Decizie nr. 96 din 15 februarie 2005

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecator

Aspazia Cojocaru - judecator

Constantin Doldur - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Kozsokar Gabor - judecator

Petre Ninosu - judecator

Ion Predescu - judecator

Serban Viorel Stanoiu - judecator

Aurelia Popa - procuror

Claudia Margareta Nita - magistrat-asistent

Pe rol se afla solutionarea excepţiei de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autorităţii judecătorești, ale art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, ale art. 10 alin. 3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002, ale art. 7 alin. (3) din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2003 nr. 632/2002, precum şi ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003. Excepţia a fost ridicata de Marian-Gigel Alexandru, Maria Axinte, Paul Vizireanu, Cristian Nicolae, Traian Fucigiu, Victor Grigoras, Gheorghe Popovici, Severin Ciulei, Vasile Sarbu, Daniela Bocaneala, Mirela-Lacramioara Floristeanu (Dordea), Aurelia Dandu, Doina Barbu, Viorica Bratilescu, Niculina Masli, Carmen-Luminita Carjan, Mihaela Gheorghe, Cristian Grigorovici, Dumitrita Scriosteanu, Mariana Sandu, Paul Dutu, Ionel Scutelnicu, Luminita Niculache, Iuliana-Magdalena Olteanu, Laura Subtirelu (Danilov), Marina Cretu (Ranga), Ana-Maria Casian-Mauna, Liviu Ticofschi, Ana Danaila, Valeria Munteanu, Stanca Maranu, Monica Amihulesei (Tarna), Roxana Masli, Ionel Matei, Doru Caragea, Paul-Augustin Pocora, Gheorghe Calcan, Mariana Iatan, Pauna Bucur, Danel-Cristinel Sarau, Constantin Balaban, Marioara Parlog, Alexandrina Jijileanu, Georgeta Busila, Viorica Lungu, Mineta Baleanu, Elena Bibu, Elena Neacsu, Doina Nichifor, Vasilica Mocanu, Stefania Roibu, Camelia Zorila, Geanina Toader (Mihailov), Marinela Pescarus, Valeria Andrecencu, Teodor Borisov, Calin Marian Matei, Eugen Morozov, Diana Luminita Pisica, Andrei Iordan, Carmen Daniela Andrei, Aurica Alexe, Elena Ivana Stefanescu, Adrian Domniteanu, Vasilica Ros, Lucia Lica, Monica Florentina Giol, Claudiu Rapeanu, Elena Vlad, Vasile Grosu, Vasile Babu, Alecu Andreescu, Marlena Calin, Traian Poenaru, Dumitru Uzun, Valentin Pavel, Luminita Poenaru, Monica Bumbac, Madalina Teodorescu, Mihaela Vlad Serbu, Tanase Bajdechi, Cornel Boldeanu, Laurentiu Bratosin, Ioan Otel, Andrei Nicolae, Vasile Draghici, Dumitru Rotaru, Nicolae Visteanu, Laura Tutunaru, Cristian Deliorga, Antigona Arapasu, Adina Florea, Paul Ardeleanu, Laura Belu, Oana Blendea, Mioara Fried, Grigore Gill Julien, Simona Moanga, Zafer Sadic, Corina Scaeteanu, Marius Tuca, Manuela Vutcovici, Elena Grecu, Elena Chitu, Teodora Petrescu, Beatrice Sisman, Alina Vasilescu, Silviu Ciocoiu, Ioana Negrus, Constantin Micu, Ioana Tene, Claudiu Lazar, Marian Sintion, Nicoleta Bulgaru, Gigi Valentin Stefan, Raluca Ceausu, Anca Resmelita, Dan Timofte, Constantin Andreias, Antoaneta Ardeleanu, Vasile Balaican, Lizeta Defta, Cornelia Dumitrescu, Florentina Diana Ilicea, Valentina Martin, Sorin Constantinescu, Codruta Draguselea, Adrian Postelnicescu, Nicoleta Rhfir, Florina Vramulet, Mihaela Mergeane, Cristina Constantinescu, Matei Dragomir, Ioan Amariei, Stefan Balanescu, Ileana Mocioaca, Damian Mitea, Teodora Zamfir, Ion Stoica, Ioan Vasiliu, Catalina Condrut, Constantin Epure, Florin Plopeanu, Ioan Imbrea, Ioan Balu, Zarafina Puiu, Aniela Paraschiv, Aurel Ciorobea, Dantes Marcovici, Dumitru Vasile, Nela Sinca, Marius Trandaf, Octavia Toader, Maria Caragea, Constantin Pindichi, Monica Mihai, Victoria Fratila, Mariana Popescu, Maria Valsan, Corina Dobre, Antoaneta Macovei, Emilia Tataru, Cecilia Groparu, Violeta Bak, Adriana Caranfil, Nicoleta Ichim, Nicoleta Dulgheru, Alina Riza, Rodica Vartanesian, Liliana Condulimazi, Chirita Grosu, Camelia Rodica Mototolea, Livioara Caracoi, Aurelia Lupu, Florica Luminita Manea, Valentina State, Nicolae Ionescu, Cristina Ciurea, Ecaterina Ilie, Ecaterina Tudoroiu, Ecaterina Papagheorghe, Mihaela Girtu, Ofelia Ene, Petruta Grasu, Lucica Jipa, Maria Valcu, Lavinia Trandafir, Mariana Dragos, Carmen Apostu, Lucia Stoica, Nicolae Neagu, Mariana Ciubotaru, Alexandra Gheorghe, Roxana Neagu, Felicia Gheorghe, Viorica Halibei, Craita Alupoaie, Daniela Barbosu, Carmen Mirie, Doina Barbu, Georgeta Radu, Emilia Nedelcu, Ana Gologan, Alexandru Blaga, Dumitru Banica, Carmen Ionescu, Mihail Becut, Dan Chiujdea, Mihaela Cozmaciuc, Vlad Enache, Mircea Ene, Elena Petrescu, Dana Marin, Iuliana Bendeac, Laurentiu Deloreanu, Luana Deloreanu (Firoiu), Tudorita Chirila, Mihai Hondor, Mihai Betelie, Segiu Gabura, Mirela Tanase, Mugur Alexandru Tanasescu, Gabriela Usurelu, Carmen Damian, Ana Dana Manuela, Magdalena Militaru, Elena Stan, Lucian Buta, Adriana Irina Arhire, Roxana Budulan, Marcel Nechita, Ana Maria Tranca, Doina David, Dana Ursu, Florina Dobre, Cristian Vasilescu, Nicoleta Prisada, Anca Flitan, Maria Vasilescu, Elena Panait, Magda Goanta, Cristina Rus, Mariana Mincu, Mihaela Gheorghe, Oana Mangrau şi Constanta Berbec în dosarele nr. 2.825/2004 şi nr. 2.844/2004 ale Tribunalului Tulcea, în Dosarul nr. 1.824/2004 al Tribunalului Constanta - Sectia civila şi în Dosarul nr. 8.273/LM/2004 al Tribunalului Bucureşti - Sectia a VIII-a conflicte de muncă şi litigii de muncă.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal indeplinita.

Curtea, având în vedere ca excepţiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 608D/2004, 678D/2004, 764D/2004 şi 771D/2004 au continut identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexarii dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 771D/2004, 764D/2004 şi 678D/2004 la Dosarul nr. 608D/2004, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public arata ca dispozitiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, Curtea retinand prin Deciziile nr. 503 din 16 noiembrie 2004 şi nr. 547 din 7 decembrie 2004 ca acestea nu contravin normelor constitutionale invocate şi în prezenta cauza. În consecinţa, solicita menţinerea acestei jurisprudente şi respingerea excepţiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:

Prin Incheierile din 20 octombrie 2004, 10 noiembrie 2004 şi 22 noiembrie 2004, pronuntate în dosarele nr. 2.825/2004, 2.844/2004, 1.824/2004 şi 8.273/LM/2004, Tribunalul Tulcea, Tribunalul Constanta - Sectia civila şi Tribunalul Bucureşti - Sectia a VIII-a conflicte de muncă şi litigii de muncă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autorităţii judecătorești, ale art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002, ale art. 7 alin. (3) din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2003 nr. 632/2002, precum şi ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003. Excepţia a fost ridicata de Marian-Gigel Alexandru şi altii în cauze având ca obiect plata primei de concediu.

În motivarea excepţiei, având un continut similar, autorii acesteia sustin ca prin textele de lege criticate a fost suspendat, în mod succesiv şi "fără nici o justificare", exercitiul dreptului legal la prima de concediu, acordat potrivit dispoziţiilor din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din autorităţile judecătorești. În opinia autorilor excepţiei, "prin plata concediului de odihnă se înţelege indemnizatia de concediu plus prima de vacanta. În cel mai rau caz, dacă prima de vacanta nu s-ar include în concediul de odihnă platit, s-ar regasi în alte situaţii specifice" prevăzute de art. 41 alin. (2) din Constitutie. Se arata ca "pe calea ordonantei de urgenta nu se poate aduce atingere unor drepturi constitutionale", intrucat "legiuitorul român constituţional a optat pentru institutia restrangerii drepturilor sau libertatilor, şi nu pentru posibilitatea suspendarii acestora". Se considera ca "suspendarea aplicarii legii prin care se recunoaste un drept echivaleaza cu restrangerea exercitiului acelui drept" şi, în consecinţa, textele de lege atacate contravin prevederilor art. 53 din Constitutie, intrucat acestea determina o restrangere a exercitiului unui drept legal, fără a exista însă nici una dintre situaţiile justificative prevăzute în norma constituţională invocata. În plus, în dosarele nr. 608D/2004, 764D/2004 şi 771D/2004, se solicita ca, "în baza principiului egalitatii în drepturi", să se aiba în vedere "ca salarizarea personalului din autoritatea judecătorească se intemeiaza pe raporturi de autoritate, nu pe principii contractuale", ceea ce creeaza "o inechitate faţă de personalul contractual al societatilor comerciale care în baza negocierii beneficiaza de asemenea prime de vacante, precum şi de primele reglementate de Codul fiscal".

Tribunalul Tulcea, Tribunalul Constanta - Sectia civila şi Tribunalul Bucureşti - Sectia a VIII-a conflicte de muncă şi litigii de muncă apreciaza ca excepţia de neconstitutionalitate este intemeiata. În esenta, se arata ca prin suspendarea succesiva a dreptului la prima de concediu, dispusa atât prin art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001, cat şi prin celelalte texte normative criticate, cuprinse în legile bugetului de stat pe anii 2002, 2003 şi 2004, au fost incalcate condiţiile imperative ale art. 53 din Constitutie, care permit restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati doar în situaţiile expres şi limitativ prevăzute acolo. În plus, Tribunalul Constanta - Sectia civila apreciaza ca, prin efectul lor, textele de lege criticate contravin şi principiului egalitatii în drepturi, intrucat se creeaza atât o inegalitate faţă de celelalte doua puteri în stat, cat şi "o diferenţa de tratament juridic între magistraţi şi celelalte categorii beneficiare ale dreptului castigat", fără a exista un motiv obiectiv şi rezonabil care să justifice aceasta discriminare. În sprijinul acestor argumente se menţionează unele documente internationale, cum ar fi "Principiile fundamentale privind independenta magistratilor", adoptate de cel de-al saptelea Congres al Natiunilor Unite, respectiv Recomandarea adoptata de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei la 13 octombrie 1994, care prevad măsuri în sarcina statelor membre de a asigura şi garanta magistratilor, printre altele, şi o remuneratie adecvata statutului, rolului şi responsabilitatii acestora.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul a transmis punctul sau de vedere prin care considera ca textele de lege criticate nu contravin normelor constitutionale invocate. În acest sens se sustine ca "este atributia legiuitorului sa dispună suspendarea aplicarii unui act normativ sau a unei dispozitii dintr-un act normativ, acest eveniment legislativ fiind expres reglementat de lege tocmai pentru a nu aduce atingere drepturilor sau libertatilor persoanelor". Sunt invocate, în sprijinul acestor considerente, dispozitiile art. 54 şi cele ale art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative. Se mai sustine ca textele de lege criticate nu încalcă prevederile art. 53 din Constitutie, intrucat dreptul la prima de concediu nu se regaseste printre drepturile şi libertatile reglementate în cadrul capitolului II al titlului II intitulat "Drepturile şi libertatile fundamentale". Textele de lege criticate nu contravin, de asemenea, nici art. 41 din Constitutie, deoarece masurile de protecţie a muncii garantate la nivel constituţional privesc exclusiv aspectele enumerate la alin. (2) al aceluiasi articol, nu şi dreptul la prima de concediu. În ceea ce priveste ipoteza încălcării art. 47 din Legea fundamentala, referitor la asigurarea unui nivel de trai decent, se menţionează că "o astfel de restrangere se încadrează în condiţiile prevăzute de art. 53 din Constitutie, nefiind vorba de o desfiinţare a dreptului salarial insusi, ci de o suspendare prin lege a acordarii unui drept care echivaleaza cu restrangerea acestuia, ceea ce textul constituţional permite".

Referitor la critica de neconstitutionalitate a dispoziţiilor cuprinse în legile bugetului de stat pe anii 2002, 2003 şi 2004, se precizeaza ca, potrivit Deciziei Curtii Constitutionale nr. 238 din 27 mai 2004, legile bugetare au caracter temporar, astfel ca, nemaifiind în vigoare, acestea intra sub incidenţa art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

În concluzie, se apreciaza ca excepţia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata.

Avocatul Poporului considera ca textele de lege criticate sunt constitutionale, pentru urmatoarele argumente:

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 şi ale art. 9 alin. (7) din Legea nr. 507/2003 faţă de prevederile art. 53 din Legea fundamentala, arata ca aceasta este neintemeiata, intrucat textele de lege criticate nu pun în discutie restrangeri ale exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale. De asemenea, textele de lege menţionate nu contravin nici art. 41 alin. (2) din Constitutie, deoarece masurile de protecţie sociala - printre care şi dreptul la prima ce se acordă cu ocazia plecarii în concediu - sunt cele stabilite prin lege, iar stabilirea cuantumului şi a principalelor destinatii ale alocatiilor bugetare constituie atributul exclusiv al legiuitorului.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a textelor din legile bugetului de stat pe anii 2002, 2003 şi 2004, se arata ca, potrivit principiului anualitatii bugetului de stat, acestea nu mai sunt în vigoare. În consecinţa, sunt incidente prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, conform cărora Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra excepţiilor de neconstitutionalitate având ca obiect dispozitii legale în vigoare.

În concluzie, Avocatul Poporului considera ca prevederile art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 sunt constitutionale, iar excepţia de neconstitutionalitate referitoare la dispozitiile art. 12 alin. (4) din Legea nr. 743/2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea nr. 631/2002, ale art. 7 alin. (3) din Legea nr. 632/2002, precum şi ale art. 9 alin. (7) din Legea nr. 507/2003 este inadmisibila.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile părţilor şi ale procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constituţională constata ca este legal sesizata şi competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze excepţia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.

Obiectul excepţiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autorităţii judecătorești, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 2 martie 2001, aprobata prin Legea nr. 386/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 17 iulie 2001, ale art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002, ale art. 7 alin. (3) din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2003 nr. 632/2002, precum şi ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003. Acestea au urmatorul cuprins:

–Art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autorităţii judecătorești: "De asemenea, se suspenda până la data de 1 ianuarie 2002 aplicarea prevederilor art. 41^1 alin. (1) care cuprind dispozitii referitoare la acordarea primei pentru concediul de odihnă şi ale art. 45 alin. (1) referitoare la cuantumul sporului cu care se platesc orele lucrate peste durata normala a timpului de muncă din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 18 noiembrie 1999, modificata şi completata prin Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătorești, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 1 septembrie 2000, precum şi aplicarea prevederilor art. IV referitoare la acordarea primei cu ocazia plecarii în concediul de odihnă din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 237/2000 pentru modificarea Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea şi sanctionarea spalarii banilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 29 noiembrie 2000.";

