Decizie nr. 34 din 15 ianuarie 2008

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent şef

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România şi art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Asociaţia de Turism Integrat Gorj în Dosarul nr. 64/95/2005 al Curţii de Apel Craiova - Secţia comercială.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 25 octombrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 64/95/2005, Curtea de Apel Craiova - Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România şi art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Excepţia a fost ridicată de Asociaţia de Turism Integrat Gorj cu ocazia soluţionării apelului formulat împotriva Sentinţei nr. 182 din 1 noiembrie 2006, pronunţată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 304/COM/2005, având ca obiect un litigiu comercial, în contradictoriu cu Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia Craiova.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile criticate, prin faptul că prevăd scutirea de taxele judiciare de timbru "numai a instituţiilor statului şi autorităţilor administrative, neavând în vedere şi pe celelalte părţi", contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, cât şi ale art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie, deoarece, "pentru o echitabilitate şi egalitate a părţilor din dosar, trebuia ca aceste dispoziţii legale să se aplice pentru ambele părţi ori să se menţioneze că sunt scutite de taxa de timbru litigiile ce fac obiectul Legii nr. 315/2004".

Curtea de Apel Craiova - Secţia comercială arată că, prin incidenţa dispoziţiilor de lege criticate, nu se poate considera că se creează "o discriminare sau o încălcare a principiului egalităţii părţilor în faţa instanţelor de judecată, atâta timp cât autorităţile sau instituţiile statului sunt finanţate de la bugetul de stat, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat, astfel că diferenţele de tratament juridic pentru părţile aflate în litigiu se justifică prin inexistenţa unor situaţii identice".

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie:

–dispoziţiile art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 30/1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi a Ordonanţei Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 29 ianuarie 1999, ordonanţă aprobată prin Legea nr. 169/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 11 aprilie 2001. Acest text de lege are următorul cuprins: "Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile şi acţiunile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţia României, Guvernul României, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public şi de Ministerul Finanţelor, indiferent de obiectul acestora, precum şi cele formulate de alte instituţii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.";

–dispoziţiile art. 17 din Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 29 iunie 2004, având următorul cuprins: "(1) În termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi, Guvernul aprobă, prin hotărâre, regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor pentru dezvoltare regională.

(2)În termen de 60 de zile de la publicarea regulamentului-cadru prevăzut la alin. (1), consiliile pentru dezvoltare regională îşi elaborează şi aprobă propriul regulament de organizare şi funcţionare."

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea în drepturi şi art. 21 alin. (1) şi (2) referitoare la accesul liber la justiţie.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prin numeroase decizii, de exemplu, Decizia nr. 846 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 18 ianuarie 2007, s-a pronunţat asupra constituţionalităţii prevederilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, respingând excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

În acest sens, Curtea a arătat că scutirea autorităţilor publice vizate de textele criticate de taxele judiciare de timbru este justificată, în mod obiectiv şi raţional, de faptul că autorităţile respective - creditori bugetari - sunt finanţate de la bugetul de stat pentru a putea funcţiona, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat, astfel că ar fi absurd ca autorităţile în cauză să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiaşi buget. Curtea a statuat că principiul egalităţii prevăzut de Constituţie pentru cetăţeni nu poate ca, prin extensie, să primească semnificaţia unei egalităţi între cetăţeni şi autorităţile publice. Aşa cum rezultă din dispoziţiile constituţionale ale art. 16, cetăţenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituţie şi în legi, fiind egali în faţa acestora şi a autorităţilor publice, în timp ce autorităţile publice exercită atribuţiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competenţei lor, în realizarea funcţiilor pentru care sunt create.

În legătură cu critica de neconstituţionalitate bazată pe susţinerea că se încalcă dreptul de liber acces la justiţie, respectiv dreptul la un proces echitabil, Curtea a reţinut că aceasta este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile constituţionale ale art. 21 nu exclud stabilirea unor condiţii în legătură cu introducerea acţiunilor în justiţie, între care şi aceea a plăţii unor taxe, aşa cum niciuna dintre aceste prevederi nu stabileşte gratuitatea serviciului public al justiţiei.

În jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a stabilit că "instituirea unor excepţii de la regula generală a plăţii taxelor judiciare de timbru (scutiri de la plata taxei) nu constituie o discriminare [

]. Potrivit art. 139 alin. (1) din Constituţie, "Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege", fiind aşadar la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe sau impozite având în vedere situaţii diferite, fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului egalităţii în drepturi. Plata unor taxe sau impozite nu reprezintă un drept, ci o obligaţie constituţională a cetăţenilor, prevăzută în art. 56 alin. (1) din Legea fundamentală, în conformitate cu care "Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice"".

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

Cât priveşte critica dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 315/2004 prin raportare la prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 21 alin. (1) şi (2), Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece aceste texte constituţionale nu au nicio semnificaţie pentru soluţionarea acestei critici. De altfel, autorul excepţiei nu arată în ce constă contrarietatea dintre textul de lege criticat şi prevederile constituţionale invocate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România şi art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Asociaţia de Turism Integrat Gorj în Dosarul nr. 64/95/2005 al Curţii de Apel Craiova - Secţia comercială.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 ianuarie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent şef,

Doina Suliman