Decizie nr. 1.233 din 6 octombrie 2009

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 pct. 10 şi art. 48 alin. (9) şi (14) teza finală din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Marian Enache în Dosarul nr. 219/99/2009 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului nr. 663D/2009 al Curţii Constituţionale.

La apelul nominal se constată lipsa autorului excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 672D/2009 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi de lege, ridicată de Valerian Sălăvăstru în Dosarul nr. 218/99/2009 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilă.

Şi în acest dosar, în urma apelului nominal, se constată lipsa autorului excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 672D/2009 la Dosarul nr. 663D/2009, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, considerând că textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorii excepţiei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 2 februarie 2009, pronunţate în dosarele nr. 219/99/2009 şi nr. 218/99/2009, Tribunalul Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 pct. 10 şi art. 48 alin. (9) şi (14) teza finală din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Excepţiile au fost ridicate de Marian Enache şi Valerian Sălăvăstru în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii la legea electorală.

În motivările excepţiilor de neconstituţionalitate având un conţinut similar se arată că Legea nr. 35/2008 stabileşte un mecanism complicat de desemnare în Parlament a unora dintre candidaţi, prin atribuirea mandatelor. În acest mecanism juridic, redistribuirea mandatelor "nu mai are nicio legătură" cu numărul de voturi şi cu coeficientul electoral de circumscripţie al fiecărui candidat, fiind posibil ca un candidat cu un coeficient electoral de circumscripţie inferior să fie plasat înaintea unuia cu un coeficient superior. În acest fel, "alegerea nu mai este previzibilă, ci este supusă hazardului", iar votul nu mai este egal, creându-se o inegalitate în faţa legii, precum şi o inegalitate în ceea ce priveşte accesul la funcţiile publice. Precizează că, "de vreme ce alegerea nu este pur uninominală şi atribuirea în etapa a doua se face în cadrul partidului, iar reprezentativitatea în partid este dată de coeficientul electoral al candidaţilor din acelaşi partid, nu este reprezentativ nici pentru alegători, nici pentru partid un candidat clasat în circumscripţia sa pe un loc inferior celui în care s-a clasat un alt candidat din acelaşi partid, într-un alt colegiu". Totodată, arată că "prin normele juridice supuse analizei Curţii se derogă de la principiul reprezentativităţii exprimate de votul popular, stabilindu-se o regulă de redistribuire bazată pe principiul că, indiferent de numărul de voturi (de coeficientul electoral de circumscripţie) la nivel de circumscripţie electorală sau la nivel naţional, fiecărui colegiu trebuie să îi corespundă un mandat de deputat, respectiv de senator".

Tribunalul Iaşi - Secţia civilă nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, precizează că, în legislaţia română, caracterul egal al votului este garantat prin neadmiterea votului multiplu şi nici a altui tip de vot care ar putea conduce la o altă pondere a votului decât cea consacrată de Legea fundamentală. Invocă argumentele cuprinse în considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.177/2007, potrivit cărora legiuitorul are posibilitatea de a stabili prin lege tipul sistemului electoral, precum şi modalităţile concrete de organizare şi desfăşurare a scrutinului, iar Constituţia prevede, la art. 73 alin. (3) lit. a) că sistemul electoral se reglementează prin lege organică. Aşadar, legea poate stabili astfel de mecanisme de transformare a voturilor în mandate şi modul de atribuire a acestora, fără a afecta caracterul egal al votului. Apreciază că "opţiunea legiuitorului cu privire la alegerea unui sistem electoral de vot şi a modalităţii de împărţire a mandatelor în cadrul acestui sistem nu poate fi interpretată ca o încălcare sau restrângere a dispoziţiilor constituţionale referitoare la calificarea României ca stat de drept, democratic şi social, în cadrul democraţiei constituţionale, la îndeplinirea cu bună-credinţă a tratatelor la care este parte ori cu privire la dreptul de a fi ales sau reprezentativitatea mandatului parlamentar".

Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. Arată că textele de lege criticate explicitează semnificaţia termenului de "colegiu uninominal" şi reglementează atribuirea mandatelor astfel încât fiecare colegiu uninominal pentru Camera Deputaţilor şi Senat să beneficieze numai de câte un mandat de deputat şi senator. În opinia sa, dispoziţiile legale criticate reprezintă o opţiune a legiuitorului, prin care nu se încalcă principiul egalităţii, care nu înseamnă uniformitate, astfel încât, dacă la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul nu poate fi decât diferit. Precizează că "prevederile referitoare la atribuirea unui singur mandat de deputat şi de senator în colegiile uninominale (prin trecerea la următorul candidat, în cazul epuizării numărului de mandate la care un competitor electoral are dreptul în circumscripţia electorală sau dacă în colegiul uninominal în care acesta a candidat deja s-a atribuit un mandat) nu încalcă dreptul de a fi ales, ci reglementează operaţiuni tehnice specifice derulării procesului electoral".

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 2 pct. 10 şi art. 48 alin. (9) şi (14) teza finală din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

–Art. 2 pct. 10: "În sensul prezentului titlu, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: (...)

10.colegiu uninominal - subunitate a unei circumscripţii electorale, în care este atribuit un singur mandat"

–Art. 48 alin. (9) şi alin. (14) teza finală: "(9) În fiecare colegiu uninominal pentru Camera Deputaţilor, respectiv Senat, se atribuie un singur mandat de deputat, respectiv de senator. (...)

(14)Pentru fiecare competitor electoral care a întrunit pragul electoral potrivit prevederilor art. 47 alin. (2), din numărul de mandate repartizat în acea circumscripţie electorală, calculat potrivit prevederilor alin. (3)-(7), se scade numărul de mandate atribuite la nivelul colegiilor uninominale potrivit alin. (11), rezultatul reprezentând numărul de mandate de atribuit fiecărui competitor electoral la nivelul circumscripţiei electorale în cea de a doua etapă de atribuire şi alocare de mandate. Numărul de mandate rezultat pentru fiecare competitor electoral se alocă pentru candidaţii acestora în ordine descrescătoare în funcţie de clasarea în lista prevăzută la alin. (12). În cazul în care următorul candidat căruia urmează să i se atribuie mandat din lista ordonată prevăzută la alin. (12) aparţine unui competitor electoral care a epuizat numărul de mandate la care are dreptul în acea circumscripţie electorală sau dacă în colegiul uninominal în care acesta a candidat deja s-a atribuit un mandat, se va proceda la trecerea la următorul candidat din lista ordonată, până la atribuirea tuturor mandatelor."

În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Legea fundamentală cuprinse la art. 1 privind statul român, art. 62 alin. (1) potrivit căruia alegerea celor două Camere ale Parlamentului se face prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat şi la art. 69 referitor la mandatul reprezentativ. De asemenea, se invocă şi prevederile art. 21 alin. (2) şi (3) din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, potrivit cărora orice persoană are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale ţării sale, fie direct, fie prin reprezentanţi liber aleşi şi orice persoană are dreptul de acces egal la funcţiile publice din ţara sa.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, din criticile formulate de autorii excepţiei, transpare nemulţumirea acestora legată de introducerea, prin Legea nr. 35/2008, a votului uninominal ca procedură electorală aflată în strânsă dependenţă de configuraţia circumscripţiei electorale. Curtea reţine că Legea nr. 35/2008 consacră un tip de scrutin prin intermediul căruia alegerea parlamentarilor se desfăşoară în colegii uninominale, iar repartizarea mandatelor se face potrivit regulii proporţionalităţii, astfel cum rezultă din prevederile art. 5 alin. (1) din lege. Comparativ cu vechiul mecanism electoral, cel specific sistemului electoral de reprezentare proporţională cu liste de partid închise, se modifică procedura votului, dar nu şi regula după care se repartizează mandatele parlamentare, care rămâne circumscrisă sistemului reprezentării proporţionale.

