Metodologie
Metodologie din 12 octombrie 2023
de elaborare și aplicare a Testului IMM
- Emitent
- Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 1006 din 6 noiembrie 2023
Textul actului · 28 de articole
100%
de elaborare și aplicare a Testului IMM
Prezenta metodologie reglementează modul de efectuare a Testului IMM prin care se evaluează sistematic impactul ex ante al proiectelor de acte normative asupra întreprinderilor mici și mijlocii, în conformitate cu principiul „Gândiți mai întâi la scară mică“ și principiul numărului constant, la care sunt obligați inițiatorii proiectelor de acte normative, conform Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.
În sensul prezentei metodologii, următorii termeni sunt definiți astfel:
a)IMM - întreprinderi mici și mijlocii, astfel cum sunt definite de Legea nr. 346/2004, cu modificările și completările ulterioare;
b)Testul IMM - modalitate de evaluare a impactului economic, social și de mediu pe care propunerile legislative îl au asupra IMM-urilor ce constă în efectuarea unui sondaj de către inițiatorul actului normativ, înainte de demararea procesului de avizare a acestuia, cu privire la potențialele efecte generate în activitatea întreprinderilor mici și mijlocii de introducerea noilor reglementări, prin una dintre modalitățile prevăzute în legislație;
c)principiul „Gândiți mai întâi la scară mică“ presupune ca inițiatorii actelor normative să evalueze efectele introducerii noii reglementări, mai întâi și cu precădere asupra activității întreprinderilor mici și mijlocii;
d)principiul numărului constant stabilește că introducerea unor noi sarcini administrative - obligații de raportare/conformare - pentru întreprinderi mici și mijlocii trebuie să aibă loc simultan cu eliminarea unor sarcini deja existente;
e)Grupul pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici și mijlocii - un organism consultativ, fără personalitate juridică, care funcționează sub coordonarea autorității publice centrale cu atribuții în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii, denumit în continuare GEIEAN.
(1)Aplicarea Testului IMM se realizează prin parcurgerea unor etape specifice prin care se evaluează potențialele efecte asupra activității IMM-urilor ca urmare a aplicării respectivei reglementări.
(2)Evaluarea rezultatelor Testului IMM trebuie să conducă la identificarea corecțiilor care se impun și la îmbunătățirea condițiilor pentru IMM-uri în definitivarea proiectelor de acte normative.
Inițiatorul actului normativ are obligația de a respecta în redactarea proiectului de act normativ principiul „Gândiți mai întâi la scară mică“ și principiul numărului constant.
(1)Inițiatorul actului normativ poate apela la consultanța autorității publice centrale cu atribuții în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii pentru a stabili modalitatea de realizare a Testului IMM.
(2)Autoritatea publică centrală cu atribuții în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii va accepta modalitatea aleasă de inițiatorul actului normativ pentru realizarea Testului IMM.
Inițiatorul actului normativ are obligația de a face cunoscut pe pagina proprie de internet faptul că este realizat Testul IMM pentru proiectul de act normativ și de a afișa modalitatea în care se desfășoară Testul IMM.
Secretariatul GEIEAN este asigurat de către direcția de specialitate din cadrul autorității publice centrale cu atribuții în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii.
(1)Inițiatorul actului normativ, în funcție de conținutul proiectului de act normativ, va consulta un număr relevant de IMM-uri asupra cărora au impact politicile publice de reglementare.
(2)Inițiatorul actului normativ efectuează consultarea IMM-urilor vizate, prin metodologia de selecție tip „bulgăre de zăpadă“, înainte de demararea procesului de avizare a acestuia.
(3)Inițiatorul actului normativ alege în aplicarea consultărilor una dintre modalitățile stipulate în prevederile art. 9^1 alin. (4^1) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.
(4)Inițiatorul actului normativ are dreptul de a organiza, în plus față de modalitățile prevăzute de art. 9^1 alin. (4^1) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, sondaje pe bază de chestionare realizate de operatori de teren, sondaje telefonice, întâlniri de lucru, consultări cu reprezentanții mediului de afaceri, audieri publice sau grupuri de lucru.
(1)Metoda de selecție a IMM-urilor tip „bulgăre de zăpadă“ este o eșantionare nonprobabilistică utilizată în situația în care nu există informații suficiente pentru a identifica toate IMM-urile care compun o anumită populație, ci este posibilă doar o identificare a câtorva IMM-uri.