–Art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001: "Termenele prevăzute la art. III din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autorităţii judecătorești, aprobata şi modificata prin Legea nr. 386/2001, se prelungesc până la data de 31 decembrie 2002.";

–Art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002: "Termenele prevăzute la art. III din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autorităţii judecătorești, aprobata cu modificari prin Legea nr. 386/2001, cu modificările ulterioare, se prelungesc până la data de 31 decembrie 2003.";

–Art. 7 alin. (3) din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2003 nr. 632/2002: "Termenele prevăzute la art. III din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autorităţii judecătorești, aprobata cu modificari prin Legea nr. 386/2001, cu modificările ulterioare, se prelungesc până la data de 31 decembrie 2003.";

–Art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003: "Aplicarea prevederilor din actele normative în vigoare referitoare la primele ce se acordă cu ocazia plecarii în concediul de odihnă, precum şi a celor ale art. 32 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare, se suspenda până la data de 31 decembrie 2004."

Aplicarea dispoziţiilor art. 41^1 alin. (1) din Legea nr. 50/1996 referitoare la acordarea primei pentru concediul de odihnă a fost suspendata şi prin Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.121 din 29 noiembrie 2004, care la art. 8 alin. (7) prevede că: "Aplicarea prevederilor din actele normative în vigoare referitoare la primele ce se acordă cu ocazia plecarii în concediul de odihnă, precum şi a celor ale art. 32 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare, se suspenda până la data de 31 decembrie 2005." În consecinţa, Curtea Constituţională urmeaza a se pronunţă şi asupra acestui text de lege.

În motivarea excepţiei ridicate, autorii invoca incalcarea art. 16 alin. (1) şi a art. 53 din Constitutie. Aceste prevederi au urmatorul cuprins:

–Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminari.";

–Art. 53: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apararea securitatii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertatilor cetatenilor; desfăşurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2)Restrangerea poate fi dispusa numai dacă este necesară intr-o societate democratica. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicata în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii."

Examinand excepţia de neconstitutionalitate şi dispozitiile de lege criticate, Curtea Constituţională constata ca aceasta urmeaza a fi respinsa pentru urmatoarele considerente:

Dispozitiile de lege criticate au mai fost supuse în repetate randuri examenului de constituţionalitate, prin raportare la aceleasi prevederi constitutionale ca şi cele invocate de autorii prezentei excepţii de neconstitutionalitate. Astfel, prin deciziile nr. 12 din 18 ianuarie 2005, nr. 26 din 20 ianuarie 2005 şi nr. 69 din 3 februarie 2005, inca nepublicate, Curtea a retinut ca art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 prevede suspendarea aplicarii prevederilor art. 41^1 alin. (1) şi ale art. 45 alin. (1) din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătorești, republicată, până la data de 1 ianuarie 2002. Acest termen a fost prelungit prin art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, precum şi prin legile bugetare pentru anii 2003, 2004 şi 2005, până la data de 31 decembrie 2005.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001, Curtea constata ca şi acestea au avut aplicabilitate temporara, ele fiind în vigoare între 2 martie 2001 şi 1 ianuarie 2002. Or, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională decide numai asupra excepţiilor privind neconstitutionalitatea unei legi sau a unei ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau ordonanţa în vigoare. În consecinţa, excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 urmeaza a fi respinsa ca inadmisibila.

Curtea constata ca şi criticile de neconstitutionalitate a dispoziţiilor din legile bugetului de stat pe anii 2002 şi 2003 urmeaza a fi respinse ca inadmisibile. Aceasta deoarece, în virtutea principiului anualitatii bugetului de stat, aceste acte normative şi-au incetat aplicabilitatea o dată cu incheierea exercitiului anului bugetar corespunzător perioadei de reglementare.

În ceea ce priveste dispozitiile art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, Curtea constata ca, desi la data sesizarii sale acestea mai erau în vigoare, la data pronuntarii prezentei decizii textul de lege criticat nu mai era în vigoare, astfel încât excepţia de neconstitutionalitate urmeaza a fi respinsa ca devenita inadmisibila.

În legătură cu sustinerile de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (7) din Legea nr. 511/2004, prin raportare la art. 53 din Legea fundamentala, privind posibilitatea restrangerii prin lege a exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, Curtea observa ca textul de lege este în vigoare şi prevede suspendarea aplicarii acelor dispozitii din actele normative care se referă la acordarea primelor pentru concediul de odihnă, până la data de 31 decembrie 2005. În ceea ce priveste dreptul la prima de concediu a magistratilor, prevăzut de art. 41^1 alin. (1) din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din autorităţile judecătorești, Curtea constata ca textul de lege mentionat a fost abrogat în mod expres prin art. 50 alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistratilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 18 decembrie 2002. Aceste dispozitii au urmatorul continut: Pe data intrarii în vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga art. 1^1, precum şi celelalte dispozitii referitoare la salarizarea şi alte drepturi ale magistratilor şi personalului de specialitate juridica asimilat, potrivit legii, acestora, din Legea nr. 50/1996 (...). Ca atare, prevederile art. 41^1 alin. (1) din Legea nr. 50/1996 şi-au incetat aplicarea cu privire la aceste categorii de personal de la data intrarii în vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 177/2002. În consecinţa, art. 8 alin. (7) din Legea nr. 511/2004 suspenda dreptul la acordarea primei pentru concediul de odihnă doar în ceea ce priveste personalul auxiliar din organele autorităţii judecătorești, astfel ca, numai sub acest aspect, Curtea va efectua controlul de constituţionalitate prin raportare la normele din Constitutie invocate ca fiind incalcate.

Curtea apreciaza ca premisele de la care pleaca autorii excepţiei, în formularea criticii de neconstitutionalitate, sunt gresite. Beneficiul unor drepturi salariale suplimentare, cum este şi prima de concediu, nu constituie un drept constituţional fundamental, iar prevederile art. 53 nu sunt incidente în privinta reglementarii lor. Legiuitorul este în drept sa acorde, sa modifice ori sa inceteze acordarea unor drepturi, precum şi sa stabileasca perioada pentru care ele se acordă.

În sfârşit, nu poate fi retinuta nici critica referitoare la nesocotirea principiului egalitatii în drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constitutie, intrucat între cele două categorii de salariati pe care autorii excepţiei le amintesc, personalul contractual al societatilor comerciale şi personalul din autoritatea judecătorească, exista diferente în ceea ce priveste natura raporturilor de muncă şi condiţiile specifice de încheiere a contractului de muncă, astfel ca şi regimul juridic aplicabil fiecarei categorii este diferit. Or, Curtea a statuat în mod constant în jurisprudenta sa ca principiul egalitatii impune aplicarea aceluiasi regim juridic unor situaţii identice şi, per a contrario, presupune ca în situaţii de fapt diferite să se aplice un regim juridic diferit.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge, ca fiind inadmisibila, excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autorităţii judecătorești, ale art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 şi ale art. 7 alin. (3) din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2003 nr. 632/2002, excepţie ridicata de Marian-Gigel Alexandru, Maria Axinte şi altii în Dosarul nr. 2.825 al Tribunalului Tulcea, de Viorica Lungu, Mineta Baleanu şi altii în Dosarul nr. 2.844/2004 a Tribunalului Tulcea, de Elena Vlad, Vasile Grosu şi altii în Dosarul nr. 1.824/2004 al Tribunalului Constanta - Sectia civila, respectiv de Dan Chiujdea, Mihaela Cozmaciuc şi altii în Dosarul nr. 8.273/LM/2004 al Tribunalului Bucureşti - Sectia a VIII-a conflicte de muncă şi litigii de muncă.

II. Respinge, ca devenita inadmisibila, excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, excepţie ridicata de aceiasi autori în aceleasi dosare.

III. Respinge, ca neintemeiata, excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, excepţie ridicata de aceiasi autori în aceleasi dosare.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în sedinta publică din data de 15 februarie 2005.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia Margareta Nita