Cu privire la semnificaţia egalităţii votului, trăsătură specifică acestuia cuprinsă în art. 62 alin. (1) din Constituţie, în legătură cu care autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că ar fi anihilată prin prevederile de lege criticate, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 2 din 30 iunie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 16 iulie 1992. Cu acel prilej, referindu-se la sistemul de vot utilizat la acea epocă, a statuat că egalitatea votului "are o dublă accepţiune: pe de o parte, fiecare alegător are dreptul la un singur vot, iar pe de altă parte, fiecare deputat sau senator trebuie să fie desemnat în cadrul unor circumscripţii electorale egale ca populaţie şi nu ca număr de alegători. Aceasta pentru că, potrivit prevederilor art. 2 din Constituţia României, suveranitatea naţională aparţine întregului popor român şi nu numai celor care, dispunând de dreptul de vot, sunt în măsură să participe la alegeri".

În acord cu cele reţinute în decizia menţionată, Curtea observă că prevederile Legii nr. 35/2008 asigură respectarea conceptului de vot egal, stabilind, prin prevederile art. 4 alin. (1), că alegătorul are dreptul la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi la un singur vot pentru alegerea Senatului. Şi cealaltă accepţiune sesizată de Curtea Constituţională în jurisprudenţa amintită este respectată în noul sistem de vot. Astfel, art. 2 alin. (1) pct. 9 din lege defineşte circumscripţia electorală ca fiind unitatea administrativ-teritorială în care se organizează alegeri şi la nivelul căreia se atribuie mandate, în funcţie de rezultatele alegerilor. Aceasta este divizată în atâtea colegii uninominale câte mandate au fost stabilite, potrivit normei de reprezentare precizate la art. 5 alin. (2) şi (3) din aceeaşi lege, respectiv de un deputat la 70.000 locuitori şi un senator la 160.000 locuitori. Aşadar, în fiecare circumscripţie electorală se alege un număr de deputaţi sau senatori care nu este stabilit în mod arbitrar, ci cu respectarea principiului egalităţii, pe baza unei norme egale de reprezentare la nivelul întregii populaţii, fiind luaţi în calcul inclusiv cetăţenii români rezidenţi în străinătate.

Aşadar, prevederile art. 2 alin. (1) pct. 10 din Legea nr. 35/2008, care cuprind definiţia legală a colegiului uninominal, ca subunitate a unei circumscripţii electorale în care este atribuit un singur mandat, nu contravin dispoziţiilor art. 62 alin. (1) din Constituţie.

În jurisprudenţa sa, reprezentată de Decizia nr. 1.177 din 12 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 20 decembrie 2007, Curtea a observat că, în virtutea dispoziţiilor constituţionale menţionate, care prevăd că alegerea Camerelor Parlamentului se face potrivit legii electorale, legiuitorul are posibilitatea de a stabili prin lege tipul sistemului electoral, precum şi modalităţile concrete de organizare şi desfăşurare a scrutinului. În acelaşi sens, Constituţia prevede, la art. 73 alin. (3) lit. a) că sistemul electoral se reglementează prin lege organică. Prin aceeaşi decizie, Curtea a statuat că legea poate stabili mecanisme de transformare a voturilor în mandate şi modul de atribuire a acestora.

Criticile autorilor excepţiei referitoare la pretinsele situaţii incorecte care au alterat ordinea finală a candidaţilor la funcţia de senator sau deputat au în vedere aspecte de fapt, determinate de calculele matematice implicate de regulile noii proceduri electorale a votului uninominal. Or, instanţa de contencios constituţional nu are competenţa de a se pronunţa cu privire la modalitatea concretă de aplicare în practică, în cadrul procesului electoral, a prevederilor Legii nr. 35/2008.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 pct. 10 şi art. 48 alin. (9) şi (14) teza finală din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Marian Enache în Dosarul nr. 219/99/2009 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilă şi de Valerian Sălăvăstru în Dosarul nr. 218/99/2009 al aceleiaşi instanţe.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 octombrie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu