Lege
Lege Nr. 80 din 11 iulie 1995
privind statutul cadrelor militare
- Emitent
- Parlamentul
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 155 din 20 iulie 1995
Textul actului · 113 articole
100%
privind statutul cadrelor militare
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Prin cadre militare, în sensul prezentei legi, se înţelege cetăţenii români cărora li s-a acordat grad de ofiţer, maistru militar sau subofiţer, în raport cu pregătirea lor militară şi de specialitate, în condiţiile prevăzute de lege.
Cadrele militare sunt în serviciul naţiunii.
Potrivit gradelor pe care le au, cadrele militare sunt constituite în corpul subofiţerilor, corpul maiştrilor militari şi corpul ofiţerilor.
Gradele cadrelor militare, în ordinea lor ierarhica, sunt:
A. Subofiteri:
a)sergent major;
b)plutonier;
c)plutonier major;
d)plutonier adjutant;
e)plutonier adjutant şef.
B. Maiştri militari:
a)maistru militar clasa a IV-a;
b)maistru militar clasa a III-a;
c)maistru militar clasa a II-a;
d)maistru militar clasa a I;
e)maistru militar principal.
C. Ofiţeri:
a)ofiţeri cu grade inferioare:
–sublocotenent, respectiv aspirant pentru cei din marina militară;
–locotenent;
–căpitan;
b)ofiţeri cu grade superioare:
–maior, respectiv locotenent-comandor pentru cei din aviaţia şi marina militară;
–locotenent-colonel, respectiv căpitan-comandor pentru cei din aviaţia şi marina militară;
–colonel, respectiv comandor pentru cei din aviaţia şi marina militară;
c)generali şi amirali:
–general de brigada, respectiv general de flotila aeriană pentru cei din aviaţia militară şi contraamiral pentru cei din marina militară;
–general de divizie, respectiv general de divizie aeriană pentru cei din aviaţia militară şi viceamiral pentru cei din marina militară;
–general de corp de armata, respectiv general-comandor pentru cei din aviaţia militară şi viceamiral-comandor pentru cei din marina militară;
–general de armata, respectiv general inspector pentru cei din aviaţia militară şi amiral pentru cei din marina militară.
În afară acestor grade, pentru merite militare excepţionale, în timp de război, Preşedintele României poate acorda generalilor de armata gradul de mareşal, care este cel mai înalt grad militar.
Gradul militar este un drept al titularului şi reprezintă recunoaşterea în plan social a calităţii de cadru militar. Gradul de ofiţer, maistru militar şi subofiţer nu se poate pierde decît în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.
Cadrele militare se pot afla în una dintre următoarele situaţii:
a)în activitate, când ocupa o funcţie militară. Calitatea de cadru militar în activitate se menţine şi pe timpul cît acestea sunt eliberate din funcţii pentru a urma diferite forme de pregătire în interesul serviciului, precum şi atunci când sunt puse la dispoziţie: în vederea încadrării sau trecerii în rezerva ori în retragere; pentru cazurile de boala stabilite prin hotărâre a Guvernului; pe timpul cît sunt în captivitate.
Pot fi ofiţeri, maiştri militari sau subofiteri în activitate persoanele care au numai cetăţenie română;
b)în rezerva, când nu ocupa o funcţie militară, dar întrunesc condiţiile prevăzute de lege pentru a fi chemate sa îndeplinească serviciul militar ca rezervişti concentraţi sau mobilizati, iar la nevoie, în calitate de cadre militare în activitate;
c)în retragere, când, potrivit legii, nu mai pot fi chemate pentru îndeplinirea serviciului militar.
Ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii în activitate sunt militari profesionisti. Profesia de ofiţer, maistru militar sau subofiţer este o activitate menita să asigure funcţionarea, perfecţionarea şi conducerea organismului militar în timp de pace şi de război.
În exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit legii şi prevederilor regulamentelor militare, ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii sunt investiti cu exerciţiul autorităţii publice, bucurindu-se de protecţie potrivit legii penale.
Îndatoririle, drepturile şi libertăţile cadrelor militare sunt cele stabilite de Constituţia României, de legile tarii şi de prezentul statut.
Profesia de ofiţer, maistru militar sau subofiţer în activitate incumba îndatoriri suplimentare, precum şi interzicerea ori restrîngerea exercitării unor drepturi şi libertăţi, potrivit legii.
Cadrele militare au următoarele îndatoriri principale:
a)să fie loiale şi devotate statului român şi forţelor sale armate, sa lupte pentru apărarea României, la nevoie până la sacrificiul vieţii, să respecte şi sa apere valorile democraţiei constituţionale;
b)să respecte jurămîntul militar şi prevederile regulamentelor militare, să execute întocmai şi la timp ordinele comandantilor şi ale sefilor, fiind responsabile de modul în care îndeplinesc misiunile ce le sunt încredinţate. Cadrelor militare nu li se poate ordonă şi le este interzis să execute acte contrare legii, obiceiurilor războiului şi convenţiilor internaţionale la care România este parte; neexecutarea ordinelor în aceste condiţii nu atrage răspunderea penală şi civilă a subordonaţilor;
c)sa pretuiasca onoarea şi gloria de lupta ale forţelor armate ale României, ale armei şi unităţii din care fac parte, precum şi demnitatea gradului şi a uniformei militare pe care le poarta;
d)să-şi perfecţioneze pregătirea profesională, să asigure instruirea temeinica şi educarea subordonaţilor şi sa apere drepturile acestora;
e)sa acţioneze pentru întreţinerea regulamentara şi menţinerea în stare de operativitate a tehnicii şi armamentului şi pentru folosirea şi administrarea eficienta a bunurilor din dotare;
f)sa păstreze cu stricteţe secretul militar, de stat şi de serviciu, precum şi caracterul confidenţial al unor activităţi şi documente.Secţiunea a 2-a Drepturi
Cadrele militare în activitate au dreptul la:
a)solda lunară, compusa din solda de grad, solda de funcţie, gradatii şi indemnizaţii, precum şi la prime, premii, sporuri şi alte drepturi băneşti, ale căror cuantumuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului;
b)echipament, hrana, asistenţa medicală, medicamente, locuinta de serviciu, gratuite, concedii şi scutiri medicale plătite, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
c)reduceri sau scutiri de impozit pe venit şi ale cuantumului chiriei, ajutoare şi alte drepturi, potrivit reglementărilor în vigoare;
d)documente de transport gratuit pentru efectuarea concediului de odihnă sau în cazul mutării dintr-o garnizoana în alta, potrivit reglementărilor în vigoare.
Cadrele militare în activitate decorate cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de reducere a impozitului pe venit cu 30%, 40% şi, respectiv, 50% .
Cadrele militare trecute în rezerva sau direct în retragere au dreptul la pensie militară potrivit legii.
Partea din pensie corespunzătoare soldei de grad se actualizează permanent potrivit soldei de grad a cadrelor în activitate.
Pensionării militari decorati cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.
Cadrele militare în activitate au dreptul să urmeze învăţământul superior militar sau civil, postuniversitar, doctoratul sau alte forme de perfecţionare a pregătirii, cu respectarea normelor legale.
Cadrele militare în activitate pot fi trimise la studii în străinătate, prin concurs, cu aprobarea ministrului apărării naţionale.
Cadrele militare în activitate care au absolvit şcoli şi academii militare, cursuri sau alte forme de pregătire în străinătate beneficiază de drepturi depline la încadrarea şi promovarea în funcţii corespunzătoare studiilor din ţara cu care le-au fost echivalate diplomele dobîndite, în condiţiile legii şi ale reglementărilor militare.
În timp de pace, cadrele militare în activitate au dreptul la concediu de odihnă, concediu de odihnă suplimentar pentru activitate în locuri de muncă cu condiţii deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase - şi la concediu de studii.
Regulile privind durata şi acordarea concediului de odihnă, concediului de odihnă suplimentar şi a concediului de studii, precum şi compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Femeile, cadre militare în activitate, au dreptul la concediu de maternitate şi la concediu pentru îngrijirea copilului, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, pe baza dispoziţiilor legale aplicabile pe plan naţional.
De asemenea, femeile, cadre militare în activitate, beneficiază de pauze pentru alimentarea şi îngrijirea copilului, precum şi de alte drepturi prevăzute de lege pentru femeile salariate din administraţia publică.
Cadrele militare în activitate care urmează cursurile de zi ale instituţiilor de învăţământ superior beneficiază, în locul concediilor de odihnă, de vacante, conform programelor de învăţământ ale instituţiilor respective şi ordinului ministrului apărării naţionale.
Pentru rezolvarea unor situaţii personale sau familiale deosebite, cadrelor militare în activitate, precum şi celor în rezerva, pe timpul cît sunt concentrate sau mobilizate în unităţi militare, li se pot acorda permisii.
Durata permisiilor şi comandantii care au dreptul să le aprobe se stabilesc prin regulamentele militare.
Timpul acordat pentru permisii, scutiri şi concedii medicale nu se scade din durata concediului anual de odihnă sau a concediului de odihnă suplimentar.
La declararea stării de război sau a mobilizării, precum şi în situaţii deosebite stabilite de ministrul apărării naţionale, concediile de odihnă, de studii, vacantele şi permisiile se suspenda, cadrele militare în activitate fiind obligate să se prezinte de îndată la unităţile militare de care aparţin.
