Regulament din 9 august 2016

Capitolul IOrganizarea şi funcţionarea consiliilor de onoare

Secţiunea 1Organizarea consiliilor de onoare

Articolul 1

(1)Consiliile de onoare se constituie la nivelul unităţilor militare în care efectivul este de minimum 15 cadre militare, precum şi la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne.

(2)Consiliile de onoare prevăzute la alin. (1) se constituie separat, unul pentru corpul ofiţerilor şi unul pentru corpul maiştrilor militari şi subofiţerilor.

(3)În situaţia în care efectivul existent în unitatea militară nu permite constituirea de consilii separate pentru ofiţeri şi pentru maiştri militari şi subofiţeri, se constituie un singur consiliu de onoare.

(4)În situaţia prevăzută la alin. (3), atunci când consiliul de onoare analizează abaterile săvârşite de maiştri militari sau subofiţeri, în compunerea acestuia intră un maistru militar sau subofiţer.

(5)La nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne consiliul de onoare se constituie pentru fiecare caz în parte.

Articolul 2

(1)Cadrele militare sunt trimise în faţa consiliului de onoare constituit la nivelul unităţilor din care fac parte.

(2)Prin excepţie de la alin. (1), cadrele militare sunt trimise în faţa consiliului de onoare constituit la nivelul eşalonului superior când:

a)efectivul existent nu permite constituirea consiliului de onoare la nivelul unităţilor din care fac parte;

b)membrii consiliului de onoare constituit la nivelul unităţilor din care fac parte nu au gradul cel puţin egal cu al acestora;

c)îndeplinesc funcţia de inspector general/comandant/şef de unitate/adjuncţi ai acestora.

(3)Cadrele militare detaşate la alte unităţi din Ministerul Afacerilor Interne sunt trimise în faţa consiliilor de onoare constituite la nivelul unităţilor din care fac parte, la propunerea comandanţilor/şefilor unităţilor unde sunt detaşate.

(4)Cadrele militare numite în statul "M" cu posturi civile din structurile de specialitate ale Administraţiei prezidenţiale, Senat, Guvern, ministere şi alte organe centrale de specialitate care se încadrează cu specialişti militari şi funcţionari publici cu statut special detaşaţi de la Ministerul Afacerilor Interne, denumit în continuare statul "M", ori în statul "S" - Statul de organizare al posturilor pentru încadrarea personalului din aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne care desfăşoară misiuni în străinătate, denumit în continuare statul "S" al Ministerului Afacerilor Interne, care constituie anexe la Statul de organizare al Direcţiei generale management resurse umane, sunt trimise în faţa consiliilor de onoare constituite la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne.

(5)Cadrele militare numite în statul "S" al inspectoratelor generale sunt trimise în faţa consiliilor de onoare constituite la nivelul acestora.

(6)Cadrele militare care urmează cursuri sau susţin examene de carieră în instituţiile de formare ale Ministerului Afacerilor Interne sunt trimise în faţa consiliilor de onoare constituite la nivelul unităţilor din care fac parte, la propunerea comandanţilor/şefilor instituţiilor de formare ale Ministerului Afacerilor Interne în care urmează cursuri sau susţin examene de carieră.

Articolul 3

Consiliul de onoare are în componenţă 3 membri titulari, dintre care, de regulă, cel puţin unul are studii juridice, precum şi 2 membri supleanţi, din rândul:

a)ofiţerilor, pentru consiliul de onoare al acestora, dintre care, de regulă, 2 membri titulari şi un membru supleant trebuie să fie ofiţeri cu grade superioare;

b)ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor, pentru consiliul de onoare al maiştrilor militari şi subofiţerilor, dintre care 2 membri titulari şi un membru supleant trebuie să fie ofiţeri.

Articolul 4

(1)Membrii consiliilor de onoare se aleg pentru o perioadă de 3 ani, de regulă în luna ianuarie.

(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) în instituţiile militare de învăţământ membrii consiliilor de onoare se aleg în prima lună a anului de învăţământ.

Articolul 5

(1)Cadrele militare propuse pentru a fi alese în consiliile de onoare trebuie să fie apreciate pentru integritatea morală, competenţă profesională şi credibilitate.

(2)Nu pot fi propuse pentru a fi alese în consiliile de onoare cadrele militare aflate în următoarele situaţii:

a)îndeplinesc funcţia de comandant/şef al unităţii sau sunt înlocuitori legali ai acestuia;

b)ocupă funcţia de consilier juridic sau îndeplinesc atribuţii de consilier juridic în/pentru unitatea la nivelul căreia se constituie consiliul de onoare;

c)ocupă funcţia de ofiţer psiholog sau îndeplinesc atribuţii de asistenţă psihologică în/pentru unitatea la nivelul căreia se constituie consiliul de onoare;

d)se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare;

e)se află în curs de cercetare prealabilă ori în analiza consiliului de judecată/onoare;

f)împotriva acestora a fost dispusă începerea urmării penale, se află în faza de judecată sau au fost condamnaţi prin hotărâre judecătorească la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei ori la pedeapsa amenzii penale pentru infracţiuni săvârşite din culpă ori faţă de acestea s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă.

Articolul 6

(1)Membrii consiliilor de onoare se aleg în adunări ale cadrelor militare, la care participă şi comandantul/şeful unităţii.

(2)La adunările în care se aleg membrii consiliilor de onoare ale ofiţerilor participă numai ofiţerii, iar la cele în care se aleg consiliile de onoare ale maiştrilor militari şi subofiţerilor participă cadrele militare cu astfel de grade, precum şi un număr de ofiţeri, ca invitaţi, stabiliţi de comandantul/şeful unităţii.

(3)Adunările sunt valabile numai dacă la acestea iau parte cel puţin jumătate plus unu din numărul cadrelor militare pentru care se alege consiliul de onoare.

(4)Adunările cadrelor militare pentru alegerea membrilor consiliilor de onoare se desfăşoară astfel:

a)comandantul/şeful unităţii deschide adunarea şi comunică scopul pentru care a fost convocată; se alege apoi, prin vot deschis, un prezidiu format din 3-5 membri, propuşi dintre participanţi, care să conducă lucrările adunării. Unul din membrii acestuia va redacta şi procesul-verbal. Comandantul/Şeful unităţii nu poate fi ales în prezidiu;

b)participanţii la adunare fac propuneri de candidaţi pentru membrii titulari şi, separat, pentru membrii supleanţi; candidaturile propuse se supun, pe rând, discuţiei adunării. În cazul când sunt obiecţii asupra unei propuneri, participanţii hotărăsc prin vot deschis, cu majoritate simplă, dacă cel propus se trece sau nu pe lista de candidaţi;

c)se alege, prin vot deschis, o comisie pentru numărarea voturilor, formată din 3-5 membri dintre participanţii care nu figurează pe lista de candidaţi, din care unul este ales preşedinte;

d)se trece la alegerea, prin vot secret, a membrilor titulari şi supleanţi ai consiliului de onoare. Pentru a fi declarat ales, candidatul propus trebuie să întrunească majoritatea simplă a voturilor exprimate;

e)rezultatul alegerilor se consemnează într-un proces-verbal care este citit, în faţa adunării, de către preşedintele comisiei de numărare a voturilor. Componenţa consiliilor de onoare se consemnează în ordinul de zi pe unitate.

(5)Preşedintele consiliului de onoare este, de drept, cel mai mare în grad, la grad egal, cel mai mare în funcţie, iar la funcţii egale, cel mai vechi în funcţie dintre membrii titulari ai consiliului.

Articolul 7

(1)Pe locurile de membri titulari, devenite vacante, preşedintele consiliului de onoare numeşte membrii supleanţi, iar în locul acestora sunt aleşi alţi membri.

(2)Membrii consiliilor de onoare care comit fapte incompatibile cu calitatea pe care o au sunt înlocuiţi astfel:

a)cu membri supleanţi, în cazul membrilor titulari;

b)cu alte cadre militare, în cazul membrilor supleanţi.

(3)În situaţiile prevăzute la alin. (2) lit. b), membrii supleanţi ai consiliilor de onoare sunt aleşi în condiţiile art. 6 în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la apariţia situaţiei.

(4)În situaţia în care membri titulari ai consiliilor de onoare nu pot fi înlocuiţi în condiţiile alin. (2) lit. a), prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 8

(1)Membrii consiliilor de onoare constituite la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne sunt numiţi prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea secretarului de stat/secretarului general care coordonează activitatea structurii din care face parte cadrul militar trimis în faţa consiliului de onoare.

(2)Dispoziţiile art. 3, 5, art. 6 alin. (5) şi art. 7 se aplică în mod corespunzător.Secţiunea a 2-a Funcţionarea consiliilor de onoare

Articolul 9

(1)Comandantul/Şeful unităţii care, pe orice cale, a luat cunoştinţă de săvârşirea uneia sau mai multor fapte care pot constitui abateri disciplinare sau care a primit un raport scris de cadrele militare care se consideră lezate în onoarea şi demnitatea lor emite un ordin/o dispoziţie prin care desemnează un ofiţer pentru cercetarea prealabilă, denumit în continuare ofiţer desemnat.

(2)În ordinul/dispoziţia prevăzut(ă) la alin. (1) se nominalizează şi cadrul militar cercetat, precum şi, după caz, un ofiţer care să ajute la efectuarea cercetării.

(3)Ordinul/Dispoziţia prevăzut(ă) la alin. (1) se aduce la cunoştinţa ofiţerului desemnat şi a celui care ajută la efectuarea cercetării, pe bază de semnătură, prin grija structurii de resurse umane, iar cadrului militar cercetat, prin grija ofiţerului desemnat.

(4)Ofiţerii desemnaţi, de regulă, se nominalizează dintre ofiţerii cu studii juridice şi sunt cel puţin egali în grad sau în funcţie cu cadrul militar cercetat.

(5)Ofiţerii desemnaţi nu pot fi din rândul cadrelor militare care:

a)au calitatea de şef nemijlocit sau subordonat al cadrului militar cercetat;

b)ocupă funcţia de consilier juridic sau îndeplinesc atribuţii de consilier juridic în/pentru unitatea în care îşi desfăşoară activitatea cadrul militar cercetat;

c)ocupă funcţia de ofiţer psiholog sau îndeplinesc atribuţii de asistenţă psihologică în/pentru unitatea în care îşi desfăşoară activitatea cadrul militar cercetat;

d)au calitatea de soţ, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu cadrul militar cercetat ori se află într-o altă situaţie de conflict de interese prevăzută de lege;

e)se află în curs de cercetare prealabilă ori în analiza consiliului de judecată/onoare;

f)sunt sub efectul unei sancţiuni disciplinare;

g)împotriva acestora a fost dispusă începerea urmării penale, se află în faza de judecată sau au fost condamnaţi prin hotărâre judecătorească la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei ori la pedeapsa amenzii penale pentru infracţiuni săvârşite din culpă ori faţă de acestea s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă;

h)au făcut sesizări împotriva celui cercetat;

i)sunt parte (ei sau rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv) într-un proces contra celui cercetat;

j)sunt membri titulari sau supleanţi ai consiliului de onoare.

(6)Dispoziţiile alin. (5) se aplică şi cu privire la desemnarea ofiţerului nominalizat să ajute la efectuarea cercetării prealabile.

Articolul 10

Cercetarea prealabilă, denumită în continuare cercetare, are ca scop stabilirea existenţei/inexistenţei abaterii disciplinare şi a vinovăţiei, cu privire la aspectele sesizate sau cunoscute, la cauzele şi împrejurările concrete în care acestea s-au produs.

Articolul 11

(1)Ofiţerul desemnat efectuează cercetarea şi întocmeşte dosarul cauzei, pe care îl prezintă comandantului/ şefului unităţii militare, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data numirii prin ordin/dispoziţie.

(2)Pentru motive temeinice, termenul poate fi prelungit cu cel mult 5 zile lucrătoare la solicitarea ofiţerului desemnat, cu aprobarea comandantului/şefului care a emis ordinul/dispoziţia.

(3)În situaţia în care pe parcursul cercetării cadrul militar cercetat absentează în mod justificat - misiune, spitalizare, concediu, permisie ori în situaţii de forţă majoră -, ofiţerul desemnat încheie un proces-verbal, care se introduce în dosarul cauzei, termenul prevăzut la alin. (1) fiind suspendat până la data încetării situaţiei.

Articolul 12

(1)În vederea întocmirii dosarului cauzei, ofiţerul desemnat poate solicita, în scris, copii ale acelor acte care pot constitui probe pentru aflarea adevărului cu privire la existenţa sau inexistenţa abaterii disciplinare, gravitatea şi condiţiile care au cauzat sau au favorizat săvârşirea acesteia.

(2)Pe timpul cercetării, cu respectarea prevederilor legale, se pot desfăşura următoarele activităţi: verificarea unor înscrisuri, inclusiv privind activitatea desfăşurată anterior de cadrul militar cercetat; constatarea, la faţa locului, a unor situaţii de fapt; inventarieri, audierea altor persoane, controale financiar-contabile, ridicări de înscrisuri, precum şi alte activităţi necesare lămuririi cauzei.

(3)Ofiţerul desemnat are obligaţia de a asculta punctul de vedere al cadrului militar cercetat.

(4)Cadrele militare cercetate, precum şi persoanele audiate au obligaţia de a da note explicative.

Articolul 13

La finalizarea cercetării, ofiţerul desemnat întocmeşte un referat care cuprinde, în mod obligatoriu:

a)numărul ordinului/dispoziţiei prin care a fost desemnat cu efectuarea cercetării;

b)descrierea faptei sesizate şi cadrele militare implicate;

c)procedeele şi modalităţile de verificare;

d)prevederile legale încălcate de cadrul militar şi încadrarea juridică a faptelor reţinute, cu indicarea probelor şi a dovezilor pe care se întemeiază;

e)cauzele şi condiţiile care au generat şi au favorizat comiterea abaterilor;

f)modul de comportare anterioară a cadrului militar cercetat;

g)sancţiunile aplicate neradiate şi recompensele acordate pe parcursul carierei cadrului militar cercetat;

h)concluziile privind existenţa sau inexistenţa aspectelor sesizate şi a vinovăţiei cadrului militar cercetat;

i)alte date şi elemente apreciate ca necesare, după caz.

