Decizia nr. 801 din 4 noiembrie 2020

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 23 raportat la art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Helix Pro Audio din București în Dosarul nr. 1.437/302/2017 al Tribunalului București - Secția a VI-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 332D/2019.2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 3 noiembrie 2020, în prezența reprezentantului Societății Monacor România - S.R.L. din București, domnul avocat Aurelian Cioran din Baroul Timiș, și cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 50 din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea asupra cauzei pentru data de 4 noiembrie 2020, când a pronunțat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

3.Prin Decizia civilă nr. 5.787 din 14 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.437/302/2017, Tribunalul București - Secția a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23 raportat la art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Helix Pro Audio din București într-un dosar având ca obiect soluționarea unui apel formulat împotriva unei sentințe civile.

4.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât sunt discriminatorii, având în vedere că ele creează o inegalitate procesuală nejustificată între apelanții și recurenții care invocă aceleași motive de anulare a hotărârii atacate (fie nelegala citare pe parcursul judecării fondului, fie necompetența absolută a instanței care a pronunțat hotărârea atacată), motiv pentru care, în ipotezele prevăzute de art. 480 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, ar trebui să se aplice dispozițiile art. 24 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 pentru motivele de apel care sunt identice cu motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din Codul de procedură civilă.

5.Diferențierea instituită prin art. 23 și art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nu se bazează pe un criteriu obiectiv și rațional prin raportare la scopul legii (taxarea serviciului juridic oferit de instanțele judecătorești), în situația în care, în cauzele în care legea suprimă calea de atac a apelului (de exemplu, în materia contenciosului administrativ), serviciul juridic prestat de instanța de recurs care anulează hotărârea atacată (fie pentru nelegala citare în faza anterioară a judecății, fie pentru necompetența instanței anterioare) și trimite cauza spre rejudecare nu este diferit de serviciul prestat de instanța de apel care, pentru aceleași motive ar face același lucru, conform art. 480 alin. (3) sau (4) din Codul de procedură civilă.

6.Tribunalul București - Secția a VI-a civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din actul de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 23 raportat la art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Din examinarea excepției de neconsituționalitate rezultă că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie dispozițiile art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următoarea formulare:

–Art. 23:

(1)Cererile pentru exercitarea apelului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din:

a)taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabilă în bani, soluționată de prima instanță, dar nu mai puțin de 20 lei;

b)taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor și acțiunilor evaluabile în bani, dar nu mai puțin de 20 lei.

(2)Apelul incident și apelul provocat se taxează potrivit regulilor prevăzute la alin. (1).

11.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în fața legii și ale art. 21 privind accesul liber la justiție. Se mai invocă art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că este neîntemeiată pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.

13.Astfel, legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului. Stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, ca, de altfel, și a cuantumului lor este o opțiune a legiuitorului, ce ține de politica legislativă fiscală. Atât obligația de plată a taxelor judiciare, cât și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, precum și tuturor litigiilor de aceeași natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia Curții Constituționale nr. 626 din 9 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 5 martie 2019).

14.În jurisprudența sa, Curtea, în repetate rânduri, a stabilit că prestațiile judecătorești nu trebuie și nu pot fi în toate cazurile gratuite. Astfel, prin Decizia nr. 87 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 12 februarie 2009, și Decizia nr. 358 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 6 decembrie 2013, Curtea a reținut că accesul liber la justiție nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Atât obligația de plată a taxelor judiciare, cât și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, precum și tuturor litigiilor de aceeași natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție.

15.Plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiție legală pentru începerea proceselor civile, obligația la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanța judecătorească) este justificată, ca și sancțiunea anulării acțiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora. De altfel, contribuția justițiabilului poate fi recuperată la cererea acestuia, în temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, de la partea care pierde procesul. Așadar, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Totodată, potrivit dispozițiilor art. 90 din Codul de procedură civilă, cel care nu este în stare să facă față cheltuielilor pe care le presupune declanșarea și susținerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreținere sau a familiei sale, poate beneficia de asistență judiciară, în condițiile legii speciale privind ajutorul public judiciar (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 425 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 august 2014, paragrafele 21-24).

16.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

17.În aceste condiții, Curtea nu poate constata încălcarea art. 16 privind egalitatea în fața legii și ale art. 21 privind accesul liber la justiție ori ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Helix Pro Audio din București în Dosarul nr. 1.437/302/2017 al Tribunalului București - Secția a VI-a civilă și constată că prevederile art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VI-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 4 noiembrie 2020.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae