Decizie nr. 1.197 din 20 septembrie 2011

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-şef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 66 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Trans Spedition Company" - S.R.L. din Piteşti în Dosarul nr. 1.736/1.259/2009 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.888D/2010.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 7 din 9 ianuarie 2007.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 8 septembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 1.736/1.259/2009, Curtea de Apel Piteşti - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 66 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială "Trans Spedition Company" - S.R.L. din Piteşti într-o cauză având ca obiect recursul formulat de un creditor împotriva sentinţei prin care judecătorul-sindic a dispus închiderea procedurii generale de insolvenţă faţă de debitor - autor al excepţiei de neconstituţionalitate şi revocarea sentinţei de deschidere a procedurii.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat care conferă unui creditor - autoritate publică posibilitatea de a beneficia de recunoaşterea pretenţiilor sale fără niciun fel evaluare judiciară a creanţei pretinse este de natură a aduce atingere dreptului la un proces echitabil şi principiului egalităţii de tratament în cadrul exercitării actului de justiţie. De asemenea, autoritatea publică, fără a fi cenzurată, poate produce o diminuare a patrimoniului debitorului aflat în procedura specială prevăzută de Legea nr. 85/2006.

Curtea de Apel Piteşti - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată. Scopul dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 nu este acela de a crea un regim privilegiat creanţelor bugetare ori autorităţilor publice, în general, în raport cu alţi creditori, ci recunoaşterea puterii unui titlu executoriu, în sensul că "o creanţă cuprinsă prin acesta nu mai poate fi reevaluată ori cenzurată în vreun fel". Dispoziţiile criticate nu încalcă dreptul la un proces echitabil şi nici dreptul de proprietate privată al debitorului, întrucât înscrierea în masa credală se face "doar în scopul acoperirii unor creanţe legale, iar nu în vederea diminuării patrimoniului social fără raţiune juridică şi în prejudiciul debitorului aflat în situaţia specială de insolvenţă".

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 66 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, prevederi care au următorul conţinut:

(1)Toate creanţele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de prezenta lege, cu excepţia creanţelor constatate prin titluri executorii.

(2)Nu sunt supuse acestei proceduri creanţele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale.

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată şi în art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, sunt considerate a fi nesocotite şi prevederile art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor criticate, de exemplu, prin Decizia nr. 7 din 9 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 1 februarie 2007, respingând criticile de neconstituţionalitate formulate. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că regimul juridic diferenţiat instituit de legiuitor prin reglementarea criticată nu este arbitrar şi deci discriminatoriu, ci, dimpotrivă, în considerarea raţiunilor expuse, este aplicabil tuturor persoanelor prevăzute indirect prin ipoteza normei, respectiv tuturor creditorilor ale căror creanţe sunt constatate prin titluri executorii. Mai mult, în ceea ce priveşte creanţele bugetare, legiuitorul a condiţionat exceptarea lor de la procedura verificării de împrejurarea ca titlul executoriu să nu fi fost contestat, în faţa organelor competente, în termenele prevăzute de legi speciale. Or, această condiţie reprezintă o garanţie suplimentară pentru debitor împotriva unor eventuale abuzuri, iar nu, aşa cum pretinde autorul excepţiei, un privilegiu acordat autorităţilor publice.

Referitor la încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3), Curtea reţine că o atare critică este lipsită de temei, în măsura în care creanţele trecute de administratorul judiciar sau lichidator în tabelul preliminar de creanţe, inclusiv cele constatate prin titluri executorii, pot face obiectul unei contestaţii în justiţie, formulate de oricare persoană interesată.

Considerentele reţinute în decizia menţionată sunt valabile şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei acesteia.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 66 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Trans Spedition Company" - S.R.L. din Piteşti în Dosarul nr. 1.736/1.259/2009 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 septembrie 2011.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Mihaela Senia Costinescu