asupra măsurilor adecvate care trebuie luate, exprimate ca limite de tranzactionare;

(iii)consiliul de administraţie al instituţiei şi managementul superior sunt implicate în mod activ în procesul de control al riscului, iar rapoartele zilnice realizate de către unitatea de control al riscului sunt revazute de către un nivel al managementului cu un nivel de autoritate suficient pentru a impune atât diminuarea poziţiilor luate de către cei care tranzactioneaza în mod individual, cat şi diminuarea expunerii totale la risc a instituţiei;

(iv)instituţia are personal suficient de numeros şi de calificat în utilizarea modelelor sofisticate în domeniile tranzactionarii, controlului riscului, auditului şi al back-office-ului;

(v)instituţia a stabilit proceduri pentru monitorizarea şi asigurarea respectării setului de documente care stabilesc politicile şi procedurile de control interne privind funcţionarea generală a sistemului de cuantificare a riscului;

(vi)modelele instituţiei au un istoric care dovedeşte acuratetea rezonabila în cuantificarea riscului;

(vii)instituţia derulează în mod frecvent un program riguros de stress-testing (simulare de criza), iar aceste rezultate sunt revazute de către managementul superior şi se reflecta în politicile şi în limitele pe care acesta le stabileşte;

(viii)instituţia trebuie să desfăşoare, ca parte componenta a procesului periodic de audit intern, o revizuire independenta a sistemului sau de cuantificare a riscului. Aceasta revizuire trebuie să includă atât activităţile unităţii care desfăşoară activităţi de tranzactionare, cat şi activităţile unităţii independente de control al riscului. Cel puţin o dată pe an instituţia trebuie să desfăşoare o revizuire a procesului general de management al riscului. Revizuirea trebuie să aibă în vedere:

–caracterul adecvat al documentaţiei sistemului şi procesului de management al riscului, precum şi organizarea unităţii de control al riscului;

–integrarea rezultatelor cuantificării riscului de piaţa în cadrul managementului zilnic al riscului şi integritatea sistemului de informare a managementului;

–procesul pe care instituţia îl utilizează pentru aprobarea modelelor de evaluare a riscului şi pentru aprobarea sistemelor de evaluare care sunt folosite de către personalul din front- şi back-office;

–întinderea riscurilor de piaţa surprinse de către modelul de cuantificare a riscului şi validitatea oricăror schimbări semnificative în cadrul procesului de cuantificare a riscului;

–acuratetea şi caracterul complet al datelor aferente poziţiilor, exactitatea şi pertinenta în ceea ce priveşte volatilitatea şi ipotezele de corelatie şi exactitatea calculelor de evaluare şi de senzitivitate la risc;

–procesul de verificare pe care instituţia îl utilizează la evaluarea coerentei, actualitatii şi fiabilitatii datelor-sursa folosite pentru rularea modelelor interne, inclusiv independenta unor asemenea surse; şi

–procesul de verificare pe care instituţia îl utilizează la evaluarea procesului de backtesting, care este derulat cu scopul de a evalua acuratetea modelului.

3.Instituţia va monitoriza acuratetea şi eficacitatea modelului sau prin derularea unui proces de back-testing. Acest proces trebuie să furnizeze o comparatie, pentru fiecare zi lucrătoare, între nivelul valorii la risc (value-atrisk) pe o zi, obţinut în urma aplicării modelului folosit de instituţie pe baza poziţiilor portofoliului de la sfârşitul zilei, şi nivelul variaţiei pe o zi a valorii portofoliului, constatat la sfârşitul următoarei zile lucrătoare. Banca Naţionala a României va examina capacitatea instituţiei de a efectua back-testing-ul, atât în ceea ce priveşte schimbările actuale în valoarea portofoliului, cat şi în ceea ce priveşte schimbările ipotetice. Efectuarea back-testing-ului în ceea ce priveşte schimbările ipotetice în valoarea portofoliului se bazează pe o comparatie între valoarea portofoliului la sfârşitul zilei şi, presupunand poziţii neschimbate, valoarea portofoliului la sfârşitul zilei următoare. În cazul în care Banca Naţionala a României considera ca procesul de back-testing al unei instituţii prezintă deficiente, instituţia respectiva trebuie să ia măsuri adecvate pentru îmbunătăţirea acestui proces.