Pe timpul cît durează starile de război sau de mobilizare, cadrelor militare în activitate şi celor în rezerva, concentrate sau mobilizate, li se pot acorda permisii şi concedii potrivit ordinului ministrului apărării naţionale.
Cadrele militare în activitate, mutate în interesul serviciului într-o alta garnizoana decît cea în care îşi au domiciliul, în situaţia când nu li se poate asigura spaţiul de locuit corespunzător, au dreptul la o compensaţie lunară pentru chirie reprezentind 25% din solda lunară.
Sotiile cadrelor militare mutate în interesul serviciului într-o alta garnizoana, care au fost încadrate în munca şi au întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soţul, au dreptul la o indemnizaţie lunară până la o noua angajare sau până la prestarea unei activităţi autorizate aducatoare de venituri.
De indemnizaţia lunară beneficiază şi sotiile care la data mutării ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor erau înscrise, ca şomeri, la oficiile forţei de muncă, dar numai după ce încetează a mai primi ajutor de şomaj.
Valoarea indemnizaţiei, precum şi perioada de acordare a acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate şi celor în rezerva, concentraţi sau mobilizati în unităţile militare, li se acordă despăgubiri pentru cazurile de invaliditate sau de deces produse ca urmare a unor acţiuni militare, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului militar sau a unor misiuni în cadrul forţelor internaţionale destinate menţinerii păcii ori constituite în scopuri umanitare.
Cuantumul despăgubirilor ce se acordă cadrelor devenite invalide, respectiv urmaşilor celor decedate, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
Pensia pentru invaliditate permanenta, survenită în condiţiile alin. 1, este egala cu solda lunară avută la data respectiva şi se actualizează potrivit art. 11. Cadrele militare în rezerva sau în retragere pot opta pentru pensia din sistemul asigurărilor sociale de stat.
Cadrele militare în activitate şi familiile acestora beneficiază, ca măsura de protecţie socială, de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, în folosirea caselor de odihnă, sanatoriilor, căminelor de garnizoana şi a altor amenajări recreative şi sportive.
Cheltuielile ce decurg din aplicarea acestor măsuri vor fi suportate din bugetul Ministerului Apărării Naţionale.
Membrii familiilor cadrelor militare în activitate beneficiază gratuit de:
a)asistenţa medicală şi medicamente în cadrul reţelei sanitare a Ministerului Apărării Naţionale sau în alte reţele sanitare, cu decontarea cheltuielilor de către acest minister;
b)documente de transport, atunci când ofiţerii, maistrii militari sau subofiterii sunt mutati în interes de serviciu dintr-o garnizoana în alta.
Membrii familiilor cadrelor militare în activitate beneficiază şi de pensie de urmaş, precum şi de alte drepturi în conformitate cu prevederile legale.
La decesul unui cadru militar în activitate, Ministerul Apărării Naţionale acorda familiei acestuia sau persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor suplimentar în cuantum de doua solde lunare neimpozabile.
Urmaşii cadrelor militare în activitate şi ai celor în rezerva, mobilizate sau concentrate în unităţi militare, decedate în timpul şi din cauza serviciului ca urmare a unor acţiuni militare, accidente, catastrofe sau a unor acte de devotament excepţional ori a unor misiuni în cadrul forţelor internaţionale destinate menţinerii păcii ori constituite în scopuri umanitare, au dreptul la o pensie egala cu solda lunară pe care cadrele militare au avut-o la data decesului, care se actualizează potrivit prevederilor art. 11.
În cazul în care nu exista urmaşi, dacă cel decedat era singurul sustinator al părinţilor săi, aceştia vor beneficia de jumătate din pensia de urmaş stabilită potrivit prevederilor alin. 1.
Urmaşii cadrelor militare în rezerva pot opta pentru pensia din sistemul asigurărilor sociale de stat.
Copiii cadrelor militare în activitate, decedate în timpul şi din cauza serviciului, ca urmare a unor acţiuni militare, accidente, catastrofe sau a unor acte de devotament excepţional ori a unor misiuni în cadrul forţelor internaţionale destinate menţinerii păcii ori constituite în scopuri umanitare, pot fi transferati la liceele militare sau în instituţiile militare de învăţământ care formează maiştri militari şi subofiteri, pe baza unui test de aptitudini, a rezultatelor la învăţătura obţinute în instituţiile civile de învăţământ şi potrivit normelor aprobate de ministrul apărării naţionale.
Ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii în rezerva şi în retragere, pensionari militari, au dreptul gratuit la asistenţa medicală şi medicamente în condiţiile art. 23 alin. 1 lit. a) şi au acces la cercurile militare, casele de odihnă, sanatoriile, căminele de garnizoana şi alte amenajări recreative sau sportive, beneficiind de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale.
De aceleaşi drepturi beneficiază şi ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii în rezerva şi în retragere, fosti pensionari militari de invaliditate datorită unor accidente în serviciu ori unor boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare, care ulterior au optat pentru pensia din sistemul asigurărilor sociale de stat.
Membrii familiilor cadrelor militare în rezerva şi în retragere, pensionari militari, beneficiază gratuit de asistenţa medicală în condiţiile art. 23 alin. 1 lit. a).
La trecerea în rezerva sau direct în retragere, ofiţerilor care au cel puţin 20 de ani de serviciu militar şi s-au distins prin activitatea desfăşurată, precum şi celor care au adus patriei servicii deosebite, chiar dacă nu au o vechime de 20 de ani de serviciu militar, li se poate acorda dreptul de a purta uniforma militară.
Criteriile de acordare şi de retragere a acestui drept, precum şi situaţiile în care ofiţerii prevăzuţi la alin. 1 pot purta uniforma militară se stabilesc prin regulamente militare.
Cadrelor militare în activitate le este interzisă exercitarea următoarelor drepturi:
a)să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori sa desfăşoare propaganda prin orice mijloace sau alte activităţi în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcţii publice;
b)sa candideze pentru a fi alese în administraţia publică locală şi în Parlamentul României, precum şi în funcţia de Preşedinte al României;
c)sa declare sau sa participe la greva.
Cadrelor militare în activitate le este restrînsa exercitarea unor drepturi şi libertăţi, astfel:
a)opiniile politice pot fi exprimate numai în afară serviciului;
b)exprimarea în public a unor opinii contrare intereselor României şi forţelor armate nu este permisă;
c)condiţiile în care cadrele militare în activitate vor putea să prezinte public informaţii militare se vor stabili prin ordin al ministrului apărării naţionale;
d)aderarea la culte religioase este libera, mai puţin la cele care, potrivit legii, contravin normelor de păstrare a ordinii publice, precum şi la cele care încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea profesiei;
e)constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-ştiinţific, cultural şi sportiv-recreativ, cu excepţia celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii şi disciplinei specifice instituţiei armatei, este permisă în condiţiile stabilite prin regulamentele militare;
f)încheierea căsătoriei este libera în condiţiile legii. Căsătoria cu o persoană apatridă sau care nu are exclusiv cetăţenia română este condiţionată de obţinerea aprobării prealabile a ministrului apărării naţionale;
g)participarea la mitinguri, demonstratii, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori sindical este interzisă, cu excepţia activităţilor la care se participa în misiune;
h)cadrele militare în activitate se pot deplasa în străinătate în condiţiile ce se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale.
Ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii în activitate au obligaţia de a nu efectua activităţi care contravin demnităţii, prestigiului şi normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare.
Cadrelor militare în activitate le este interzis:
a)sa îndeplinească alte funcţii decît cele în care sunt încadrate, cu excepţia cumulului prevăzut de lege, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale;
b)să fie asociat unic ori sa participe direct la administrarea sau conducerea unor organizaţii ori societăţi comerciale, cu excepţia celor numite în consiliile de administraţie ale regiilor autonome şi societăţilor comerciale din subordinea Ministerului Apărării Naţionale, din cadrul industriei de apărare sau în legătură cu aceasta.
Ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii în rezerva, pe timpul cît sunt concentraţi sau mobilizati în unităţi militare, pot rămâne membri ai partidelor, formatiunilor sau organizaţiilor politice, precum şi ai sindicatelor din care fac parte, dar le este interzisă desfăşurarea oricăror activităţi cu caracter politic sau sindical, în unităţi militare.
Pentru acte de eroism, curaj şi devotament în executarea unor misiuni, precum şi pentru merite deosebite în îndeplinirea îndatoririlor ce le revin, ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor li se pot conferi decoraţii şi titluri de onoare.
Pentru vechime în activitate şi rezultate meritorii, cadrelor militare li se conferă medalii şi ordine militare.
Pentru îndeplinirea exemplara a atribuţiilor de serviciu, ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor li se pot acorda recompense morale şi materiale.
Pentru abateri de la disciplina militară, neîndeplinirea îndatoririlor, încălcarea normelor de conduita militară, a regulilor de convieţuire socială, ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor li se pot aplica următoarele sancţiuni disciplinare: avertisment; mustrare scrisă; consemnare; retrogradare în funcţie; amînarea inaintarii în gradul următor pe timp de 1-2 ani.
Recompensele se acordă, iar sancţiunile disciplinare se aplică potrivit regulamentelor militare.