(2)Cercetarea unei populații de IMM-uri vizate începe cu investigarea celor cunoscute, după care acestora li se cere să antreneze în cercetare și alte IMM-uri care se presupune că întrunesc caracteristicile vizate de cercetare. Procedeul se desfășoară în acest fel până când este identificat numărul de IMM-uri necesare constituirii unui eșantion.
(3)Această tehnică de eșantionare este foarte bună pentru efectuarea cercetării exploratorii și/sau a cercetării calitative, care se realizează cu un buget limitat și într-un timp foarte scurt, pe o populație a IMM-urilor specifică, care este greu de identificat și de localizat.
(4)Fazele de desfășurare a cercetării eșantionului, care va fi alcătuit conform metodei „bulgăre de zăpadă“, sunt:
a)întâlnire organizată de către inițiatorul actului normativ cu IMM-urile cunoscute;
b)acordarea unui timp în vederea discuțiilor dintre IMM-urile participante la întâlnirea inițială și cele pe care acestea le cunosc;
c)discuții între IMM-uri, cele invitate la întâlnire și cele noi angrenate în cercetare;
d)transmiterea observațiilor tuturor IMM-urilor implicate în cercetare către inițiatorul proiectului de act normativ;
e)stabilirea concluziilor referitoare la cercetarea IMM-urilor privind proiectul de act normativ;
f)definitivarea proiectului de act normativ de către inițiator.
(5)Dimensionarea eșantionului reprezintă întotdeauna un compromis între ceea ce este de dorit din punct de vedere statistic și ceea ce este fezabil din punct de vedere practic.
(1)În această etapă inițiatorul actului normativ identifică natura influenței proiectului de act normativ (pozitivă, negativă, mixtă sau necunoscută) asupra principalelor categorii de factori:
a)factori economici precum: competitivitatea, fluxurile de investiții, fluxurile comerciale, costurile financiare, costurile de adaptare a produselor, costurile administrative ale societăților comerciale, autoritățile statului (buget, birocrație, structura aparatului de stat), inovația și cercetarea, consumatorii și gospodăriile populației, contextul macroeconomic, alte categorii de factori economici, dacă este cazul;
b)factori sociali precum: piața forței de muncă, standardele și regulile locurilor de muncă, protecția și incluziunea socială a anumitor grupuri, sănătatea publică, sistemul educațional, cultura, alte categorii de factori sociali, dacă este cazul;
c)factori de mediu precum: clima, transportul și eficiența energetică, calitatea aerului, flora, biodiversitatea și peisajul, calitatea apei, calitatea solului, resursele regenerabile și neregenerabile, utilizarea suprafețelor agricole, alte categorii de factori de mediu, dacă este cazul;
d)factori specifici IMM-urilor precum: înființarea și radierea de IMM-uri, creșterea/descreșterea potențialului și performanțelor IMM-urilor existente.
(2)Pentru a evidenția cât mai clar influențele exercitate se poate utiliza drept model tabelul din anexa nr. 1.
(1)În această etapă inițiatorul actului normativ delimitează sfera IMM-urilor ce vor fi afectate de măsurile de politică publică vizate.
(2)Elementele care trebuie luate în considerare sunt următoarele:
a)identificarea surselor de informații ce urmează a fi explorate;
b)identificarea caracteristicilor și a sectoarelor care urmează să fie afectate prin evidențierea repartizării efectelor pozitive și negative, astfel:
1.între sectorul public și sectorul privat;
2.între clase de întreprinderi de dimensiuni diferite;
3.între diferite domenii de activitate, conform cod CAEN Revizia 2;
4.între producătorii interni și importatori;
c)identificarea numărului și dimensiunii IMM-urilor care urmează să fie afectate din perspectiva:
1.costurilor;
2.prețurilor;
3.investițiilor;
4.inovării;
5.profitabilității;
d)identificarea proporției numărului de locuri de muncă vizate de politica publică respectivă, pe diferite categorii de întreprinderi;
e)identificarea legăturilor cu alte sectoare și a efectelor posibile pe lanțul de furnizori/clienți între sectoarele economice implicate.
(1)Măsurarea impactului presupune evidențierea pe categorii de întreprinderi a influențelor specificate în secțiunea a 2-a și cuantificarea acestora. Se va analiza calitativ și cantitativ distribuția costurilor potențiale și a beneficiilor, ținând cont de dimensiunea întreprinderii și făcând diferențieri între întreprinderi micro, mici, mijlocii și mari.