4.În scopul calculării cerinţelor de capital pentru riscul specific aferent poziţiilor pe titluri de capital şi pe titluri de creanta tranzacţionate, instituţiile pot utiliza, cu aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale a României, un model intern dacă, în plus faţă de respectarea condiţiilor din cuprinsul acestei anexe, modelul:

–explica istoricul variaţiei de preţ în cadrul portofoliului;

–surprinde concentrarea ca volum şi schimbările de compoziţie a portofoliului;

–este robust în cazul unui mediu advers;

–este validat prin back-testing care vizează evaluarea faptului dacă riscul specific este surprins cu acuratete. În cazul în care procesul de back-testing este realizat pe bază de subportofolii relevante, subportofoliile respective trebuie alese într-o maniera coerenta.

5.Instituţiile care utilizează modele interne ce nu sunt recunoscute conform pct. 4 vor fi supuse unei cerinţe de capital separate pentru riscul specific, calculată conform anexei nr. II.

6.Pentru scopul pct. 10 subpunctul (îi), rezultatele aferente calculelor proprii ale instituţiilor vor fi înmulţite cu un factor de multiplicare de cel puţin 3.

7.Factorul de multiplicare va fi majorat cu un factor complementar între 0 şi 1, potrivit urmatorului tabel, în funcţie de numărul de depăşiri puse în evidenta de către back-testing, pentru ultimele 250 de zile lucrătoare. Instituţiile vor calcula depasirile într-un mod coerent, pe baza back-testing-ului, fie în ceea ce priveşte schimbările actuale în valoarea portofoliului, fie în ceea ce priveşte schimbările ipotetice. O depasire reprezintă o schimbare de o zi în valoarea portofoliului care depăşeşte cuantificarea valorii la risc aferente zilei respective, generata de modelul instituţiei. Pentru scopul determinării factorului complementar, numărul de depăşiri va fi evaluat cel puţin trimestrial.

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Numărul de depăşiri Factorul complementar

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Mai puţine de 5 0,00

5 0,40

6 0,50

7 0,65

8 0,75

9 0,85

10 sau mai multe 1,00

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

În cazuri individuale şi în cazuri datorate unor situaţii excepţionale Banca Naţionala a României va acorda derogare de la cerinţa de a majoră factorul de multiplicare cu factorul complementar corespunzător tabelului de mai sus numai în condiţiile în care instituţia demonstreaza în mod convingator ca asemenea majorare este nejustificată şi ca modelul este în esenta solid.

Dacă se înregistrează depăşiri numeroase, indicând astfel ca modelul nu este suficient de exact, Banca Naţionala a României va revoca recunoaşterea modelului sau va impune măsuri adecvate pentru a asigura îmbunătăţirea cu promptitudine a modelului.

Pentru a permite Băncii Naţionale a României să monitorizeze pe baza continua corectitudinea factorului complementar, instituţiile vor notifica acesteia cu promptitudine, în orice caz nu mai târziu de 5 zile lucrătoare, depasirile care rezultă din back-testing şi care, conform tabelului de mai sus, ar implica o creştere a factorului complementar.

8.Dacă modelul instituţiei este recunoscut de către Banca Naţionala a României, în conformitate cu pct. 4, în scopul calculării cerinţelor de capital pentru acoperirea riscului specific instituţia va majoră cerinţa sa de capital calculată conform pct. 6, 7 şi 10 prin majorarea nivelurilor valorii la risc a subportofoliilor de poziţii pe titluri de capital şi pe titluri de creanta care conţin risc specific. Instituţiile sunt obligate sa identifice a priori structura subportofoliilor lor şi sa nu o modifice fără acordul Băncii Naţionale a României.

9.Banca Naţionala a României va acorda derogare de la cerinţa de majorare prevăzută la pct. 8 numai dacă instituţia demonstreaza ca, în conformitate cu standardele internaţionale recunoscute, modelul sau surprinde, de asemenea, cu acuratete riscul de eveniment şi cel de neplata pentru poziţiile sale pe titluri de capital şi pe titluri de creanta tranzacţionate.

10.Fiecare instituţie trebuie să îndeplinească cerinţa de capital exprimată ca cea mai mare dintre:

(i)nivelul valorii la risc aferent zilei precedente, cuantificat conform parametrilor specificati în prezenta anexa;

(îi) media nivelurilor zilnice ale valorii la risc din ultimele 60 de zile lucrătoare, înmulţită cu factorul menţionat la pct. 6, ajustata cu factorul menţionat la pct. 7.

11.Modul de calcul al valorii la risc va fi supus următoarelor standarde minime:

(i)calcularea valorii la risc cel puţin zilnic;

(îi) un interval de încredere unilateral de 99%;

(iii)o perioadă de deţinere echivalenta cu 10 zile;

(iv)o perioadă efectivă de observare de cel puţin un an, cu excepţia cazului în care se justifica o perioadă de observare mai scurta datorită unei majorări subite şi semnificative a volatilitatii preţurilor;

(v)actualizarea trimestriala a datelor.

12.Modelul va trebui sa surprinda cu acuratete toate riscurile de preţ, cu caracter material, ale poziţiilor pe optiuni sau pe instrumente similare acestora, iar orice alte riscuri care nu sunt surprinse de către model vor trebui să fie acoperite în mod adecvat de fondurile proprii.

13.Modelul de cuantificare a riscului va surprinde un număr suficient de factori de risc, în funcţie de nivelul activităţii instituţiei pe pieţele respective. Vor fi respectate cel puţin următoarele prevederi:

(i)pentru riscul de rata a dobânzii sistemul de cuantificare a riscului va incorpora un set de factori de risc corespunzător ratelor dobânzii pe fiecare valuta în care instituţia înregistrează poziţii senzitive la rata dobânzii, în bilanţ şi în afară bilanţului. Instituţia va modela curbele de randament folosind una dintre abordarile general acceptate. Pentru expunerile cu caracter material la riscul de rata a dobânzii în valute şi în pieţe importante, curba de randament va fi divizata în minimum 6 benzi de scadenta pentru a surprinde variatiile volatilitatii ratelor de-a lungul curbei de randament. Sistemul de cuantificare a riscului trebuie, de asemenea, sa surprinda riscul fluctuatiilor, care nu sunt perfect corelate, dintre diferitele curbe de randament;

(îi) pentru riscul valutar sistemul de cuantificare a riscului va incorpora factorii de risc corespunzatori aurului şi valutelor individuale în care sunt denominate poziţiile instituţiei;

(iii)pentru riscul legat de titluri de capital sistemul de cuantificare a riscului va utiliza un factor de risc separat, cel puţin pentru fiecare dintre pieţele de titluri de capital în care instituţia deţine poziţii semnificative;

(iv)pentru riscul de marfa sistemul de cuantificare a riscului va utiliza un factor de risc separat, cel puţin pentru fiecare marfa în care instituţia deţine poziţii semnificative. Sistemul de cuantificare a riscului trebuie, de asemenea, sa surprinda riscul legat de fluctuatiile, care nu sunt perfect corelate, între mărfuri similare dar nu identice, precum şi expunerea la modificările preţurilor forward aparuta ca urmare a decalajului scadentelor. De asemenea, acesta va tine cont de caracteristicile pieţei, mai ales datele de livrare şi libertatea de manevra a operatorilor în ceea ce priveşte închiderea poziţiilor.

14.Instituţiile vor putea sa utilizeze corelatii empirice în cadrul şi de-a lungul categoriilor de risc în cazul în care, în opinia Băncii Naţionale a României, sistemul de cuantificare a corelatiilor al instituţiei este solid şi implementat cu profesionalism.

Anexa VIII

METODA DELTA - PLUS

În scopul determinării cerinţelor pentru riscul general aferent optiunilor, suplimentar cerinţelor de capital legate de riscul delta, se vor calcula cerinţe de capital pentru riscurile gama şi vega. În acest sens, instituţiile vor cuantifica valorile gama (care măsoară variatia lui delta în raport cu variatia valorii instrumentului-suport) şi, respectiv, vega (care măsoară variatia preţului unei optiuni în raport cu variatia volatilitatii), separat, pentru fiecare poziţie pe optiuni.

Cerinţele de capital vor fi calculate astfel (a se vedea şi exemplul din anexa nr. IX, lit. B):

(i)pentru fiecare opţiune va fi calculat riscul gama (impactul gama) astfel:

Riscul gama = 1/2 x Gama x (VS)^2,

în care:

VS = variatia instrumentului-suport al opţiunii;

(îi) VS va fi calculată după cum urmează:

–pentru optiuni pe titluri de capital şi indici bursieri, VS va fi egala cu 8% din valoarea de piaţa a instrumentului-suport;

–pentru optiuni pe mărfuri, VS va fi egala cu 15% din valoarea de piaţa a instrumentului-suport;

–pentru optiuni pe valute şi aur, VS va fi egala cu 8% din valoarea de piaţa a instrumentului-suport. În cazul unei optiuni pe valute strâns corelate, VS va fi de 4%;

–pentru optiuni pe rata dobânzii:

–în cazul în care instrumentul-suport este un titlu de creanta, VS va fi egala cu valoarea de piaţa a instrumentului-suport x ponderea (corespunzător col. 4 din tabelul nr. 2 de la pct. 17 din anexa nr. II);

–în cazul în care instrumentul-suport este rata dobânzii, VS va fi egala cu modificarea presupusa a ratei dobânzii (corespunzător col. 5 din tabelul nr. 2 de la pct. 17 din anexa nr. II);

(iii)pentru scopul efectuării acestui calcul, următoarele poziţii vor fi tratate ca fiind pe acelaşi instrument-suport:

–în cazul ratelor dobânzii: poziţiile din cadrul fiecărei benzi de scadenta prevăzute în tabelul nr. 2 de la pct. 17 din anexa nr. II (poziţiile vor fi încadrate în tabele separate pentru fiecare valuta);

–în cazul titlurilor de capital şi al indicilor bursieri: poziţiile din cadrul fiecărei pieţe naţionale;

–în cazul valutelor şi al aurului: poziţiile aferente fiecărei perechi de valute şi aurului;

–în cazul mărfurilor: poziţiile pe fiecare marfa definită conform pct. 7 din anexa nr. VI;

(iv)fiecare opţiune pe acelaşi instrument-suport va avea un impact gama pozitiv sau negativ. Aceste impacturi gama individuale vor fi insumate, rezultând pentru fiecare instrument-suport un impact gama net pozitiv sau negativ. Numai acele impacturi gama nete negative vor fi incluse la calculul cerinţelor de capital);

(v)cerinţa de capital totală pentru riscul gama va fi reprezentată de suma valorilor absolute ale impacturilor gama nete negative;

(vi)riscul vega va fi calculat astfel:

Riscul vega = Vega x (variatia relativă a volatilitatii),

în care: variatia relativă a volatilitatii este, pentru toate categoriile de risc, 25% din volatilitatea presupusa (implicita) a opţiunii;

(vii)cerinţa totală de capital pentru riscul vega va fi suma valorilor absolute ale cerinţelor individuale de capital care au fost calculate pentru riscul vega.