Pentru apărarea onoarei cadrelor militare şi evitarea abuzurilor, cercetarea şi judecarea abaterilor grave sau a altor fapte de aceeaşi natura săvârşite de acestea, în armata, se înfiinţează consilii de onoare şi consilii de judecată.
Consiliile de onoare se constituie în fiecare unitate, iar consiliile de judecată la organele centrale ale Ministerului Apărării Naţionale, statele majore ale categoriilor de forte ale armatei, comandamentele de arma, de armata şi de corp de armata, precum şi la alte esaloane similare, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale.
Organizarea şi funcţionarea consiliilor de onoare şi consiliilor de judecată se stabilesc prin regulamentele militare.
Ofiţerii în activitate provin din:
a)absolvenţi cu diploma de licenţă ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea ofiţerilor, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 37 lit. c);
b)absolvenţi ai anului IV din instituţiile militare de învăţământ superior cu durata studiilor mai mare de 4 ani;
c)absolvenţi ai instituţiilor militare de învăţământ din alte state, similare celor prevăzute la lit. a), trimişi la studii de către Ministerul Apărării Naţionale;
d)ofiţeri în rezerva care au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, în vederea chemării sau rechemarii în activitate;
e)maiştri militari şi subofiteri în activitate, absolvenţi cu diploma de licenţă ai instituţiilor civile de învăţământ superior, cu profil corespunzător specialitatilor militare, care au vârsta de cel mult 35 de ani;
f)maiştri militari şi subofiteri care, în timp de război, îndeplinesc cel puţin 3 luni, cu rezultate foarte bune şi bune, funcţii prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri, în unităţile militare aflate în zona acţiunilor militare.
În cadrul instituţiilor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi siguranţei naţionale, precum şi în structurile specializate ale Ministerului de Interne şi Ministerului Justiţiei, ofiţerii în activitate pot proveni şi dintre:
a)persoanele care au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al ministrilor sau, după caz, al sefilor instituţiilor menţionate şi care sunt absolvente, cu diploma de licenţă, ale unei instituţii de învăţământ superior. Bărbaţii trebuie să aibă serviciul militar îndeplinit;
b)maistrii militari şi subofiterii în activitate, absolvenţi cu diploma de licenţă ai instituţiilor militare de învăţământ superior din sistemul de învăţământ al acestora.
Ofiţerii în rezerva provin din:
a)ofiţeri trecuţi din activitate în rezerva;
b)absolvenţi cu diploma de licenţă ai instituţiilor civile de învăţământ superior care au îndeplinit serviciul militar cu termen redus, în raport cu nevoile forţelor armate şi cu rezultatele obţinute la examenul-concurs susţinut la terminarea pregătirii militare;
c)absolvenţi ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea ofiţerilor, şcolarizaţi la solicitarea aviaţiei şi marinei civile sau a altor beneficiari;
d)maiştri militari şi subofiteri în rezerva, care, în timp de război, îndeplinesc cel puţin 3 luni, cu rezultate foarte bune şi bune, funcţii prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri în unităţile militare aflate în zona acţiunilor militare;
e)absolvenţi cu diploma de licenţă ai instituţiilor civile de învăţământ superior sau, la nevoie, ai liceelor, cu diploma de bacalaureat ori ai şcolilor echivalente, cu diploma, cu profil corespunzător specialitatilor militare deficitare în Ministerul Apărării Naţionale, care au vârsta de cel mult 35 de ani. Bărbaţii trebuie să aibă stagiul militar îndeplinit;
f)studenţi ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea ofiţerilor care au promovat penultimul an de studii, în situaţia în care nu mai pot continua pregătirea, dar sunt apţi pentru serviciul militar. Nu se acordă grad de ofiţer studenţilor exmatriculati.
Maistrii militari în activitate provin din:
a)absolvenţi cu diploma ai instituţiilor de învăţământ pentru formarea maiştrilor militari, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 39 lit. b);
b)subofiteri în activitate, în vârsta de cel mult 45 de ani, care au un stagiu neintrerupt de cel puţin 5 ani, în funcţii de exploatare, întreţinere şi reparare a tehnicii militare, au promovat examenul de trecere în corpul maiştrilor militari şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin dispoziţie a şefului Statului Major General;
c)maiştri militari în rezerva care au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, în vederea chemării sau rechemarii în activitate.
Maiştri militari în rezerva provin din:
a)maiştri militari trecuţi din activitate în rezerva;
b)absolvenţi cu diploma ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea maiştrilor militari, şcolarizaţi la solicitarea aviaţiei şi marinei civile sau a altor beneficiari;
c)persoane în vârsta de cel mult 45 de ani, care au o pregătire tehnica de nivel liceal sau postliceal în specialităţi militare deficitare;
d)subofiteri în rezerva care au absolvit şcoli de maiştri în specialităţi necesare forţelor armate.
Subofiterii în activitate provin din:
a)absolvenţi cu diploma ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea subofiţerilor;
b)militari angajaţi pe bază de contract care au promovat testele de aptitudini şi concursul sau examenul susţinut în acest scop şi îndeplinesc condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale;
c)subofiterii în rezerva care au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, în vederea chemării sau rechemarii în activitate;
d)gradati care, în timp de război, îndeplinesc cu rezultate bune, cel puţin 3 luni, funcţii prevăzute a fi încadrate cu subofiteri, în unităţile militare aflate în zona acţiunilor militare.
În cadrul instituţiilor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi siguranţei naţionale, precum şi în structurile specializate ale Ministerului de Interne şi Ministerului Justiţiei, subofiterii în activitate pot proveni şi din rindul persoanelor care au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al ministrilor, respectiv al sefilor instituţiilor menţionate şi care au pregătire de nivel liceal, postliceal sau superior. Bărbaţii trebuie să aibă serviciul militar îndeplinit.
Subofiterii în rezerva provin din:
a)absolvenţi ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea subofiţerilor în rezerva;
b)subofiteri trecuţi din activitate în rezerva;
c)absolvenţi ai instituţiilor civile de învăţământ superior care au îndeplinit serviciul militar cu termen redus, în raport cu nevoile forţelor armate şi cu rezultatele obţinute la examenul-concurs susţinut la terminarea pregătirii militare;
d)studenţi ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea ofiţerilor care au promovat cel puţin anul I de studii, în situaţia în care nu mai pot continua pregătirea, dar sunt apţi pentru serviciul militar. Nu se acordă gradul de subofiţer studenţilor exmatriculati;
e)gradati în rezerva care, în urma unei concentrari de instrucţie, au fost calificaţi în specialităţi militare necesare forţelor armate, pentru funcţii de subofiteri;
f)sergenti în rezerva care, în ultimele 6 luni ale serviciului militar în termen, au îndeplinit cu rezultate bune şi foarte bune funcţii prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri sau subofiteri;
g)gradati care, în timp de război, îndeplinesc cel puţin 3 luni, cu rezultate bune şi foarte bune, funcţii prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri sau subofiteri, în unităţile militare aflate în zona acţiunilor militare;
h)absolvenţi ai liceelor, şcolilor profesionale ori ai unor şcoli echivalente, cu stagiul militar îndeplinit, în raport cu nevoile forţelor armate.
Cadrele militare în retragere provin din:
a)ofiţeri în activitate sau în rezerva, precum şi maiştri militari şi subofiteri în rezerva, care au depăşit limita de vârsta în grad pentru clasa a III-a în rezerva, prevăzută la art. 92 şi 93;
b)ofiţeri, maiştri militari şi subofiteri în activitate sau în rezerva, clasaţi de către comisiile de expertiza medico-militară "inapt pentru serviciul militar, cu scoatere din evidenta".
Trecerea cadrelor militare din activitate în rezerva sau direct în retragere, precum şi chemarea din rezerva în activitate se fac după cum urmează:
a)generalii şi amiralii, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea ministrului apărării naţionale;
b)ceilalţi ofiţeri, prin ordin al ministrului apărării naţionale;
c)maistrii militari şi subofiterii, prin ordin al comandantilor stabiliţi de ministrul apărării naţionale.
Nu pot fi chemate în activitate cadrele militare cărora li s-au acordat grade în rezerva în baza art. 37 lit. e) şi nu au absolvit o instituţie civilă de învăţământ superior, precum şi în baza art. 39 lit. c).
Subofiterii cărora li s-a acordat grad în rezerva în baza art. 41 lit. e), f) şi h) pot fi chemaţi în activitate, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, dacă nu au împlinit vârsta de 45 de ani.
Scoaterea din evidenta militară a ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în rezerva şi trecerea lor în retragere se fac după cum urmează:
a)generalii şi amiralii, prin ordin al şefului Statului Major General;
b)ceilalţi ofiţeri, prin ordin al comandantilor stabiliţi de şeful Statului Major General;
c)maistrii militari şi subofiterii, prin ordin al comandantilor centrelor militare judeţene, municipale sau de sector.
Acordarea gradelor şi înaintarea în gradele următoare se fac după cum urmează:
a)gradele de general şi amiral în activitate şi în rezerva, în timp de pace şi în timp de război, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea ministrului apărării naţionale, după consultarea colegiului ministerului;
b)gradele de ofiţeri în activitate, cu excepţia celor prevăzute la lit. a), în timp de pace, prin ordin al ministrului apărării naţionale;
c)gradele de ofiţeri în rezerva, cu excepţia celor prevăzute la lit a), în timp de pace, prin ordin al şefului Statului Major General;
d)în timp de război, acordarea gradului de sublocotenent şi înaintarea în gradele de locotenent şi căpitan în activitate sau în rezerva se fac de către comandantii stabiliţi de şeful Marelui Cartier General, iar în cele de ofiţeri cu grade superioare, de şeful Marelui Cartier General;
e)gradele de maiştri militari şi subofiteri în activitate, în timp de pace şi în timp de război, prin ordin al ministrului apărării naţionale sau al comandantilor stabiliţi de acesta; f) gradele de maiştri militari şi subofiteri în rezerva, în timp de pace şi în timp de război, prin ordin al comandantilor stabiliţi de ministrul apărării naţionale.
Acordarea gradelor de ofiţeri, maiştri militari şi subofiteri în activitate, precum şi înaintarea în gradele următoare a acestora se fac, de regula, o dată pe an, la data stabilită prin ordin al ministrului apărării naţionale.
Acordarea gradelor celor prevăzuţi la art. 36 alin. 1 lit. c), e), f) şi alin. 2 lit. a), art. 38 lit. b) şi art. 40 alin. 1 lit. b) şi d) şi alin. 2 se poate face în tot cursul anului.
Înaintarea ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate în gradele următoare, în condiţiile prevăzute la art. 63, se face la datele stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, iar în cele prevăzute la art. 64, precum şi la chemarea sau rechemarea în activitate a cadrelor militare în rezerva se poate face în tot cursul anului.
Gradele de ofiţeri, maiştri militari şi subofiteri în rezerva se acordă după cum urmează:
a)o dată pe an - celor prevăzuţi la art. 37 lit. c) şi e), art. 39 lit. b), c) şi d) şi art. 41 lit. e) şi f);
b)la data terminării pregătirii militare sau a trecerii în rezerva - celor prevăzuţi la art. 37 lit. b) şi f) şi art. 41 lit. a), c) şi d);
c)în tot cursul anului - celor prevăzuţi la art. 37 lit. d) şi art. 41 lit. g) şi h).
Înaintarea în gradele următoare a ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în rezerva se face, de regula, o dată pe an, la data stabilită prin ordin al ministrului apărării naţionale, iar în condiţiile prevăzute la art. 64, în tot cursul anului.
Gradele de sublocotenent şi aspirant se acordă celor prevăzuţi la art. 36 alin. 1 lit. a), b), c), şi f) şi art. 37 lit. b), c), d) şi f).
Gradul de locotenent se acordă maiştrilor militari şi subofiţerilor prevăzuţi la art. 36 alin. 1 lit. e).
Gradul de maistru militar clasa a IV-a se acordă celor prevăzuţi la art. 38 lit. a) şi art. 39 lit. b).
La trecerea în corpul maiştrilor militari, celor prevăzuţi la art. 38 lit. b) şi art. 39 lit. d) li se acordă gradele de maistru militar, în raport cu gradele de subofiţer pe care le au, astfel:
a)gradul de maistru militar clasa a III-a, plutonierilor;
b)gradul de maistru militar clasa a II-a, plutonierilor majori;
c)gradul de maistru militar clasa I, plutonierilor adjutanti;
d)gradul de maistru militar principal, plutonierilor adjutanti şefi.
Pentru a li se acordă gradele de maistru militar clasa I, respectiv maistru militar principal, subofiterii prevăzuţi la alin. 2 lit. c) şi d) trebuie să promoveze şi examenul pentru maistru militar clasa I. Celor care nu promovează acest examen li se poate acorda gradul de maistru militar clasa a II-a sau pot rămâne cu gradul de subofiţer avut.
Maiştrilor militari proveniţi din corpul subofiţerilor şi cărora li s-au acordat grade în condiţiile prevăzute la alin. 2, la înaintarea în gradul următor, li se ia în considerare stagiul avut în ultimul grad de subofiţer.
Gradul de sergent major se acordă celor prevăzuţi la art. 40 alin. 1 lit. a), b) şi d) şi art. 41 lit. a), c), d) şi f).
Persoanelor prevăzute la art. 36 alin. 2, art. 37 lit. e), art. 39 lit. c), art. 40 alin. 2 şi art. 41 lit. e), g) şi h), li se acordă grade militare în funcţie de pregătirea lor, vechimea în specialitatea dobândită pe timpul studiilor, raportată la stagiile minime în grad, precum şi de vârsta acestora.
Înaintarea în grad a cadrelor militare se poate face la termen, înainte de termen sau în mod excepţional, iar a celor în rezerva, la termen sau în mod excepţional.
Înaintarea în grad a ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate şi în rezerva se face în ordinea ierarhica a gradelor, în raport cu nevoile şi posibilităţile forţelor armate, pe baza competentei profesionale şi conduitei morale, consemnate în aprecierile de serviciu.
La înaintarea în grad a ofiţerilor, se va acordă prioritate celor care prin profesionalism şi rezultate deosebite obţinute în munca, prin cultura, personalitate, spirit de organizare şi iniţiativa au perspective de a îndeplini funcţii superioare şi au stagiu în grad mai mare.
În timp de pace, ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii în activitate vor fi inaintati în grad, la termen, cu respectarea prevederilor art. 53, dacă îndeplinesc şi următoarele condiţii:
a)au împlinit stagiul minim în grad prevăzut la art. 94 şi 95 sau împlinesc acest stagiu în cursul anului calendaristic respectiv;
b)au fost apreciati pe întreaga perioadă a stagiului minim în grad, iar cei care au depăşit acest stagiu, şi în anul premergător inaintarii în grad, cel puţin cu calificativul "corespunzător"; anii în care li s-au acordat calificative inferioare acestuia nu se socotesc la calculul stagiului minim în grad.
Pentru a fi propuşi la înaintarea în grad, la termen, ofiţerii în activitate trebuie să fie încadraţi cu cel puţin un an înainte de data la care se fac inaintarile în grad în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad superior celui pe care îl au.
Ofiţerii studenţi la cursurile de zi ale instituţiilor de învăţământ superior se considera încadraţi în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grade superioare celor pe care le au.
În timp de pace, pentru înaintarea ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate în unele grade superioare, pe lângă condiţiile prevăzute la art. 54 şi 55, se mai cer următoarele:
A. În gradele de maistru militar clasa I şi plutonier adjutant - sa fi promovat examenul de grad;
B. În gradele de maior şi locotenent-comandor:
a)sa fi absolvit un curs de perfecţionare în specialitate, stabilit prin ordin al ministrului apărării naţionale. Se exceptează de la aceasta condiţie:
–absolvenţii cu diploma de licenţă ai Academiei de Înalte Studii Militare ori ai altor instituţii militare de învăţământ superior de acelaşi nivel, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, ai instituţiilor militare de învăţământ echivalente acestora din alte state, precum şi ai instituţiilor civile de învăţământ superior;
–ofiţerii studenţi care au promovat cel puţin anul I de studii la Academia de Înalte Studii Militare sau anii I-III de studii la alte instituţii militare de învăţământ superior, conform celor stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, precum şi ofiţerii studenţi care au promovat aceiaşi ani de studii la instituţii militare de învăţământ similare din alte state;
b)să aibă un stagiu, indiferent de arme şi specialităţi militare, de cel puţin 3-5 ani în funcţii la unităţi, până la esalonul regiment (similar), inclusiv sau la instituţii şi formaţiuni militare ori la unităţi productive. Durata stagiului pentru fiecare arma şi specialitate militară şi esaloanele similare regimentului se stabilesc prin dispoziţie a şefului Statului Major General.
Se exceptează de la obligativitatea stagiului la unităţi militare capitanii care îndeplinesc funcţii în alte specialităţi militare decît cele de comanda şi stat major, stabilite prin dispoziţia şefului Statului Major General.
C. În gradele de colonel şi comandor, sa îndeplinească cumulativ condiţiile de studii, precum şi pe cea privind stagiul minim la unităţi, prevăzute la lit. a), b) şi respectiv c):
a)sa fi absolvit, cu diploma de licenţă, Academia de Înalte Studii Militare ori alte instituţii militare de învăţământ superior de acelaşi nivel din ţara sau din străinătate, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, sau o instituţie civilă de învăţământ superior;
b)sa fi absolvit cursuri de capacitate pentru gradul de colonel sau comandor. Admiterea la acest curs se face pe bază de examen. Se exceptează de la aceasta condiţie locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii care deţin titlul de doctor ori au absolvit o formă de învăţământ postacademic sau postuniversitar în ţara sau în străinătate, stabilită prin ordin al ministrului apărării naţionale;
c)să aibă un stagiu, corespunzător pe arme şi specialităţi militare, de 6-8 ani la unităţi şi mari unităţi până la corp de armata sau similare inclusiv. Durata stagiului pentru fiecare arma şi specialitate militară şi esaloanele similare marilor unităţi până la esalonul corp de armata se stabilesc prin dispoziţie a şefului Statului Major General.