(2)Factorii ce fac obiectul măsurării impactului sunt:
a)factori cantitativi: costuri, prețuri, profit, investiții, inovare, locuri de muncă, venituri la bugetul statului, alte categorii de factori cantitativi, dacă este cazul;
b)factori calitativi: calitatea locurilor de muncă, calitatea mediului, protecția și incluziunea socială a anumitor grupuri, sistemul educațional, cultura, birocrația, structura aparatului de stat, alte categorii de factori calitativi, dacă este cazul. Factorii calitativi vor fi argumentați.
(3)Prin analiza calitativă și cantitativă se evaluează intensitatea impactului generat de politica publică asupra factorilor economici, sociali, de mediu și specifici IMM-urilor, urmând a se utiliza informațiile obținute pentru analiza cost-beneficiu.
(1)Analiza cost-beneficiu constă din agregarea principalelor beneficii, respectiv costuri și în evidențierea elementelor calitative implicate. În această etapă se compară costurile cu beneficiile, de aceea este necesară o actualizare care ține cont de factorul „timp“.
(2)Analiza în dinamică a costurilor și beneficiilor facilitează evidențierea fenomenelor economice ce nu au întotdeauna o evoluție liniară. În acest sens, trebuie vizate următoarele orizonturi de timp:
–termen scurt: maximum 1 an;
–termen mediu: 2-3 ani;
–termen lung: 4-5 ani.
(3)Analiza măsurilor cu impact asupra mediului de afaceri trebuie să vizeze separat:
a)costurile și beneficiile din punctul de vedere al bugetului statului;
b)costurile și beneficiile din punctul de vedere al întreprinderilor.
(4)Tipurile de costuri care se utilizează în analiza cost-beneficiu sunt:
a)costurile financiare rezultate din obligațiile de plată a taxelor sau din obligații fiscale;
b)costurile substanțiale rezultate din obligațiile de a adapta natura produsului/serviciului și/sau procesul de livrare a produsului/serviciului pentru a îndeplini standardele economice, sociale și de mediu (de exemplu, achiziționarea de echipamente noi, de servicii de training sau angajarea de personal, investiții adiționale care trebuie făcute);
c)costurile administrative rezultate din obligația de a oferi informații autorităților publice și/sau terților despre activitățile sau produsele întreprinderilor, inclusiv costurile administrative ocazionale sau recurente.
(5)Pentru calculul costurilor și beneficiilor actualizate se pot utiliza modelele de tabele din anexa nr. 2.
(6)În efectuarea analizelor vor fi luate în considerare și următoarele elemente adiționale:
a)posibilele pierderi de competitivitate cauzate de factori externi, cum ar fi disponibilitatea finanțărilor, regimul de taxe, accesul la resurse sau competențe;
b)posibile schimbări în comportamentul competitorilor, furnizorilor sau clienților;
c)posibilul impact asupra barierelor la intrarea în afaceri a unor noi firme, concurența pe piață, structura pieței;
d)beneficiile, dacă este cazul, care decurg din politica publică propusă (reducerea poverii, îmbunătățirea productivității și a competitivității, investiții mai mari);
e)alte elemente adiționale.
(1)Dacă analiza cost-beneficiu arată că IMM-urile se confruntă cu o povară relativ mai mare, se poate lua în considerare utilizarea măsurilor specifice IMM-urilor pentru a asigura același nivel tuturor și respectarea principiului proporționalității.
(2)Alegerea măsurilor specifice care vor fi utilizate pentru temperarea efectelor nedorite pot fi:
a)intervenția statului (de exemplu: dacă costurile necesare pentru aplicarea măsurii în cauză sunt net superioare beneficiilor pe care le generează);
b)autoreglementarea (de exemplu: anumite zone pot fi lăsate să se autoreglementeze prin intermediul codurilor de bună practică de la nivelul asociațiilor profesionale);
c)furnizarea de informații și îndrumări pertinente (de exemplu: în anumite cazuri, obiectivele pe care le urmărește măsura analizată pot fi atinse prin intermediul furnizării de îndrumări și printr-o mai bună informare a operatorilor economici);
d)reglementarea prescriptivă (de exemplu: impunerea prin lege a unor standarde obligatorii referitoare fie la tehnologiile ce urmează a fi utilizate, fie la rezultatele ce urmează a fi obținute);
e)exceptări complete sau parțiale pentru IMM-uri în funcție de dimensiunea acestora (de exemplu: afacerile sub un anumit prag nu trebuie să se conformeze cu anumite obligații specifice atunci când acestea nu invalidează scopul original al legislației);
f)reducerea sau exceptarea temporară (de exemplu: perioadele de tranziție în care IMM-urile sunt exceptate sau intervale mai lungi pentru anumite obligații);
g)reducerea de taxe sau acordarea unui ajutor financiar direct pentru compensarea costurilor suportate, dacă acest lucru este compatibil cu legislația existentă (referitoare la competiție sau comerț internațional);
h)simplificarea obligațiilor declarative pentru IMM-uri (de exemplu: în domeniul statisticii, explorarea sinergiilor posibile cu obligațiile declarative existente);
i)realizarea unor campanii de informare specifice sau ghiduri de utilizare, training și birouri/puncte de informare dedicate (de exemplu: birouri de informare specifice IMM-urilor care oferă informații adecvate întreprinderilor mici).