Articolul 14

(1)Dosarul cauzei trebuie să cuprindă:

a)opis privind documentele existente în dosarul cauzei;

b)materialul de sesizare a faptei care face obiectul cercetării sau, după caz, cererea formulată în scris de cadrele militare care se consideră lezate în onoarea şi demnitatea lor;

c)copia ordinului/dispoziţiei de numire a ofiţerului desemnat;

d)referatul întocmit de ofiţerul desemnat;

e)nota explicativă a cadrului militar cercetat sau, după caz, procesul-verbal întocmit de ofiţerul desemnat, prin care se menţionează refuzul întocmirii notei;

f)note explicative ale persoanelor audiate;

g)actele întocmite/administrate pe parcursul cercetării;

h)dovada de luare la cunoştinţă de către cadrul militar cercetat a conţinutului ordinului/dispoziţiei prevăzut(e) la art. 9 alin. (1) sau, după caz, procesul-verbal întocmit de ofiţerul desemnat, prin care se menţionează refuzul luării la cunoştinţă.

(2)Documentele din dosarul cauzei trebuie să fie, în mod obligatoriu, datate şi semnate.

(3)Dosarul cauzei, constituit potrivit alin. (1), se înregistrează la structura de secretariat.

Articolul 15

(1)Dacă în cadrul desfăşurării cercetării sunt identificate şi alte abateri disciplinare, săvârşite de acelaşi cadru militar sau de alte cadre militare din cadrul unităţii, comandantul/şeful unităţii care a dispus efectuarea cercetării poate dispune, prin ordin/dispoziţie, extinderea cercetării acestora.

(2)În situaţia în care sunt identificate şi cadre militare din afara unităţii, ofiţerul desemnat aduce la cunoştinţa comandantului/şefului unităţii această situaţie, care este obligat să îi sesizeze în scris pe comandanţii/şefii unităţilor din care fac parte cadrele militare respective, în vederea dispunerii măsurilor legale, potrivit competenţelor.

Articolul 16

(1)După efectuarea cercetării, dosarul cauzei se prezintă comandantului/şefului unităţii care a dispus-o sau înlocuitorului legal al acestuia, cel târziu în ziua următoare, care poate lua una dintre următoarele măsuri:

a)clasarea dosarului, în cazul inexistenţei faptei, constatării nevinovăţiei cadrului militar cercetat, prescrierii faptei sau în situaţia trecerii în rezervă a cadrului militar cercetat;

b)restituirea motivată a dosarului pentru completarea cercetării, cu indicarea elementelor concrete suplimentare, necesare lămuririi cauzei;

c)aplicarea avertismentului sau mustrării scrise;

d)trimiterea cadrului militar cercetat în faţa consiliului de onoare.

(2)În situaţia dispunerii măsurilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c), dosarul cauzei va fi introdus în dosarul personal al cadrului militar cercetat.

(3)În situaţia dispunerii măsurii prevăzute la alin. (1) lit. d), comandantul/şeful unităţii emite ordinul/dispoziţia de trimitere în faţa consiliului de onoare, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare.

(4)Ordinul/Dispoziţia de trimitere în faţa consiliului de onoare se transmite, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la emitere, prin grija structurii de resurse umane:

a)preşedintelui şi membrilor consiliului de onoare constituit la nivelul unităţii, împreună cu dosarul cauzei sau, după caz, ministrului afacerilor interne în vederea constituirii consiliului de onoare/comandantului/şefului eşalonului superior pentru sesizarea consiliului de onoare constituit la nivelul acestuia;

b)comandantului/şefului unităţii din care face parte cadrul militar trimis în faţa consiliului de onoare sau celui la care se află detaşat sau pus la dispoziţie, după caz;

c)ofiţerului desemnat;

d)cadrului militar trimis în faţa consiliului de onoare, pe bază de semnătură. În situaţia în care cadrul militar refuză să semneze de luare la cunoştinţă şi de primire a ordinului/dispoziţiei de trimitere în faţa consiliului de onoare se încheie un proces-verbal, care se introduce în dosarul cauzei.

(5)În situaţia în care cadrul militar trimis în faţa consiliului de onoare absentează în mod justificat - misiune, spitalizare, concediu, permisie ori în situaţii de forţă majoră - se încheie un proces-verbal, care se introduce în dosarul cauzei, termenul de comunicare către acesta, prevăzut la alin. (4), urmând să curgă de la data încetării acestei situaţii.Secţiunea a 3-a Activitatea consiliilor de onoare

Articolul 17

(1)Consiliul de onoare îşi desfăşoară activitatea de la momentul comunicării preşedintelui acestuia a ordinului/dispoziţiei de trimitere a cadrului militar în faţa consiliului de onoare.

(2)Cauza se analizează de către membrii titulari ai consiliului de onoare.

Articolul 18

(1)Membrii consiliului de onoare au obligaţia să se abţină de la desfăşurarea activităţilor în cadrul consiliului pentru un anumit caz, dacă se află în următoarele situaţii:

a)au făcut sesizări împotriva celui trimis în faţa consiliului;

b)au calitatea de şef nemijlocit sau subordonat al cadrului militar cercetat;

c)sunt rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu cel trimis în faţa consiliului;

d)sunt creditori sau debitori ai celui trimis în faţa consiliului;

e)sunt parte (ei sau rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv) într-un proces contra celui trimis în faţa consiliului;

f)urmează să se prezinte ca martori în şedinţa de judecată.

(2)Cadrul militar chemat în faţa consiliului de onoare are dreptul să ceară recuzarea membrilor din compunerea consiliului pentru situaţiile prevăzute la alin. (1).

(3)Cererea de recuzare sau declaraţia de abţinere se face în scris, în termen de 24 de ore de la luarea la cunoştinţă a ordinului/dispoziţiei de trimitere în faţa consiliului de onoare, şi trebuie să fie temeinic argumentată.

(4)Preşedintele consiliul de onoare va stabili, în termen de maximum două zile lucrătoare de la depunerea cererii de recuzare ori a declaraţiei de abţinere, dacă acestea sunt sau nu întemeiate, consemnând ulterior hotărârea luată într-un proces-verbal care se introduce în dosarul cauzei.

(5)Membrii titulari în privinţa cărora a fost admisă declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare, precum şi membrii titulari care nu pot participa la şedinţa de analiză din motive temeinice (misiuni, concedii etc.) sunt înlocuiţi de către preşedintele consiliului de onoare cu membrii supleanţi, în termen de 3 zile lucrătoare de la data soluţionării cererii de recuzare ori a declaraţiei de abţinere.

(6)În cazul când nici membrii supleanţi nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi titulari, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data şedinţei, se procedează la alegerea, prin vot deschis, a altor membri titulari ai consiliului, numai pentru analizarea respectivei cauze.

(7)În situaţia în care analizarea cauzei nu se poate realiza nici în condiţiile alin. (6), devin aplicabile prevederile art. 2 alin. (2) lit. a) şi b).

(8)Recuzarea sau abţinerea preşedintelui consiliului de onoare se soluţionează de persoana care a emis ordinul/dispoziţia de trimitere în faţa consiliului de onoare, prin rezoluţie scrisă pe cererea de recuzare ori declaraţia de abţinere. Prevederile alin. (4)-(7) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 19

(1)Şedinţa consiliului de onoare se ţine în cel mult 15 zile lucrătoare de la momentul comunicării preşedintelui a ordinului/dispoziţiei de trimitere a cadrului militar în faţa consiliului de onoare sau, după caz, de la data luării la cunoştinţă, în condiţiile art. 16 alin. (5), a acestuia de către cadrul militar trimis în faţa consiliului, timp în care dosarul va fi studiat de membrii consiliului.

(2)Pe timpul studierii dosarului, precum şi în vederea pregătirii desfăşurării şedinţei, membrii consiliului de onoare pot solicita consilierilor juridici asistenţă juridică.

(3)Data şi ora începerii şedinţei se stabilesc de preşedintele consiliului de onoare şi se comunică în scris membrilor, ofiţerului desemnat şi cadrului militar trimis în faţa consiliului.

(4)Persoanele care au dat note explicative pe timpul cercetării, ale căror declaraţii verbale în faţa consiliului sunt necesare, vor fi încunoştinţate în scris, în timp util, asupra datei şi locului şedinţei, prezenţa acestora fiind obligatorie.

Articolul 20

Conţinutul dosarului se aduce la cunoştinţa cadrului militar trimis în faţa consiliului de onoare de către preşedintele acestuia, pe bază de semnătură, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării şedinţei consiliului de onoare.

Articolul 21

(1)În scopul exercitării dreptului la apărare, cadrul militar trimis în faţa consiliului de onoare are dreptul:

a)să solicite administrarea de probe în apărarea sa;

b)să depună orice înscrisuri doveditoare pe care le deţine, inclusiv rapoarte personale;

c)să noteze date şi informaţii din dosar care nu sunt clasificate potrivit legii.

(2)Preşedintele consiliului de onoare întocmeşte un proces-verbal, în care consemnează condiţiile în care a fost asigurat accesul la documentele din dosar, care se prezintă pentru semnare şi cadrului militar trimis în faţa consiliului de onoare.

(3)În procesul-verbal se consemnează şi situaţiile în care consultarea actelor dosarului sau doar a unora dintre acestea nu a fost posibilă din cauza neîndeplinirii condiţiilor privind accesul la informaţii clasificate.

Articolul 22

Prezenţa cadrului militar chemat în faţa consiliului de onoare la data stabilită pentru desfăşurarea şedinţei acestuia este obligatorie. Atunci când se constată absenţa justificată a celui în cauză (misiune, spitalizare, concediu, permisie ori în situaţii de forţă majoră), se încheie un proces-verbal, care se introduce în dosarul cauzei, termenul prevăzut la art. 19 alin. (1) fiind suspendat, urmând ca şedinţa să se stabilească într-un termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data încetării situaţiei.

Articolul 23

În situaţia în care absenţa persoanelor prevăzute la art. 19 alin. (4), respectiv a cadrului militar trimis în faţa consiliului de onoare este nejustificată, şedinţa consiliului de onoare se desfăşoară în lipsa acestora, specificându-se această situaţie în procesul-verbal al şedinţei.

Articolul 24

(1)Pentru asigurarea efectului preventiv şi educativ al activităţii consiliilor de onoare, la şedinţele acestora pot asista toate cadrele militare prezente în unitatea respectivă, care sunt cel puţin egale în grad cu cel trimis în faţa consiliului.

(2)Martorii se introduc, pe rând, în sală şi rămân numai după ce au fost audiaţi, dacă îndeplinesc condiţiile de a asista la dezbateri.

(3)Membrii consiliului de onoare care se abţin sau sunt recuzaţi pot asista la şedinţă, dar nu au dreptul să pună întrebări sau să influenţeze în vreun fel hotărârea consiliului de onoare.

Articolul 25

La începutul şedinţei, preşedintele consiliului de onoare atrage atenţia membrilor să îşi dea votul fără patimă şi prejudecăţi, îndeplinindu-şi datoria de conştiinţă ca păstrători ai onoarei şi demnităţii militare. În numele aceloraşi valori morale, înainte de a fi audiaţi, martorilor li se va cere să spună numai adevărul şi să nu ascundă nimic din ceea ce cunosc.

Articolul 26

(1)În deschiderea şedinţei preşedintele consiliului de onoare dă cuvântul ofiţerului desemnat, care prezintă referatul întocmit de către acesta. În continuare, se dă cuvântul cadrului militar trimis în faţa consiliului pentru a-şi prezenta poziţia faţă de faptele reţinute în sarcina sa, precum şi eventualele probe pregătite în apărare.

(2)Se trece la audierea cadrului militar trimis în faţa consiliului, apoi la audierea martorilor. Întrebările adresate acestora se pun numai de către membrii consiliului prin sau cu acordul preşedintelui acestuia. În acelaşi mod cel trimis în faţa consiliului de onoare poate cere lămuriri martorilor.

(3)Dacă în şedinţa de analiză rezultă necesitatea completării dosarului cu noi probe, consiliul de onoare poate amâna analiza pentru o altă şedinţă, amânare care se face o singură dată pentru cel mult 10 zile lucrătoare.

(4)Lucrările şedinţei consiliului de onoare se consemnează de unul din membrii consiliului de onoare desemnat de către preşedinte, într-un proces-verbal semnat de membrii consiliului.

(5)Preşedintele declară dezbaterile încheiate, iar membrii consiliului de onoare care au analizat cazul se retrag pentru deliberare şi adoptarea hotărârii.

(6)În luarea hotărârii, consiliul de onoare va avea în vedere caracterul şi gravitatea abaterii, împrejurările în care a fost săvârşită, consecinţele acesteia, comportarea anterioară a celui în cauză etc.

(7)Consiliul de onoare ia hotărârea astfel: fiecare membru, începând cu cel mai mic în grad, iar la grade egale cu cel mai nou în grad, propune una dintre soluţiile prevăzute la art. 27, adoptându-se hotărârea propusă de majoritatea membrilor consiliului.

(8)Hotărârea va conţine descrierea pe scurt a abaterii săvârşite, concluziile rezultate, propunerea fiecărui membru al consiliului şi decizia luată.

(9)Hotărârea se semnează de membrii consiliului care au analizat cauza.

(10)După adoptare, hotărârea va fi adusă imediat la cunoştinţa celui trimis în faţa consiliului, sub semnătură, de către preşedintele consiliului de onoare, în prezenţa cadrelor militare care au participat la şedinţa consiliului.Secţiunea a 4-a Hotărârea consiliilor de onoare

Articolul 27

Consiliile de onoare adoptă o hotărâre care cuprinde una dintre următoarele soluţii:

a)fapta sesizată nu constituie abatere de la disciplina militară;

b)fapta sesizată constituie abatere de la disciplina militară, cu propunere de aplicare a uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 33 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare lege;

c)fapta sesizată constituie abatere de la disciplina militară, cu propunere de trimitere a celui în cauză în faţa consiliului de judecată, când faptele săvârşite sunt de natura sau gravitatea celor ce intră în competenţa acestuia.

Articolul 28

Hotărârea adoptată, procesul-verbal al şedinţei, precum şi documentele rezultate în urma desfăşurării activităţii consiliului de onoare completează dosarul cauzei constituit în condiţiile art. 14 alin. (1), care se prezintă în termen de două zile lucrătoare comandantului/şefului unităţii care a dispus trimiterea cadrului militar în faţa consiliului de onoare sau înlocuitorului legal al acestuia.

Articolul 29

În termen de 10 zile de la prezentarea hotărârii potrivit art. 28, comandantul/şeful unităţii poate lua una dintre următoarele măsuri:

a)infirmarea în scris a hotărârii adoptate, dacă au fost încălcate prevederile de procedură cuprinse în prezentul regulament, şi restituirea motivată a dosarului în vederea reanalizării de către consiliul de onoare;

b)clasarea dosarului, în cazul adoptării soluţiei prevăzute la art. 27 lit. a);

c)aplicarea sancţiunii disciplinare propuse sau a uneia mai uşoare, în cazul adoptării soluţiei prevăzute la art. 27 lit. b);

d)trimiterea în faţa consiliului de judecată, în cazul adoptării soluţiei prevăzute la art. 27 lit. c).

Articolul 30

(1)În cazul dispunerii măsurii prevăzute la art. 29 lit. a), cauza se reanalizează de către consiliul de onoare, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare.

(2)În cazul dispunerii măsurii prevăzute la art. 29 lit. c), dosarul cauzei se înaintează structurii de resurse umane, în vederea întocmirii ordinului/dispoziţiei de sancţionare.

(3)În cazul dispunerii măsurii prevăzute la art. 29 lit. d), comandantul/şeful unităţii constituie consiliul de judecată, iar dosarul cauzei se transmite acestuia în termen de cel mult 3 zile lucrătoare.

(4)În situaţia în care consiliul de judecată nu se constituie la nivelul unităţii, dosarul cauzei se înaintează ierarhic comandantului/şefului eşalonului la care se va constitui consiliul de judecată, în termen de 5 zile lucrătoare, însoţit de un raport în care menţionează şi punctul său de vedere motivat. Comandanţii/Şefii eşaloanelor superioare dispun constituirea consiliului de judecată, iar dosarul cauzei se transmite acestuia.

Articolul 31

(1)Ordinul/Dispoziţia de sancţionare trebuie să cuprindă:

a)descrierea faptei care constituie abatere disciplinară şi încadrarea juridică a acesteia;

b)precizarea prevederilor legale încălcate de către cadrul militar;

c)motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate;

d)sancţiunea disciplinară şi temeiul legal în baza căruia aceasta se aplică;

e)termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată şi persoana competentă să soluţioneze contestaţia, după caz;

f)instanţa competentă la care poate fi contestat actul administrativ prin care s-a dispus sancţiunea disciplinară;

g)alte date şi elemente apreciate ca necesare, după caz.

(2)Cadrului militar sancţionat disciplinar i se comunică ordinul/dispoziţia de sancţionare, prin grija structurii de resurse umane, de regulă, prin înmânare cu semnătură de primire, la sediul unităţii în care acesta îşi desfăşoară activitatea sau la domiciliul/reşedinţa acestuia.

(3)Ordinul/Dispoziţia de sancţionare clasificat/clasificată potrivit legii se aduce la cunoştinţă cadrului militar sancţionat disciplinar prin intermediul structurii de resurse umane din unitatea în care îşi desfăşoară activitatea. În acest caz, se întocmeşte un proces-verbal privind modalitatea de comunicare.

Capitolul IIOrganizarea şi funcţionarea consiliilor de judecată

Secţiunea 1Organizarea consiliilor de judecată

Articolul 32

Consiliile de judecată se constituie, pentru fiecare caz ce urmează a fi judecat, la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne/unităţilor militare în care sunt constituite consilii de onoare în condiţiile art. 1, prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea secretarului de stat care coordonează activitatea structurii din care face parte cadrul militar care urmează să fie judecat/ordin/dispoziţie al/a comandanţilor/şefilor.

Articolul 33

În situaţia în care se impune judecarea generalilor şi amiralilor, precum şi a ofiţerilor a căror numire în funcţie intră în competenţa ministrului afacerilor interne, consiliul de judecată se numeşte prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea secretarului de stat care coordonează activitatea structurii din care face parte cadrul militar care urmează să fie judecat.

Articolul 34

(1)Consiliile de judecată se compun din 3 membri, apreciaţi pentru integritatea morală, competenţă profesională şi credibilitate, dintre care cel puţin unul cu studii juridice, după cum urmează:

a)pentru generali (amirali):

–preşedinte: un general (amiral) cu grad sau funcţie superioară celui care urmează a fi judecat;

–membri: generali (amirali) cu grad cel puţin egal cu al celui care urmează să fie judecat;

b)pentru ofiţerii cu gradul de colonel (comandor):

–preşedinte: un ofiţer care are cel puţin gradul de colonel (comandor);

–membri: colonei (comandori);

c)pentru ofiţerii cu gradul de locotenent-colonel (căpitan-comandor):

–preşedinte: un colonel (comandor);

–membri:

–un colonel (comandor);

–un locotenent-colonel (căpitan-comandor);

d)pentru ofiţerii cu gradul de maior (locotenent-comandor):

–preşedinte: un ofiţer care are cel puţin gradul de locotenent-colonel (căpitan-comandor);

–membri:

–un ofiţer care are cel puţin gradul de locotenent-colonel (căpitan-comandor);

–un ofiţer care are cel puţin gradul de maior (locotenent-comandor);

e)pentru ofiţerii cu grade inferioare:

–preşedinte: un ofiţer cu grad superior;

–membri:

–un ofiţer cu grad superior;

–un ofiţer cu grad inferior, cel puţin egal în grad cu cadrul militar trimis în faţa consiliului de judecată;

f)pentru maiştri militari şi subofiţeri:

–preşedinte: un ofiţer cu grad superior;

–membri:

–un ofiţer, indiferent de grad;

–un maistru militar sau subofiţer, cel puţin egal în grad cu cadrul militar trimis în faţa consiliului de judecată.

(2)Cadrele militare care se numesc în componenţa consiliilor de judecată pot fi de la eşaloanele unde funcţionează consiliile respective, precum şi din unităţile subordonate acestora. De regulă, 1-2 cadre vor fi din unitatea unde este încadrat cel care urmează să fie judecat.

(3)Nu pot fi numite ca membri în consiliile de judecată cadrele militare aflate în următoarele situaţii:

a)îndeplinesc funcţia de comandant/şef al unităţii sau sunt înlocuitori legali ai acestuia;

b)ocupă funcţia de consilier juridic sau îndeplinesc atribuţii de consilier juridic în/pentru unitatea în care îşi desfăşoară activitatea cadrul militar trimis în faţa consiliului de judecată;

c)ocupă funcţia de ofiţer psiholog sau îndeplinesc atribuţii de asistenţă psihologică în/pentru unitatea la nivelul căreia se constituie consiliul de judecată;

d)se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare;

e)se află în curs de cercetare prealabilă ori în analiza consiliului de judecată/onoare;

f)împotriva acestora a fost dispusă începerea urmării penale, se află în faza de judecată sau au fost condamnaţi prin hotărâre judecătorească la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei ori la pedeapsa amenzii penale pentru infracţiuni săvârşite din culpă ori faţă de acestea s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă;

g)sunt rude sau afini, până la gradul al patrulea inclusiv, cu cel trimis în judecată;

h)sunt parte (ei sau rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv) într-un proces contra celui cercetat;

i)sunt creditori sau debitori ai celui trimis în judecată;

j)au avut calitatea de ofiţer desemnat pentru cercetarea faptei;

k)au avut calitatea de ofiţer nominalizat să ajute la efectuarea cercetării prealabile;

l)au calitatea de şef nemijlocit sau subordonat al cadrului militar cercetat;

m)au făcut sesizări împotriva celui cercetat sau urmează să se prezinte ca martori în şedinţa de judecată;

n)au participat la analiza cauzei în consiliul de onoare.

Articolul 35

În cazul în care într-o unitate nu este posibilă constituirea consiliului de judecată, componenţa acestuia se stabileşte de comandantul/şeful eşalonului superior.

Secţiunea a 2-aFuncţionarea consiliilor de judecată

Articolul 36

(1)Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii sunt trimişi în faţa consiliilor de judecată de către comandanţii/şefii unităţilor din care fac parte.

(2)Comandanţii/Şefii unităţilor de la nivelurile ierarhice superioare pot trimite cadrele militare din unităţile subordonate, iar ministrul afacerilor interne pe orice ofiţer, maistru militar sau subofiţer în faţa consiliilor de judecată de la eşaloanele la care, potrivit prevederilor art. 32 şi 33, acestea pot să fie judecate.

(3)Cadrele militare detaşate la alte unităţi din Ministerul Afacerilor Interne sunt trimise în faţa consiliilor de judecată constituite la nivelul unităţilor din care fac parte.

(4)Cadrele militare numite în statul "M" ori în statul "S" al Ministerului Afacerilor Interne sunt trimise în faţa consiliilor de judecată constituite la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne.

(5)Cadrele militare numite în statul "S" al inspectoratelor generale sunt trimise în faţa consiliilor de judecată constituite la nivelul acestora.

(6)Cadrele militare care urmează cursuri sau susţin examene de carieră în instituţiile de formare ale Ministerului Afacerilor Interne sunt trimise în faţa consiliilor de judecată constituite la nivelul unităţilor din care fac parte.

Articolul 37

Comandanţii/Şefii unităţilor unde se constituie consiliul de judecată iniţiază demersurile necesare cercetării faptelor care se supun analizei acestuia, astfel:

a)la ordinul ministrului afacerilor interne sau al comandanţilor/şefilor eşaloanelor superioare unităţii din care face parte cadrul trimis în faţa consiliului de judecată;

b)în urma hotărârii consiliilor de onoare;

c)la aprecierea lor, în următoarele situaţii:

(i)când constată personal că se impune acest lucru şi sunt date certe în acest sens;

(ii)când primesc propuneri din partea comandanţilor/şefilor unităţilor subordonate sau ai unităţilor unde sunt detaşate cadrele care urmează a fi judecate sau ai instituţiilor de formare ale Ministerului Afacerilor Interne în care urmează cursuri sau susţin examene de carieră. În astfel de situaţii propunerile se înaintează, ierarhic, la eşalonul unde se constituie consiliul de judecată, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la descoperirea faptei de către comandanţii/şefii unităţilor în care sunt detaşaţi sau, după caz, ai instituţiilor de formare ale Ministerului Afacerilor Interne, fiind obligaţi să consemneze în scris punctul lor de vedere în legătură cu această propunere;

(iii)în urma unei reclamanţii sau sesizări primite de la o persoană care şi-a declinat identitatea şi a prezentat date certe transmise pe cale legală.

Articolul 38

(1)Ordinul/Dispoziţia de trimitere în faţa consiliului de judecată se emite în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă de fapta comisă sau, după caz, de la data luării măsurii prevăzute la art. 29 lit. d).

(2)Ordinul/Dispoziţia prevăzut(ă) la alin. (1) conţine, în mod obligatoriu:

a)temeiul legal în baza căruia se emite;

b)gradul, numele, prenumele, unitatea şi funcţia cadrului militar trimis în faţa consiliului de judecată, c) descrierea faptelor săvârşite, d) componenţa consiliului de judecată;

e)după caz, numărul hotărârii consiliului de onoare şi descrierea, pe scurt, a aspectelor reţinute;

f)numele ofiţerului desemnat care va efectua cercetarea prealabilă sau, după caz, al ofiţerului desemnat care a efectuat cercetarea.

(3)Ordinul/Dispoziţia de trimitere în faţa consiliului de judecată se transmite, în scris, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la emitere, prin grija structurii de resurse umane:

a)preşedintelui şi membrilor consiliului de judecată;

b)comandantului/şefului unităţii din care face parte cadrul militar trimis în faţa consiliului de judecată sau celui la care se află detaşat sau pus la dispoziţie, după caz;

c)ofiţerului desemnat care va efectua cercetarea sau, după caz, ofiţerului desemnat care a efectuat cercetarea;

d)cadrului militar trimis în faţa consiliului de judecată pe bază de semnătură. În situaţia în care cadrul militar refuză să semneze de luare la cunoştinţă şi de primire a ordinului/dispoziţiei de trimitere în faţa consiliului de judecată se încheie un proces-verbal, care se introduce în dosarul cauzei.

(4)În situaţia în care cadrul militar trimis în faţa consiliului de judecată absentează în mod justificat - misiune, spitalizare, concediu, permisie ori în situaţii de forţă majoră - se încheie un proces-verbal, care se introduce în dosarul cauzei, termenul de comunicare către acesta, prevăzut la alin. (3), urmând să curgă de la data încetării acestei situaţii.

(5)Ordinul/Dispoziţia prevăzut(ă) la alin. (1) se introduce în dosarul cauzei.

