Hotărâre nr. 876 din 28 iulie 2005

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 13 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articolul unic

Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii,

pădurilor şi dezvoltării rurale,

Gheorghe Flutur

Ministrul finanţelor publice,

Ionel Popescu

Bucureşti, 28 iulie 2005.

Nr. 876.

Anexa

NORME METODOLOGICE

de aplicare a Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei

fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare

1.Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 218/2005, se constituie la dispoziţia Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Fondul de garantare a creditelor pentru realizarea proiectelor din cadrul Programului SAPARD, denumit în continuare Fond.

2.Fondul se constituie anual, din fonduri de la bugetul de stat acordate Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale cu această destinaţie.

3.Ministerul Finanţelor Publice, pe baza cererii Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, deschide credite din bugetul de stat la capitolul "Agricultura şi silvicultura". Din creditele bugetare deschise Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale alimentează contul fondurilor de garantare, pe baza unor eşalonări de plăţi (trimestriale) şi a justificării sumelor utilizate în perioada precedentă pentru acordarea de garanţii.

4.Dreptul de administrare şi dispoziţie asupra contului "Fond" îl exercită în mod exclusiv ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, în calitate de ordonator principal de credite.

5.Alocarea sumelor din Fond, care se efectuează de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, se va face pe baza convenţiilor de lucru încheiate de acesta cu Fondul de Garantare a Creditului Rural - S.A. şi, respectiv, cu Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, în care se vor stabili obligaţiile părţilor şi modul de lucru.

6.Sumele alocate şi dobânzile aferente acestora vor fi evidenţiate distinct în evidenţele contabile ale fondurilor de garantare, fiind considerate "împrumuturi subordonate" acordate pe durata derulării creditelor angajate pentru finanţarea beneficiarilor Programului SAPARD.

7.Sumele primite de fondurile de garantare vor fi plasate la băncile comerciale care oferă cele mai sigure şi avantajoase condiţii, stabilite pe bază de concurs de oferte.

8.Sumele alocate şi dobânzile aferente sunt utilizate de fondurile de garantare pentru:

a)constituirea plafonului anual de garantare, cu o expunere de până la 5 ori. Valoarea totală a garanţiilor care pot fi acordate în anul următor în baza prevederilor Legii nr. 218/2005 nu va putea depăşi de 5 ori suma primită şi dobânzile acumulate până la finele fiecărui an, din care se vor deduce soldurile garanţiilor acordate deja şi sumele cuvenite fondurilor de garantare din comisionul de garantare datorat de fermierii privaţi - persoane fizice autorizate şi asociaţiile familiale, constituite conform legii, beneficiare de fonduri SAPARD.

Plafonul anual de garantare se va calcula de către fondurile de garantare odată cu bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul următor, se va aproba de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi se va repartiza pe instituţiile de credit finanţatoare cu care acestea au încheiate convenţii de lucru.

Valorile maxime ale creditelor acordate de instituţiile de credit pentru cofinanţarea Programului SAPARD care pot fi garantate de fondurile de garantare acoperă cheltuielile eligibile şi neeligibile pentru realizarea proiectelor din cadrul măsurilor 1.1 "Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole", 2.1 "Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii rurale", 3.1 "Investiţii în exploataţii agricole", şi 3.4 "Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative" din Programul SAPARD;

b)acoperirea riscului asumat de fondurile de garantare din garanţiile acordate pe seama Fondului (suma garantată) prin plata soldului garanţiei, în cazul contractelor de garantare executate de instituţiile de credit pentru împrumutaţii care nu îşi îndeplinesc obligaţiile asumate prin contractele de credit.

Fondurile de garantare, la solicitarea instituţiilor de credit, vor putea acorda garanţii sindicalizate care pot acoperi integral valoarea creditului acordat pentru realizarea proiectelor din Programul SAPARD, dobânda urmând a fi garantată de împrumutaţi.

–riscul garantat asumat de fondurile de garantare constă în plata garanţiei (sold) ulterior declarării exigibilităţii obligaţiilor debitorului stabilite prin contractul de credit.

Asumarea riscului de către fondurile de garantare se face proporţional pe măsura acordării şi rambursării creditului (potrivit graficului de eşalonare şi a efectuării plăţilor). Valoarea garanţiei acordate se reduce cu suma ratelor rambursate de către beneficiarul de credit, proporţional cu procentul de garantare prevăzut în contractele de garantare încheiate între instituţiile de credit şi fondurile de garantare.

–suma garantată reprezintă suma maximă până la care fondurile de garantare răspund în cazul producerii riscului garantat, în limita garanţiei acordate prin contractul de garantare, şi anume maximum 70% din valoarea creditului de investiţii pe termen scurt, mediu şi lung.

Pentru suma garantată (valoarea garanţiei acordate de fondurile de garantare) instituţiile de credit vor solicita debitorilor să emită un bilet la ordin stipulat fără protest, cu scadenţă la vedere, de valoare egală cu suma garantată pe care creditorul îl va gira fără drept de regres fondurilor de garantare la momentul executării contractului de garantare.

Garanţiile se vor acorda la solicitarea instituţiilor de credit, pe baza documentaţiei de credit aprobate de acestea şi a normelor proprii de lucru ale fondurilor de garantare, fără a solicita garanţii din partea împrumutaţilor.

–soldul garanţiei reprezintă soldul creditului la care se aplică procentul de garantare prevăzut în contractul de garantare, sumă pe care fondurile de garantare sunt obligate să o plătească creditorilor în cazul în care împrumutatul este declarat exigibil.

Plata sumei garantate/soldul acesteia se va face de către fondurile de garantare numai dacă s-au respectat prevederile contractului de garantare încheiat între părţi şi în condiţiile în care instituţiile de credit au iniţiat procedurile judiciare împotriva debitorului şi girează biletul la ordin emis de împrumutat în favoarea instituţiilor de credit;

c)acoperirea comisioanelor datorate fondurilor de garantare de către persoanele fizice autorizate şi asociaţiile familiale constituite conform legii. Comisionul se calculează ca procent aplicat la baza de calcul şi se încasează de fondurile de garantare în condiţiile art. 4 lit. c) din lege, după cum urmează:

–pentru creditele de investiţii pe termen scurt, o singură dată la acordarea garanţiei, proporţional cu perioada de garantare;

–pentru creditele de investiţii pe termen mediu şi lung, anual, proporţional cu perioada de garantare, la soldul garanţiei de la 31 decembrie. Comisionul se va plăti la acordarea garanţiei pentru primul an şi, respectiv, până la data de 1 martie a anului următor, pe toată perioada de creditare.

9.Creanţele fondurilor de garantare rezultate din contractele de garantare, executate de instituţiile de credit, au regim de creanţă bugetară şi sunt executate în condiţiile legislaţiei în vigoare de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

În acest scop, fondurile de garantare vor pune la dispoziţie Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală următoarele documente:

–contractul de garantare încheiat între instituţia de credit şi fondurile de garantare;

–ordinul de plată cu care fondurile de garantare au plătit contravaloarea garanţiei (sold) prevăzute în contractul de garantare;

–biletul la ordin emis de împrumutat, girat de bancă în favoarea fondurilor de garantare şi girat de fondurile de garantare în favoarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

10.Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, după executarea biletelor la ordin, va vira sumele încasate la bugetul de stat.