(1)Testul IMM se finalizează cu un raport întocmit de către inițiatorul actului normativ.
(2)Modelul raportului Testului IMM este prevăzut în anexa nr. 3.
Inițiatorul actului normativ va elabora întrebările pe care sondajul online le conține, consultându-se cu autoritatea publică centrală cu atribuții în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii în vederea realizării raportului de Test IMM.
(1)După redactarea întrebărilor, acestea se trimit electronic, însoțite de adresa de înaintare semnată și înregistrată de către inițiatorul actului normativ și de proiectul de act normativ, la autoritatea publică centrală cu atribuții în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii în vederea publicării pe site-ul acesteia.
(2)Inițiatorul actului normativ are obligația de a face public, pe site-ul propriu, la loc vizibil, faptul că a inițiat un sondaj online referitor la inițierea unui nou act normativ.
(1)După primirea sondajului, acesta va fi activ pe site timp de 10 zile calendaristice în vederea primirii răspunsurilor la întrebări. În cazuri urgente, motivate de inițiatorul actului normativ, sondajul va fi activ o perioadă de 5 zile calendaristice.
(2)Perioada de realizare a sondajului poate fi prelungită cu maximum 5 zile, dacă se consideră că este necesară o analiză suplimentară a efectelor actului normativ, la solicitarea scrisă a inițiatorului actului normativ, trimisă înaintea expirării perioadei inițiale.
În prima zi lucrătoare după expirarea termenului de realizare a sondajului, autoritatea publică centrală cu atribuții în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii va transmite în format electronic, la adresa de poștă electronică de la care s-a primit solicitarea, rezultatele sondajului în formă neprelucrată.
În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la primirea rezultatelor sondajului de la autoritatea publică centrală cu atribuții în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii, inițiatorul actului normativ va redacta raportul Testului IMM.
Evaluarea rezultatelor Testului IMM trebuie să conducă la identificarea corecțiilor și îmbunătățirilor care se impun în definitivarea proiectului de act normativ.
(1)În cazul realizării Testului IMM prin una dintre modalitățile prevăzute la art. 9^1 alin. (4^1) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, inițiatorul actului normativ are obligația de a asigura toate materialele necesare pentru desfășurarea consultărilor.
(2)Inițiatorul actului normativ va prelua rezultatele consultărilor și va redacta raportul Testului IMM.
Inițiatorul actului normativ, indiferent de modalitatea de consultare a IMM-urilor, are obligația de a publica pe site-ul propriu o notă justificativă a neincluderii în proiectul de act normativ a propunerilor venite din partea IMM-urilor consultate.
Raportul Testului IMM, însoțit de proiectul de act normativ și nota de fundamentare sau referatul de aprobare, se transmite de către inițiatorul actului normativ în format electronic și fizic la autoritatea publică centrală cu atribuții în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii pentru a fi analizat de GEIEAN care va emite un aviz consultativ.
(1)Autoritatea publică centrală cu atribuții în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii supune online analiza raportului Testului IMM membrilor GEIEAN.
(2)Membrii GEIEAN își exprimă votul online în legătură cu avizul Testului IMM.
(1)Avizul consultativ al GEIEAN asupra Testului IMM poate fi favorabil, favorabil cu observații sau negativ.
(2)Avizul negativ al GEIEAN trebuie să fie motivat.
(3)Avizul GEIEAN se ia prin votul majorității simple a membrilor care votează.
(4)În caz de egalitate de voturi, votul președintelui GEIEAN are rol hotărâtor în privința avizului.
(5)Dacă niciun membru al GEIEAN nu votează, raportul Testului IMM se consideră avizat favorabil în forma prezentată de inițiatorul actului normativ.
(1)Avizul însoțit de răspunsurile primite de la membrii GEIEAN se transmite de autoritatea publică centrală cu atribuții în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii către inițiatorul actului normativ.
(2)Avizul va însoți proiectul de act normativ pe tot parcursul procesului de avizare.
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta metodologie.
la metodologie
Tabel model privind evidențierea influenței acțiunilor vizate
| Acțiune Factori | A_i | ... | A_n | ||
|---|---|---|---|---|---|
| Economici | E_j | +/-/±/? | ... | ... | |
| ... | ... | ... | ... | ||
| E_m | ... | ... | ... | ||
| Sociali | S_k | ... | ... | ... | |
| ... | ... | ... | ... | ||
| S_p | ... | ... | ... | ||
| De mediu | M_l | ... | ... | ... | |
| ... | ... | ... | ... | ||
| M_r | ... | ... | ... | ||
| Specifici IMM-urilor | I_s | ... | ... | ... | |
| ... | ... | ... | ... | ||
| I_v | ... | ... | ... | ||
A_i - acțiunea „i“ a măsurii vizate, unde „i“ ia valori de la 1 la n; n - numărul acțiunilor vizate;
E_j - factorul economic „j“, unde „j“ ia valori de la 1 la m; m - numărul factorilor economici luați în calcul;
S_k - factorul social „k“, unde „k“ ia valori de la 1 la p; p - numărul factorilor sociali luați în calcul;
M_l - factorul de mediu „l“, unde „l“ ia valori de la 1 la r; r - numărul factorilor de mediu luați în calcul;
I_s - factorul specific IMM „I“, unde „I“ ia valori de la s la v; v - numărul factorilor specifici IMM-urilor luați în calcul;
"+" - influență pozitivă;
"-" - influență negativă;
"±" - influență mixtă;
"?" - influență necunoscută.
la metodologie
Tabele pentru calculul costurilor și beneficiilor actualizate
| COSTURI | Descrierea principalelor categorii de costuri nemonetizate | |||
| Descrierea principalelor categorii de costuri monetizate | An | Cost nominal (u.m.) | Cost actualizat (u.m.) | |
| 1 | ||||
| T | ||||
| TOTAL | ||||
| BENEFICII | Descrierea principalelor categorii de beneficii nemonetizate | |||
| Descrierea principalelor categorii de beneficii monetizate | An | Beneficiu nominal (u.m.) | Beneficiu actualizat (u.m.) | |
| 1 | ||||
| T | ||||
| TOTAL | ||||
la metodologie
Raportul Testului IMM va cuprinde în mod obligatoriu elementele care sunt menționate în modelul prezentat. Inițiatorul actului normativ are dreptul de a completa Raportul Testului IMM cu orice alte informații pe care le consideră necesare.
Raportul Testului IMM
–model -1. Informații generale:
–se indică autorul raportului;
–autoritatea/instituția publică care este inițiatorul actului normativ;
–data redactării raportului;
–domeniul acoperit de proiectul de act normativ (fiscal, juridic, administrativ etc.).
2.Prezentarea situației actuale:
–se face o scurtă prezentare a situației prezente în domeniul/sectorul care se dorește a fi reglementat și/sau modificat prin proiectul de act normativ.
3.Obiectivele urmărite prin inițiativa de reglementare:
–se face o scurtă prezentare a obiectivelor și rezultatelor urmărite prin noul act normativ.
4.Evidențierea principiului numărului constant:
–menționarea introducerii sarcinilor administrative noi;
–menționarea eliminării sarcinilor administrative deja existente.
5.Structura Testului IMM:
–se prezintă modalitatea aleasă pentru consultări, criteriile care au stat la baza alegerii ei, perioada în care s-a realizat Testul IMM, numărul de participanți, mărimea respondenților - micro, mici, mijlocii, domeniile în care activează aceștia.
6.Rezultatele obținute:
–se prezintă separat impactul economic, social, de mediu și specific IMM-urilor pe care respondenții cred că îl vor avea asupra lor noile reglementări.
7.Concluzii:
–raportul se încheie cu o constatare finală care prezintă dacă este necesar să fie introdusă noua măsură prin actul normativ, dacă este necesară, dar se impun măsuri de îmbunătățire, enumerându-se care sunt acestea, ori dacă nu este necesar să fie introdusă reglementarea respectivă;
–raportul se semnează de persoanele care au efectuat analiza Testului IMM, menționându-se instituția, funcția și numele acestora.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.