Se exceptează de la obligativitatea stagiului la unităţi militare locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii care îndeplinesc funcţii în alte specialităţi militare decît cele de comanda şi stat major, stabilite prin dispoziţie a şefului Statului Major General.
Profilurile corespunzătoare din instituţiile civile de învăţământ superior care dau dreptul ofiţerilor absolvenţi ai acestor instituţii să fie inaintati în gradele prevăzute la art. 56 paragrafele B şi C se stabilesc în raport cu specialitatile militare ale ofiţerilor sau cu funcţiile pe care le îndeplinesc, prin ordin al ministrului apărării naţionale. Durata studiilor în aceste instituţii trebuie să fie de minimum 4 ani.
În timp de pace, pentru acordarea gradelor de general de brigada, general de flotila aeriană şi contraamiral, pe lângă condiţiile prevăzute la art. 55 alin. 1, coloneii şi comandorii trebuie să promoveze examenul prevăzut în acest scop.
Pot participa la examenul pentru acordarea gradului de general coloneii şi comandorii care îndeplinesc următoarele condiţii:
a)au fost apreciati în ultimii 5 ani cu calificativul de cel puţin "foarte bun";
b)au o vechime în grad de cel puţin 3 ani;
c)sunt încadraţi în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grade de general de brigada, similare sau superioare.
Pentru a fi inaintati în gradul următor, generalii şi amiralii trebuie să se distinga printr-o înaltă competenţa profesională, rezultate remarcabile în îndeplinirea atribuţiilor şi să fie încadraţi cu cel puţin un an înainte de data la care se fac inaintarile în grad, în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad superior celui pe care îl au.
Candidaţii la examenul pentru acordarea gradului de general, precum şi generalii care se propun pentru înaintarea în gradul următor se supun aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Tarii de către ministrul apărării naţionale, cu consultarea prealabilă a colegiului ministerului.
Locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii pot fi detasati la cursul de capacitate pentru gradul de colonel sau comandor începând din primul an al stagiului minim în grad, de regula, în ordinea promotiilor, având prioritate cei cărora le expira stagiul în grad. În caz de nepromovare, examenul de absolvire a cursului se poate susţine încă o dată, după cel puţin un an.
Maistrii militari clasa a II-a şi plutonierii majori pot susţine examenul de grad începând cu ultimii doi ani de stagiu minim în grad şi, în caz de nepromovare, îl pot susţine încă o dată, după cel puţin un an. Sunt scutiţi de examen plutonierii majori care l-au promovat până la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Normele privind participarea coloneilor şi comandorilor la examenul pentru gradul de general, locotenent-coloneilor şi căpitan-comandorilor la cursul de capacitate, precum şi a maiştrilor militari clasa a II-a şi a plutonierilor majori la examenul de grad, organizarea şi desfăşurarea acestora se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale.
În timp de război, ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii în activitate, precum şi cei în rezerva mobilizati în unităţi militare, pot fi inaintati în gradul următor dacă au împlinit stagiul minim în grad, au îndeplinit atribuţiile şi au executat misiunile ce li s-au încredinţat, fără a se impune respectarea celorlalte condiţii prevăzute pentru timp de pace.
Ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii prevăzuţi la alin. 1, care se disting în îndeplinirea misiunilor, pot fi inaintati în gradul următor şi înaintea implinirii stagiului minim în grad.
Înaintarea în grad a ofiţerilor în condiţiile alin. 1 şi 2 se face în limita necesarului prevăzut în statele de organizare.
În timp de pace, ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii în rezerva pot fi inaintati în gradul următor, în raport cu nevoile forţelor armate, după expirarea stagiului minim în grad, dacă au o comportare demna, au obţinut rezultate bune şi foarte bune pe timpul concentrarii şi au fost propuşi prin aprecierile de serviciu.
În timp de pace, pentru înaintarea în gradele de colonel şi comandor, în afară condiţiilor prevăzute la art. 61, ofiţerii în rezerva trebuie să fi absolvit, cu diploma de licenţă, o instituţie militară de învăţământ superior.
Se exceptează de la prevederile alin. 1 absolvenţii instituţiilor civile de învăţământ superior care, la mobilizare, sunt încadraţi pe funcţii prevăzute cu studii corespunzătoare specialitatii în care sunt pregatiti.
Ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii în activitate care se disting prin modul de îndeplinire a atribuţiilor, pregătire profesională şi comportare demna pot fi inaintati în gradul următor şi înaintea expirării stagiului minim în grad, dacă până la data când se fac astfel de înaintări au împlinit cel puţin jumătate de stagiul respectiv, cu respectarea stricta a celorlalte condiţii, mai puţin a celor prevăzute la art. 56 alin. 1 paragrafele A, B şi C lit. c).
Nu fac obiectul inaintarii în grad, în condiţiile alin. 1:
a)sublocotenentii şi aspirantii;
b)ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii care au fost condamnaţi penal sau care, de la ultima lor inaintare în grad, au fost sancţionaţi ca urmare a hotărârii consiliilor de onoare sau a consiliilor de judecată.
Ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii în activitate şi în rezerva care, în executarea misiunilor sau în alte situaţii, săvârşesc fapte de eroism şi acte exemplare de curaj pot fi inaintati în gradul următor, în mod excepţional, atât în timp de pace cît şi în timp de război, chiar dacă nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 54-56 şi 61.
Locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii în activitate cărora le-a expirat stagiul minim în grad, dar nu au putut fi inaintati în grad pe timpul cît s-au aflat în activitate întrucît nu au fost încadraţi pe funcţii prevăzute cu grade corespunzătoare celor la care urmau să fie avansati, la trecerea în rezerva sau direct în retragere prin aplicarea art. 85 lit. a)-e) vor fi inaintati în gradul următor şi trecuţi în rezerva sau direct în retragere cu noul grad, dacă îndeplinesc celelalte condiţii prevăzute în prezenta lege.
Coloneilor şi comandorilor în activitate care au o vechime în grad de minimum 7 ani, au împlinit limita de vârsta în grad şi sunt încadraţi de cel puţin 4 ani în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad de general de brigada, similare sau superioare, şi au fost apreciati în această perioadă cu calificativul "foarte bun" sau "excepţional", la trecerea în rezerva sau direct în retragere li se va acorda gradul de general de brigada, respectiv general de flotila aeriană sau contraamiral şi vor fi trecuţi în rezerva sau direct în retragere cu noul grad.
Prevederile alin. 1 nu se aplică celor trecuţi în rezerva sau direct în retragere prin aplicarea art. 85 lit. f)-l), art. 87 şi 88.
Cu prilejul evocarii unor evenimente importante din istoria patriei şi forţelor armate ale României, ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii în retragere, în mod excepţional, pot fi inaintati la gradul următor; coloneilor şi comandorilor li se poate acorda gradul de general, iar maiştrilor militari principali şi plutonierilor adjutanti şefi li se poate acorda gradul de sublocotenent.
Înaintarea în grad, respectiv acordarea gradului celor prevăzuţi la alin. 1, se face prin:
a)decret al Preşedintelui României, pentru generali şi amirali, la propunerea ministrului apărării naţionale, după consultarea de către acesta a colegiului ministerului;
b)ordin al ministrului apărării naţionale pentru ceilalţi ofiţeri, pentru maiştri militari şi subofiteri.
Ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii care şi-au sacrificat viaţa săvârşind acte de devotament excepţional vor fi inaintati post-mortem în gradul următor, iar coloneilor şi comandorilor li se va acorda post-mortem gradul de general.
Maiştrilor militari, subofiţerilor, gradatilor şi soldatilor care şi-au sacrificat viaţa în aceleaşi condiţii li se poate acorda post-mortem gradul de sublocotenent.
Înaintarea în grad, respectiv acordarea gradului în aceste situaţii, se face în tot cursul anului conform prevederilor art. 45.
Degradarea militară se aplică, în condiţiile prevăzute de legea penală, cadrelor militare în activitate, în rezerva şi în retragere, condamnate la pedeapsa complimentară a degradării militare prin hotărâre judecătorească.
Ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii în activitate, în rezerva şi în retragere, cărora li s-a aprobat renunţarea la cetăţenia română ori au dobândit şi o alta cetăţenie şi s-au stabilit în străinătate, se scot din evidenta militară.
Ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii prevăzuţi la art. 69 şi 70 se scot din evidenta militară, astfel:
a)prin ordin al şefului Statului Major General, cei care au avut grade de generali şi amirali;
b)prin ordin al comandantilor stabiliţi de şeful Statului Major General, cei care au avut grade de ofiţeri, maiştri militari sau subofiteri.
În cazul în care intervine o alta hotărâre judecătorească, prin care s-a pronunţat achitarea sau prin care nu se mai aplica pedeapsa complimentară a degradării militare, cei în cauza sunt reluati în evidenta militară, cu gradul avut, prin ordinul celor care au dispus scoaterea din evidenta. În aceasta situaţie, timpul cît au fost degradati se include în calculul stagiului în grad, iar cadrele militare respective pot cere prin instanţa judecătorească reparaţii morale şi materiale pentru prejudiciile ce li s-au adus.
Ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii cărora li s-a aplicat degradarea militară şi care au fost amnistiati sau gratiati de pedeapsa complimentară a degradării militare, precum şi cei care au fost reabilitaţi se reiau în evidenta militară şi, în raport cu nevoile forţelor armate, li se poate reda orice grad militar, până la gradul avut inclusiv.
Cadrele militare în rezerva care au redobândit cetăţenia română şi anterior au fost scoase din evidenta militară, pot fi reluate în evidenta, la repatriere.
Redarea gradului potrivit alin. 2 se face prin:
a)decret al Preşedintelui României, pentru generali şi amirali;
b)ordin al şefului Statului Major General, pentru ceilalţi ofiţeri, maiştri militari şi subofiteri.
Redarea gradului ca urmare a amnistierii, graţierii sau reabilitării nu atrage, de drept, rechemarea în activitate, iar timpul cît au fost degradati nu se ia în calculul stagiului în grad şi al vechimii de cadre militare în activitate.
Cadrelor militare li se întocmesc aprecieri de serviciu.
Aprecierea de serviciu constituie unicul document de valoare a competentei profesionale, a calităţii morale, a perspectivelor de dezvoltare şi promovare, pe baza căruia ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii sunt inaintati în gradul următor.
Aprecierea de serviciu a cadrelor militare în activitate se face periodic, precum şi în cazurile stabilite de ministrul apărării naţionale.
Cadrelor militare în rezerva li se întocmesc aprecieri de serviciu în anul în care sunt propuse la înaintarea în grad.
Metodologia întocmirii aprecierilor de serviciu, în timp de pace, precum şi sistemul de apreciere în timp de război se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale. Aprecierea se exprima prin unul din următoarele calificative: "excepţional", "foarte bun", "corespunzător", "mediocru" sau "necorespunzător".
Încadrarea ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în funcţii se face ţinând seama de nevoile forţelor armate, de competenţa şi conduita morala ale acestora.
La numirea în funcţii se va respecta principiul potrivit căruia ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii sa nu fie subordonaţi altora cu grade mai mici. Excepţie de la acest principiu pot face cadrele militare care nu au studii superioare de specialitate şi se subordonează celor care au o astfel de pregătire.
La încadrarea ofiţerilor în funcţii se va tine seama şi de experienta dobândită pe treptele ierarhiei militare, promovarea efectuindu-se, de regula, în funcţii sau la esaloane imediat superioare.
Pentru determinarea aptitudinilor şi cunoştinţelor ofiţerilor, necesare la încadrarea în anumite funcţii stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, se vor folosi teste ori se va organiza examen sau concurs. Condiţiile privind studiile, stagiul în funcţii şi alte criterii necesare pentru încadrarea şi promovarea ofiţerilor în unele funcţii se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale.
Ofiţerii se numesc, de regula, în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grade egale sau mai mari cu cel mult două trepte faţă de cele pe care le au. Numirea ofiţerilor în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grade mai mari cu trei trepte faţă de cele pe care le au se poate face numai cu aprobarea ministrului apărării naţionale sau a comandantilor stabiliţi de acesta.
Mutarea cadrelor militare în activitate dintr-o unitate în alta, precum şi schimbarea din funcţii în cadrul aceleiaşi unităţi se efectuează o singură dată pe an, cu excepţia situaţiilor deosebite stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale.
Cadrele militare în activitate pot fi detasate la alte unităţi pentru îndeplinirea unor misiuni sau pentru a urma o formă de perfecţionare a pregătirii pe o perioadă de cel mult un an, durata care poate fi prelungită, cu aprobarea ministrului apărării naţionale, până la cel mult 2 ani.
Pe timpul detaşării, cadrele militare rămân încadrate în funcţiile şi unităţile militare din care au fost detasate şi beneficiază de toate drepturile legale.
Numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie în unităţile militare, cu excepţia funcţiilor publice în care numirea se face potrivit legii, precum şi detasarea cadrelor militare în condiţiile art. 77 se fac, în timp de pace şi în timp de război, conform competentelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale.
Numirea în funcţiile prevăzute în statele de organizare cu grade de general de corp de armata, general-comandor, viceamiral-comandor şi superioare acestora se face cu avizul Consiliului Superior de Apărare a Tarii.
Încadrarea şi promovarea în funcţii a ofiţerilor de justiţie se fac potrivit actelor normative specifice acestora.
Încadrarea şi promovarea ofiţerilor în funcţii didactice se fac potrivit prevederilor prezentei legi şi ale actelor normative aplicabile instituţiilor militare de învăţământ.
Medicilor şi farmacistilor militari li se acordă grade profesionale conform normelor legale.
Capitanii, locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii care, pentru a fi inaintati în gradul următor, trebuie să absolve una dintre formele de pregătire menţionate la art. 56 alin. 1 paragrafele B şi, respectiv C, însă până la expirarea stagiului minim nu au absolvit-o, nu pot deţine funcţii prevăzute în statul de organizare cu grade superioare celor pe care le au.
Ofiţerii în activitate pot fi numiţi în funcţii inferioare gradelor pe care le au, în următoarele situaţii:
a)când se produc modificări în statele de organizare sau în cazul reorganizării armatei;
b)în cazuri excepţionale, la cererea ofiţerilor sau când sunt propuşi prin aprecierile de serviciu, pentru motive bine justificate;
c)când sunt sancţionaţi cu retrogradarea în funcţie.
În situaţiile menţionate la alin. 1 lit. b) şi c), ofiţerii pot fi numiţi în funcţii prin derogare de la prevederile art. 74 alin. 2.
Numirea în funcţii, în condiţiile prevăzute la alin. 1 lit. b) şi c) se face cu aprobarea ministrului apărării naţionale sau a comandantilor stabiliţi de acesta.
Situaţia ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate, care sunt puşi la dispoziţie, se soluţionează după cum urmează:
a)pentru cei puşi la dispoziţie în vederea încadrării sau trecerii în rezerva ori în retragere, în termen de cel mult 3 luni. În cazuri excepţionale, cu aprobarea ministrului apărării naţionale, acest termen poate fi prelungit cu încă cel mult 3 luni. Pe timpul cît se afla în aceasta situaţie, cei în cauza îndeplinesc atribuţiile stabilite de comandantii unităţilor militare la a căror dispoziţie sunt;
b)pentru cei puşi la dispoziţie în cazurile de boala stabilite prin hotărâre a Guvernului, la expirarea termenului de internare şi a concediilor medicale pentru tratament, fără a depăşi termenul maxim prevăzut de reglementările în vigoare pentru bolnavii salariaţi în administraţia publică. Cadrele militare restabilite vor fi numite în funcţie, iar cele a căror boala se menţine vor fi trecute, după caz, în rezerva sau în retragere, cu drept de pensie conform legii;
c)pentru cei căzuţi în captivitate, în termen de cel mult 3 luni de la înapoierea în ţara. În această perioadă comisii speciale, stabilite prin dispoziţie a şefului Statului Major General, vor cerceta condiţiile caderii în captivitate şi comportarea celor în cauza pe timpul acesteia. În funcţie de rezultat, cei gasiti nevinovati vor fi încadraţi în funcţii, iar cei vinovaţi de fapte ce cad sub incidenţa legii penale vor fi trecuţi în rezerva.
Ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii fac parte din arme sau servicii şi au specialităţi militare, în raport cu profilul pregătirii lor profesionale.
Nomenclatorul armelor, serviciilor şi specialitatilor militare se stabileşte prin dispoziţie a şefului Statului Major General.
Trecerea ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor dintr-o arma, serviciu sau specialitate militară în alta se poate efectua, în raport cu nevoile armatei, după obţinerea unei pregatiri corespunzătoare, prin una dintre următoarele forme:
a)absolvirea, cu diploma de licenţă, a unei academii militare sau a unei instituţii civile de învăţământ superior cu profil corespunzător armelor, serviciilor şi specialitatilor militare necesare armatei ori a unor instituţii militare de învăţământ pentru formarea ofiţerilor, de către cei care nu au avut studii de acest nivel;
b)absolvirea unui curs de perfecţionare a pregătirii sau de specializare cu durata de minimum 3 luni, urmată de un stagiu practic neintrerupt de cel puţin 2 ani în noua arma, serviciu sau specialitate militară, pe timpul căruia sa fi fost apreciati cu calificativul cel puţin "bun".
Maistrii militari şi subofiterii pot fi trecuţi dintr-o arma, serviciu sau specialitate militară în alta şi prin promovarea examenului de grad, dacă înainte de susţinerea acestuia au un stagiu practic neintrerupt de minimum 2 ani în noua arma, serviciu sau specialitate militară, pe timpul căruia au fost apreciati cu calificativul cel puţin "bun".
Ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii se trec dintr-o arma, serviciu sau specialitate militară în alta prin ordin al comandantilor stabiliţi de ministrul apărării naţionale.
Ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii în activitate pot fi trecuţi în rezerva sau direct în retragere, după caz, în următoarele situaţii:
a)după împlinirea virstei şi vechimii în serviciu necesare acordării pensiei de serviciu;
b)sunt clasaţi "inapt pentru serviciul militar" de către comisiile de expertiza medico-militară;
c)sunt clasaţi "apt limitat";
d)au împlinit limita de vârsta în grad;
e)când, în urma reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, nu sunt posibilităţi pentru a fi încadraţi în alte funcţii sau unităţi, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale Ministerului Apărării Naţionale;
f)pentru a fi numiţi într-o funcţie publică, civilă, cu menţiunea de a fi trecuţi în rezerva;
g)la cerere, pentru motive bine întemeiate;
h)prin demisie;
i)când manifesta dezinteres în îndeplinirea atribuţiilor şi sarcinilor de serviciu sau în perfecţionarea pregătirii lor militare şi de specialitate;
j)când comit abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispoziţii legale;
k)când, pentru o infracţiune săvârşită din culpa, li s-a aplicat prin hotărâre judecătorească pedeapsa închisorii, cu suspendarea condiţionată a executării, ori a amenzii, precum şi în cazurile când au beneficiat de amnistie sau graţiere înainte de începerea executării pedepsei;
l)când încalcă prevederile art. 4 lit. a) alin. 2 şi art. 29 lit. f).
Trecerea în rezerva sau direct în retragere se face din oficiu, în condiţiile prevăzute la alin. 1 lit. a), b), d), e), f) şi l), la propunerea consiliilor de judecată, în condiţiile de la lit. i) şi j), iar în celelalte condiţii la propunerea comandantilor unităţilor din care fac parte, înaintată ierarhic.
Raportul comandantilor privind trecerea în rezerva a cadrelor militare în condiţiile prevăzute la alin. 1 lit. h) se înaintează pe cale ierarhica, împreună cu raportul de demisie, celor în a căror competenţa intra, potrivit art. 43, trecerea în rezerva. Până la comunicarea ordinului de trecere în rezerva, cei în cauza sunt obligaţi să-şi îndeplinească atribuţiile funcţiilor în care sunt încadraţi, precum şi toate îndatoririle ce le revin.
Pe timp de război, al mobilizării, stării de asediu şi stării de urgenta cadrele militare nu se trec în rezerva prin demisie.
Ofiţerii în activitate care au împlinit limita de vârsta în grad pentru clasa a III-a în rezerva, prevăzută la art. 92, precum şi cadrele militare care au fost clasate medical "inapt pentru serviciul militar cu scoatere din evidenta" se trec direct în retragere prin aplicarea uneia dintre prevederile alin. 1, în raport cu motivele care determina schimbarea situaţiei lor militare.
Generalii şi amiralii a căror stare de sănătate le permite rezolvarea în foarte bune condiţii a atribuţiilor ce le revin pot fi mentinuti în activitate, astfel:
a)generalii de brigada, generalii de flotila aeriană, contraamiralii, generalii de divizie, generalii de divizie aeriană şi viceamiralii, până la vârsta de 62 de ani;
b)generalii de corp de armata, general-comandorii, viceamiral-comandorii, generalii de armata, generalii inspectori şi amiralii, până la vârsta de 64 de ani.
În raport cu nevoile de încadrare ale forţelor armate, coloneii şi comandorii care dovedesc o înaltă competenţa profesională, medici, farmacisti, jurişti încadraţi în funcţii de specialitate, ingineri, ziarişti, cadre didactice în învăţământul superior, din sistemul de control financiar de gestiune şi alţi colonei şi comandori care ocupa funcţii importante pentru apărarea şi siguranţa naţionala, stabilite prin dispoziţie a şefului Statului Major General, precum şi cei care au titlul de doctor în specialitate, pot fi mentinuti peste limita de vârsta în grad prevăzută la art. 92, cel mult 5 ani, dacă starea de sănătate le permite îndeplinirea atribuţiilor.
Aprobarea de menţinere în activitate a generalilor şi coloneilor prevăzuţi la alin. 1 şi 2 se da semestrial de către ministrul apărării naţionale, celor în cauza aducindu-li-se la cunoştinţa cu cel puţin 6 luni înainte ca vor fi trecuţi în rezerva sau direct în retragere.
Ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii în activitate condamnaţi prin hotărâre judecătorească la pedeapsa închisorii cu executarea acesteia, precum şi cei condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării ori cu amendă se trec în rezerva sau direct în retragere.
Ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii în activitate pentru care consiliile de judecată au stabilit ca au încălcat prevederile art. 28 şi 30 alin. 2 se trec în rezerva sau direct în retragere.
Hotărârea privind menţinerea în activitate a cadrelor militare pentru care s-a început urmărirea penală sau care sunt trimise în judecata instanţelor militare se ia după soluţionarea cauzei de către parchetul militar ori de către instanţa de judecată militară.
În acest interval de timp ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii arestaţi se suspenda din funcţie, iar cei care sunt cercetati şi judecati în stare de libertate sau eliberaţi pe cauţiune se pun la dispoziţie. Pe timpul suspendării din funcţie, ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii nu beneficiază de nici un drept de la Ministerul Apărării Naţionale. Cei puşi la dispoziţie îndeplinesc atribuţiile stabilite de comandantii unităţilor din care fac parte şi beneficiază de drepturile băneşti corespunzătoare gradului pe care îl au, la minimum.
Ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii condamnaţi, care anterior au fost suspendaţi din funcţii, se trec în rezerva începând cu data suspendării.
În cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală ori achitarea, aceştia vor fi repuşi în toate drepturile avute la data suspendării din funcţie, respectiv a punerii la dispoziţie.
Repunerea în drepturi se poate dispune şi în cazul încetării urmăririi penale ori a procesului penal.
Cadrele militare în activitate, care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare, nu pot fi trecute în rezerva pe timpul cît se afla în incapacitate temporară de muncă, fiind internate în spitale ori sanatorii sau se găsesc în concedii medicale, iar cadrele militare femei, nici în perioada graviditatii, a concediului de maternitate, a alimentarii şi a concediului pentru îngrijirea copilului, acordate în condiţiile art. 15.
Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică celor care urmează să fie trecuţi în rezerva potrivit prevederilor art. 85 alin. 1 lit. g), h), j), k) şi l), art. 87 şi 88.
Ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii care au angajament cu Ministerul Apărării Naţionale sa îndeplinească serviciul în armata o anumită perioada de timp, în situaţia că nu respecta angajamentul şi sunt trecuţi în rezerva prin aplicarea uneia dintre prevederile de la art. 85 alin. 1 lit. g)-l), art. 87 şi 88, sunt obligaţi sa restituie cheltuielile de întreţinere pe timpul şcolarizării, în condiţiile stabilite prin lege.
Limitele de vârsta în grad, în ani, până la care ofiţerii pot fi mentinuti în activitate, precum şi în cele 3 clase de evidenta, în rezerva, sunt:
a)pentru sublocotenent şi aspirant:
–în activitate - 35
–în rezerva (clasele I, a II-a şi a III-a) - 35, 45, 60
b)pentru locotenent:
–în activitate - 40
–în rezerva (clasele I, a II-a şi a III-a) - 35, 45, 60
c)pentru căpitan:
–în activitate - 50
–în rezerva (clasele I, a II-a şi a III-a) - 40, 50, 60
d)pentru maior şi locotenent-comandor:
–în activitate - 50
–în rezerva (clasele I, a II-a şi a III-a) - 45, 50, 60
e)pentru locotenent-colonel şi căpitan-comandor:
–în activitate - 55
–în rezerva (clasele I, a II-a şi a III-a) - 50, 55, 60
f)pentru colonel şi comandor:
–în activitate - 55
–în rezerva (clasele I, a II-a şi a III-a) - -, -, 60
g)pentru general de brigada, general de flotila aeriană, contraamiral, general de divizie, general de divizie aeriană şi viceamiral:
–în activitate - 60
–în rezerva (clasa a III-a) - 62
h)pentru general de corp de armata, general-comandor, viceamiral-comandor, general de armata, general inspector şi amiral:
–în activitate - 60
–în rezerva (clasa a III-a) - 64
Limitele de vârsta în grad, în ani, până la care maistrii militari şi subofiterii pot fi mentinuti în activitate, precum şi în cele 3 clase de evidenta, în rezerva, sunt:
a)pentru maistru militar clasa a IV-a şi sergent major:
–în activitate - 40
–în rezerva (clasele I, a II-a şi a III-a) - 45, 50, 60
b)pentru maistru militar clasa a III-a şi plutonier:
–în activitate - 45
–în rezerva (clasele I, a II-a şi a III-a) - 45, 50, 60
c)pentru maistru militar clasa a II-a şi plutonier major:
–în activitate - 50
–în rezerva (clasele I, a II-a şi a III-a) - 50, 55, 60
d)pentru maistru militar clasa I şi plutonier adjutant:
–în activitate - 55
–în rezerva (clasele I, a II-a şi a III-a) - 50, 55, 60
e)pentru maistru militar principal şi plutonier adjutant şef:
–în activitate - 55
–în rezerva (clasele I, a II-a şi a III-a) - 55, -, 60
În timp de pace, stagiul minim în grad pentru înaintarea în gradul următor a ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate se stabileşte astfel:
A. Pentru ofiţeri:
a)sublocotenent şi aspirant 3 ani b) locotenent 5 ani c) căpitan 5 ani d) maior şi locotenent-comandor 5 ani e) locotenent-colonel şi căpitan-comandor 5 ani.
Pentru gradele de colonel, comandor şi superioare acestora nu se stabilesc stagii în grad.