Anexa IX

EXEMPLE DE CALCUL

A. Exemplu privind calcularea cerinței de capital pentru riscul general aferent instrumentelor pe rata dobânzii prin utilizarea abordarii pe benzi de scadenta

1.O instituţie deţine următoarele poziţii:

–obligaţiune (bond) a carei valoare de piaţa este de 13,33 milioane EUR, cu o scadenta reziduala de 8 ani şi cupon de 8%;

–titlu de stat a cărui valoare de piaţa este de 75 milioane EUR, cu o scadenta reziduala de doua luni şi cupon de 7%;

–swap pe rata dobânzii 1) , în valoare de 150 milioane EUR, la care banca primeşte o rata a dobânzii variabila şi plăteşte o rata fixa, a carei data de refixare următoare este după 9 luni, iar scadenta reziduala a swap-ului este de 8 ani;

–poziţie lungă pe un contract futures pe rata dobânzii*1), în valoare de 50 milioane EUR, a carei data de livrare este după 6 luni, iar scadenta reziduala a instrumentului-suport, respectiv titlul de stat, este de 3,5 ani.

*1) Poziţia trebuie raportată ca valoare de piaţa a poziţiei notionale-suport. În funcţie de rata curenta a dobânzii, valoarea de piaţa a fiecăruia dintre cele doua segmente ale swap-ului [respectiv, o obligaţiune cu rata fixa (bond) cu scadenţa reziduala de 8 ani şi o obligaţiune cu rata variabila (floater) cu scadenţa reziduala de 9 luni] poate fi mai mare sau mai mica decât valoarea notionala. Pentru simplificare, exemplul presupune ca rata curenta a dobânzii este identică cu cea pe care se bazează swap-ul.

2.Tabelul nr. 1 prezintă modul în care aceste poziţii sunt încadrate în benzi de scadenta şi sunt ponderate corespunzător ponderilor din tabelul nr. 2 de la pct. 17 din anexa nr. II. După ponderarea poziţiilor vor fi parcurse următoarele etape de calcul:

a)se calculează cerinţa de capital aferentă poziţiilor ponderate puse în corespondenta în toate benzile de scadenta - în cazul de faţa numai pentru banda de scadenta 7-10 ani: poziţia pusă în corespondenta în aceasta banda de scadenta este 0,5 (cea mai mica dintre valoarea absolută a poziţiilor ponderate lungi insumate şi valoarea absolută a poziţiilor ponderate scurte insumate, din cadrul aceleiaşi benzi de scadenta) care conduce la o cerinţa de capital de 10% x 0,5 = 0,05 = 50.000 EUR [conform pct. 22 lit. a) din anexa nr. II]. Poziţia scurta neta rămasă este de -5,125;

b)se calculează cerinţa de capital din cadrul fiecărei zone: întrucât numai în zona unu exista mai mult de o poziţie, cerinţa de capital de acest tip poate fi calculată numai pentru aceasta zona. În acest scop, poziţia pusă în corespondenta este determinata ca fiind egala cu 0,2 (cea mai mica dintre valoarea absolută a poziţiilor ponderate lungi insumate şi valoarea absolută a poziţiilor ponderate scurte insumate din cadrul aceleiaşi zone). Cerinţa de capital aferentă zonei unu este de 40% x 0,2 = 0,08 = 80.000 EUR [conform pct. 22 lit. b) din anexa nr. II]. Poziţia lungă neta rămasă în zona unu este de +1,00;

c)se calculează cerinţa de capital aferenta poziţiei ponderate puse în corespondenta între zonele adiacente: după calcularea poziţiei nete din zona unu, poziţiile rămase sunt următoarele: zona unu +1,00, zona doi +1,125, zona trei -5,125. Poziţia pusă în corespondenta între zonele doi şi trei este 1,125 (cea mai mica dintre valorile absolute ale poziţiilor lungi şi scurte aferente zonelor adiacente). Cerinţa de capital în acest caz este de 40% x 1,125 = 0,45 = 450.000 EUR [conform pct. 22 lit. e) din anexa nr. II];

d)se calculează cerinţa de capital aferentă poziţiei ponderate puse în corespondenta între zonele unu şi trei: poziţiile rămase în zonele unu şi trei sunt +1,00 (poziţie lungă) şi, respectiv, -4,00 (poziţie scurta). Cerinţa de capital aferentă poziţiei ponderate puse în corespondenta între zonele unu şi trei este de 150% x 1,00 = 1,5 = 1.500.000 EUR [conform pct. 22 lit. f) din anexa nr. II];

e)poziţia ponderată reziduala nepusa în corespondenta este 3,00, ceea ce conduce la o cerinţa de capital de 3.000.000 EUR [conform pct. 22 lit. g) din anexa nr. II].

Font 9

Tabelul nr. 1

(milioane EUR)

3.Cerinţa totală de capital în acest exemplu este data de suma următoarelor:

–Cerinţa de capital [pct. 22 lit. a) din anexa nr. II] 50.000 EUR

–Cerinţa de capital [pct. 22 lit. b) din anexa nr. II] 80.000 EUR

–Cerinţa de capital [pct. 22 lit. e) din anexa nr. II] 450.000 EUR

–Cerinţa de capital [pct. 22 lit. f) din anexa nr. II] 1.500.000 EUR

–Cerinţa de capital [pct. 22 lit. g) din anexa nr. II] 3.000.000 EUR

TOTAL: 5.080.000 EUR

B. Exemplu de calcul al cerinţelor de capital prin utilizarea metodei delta-plus

1.Presupunem ca o instituţie are o opţiune short call de tip european (opţiune care poate fi exercitată numai la data expirării) pe marfa, cu un preţ de exerciţiu de 490 şi o valoare de piaţa a instrumentului-suport, la 12 luni de la data expirării opţiunii, egala cu 500; o rata de dobânda fără risc (risk-free) de 8% pe an şi volatilitatea de 20%. Valoarea delta curenta pentru aceasta poziţie este, corespunzător formulei Black-Scholes, de -0,721 (ceea ce înseamnă ca preţul opţiunii variaza cu -0,721 dacă preţul instrumentului-suport variaza cu 1). Valoarea gama este, corespunzător formulei menţionate, de -0,0034 (ceea ce înseamnă ca valoarea delta variaza cu -0,0034, respectiv de la -0,721 la -0,7244, dacă preţul instrumentului-suport variaza cu 1). Valoarea curenta a opţiunii este de 65,48.

2.Într-o primă etapa se va multiplica valoarea de piaţa a mărfii cu valoarea absolută a lui delta.

500 x 0,721 = 360,5

În continuare, poziţia ponderată în funcţie de delta (echivalentul delta) va fi inclusă în calculul descris în cadrul anexei nr. VI. În cazul în care instituţia utilizează abordarea pe benzi de scadenta şi nu mai exista alte poziţii, în vederea calculării cerinței de capital pentru riscul delta poziţia ponderată în funcţie de delta va fi multiplicata cu 0,15.

360,5 x 0,15 = 54,075

3.Următoarele etape prezintă modalitatea de calcul al cerinţelor de capital corespunzător metodei delta-plus:

a)cerinţa de capital pentru riscul gama va fi calculată în conformitate cu formula prevăzută la pct. (i) din anexa nr. VIII.

1/2 x 0,0034 x (500 x 0,15)^2 = 9,5625;

b)în continuare va fi calculată cerinţa de capital pentru riscul vega. Volatilitatea curenta presupusa (implicita) este de 20%. Întrucât, pentru o opţiune short call, o creştere a volatilitatii conduce la risc de pierdere, volatilitatea trebuie majorată cu o valoare relativă de 25%. Astfel, în cazul acestui exemplu, cerinţa de capital pentru riscul vega va fi calculată pe baza unei modificări a volatilitatii de 5 puncte procentuale, calculată după cum urmează: volatilitatea curenta presupusa (implicita) x 25% sau 20% x 25% = 5%. Conform formulei Black-Scholes utilizate în acest exemplu, valoarea vega este egala cu 168. Astfel, o creştere în volatilitate de 1% (0,01) conduce la o creştere cu 1,68 a valorii opţiunii. În mod corespunzător, o creştere a volatilitatii de 5% conduce la o creştere a valorii opţiunii cu

5 x 1,68 = 8,4,

care reprezintă cerinţa de capital pentru riscul vega.

C. Exemplu privind calculul cerinței de capital pentru riscul de marfa prin utilizarea abordarii pe benzi de scadenta:

Se presupune ca toate poziţiile sunt pe aceeaşi marfa şi sunt exprimate în moneda de raportare (ROL).

┌──────────────┬───────────────────────┬──────┬───────────────────────┬──────┐

│ Banda de │ Poziţia │ Rata │ Calcularea cerinței │Rezul-│

│ scadenta │ │spread│ de capital │ tat │

├──────────────┼───────────────────────┼──────┼───────────────────────┼──────┤

│ 0 ≤ 1 luna │ │ 1,5% │ │ │

├──────────────┼───────────────────────┼──────┼───────────────────────┼──────┤

│> 1 ≤ 3 luni │ │ 1,5% │ │ │

├──────────────┼───────────────────────┼──────┼───────────────────────┼──────┤

│> 3 ≤ 6 luni │Poziţie lungă 800 ROL │ 1,5% │800 poziţie lungă + 800│ │

│ │ │ │poziţie scurta (poziţie│ │

│ │ │ │pusă în corespondenta) │ 24 │

│ │ │ │x 1,5% = │ │

│ │Poziţie scurta 1000 ROL│ │200 poziţie scurta re- │ │

│ │ │ │portata în banda de │ │

│ │ │ │scadenta > 1 ≤ 2 ani │ │

│ │ │ │cerinţa de capital: │ │

│ │ │ │200 x 2 x 0,6% = │ 2,4 │

├──────────────┼───────────────────────┼──────┼───────────────────────┼──────┤

│> 6 ≤ 12 luni │ │ 1,5% │ │ │

├──────────────┼───────────────────────┼──────┼───────────────────────┼──────┤

│> 1 ≤ 2 ani │Poziţie lungă 600 ROL │ 1,5% │200 poziţie lungă + 200│ │

│ │ │ │poziţie scurta (poziţie│ │

│ │ │ │pusă în corespondenta) │ 6 │

│ │ │ │x 1,5% = │ │

│ │ │ │400 poziţie scurta re- │ │

│ │ │ │portata în banda de │ │

│ │ │ │scadenta > 3 ani │ │

│ │ │ │cerinţa de capital: │ │

│ │ │ │400 x 2 x 0,6% = │ 4,8 │

├──────────────┼───────────────────────┼──────┼───────────────────────┼──────┤

│> 2 ≤ 3 ani │ │ 1,5% │ │ │

├──────────────┼───────────────────────┼──────┼───────────────────────┼──────┤

│ > 3 ani │Poziţie lungă 600 ROL │ 1,5% │400 poziţie lungă + 400│ │

│ │ │ │poziţie scurta (poziţie│ │

│ │ │ │pusă în corespondenta) │ 12 │

│ │ │ │x 1,5% = │ │

│ │ │ │poziţie neta: 200 │ │

│ │ │ │cerinţa de capital: │ │

│ │ │ │200 x 15% = │ 30 │

├──────────────┼───────────────────────┼──────┼───────────────────────┼──────┤

│ │ │ │Cerinţa totală de │ │

│ │ │ │capital │ 79,2 │

└──────────────┴───────────────────────┴──────┴───────────────────────┴──────┘