Articolul 39

(1)Cercetarea se realizează în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (4)-(6) şi art. 10-15. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în situaţia prevăzută la art. 37 lit. b), nu se mai efectuează o nouă cercetare.

Articolul 40

(1)Dosarul cauzei, înregistrat la structura de secretariat a unităţii unde este constituit consiliul de judecată, se prezintă de către ofiţerul desemnat preşedintelui acestuia.

(2)Şedinţa consiliului de judecată se ţine în cel mult 5 zile lucrătoare de la prezentarea dosarului cauzei, data şi ora fiind fixate de preşedintele consiliului, timp în care conţinutul acestuia va fi studiat de membrii consiliului.

(3)Acest termen se reduce la maximum 48 de ore când trimiterea în faţa consiliului de judecată se face pentru fapte care aduc grave prejudicii ordinii şi disciplinei militare.

(4)În cazul în care preşedintele consideră că rezultatul cercetărilor nu este edificator, va chema cadrul militar trimis în faţa consiliului de judecată, precum şi persoanele care pot da relaţii asupra abaterilor săvârşite de acesta, pentru lămurirea diverselor aspecte şi completarea dosarului cauzei.

Articolul 41

(1)Când două sau mai multe cadre militare sunt trimise în faţa consiliului de judecată pentru aceleaşi fapte săvârşite în comun, li se întocmesc dosare separate, dar sunt trimise în faţa aceluiaşi consiliu de judecată, constituit în raport cu cel mai mare în grad, respectiv în funcţie pentru cadrele militare cu grade egale.

(2)Dacă cei învinuiţi fac parte din unităţi subordonate unor eşaloane care pot constitui consilii de judecată, aceştia vor fi trimişi în faţa consiliului de judecată al primului eşalon superior comun, la ordinul comandantului acestuia.

Articolul 42

(1)Cadrul militar trimis în faţa consiliului de judecată are dreptul să fie asistat de un apărător, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia informaţiilor clasificate.

(2)Apărătorul este ales de cel în cauză dintre cadrele militare în activitate, din rândul absolvenţilor cu studii juridice care deţin certificat/autorizaţie de acces la informaţiile clasificate vehiculate în cauză.

(3)Apărătorul ales nu poate fi:

a)consilierul juridic al unităţii sau care îndeplineşte atribuţii de consilier juridic în/pentru unitatea în care îşi desfăşoară activitatea cadrul militar trimis în faţa consiliului de judecată;

b)membru al consiliului de judecată sau, după caz, membru al consiliul de onoare care a analizat cauza;

c)ofiţerul desemnat;

d)ofiţerul nominalizat să ajute la efectuarea cercetării prealabile.

Articolul 43

(1)Preşedintele consiliului de judecată, cu cel mult 3 zile lucrătoare înainte de desfăşurarea şedinţei, va aduce la cunoştinţa cadrului militar trimis în faţa consiliului, sub semnătură, precum şi apărătorului acestuia, în cazul în care şi l-a ales, conţinutul dosarului cauzei. În situaţia prevăzută la art. 40 alin. (3), acest termen va fi de 24 de ore.

(2)Prevederile art. 21 se aplică în mod corespunzător atât cadrului militar trimis în faţa consiliului de judecată, cât şi apărătorului ales.

Articolul 44

(1)Cadrul militar trimis în faţa consiliului de judecată are dreptul să ceară recuzarea membrilor consiliului.

(2)Membrii consiliului de judecată au obligaţia să se abţină de la a desfăşura activităţi în cadrul consiliului, dacă se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 18 alin. (1).

(3)Prevederile art. 18 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.

(4)Recuzarea sau abţinerea preşedintelui consiliului de judecată se soluţionează de persoana care a constituit consiliul de judecată, prin rezoluţie scrisă pe cererea de recuzare ori declaraţia de abţinere.

(5)Cadrul militar în privinţa căruia a fost admisă cererea de recuzare, respectiv declaraţia de abţinere se înlocuieşte prin ordin emis de comandantul/şeful care a constituit consiliul de judecată.

Articolul 45

Membrul sau membrii consiliului de judecată recuzaţi sau care, din motive bine întemeiate, se abţin să participe la judecarea cazului vor fi înlocuiţi de către ministrul afacerilor interne/comandantul/şeful unităţii care i-a numit cu alte cadre militare care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 33, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data când s-a admis recuzarea, respectiv abţinerea.

Articolul 46

(1)Şedinţele consiliului de judecată nu sunt publice.

(2)La începutul şedinţei, preşedintele consiliului de judecată le va atrage atenţia membrilor acestuia să îşi dea votul fără patimă şi prejudecăţi, îndeplinindu-şi datoria de conştiinţă ca păstrători ai onoarei şi demnităţii militare. În numele aceloraşi valori morale, înainte de a fi audiaţi, martorilor li se va cere să spună numai adevărul şi să nu ascundă nimic din ceea ce cunosc.

(3)Preşedintele consiliului de judecată dă citire ordinului/dispoziţiei de trimitere a cadrului militar în faţa consiliului de judecată, iar ofiţerul desemnat va prezenta referatul întocmit. În continuare, se dă cuvântul cadrului militar trimis în faţa consiliului de judecată, personal ori prin apărător, pentru a-şi prezenta faptele, precum şi eventualele probe pregătite în apărare.

(4)Se trece la ascultarea celui judecat, căruia membrii consiliului de judecată, prin preşedintele acestuia, îi pun întrebările pe care le consideră necesare pentru a se edifica asupra faptelor săvârşite. Acesta răspunde la întrebări personal, în prealabil putând să se consulte cu apărătorul.

(5)După epuizarea întrebărilor sunt audiaţi martorii care vor fi introduşi în sală, pe rând, în ordinea stabilită de preşedintele consiliului.

(6)Membrii consiliului de judecată pot adresa întrebări martorilor prin preşedintele consiliului. În acelaşi mod, cadrul militar judecat sau apărătorul poate adresa întrebări sau cere lămuriri martorilor.

(7)Preşedintele declară dezbaterile încheiate şi se trece la deliberare, pe timpul căreia este permisă prezenţa numai a membrilor consiliului de judecată. Deliberarea se va încheia prin luarea unei hotărâri.

Articolul 47

(1)Prezenţa în sală a cadrului militar judecat este obligatorie. Atunci când cadrul militar trimis în faţa consiliului de judecată absentează justificat (misiune, spitalizare, concediu, permisie ori în situaţii de forţă majoră), se încheie un proces-verbal, care se introduce în dosarul cauzei, termenul prevăzut la art. 40 alin. (2) fiind suspendat, urmând ca şedinţa să se stabilească într-un termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data încetării situaţiei.

(2)În caz de absenţă nejustificată a cadrului militar trimis în faţa consiliului de judecată, şedinţa de judecată se desfăşoară în lipsa acestuia, specificându-se acest lucru în procesul-verbal al şedinţei şi în hotărâre.

Articolul 48

(1)În situaţia în care în şedinţa de judecată rezultă necesitatea completării dosarului cu noi probe, consiliul poate hotărî cu majoritate de voturi, o singură dată, reluarea judecării cauzei în termen de cel mult 5 zile lucrătoare.