B. Pentru maiştri militari şi subofiteri:
a)maistru militar clasa a IV-a şi sergent major 4 ani b) maistru militar clasa a III-a şi plutonier 5 ani c) maistru militar clasa a II-a şi plutonier major 7 ani d) maistru militar clasa a I şi plutonier adjutant 6 ani.
La calculul stagiului minim în grad nu se ia în considerare timpul în care ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii au absentat de la program datorită incapacităţii temporare de muncă şi concediilor prevăzute la art. 15 alin. 1, dacă absentele insumeaza 365 de zile pe parcursul a 2 ani calendaristici consecutivi.
Stagiul minim în grad se reduce cu un an pentru ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii în activitate care, pe întreaga durata a stagiului, îndeplinesc funcţii de personal navigant din aviatie, de parasutisti, de personal ambarcat pe submarine, pe vedete torpiloare sau pe alte nave similare, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, precum şi pentru scafandri.
În timp de pace, stagiul minim în grad pentru ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii în rezerva este mai mare cu un an decît cel prevăzut la art. 94, iar în timp de război este cel de la articolul respectiv. La chemarea în activitate, pentru stabilirea stagiului în gradul pe care îl au, li se iau în calcul trei pătrimi din stagiul în gradul pe care îl au ca rezervişti.
În timp de război, stagiul minim în grad se reduce la jumătate pentru ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii în activitate, precum şi pentru cei în rezerva mobilizati în unităţi militare. Timpul cît sunt încadraţi în unităţi în zona acţiunilor militare se socoteşte dublu la calculul stagiului minim în grad.
Timpul cît ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii în activitate au fost condamnaţi cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei ori au fost condamnaţi cu executarea acesteia, însă au fost amnistiati sau gratiati înainte de a începe executarea, precum şi în timpul cît ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii în rezerva au fost condamnaţi la închisoare cu executarea pedepsei într-un loc de detenţie sau prin munca fără privare de libertate, nu se ia în calculul stagiului minim în grad, cu excepţia cazurilor când, în urma rejudecarii cauzei, instanţa competenţa a pronunţat achitarea.
Sistemul de evidenta a cadrelor militare în activitate şi în rezerva, metodologia acestei activităţi, în timp de pace şi în timp de război, precum şi organele care ţin evidenta se stabilesc de Ministerul Apărării Naţionale, mai puţin situaţiile reglementate prin lege.
Actul oficial prin care se dovedeşte, în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, vechimea în serviciul militar şi funcţiile îndeplinite de ofiţeri, maiştri militari şi subofiteri este fişa matricola.
Ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii în activitate pot fi detasati pentru a executa misiuni în afară Ministerului Apărării Naţionale. Detasarea şi încetarea detaşării se fac prin ordin al ministrului apărării naţionale sau a comandantilor stabiliţi de acesta.
Pe timpul detaşării, ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii au îndatoririle şi drepturile ce le revin din calitatea de cadru militar în activitate, precum şi obligaţia de a participa la pregătirea militară în cadrul unităţii stabilite de Ministerul Apărării Naţionale.
În situaţia când interesele Ministerului Apărării Naţionale o impun, se poate dispune încetarea detaşării cadrelor militare prin ordinul ministrului apărării naţionale sau al comandantilor stabiliţi de acesta.
Ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii trecuţi în rezerva sau direct în retragere pot fi angajaţi în sectoarele civile pe baza licenţei sau diplomei de absolvire a instituţiilor militare de învăţământ ori li se iau în considerare studiile militare potrivit echivalării stabilite printr-un nomenclator elaborat de Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Învăţământului, cu avizul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.
Ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor trecuţi în rezerva potrivit prevederilor art. 85 alin. 1 lit. c), d) şi e) şi care nu îndeplinesc condiţiile pentru a beneficia de pensie militară de serviciu li se va asigura, cu prioritate, recalificarea şi reintegrarea în munca prin grija Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.
În sensul prevederilor prezentei legi, prin termenul unităţi militare se înţelege companiile şi batalioanele corp aparte, precum şi toate esaloanele de nivel similar şi superioare acestora.
În caz de război unităţile considerate ca făcând parte din zona acţiunilor militare se stabilesc de către Marele Cartier General.
Pentru menţinerea legăturii ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în rezerva cu preocuparile curente din cadrul armatei, Ministerul Apărării Naţionale organizează acţiuni de informare a acestora cu privire la diverse laturi şi aspecte ale dezvoltării ştiinţei şi artei militare, ale perfecţionării procesului de pregătire a trupelor şi ale inzestrarii cu tehnica militară.
Ofiţerii în activitate şi în rezerva care la data intrării în vigoare a prezentei legi au gradul de locotenent major vor fi inaintati în gradul următor astfel:
a)cei care sunt în ultimul an de stagiu în grad ori au depăşit acest stagiu vor fi inaintati în gradul de căpitan;
b)ofiţerii în activitate care au o vechime în grad de până la 4 ani şi ofiţerii în rezerva care au o vechime în grad de până la 5 ani vor fi inaintati în gradul de căpitan şi li se va prelungi stagiul în acest grad cu numărul de ani cu care au fost inaintati în grad mai devreme decît în condiţiile prevăzute de reglementările existente până la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Ofiţerii în activitate menţionaţi la alin. 1 se înaintează în gradul următor fără a li se cere să fie încadraţi în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad egal sau mai mare decît gradul de căpitan.
Ofiţerilor care la aceeaşi dată au gradul de locotenent li se prelungeşte stagiul în grad, peste cel stabilit la art. 94, cu 3 ani celor în activitate şi cu 4 ani celor în rezerva.
Ofiţerii în activitate menţionaţi la alin. 3, pe timpul celor 3 ani, dar numai până la prima modificare a soldelor de grad, vor primi solda de grad corespunzătoare gradului de locotenent major, prevăzută în reglementările existente la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Dispoziţiile art. 55 alin. 1, referitoare la vechimea în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad superior celui pe care îl au ofiţerii ce urmează a fi inaintati în gradul următor, se aplică după un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Dispoziţiile art. 56 alin. 1 paragraful B lit. a) şi ale art. 80 se aplică ofiţerilor în activitate după o perioadă de 3 ani, timp în care se poate organiza şi examenul pentru gradul de maior, iar cele de la art. 56 alin. 1 paragraful B lit. b) şi paragraful C lit. c), după o perioadă de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Timp de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 56 alin. 1 paragraful C lit. b) vor putea fi inaintati în gradul următor în urma promovării examenului pentru gradul de colonel, respectiv de comandor.
În termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi se vor elimina toate cazurile care intra sub incidenţa dispoziţiilor art. 74 alin. 2.
Ofiţerii cu grade de la căpitan la locotenent-colonel şi căpitan-comandor care, în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt trecuţi în rezerva sau direct în retragere prin aplicarea art. 85 lit. a)-e) şi nu au fost inaintati în grad pe timpul cît s-au aflat în activitate, deoarece nu erau încadraţi pe funcţii corespunzătoare noilor grade, la trecerea în rezerva sau direct în retragere vor fi inaintati în gradul următor, chiar dacă nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la cap. IV, cu excepţia celor de la art. 54.
Cadrelor militare li se conferă ordinul sau medalia "Meritul Militar", conform prevederilor legale în vigoare, acordindu-li-se brevete care atesta decoratiile conferite.
Locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii fără studii militare superioare, încadraţi pe funcţii de colonel, respectiv comandor, vor putea fi avansati în gradul următor, în timp de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, în urma promovării examenului pentru gradul de colonel, respectiv comandor, chiar dacă nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 56 alin. 1 paragraful C lit. a).
Prevederile din prezenta lege referitoare la cadrele militare în rezerva şi în retragere, pensionari militari, se aplică şi celor aflaţi în plata la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor aparţinând Ministerului de Interne şi Ministerului Justiţiei, respectiv serviciilor de stat specializate în domeniul apărării şi siguranţei naţionale care, potrivit legii, au în structurile proprii personal militar.
Competentele ministrului apărării naţionale, stabilite prin prezenta lege, sunt îndeplinite, după caz, de conducătorii ministerelor şi serviciilor respective; cele ale şefului Statului Major General, de către înlocuitorii de drept ai acestora, iar cele ale colegiului ministerului, de consiliul director.
Transferul cadrelor militare între ministerele şi serviciile menţionate la art. 109 se face prin ordin al conducătorului instituţiei din subordinea căreia se transfera, la cererea ori cu acordul conducătorului instituţiei la care se transfera.
Miniştrii, secretarii de stat şi asimilaţii acestora, civili, din Ministerul Apărării Naţionale şi instituţiile prevăzute la art. 109 beneficiază de drepturile materiale stabilite în prezenta lege pentru cadrele militare în activitate, echivalente ofiţerilor cu grad de general, respectiv de amiral.
În sensul prevederilor prezentei legi, familia cadrelor militare cuprinde soţul, copiii şi părinţii aflaţi în întreţinerea legală a acestora.
Prezenta lege intră în vigoare după 60 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României. La aceeaşi dată Statutul corpului ofiţerilor, Statutul corpului maiştrilor militari şi Statutul corpului subofiţerilor, aprobate prin H.C.M. nr. 1.177/1965, nr. 924/1964 şi nr. 1.178/1965, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abroga.
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţa comuna din 29 iunie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VASILE LUPU
PREŞEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.