(2)Hotărârea de reluare a judecăţii va fi adusă la cunoştinţa cadrului militar trimis în faţa consiliului de judecată, va fi consemnată în procesul-verbal şi, totodată, despre aceasta preşedintele consiliului va raporta ministrului afacerilor interne/comandantului/şefului unităţii la care funcţionează consiliul de judecată.

(3)În procesul-verbal se vor preciza aspectele insuficient clarificate, asupra cărora trebuie să se obţină date suplimentare necesare la reluarea judecării.Secţiunea a 3-a Hotărârea consiliilor de judecată

Articolul 49

Consiliile de judecată adoptă o hotărâre care cuprinde una dintre următoarele soluţii:

a)fapta sesizată nu constituie abatere de la disciplina militară;

b)fapta sesizată constituie abatere de la disciplina militară, cu propunere de aplicare a uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 33 din lege;

c)fapta sesizată constituie abatere de la disciplina militară, cu propunere de trecere în rezervă, prin aplicarea prevederilor art. 85 alin. (1) lit. i) şi j) şi art. 88 din lege.

Articolul 50

(1)În luarea hotărârii, consiliul de judecată va avea în vedere caracterul şi gravitatea abaterii, împrejurările în care a fost săvârşită şi comportarea anterioară a celui judecat.

(2)Consiliul de judecată ia hotărârea în felul următor: fiecare membru, începând cu cel mai mic în grad, iar la grade egale cu cel mai nou în grad, propune una din hotărârile prevăzute la art. 49 din prezentul regulament, adoptându-se hotărârea propusă de majoritatea membrilor consiliului.

(3)Hotărârea consiliului de judecată va conţine descrierea pe scurt a abaterii săvârşite, concluziile rezultate, propunerea fiecărui membru al consiliului şi decizia adoptată.

(4)Hotărârea se semnează de toţi membrii consiliului de judecată şi se aduce la cunoştinţă celui judecat, sub semnătură. Dacă acesta refuză să semneze, preşedintele consiliului va dispune consemnarea situaţiei în procesul-verbal al şedinţei.

(5)Modul de desfăşurare a şedinţei de judecată, precum şi hotărârea adoptată se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de către unul din membrii consiliului, desemnat de către preşedintele acestuia.

Articolul 51

Hotărârea adoptată, împreună cu procesul-verbal al şedinţei şi dosarul cauzei, se prezintă imediat ministrului afacerilor interne/comandantului/şefului unităţii care a dispus trimiterea cadrului militar în faţa consiliului de judecată.

Articolul 52

(1)După analizarea documentelor, ministrul afacerilor interne/comandantul/şeful unităţii va proceda astfel:

a)infirmă în scris hotărârea adoptată, dacă au fost încălcate prevederile de procedură cuprinse în prezentul regulament, şi restituie motivat dosarul în vederea reanalizării de către consiliul de judecată;

b)în cazul adoptării hotărârii de la art. 49 lit. b), va aplica sancţiunea disciplinară propusă sau una mai uşoară;

c)în cazul adoptării hotărârii de la art. 49 lit. c), va aplica o sancţiune disciplinară mai uşoară sau va emite actul administrativ de trecere în rezervă, iar în situaţia în care nu are competenţă, va înainta pe cale ierarhică, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data pronunţării, un raport însoţit de dosarul cauzei ministrului afacerilor interne, respectiv comandantului/şefului care are competenţă potrivit art. 43 din lege, în vederea emiterii actului administrativ de trecere în rezervă.

(2)După adoptarea uneia din hotărârile prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. a) şi b), dosarul cauzei va fi introdus în dosarul personal al celui judecat de consiliul de judecată.

(3)În cazul dispunerii măsurii prevăzute la alin. (1) lit. a), cauza se reanalizează de către consiliul de judecată, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare.

(4)În cazul dispunerii măsurii prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c), dosarul cauzei se înaintează structurii de resurse umane, în vederea întocmirii ordinului/dispoziţiei de sancţionare sau, după caz, în vederea înaintării acestuia, pe cale ierarhică, ministrului afacerilor interne/comandantului/şefului care are competenţă potrivit art. 43 din lege, în vederea emiterii actului administrativ de trecere în rezervă.

Articolul 53

Cadrului militar sancţionat disciplinar i se comunică ordinul/dispoziţia de sancţionare, în condiţiile art. 31.

Capitolul IIIContestarea sancţiunii

Articolul 54

(1)Cadrul militar sancţionat poate formula contestaţie împotriva sancţiunii disciplinare, care se depune la secretariatul unităţii conduse de persoana care a dispus sancţiunea disciplinară, în termen de 10 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă. Cu această ocazie pot fi contestate şi celelalte acte care au stat la baza emiterii ordinului/dispoziţiei de sancţionare (2) În această situaţie, persoana prevăzută la alin. (1) înaintează, cu celeritate, şefului unităţii ierarhic superioare dosarul cauzei şi un raport motivat cu privire la sancţiunea disciplinară dispusă şi la motivele propunerii de respingere sau de admitere a contestaţiei.

(3)În cazul sancţiunilor dispuse de ministrul afacerilor interne, acestea pot fi contestate de cadrul militar nemulţumit, în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul 55

(1)Şeful unităţii ierarhic superioare soluţionează contestaţia, în termen de 20 de zile lucrătoare de la data înregistrării la structura de secretariat a unităţii, prin decizie motivată, şi poate dispune, după caz:

a)respingerea contestaţiei ca tardiv introdusă sau ca neîntemeiată şi menţinerea sancţiunii aplicate;

b)admiterea contestaţiei şi aplicarea unei sancţiuni disciplinare mai uşoare decât cea aplicată prin ordinul/dispoziţia de sancţionare contestat/contestate;

c)admiterea contestaţiei şi anularea ordinului/dispoziţiei de sancţionare contestat/contestate.

(2)Decizia motivată trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:

a)descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;

b)precizarea prevederilor legale încălcate de cadrul militar;

c)analiza susţinerilor prezentate de cadrul militar în cuprinsul contestaţiei;

d)temeiul de drept în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară;

e)motivul admiterii sau respingerii contestaţiei cadrului militar cu privire la sancţiunea aplicată.

Articolul 56

(1)Cadrului militar sancţionat i se comunică decizia motivată, prin grija structurii de resurse umane, în condiţiile art. 31 alin. (2) şi (3).

(2)Ordinul/Dispoziţia de sancţionare şi decizia motivată se comunică şi unităţii care asigură gestiunea resurselor umane.

(3)Prin grija structurii de resurse umane a unităţii prevăzute la alin. (2), ordinul/dispoziţia de sancţionare şi decizia motivată se comunică structurii financiare care asigură plata drepturilor salariale ale cadrului militar sancţionat, dacă sancţiunea disciplinară are efecte pecuniare.

Articolul 57

După soluţionarea contestaţiei, cadrul militar nemulţumit de sancţiunea aplicată se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii.