Prescripţie tehnică din 12 aprilie 2010

Prescripţie tehnică din 12 aprilie 2010 · Legislație

Notă *) Aprobată de Ordinul nr. 663 din 12 aprilie 2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 10 iunie 2010.

Anexa nr.1

MINISTERUL ECONOMIEI COMERŢULUI ŞI MEDIULUI DE AFACERI

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat

–ISCIR -

PRESCRIPŢIE TEHNICĂ

PT C 1-2010

CAZANE DE ABUR, CAZANE DE APĂ FIERBINTE, SUPRAÎNCĂLZITOARE ŞI ECONOMIZOARE INDEPENDENTE

Indicativ: PT C 1-2010 Ediţia 1

Capitolul IGeneralităţi

Secţiunea 1Scop

Art. 1 (1) Prezenta prescripţie tehnică stabileşte condiţiile şi cerinţele tehnice pentru instalarea, montarea, punerea în funcţiune, autorizarea/admiterea funcţionării, supraveghere şi verificare tehnică în utilizare, revizia, repararea şi lucrările de întreţinere pentru cazanele de abur, cazanele de apă fierbinte, supraîncălzitoarele şi economizoarele independente.

(2)Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică doar în măsura în care nu există alte dispoziţii specifice (cu acelaşi obiectiv) în legislaţia comunitară de armonizare.

Secţiunea a 2-aDomeniu de aplicare

Art. 2 (1) Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică:

a)cazanelor de abur cu presiunea nominală a aburului (PS) mai mare de 0,05 MPa (0,5 bar);

b)cazanelor de apă fierbinte cu temperatura maximă a apei mai mare de 110ºC;

c)supraîncălzitoarelor de abur şi economizoarelor independente.

(2)Echipamentele prevăzute la alin. (1) se denumesc în continuare, „cazane”.

(3)Condiţiile şi cerinţele pentru montare se aplică numai cazanelor vechi, care au mai funcţionat.

Art. 3 Cazanele construite, introduse pe piaţă şi puse în funcţiune conform reglementărilor în vigoare la data realizării lor pot fi reparate, întreţinute şi exploatate conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.

Art. 4 Prevederile prezentei prescripţii tehnice nu se aplică la:

a)cazanele montate pe nave, platforme marine fixe şi mobile;

b)schimbătoarele de căldură înglobate într-un proces tehnologic industrial şi a căror funcţie este, în principal, răcirea diferitelor fluide (medii) între anumite limite impuse de

procesul tehnologic respectiv şi numai, în secundar, de a produce abur/apă fierbinte sau de a supraîncălzi abur;

c)aparatele de vulcanizare cu foc direct;

d)cazanele care au ca agent termic alt fluid decât apa, ca de exemplu difil, difenil, uleiuri organice, soluţii amoniacale şi altele asemenea, pentru care prezenta prescripţie tehnică are caracter de recomandare, iar condiţiile tehnice privind montarea/instalarea, punerea în funcţiune, exploatarea, verificarea tehnică şi repararea se stabilesc prin documentaţia tehnică aferentă acestora;

e)cazanele din componenţa obiectivelor nucleare.

Secţiunea a 3-aReferinţe normative

Art. 5 Prezenta prescripţie tehnică face referiri la următoarele acte normative:

a)Legea nr. 64/2008, privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 27 martie 2008, cu modificările şi completările ulterioare;

b)Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 21 iulie 2006;

c)Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006;

d)Legea nr. 440/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 95/1999 privind calitatea lucrărilor de montaj pentru utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 11 iulie 2002;

e)Legea nr. 355/2002 pentru aprobarea Ordonanţa Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naţională, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 26 iunie 2002;

f)Hotărârea Guvernului nr. 584/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor sub presiune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 16 mai 2004, cu modificările şi completările ulterioare;

g)Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 21 ianuarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;

h)Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 31 ianuarie 2005;

i)Hotărârea Guvernului nr. 2.176/2004 pentru modificarea unor Hotărâri ale Guvernului în scopul eliminării unor dispoziţii privind obligativitatea aplicării standardelor şi actualizării referirilor la standarde, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1236 din 22 decembrie 2004;

j)Ordinul Inspectorului de Stat Şef al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat nr. 382/2009 pentru aprobarea Metodologiei privind autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea si verificarea tehnica in utilizare a instalatiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR - operator RSVTI, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 9 octombri 2009;

k)Ordinul Inspectorului de Stat Şef al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat nr. 401/2005 privind aplicarea sigiliilor la instalaţiile şi echipamentele neautorizate sau care nu prezintă siguranţă în funcţionare conform prescripţiilor tehnice, Colecţia ISCIR, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 10 august 2005;

l)Ordinul Inspectorului de Stat Şef al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat nr. 465/2009 privind aprobarea Metodologiei de atestare a personalului tehnic de specialitate in domeniul ISCIR, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 4 noiembrie 2009;

Secţiunea a 4-aTermeni, definiţii şi abrevieri

Art. 6 (1) În sensul prezentei prescripţii tehnice, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a)acceptare - acţiunea prin care se admite şi se dă un acord scris privind folosirea unor materiale, proceduri şi altele asemenea în baza unor verificări preliminare şi în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice;

b)accesibilitate pentru utilizare şi întreţinere - caracteristică a cazanului de a permite personalului de deservire sau de întreţinere accesul la piesele componente în timpul

exploatării sau întreţinerii;

c)accesorii de securitate - dispozitive destinate protejării cazanelor împotriva depăşirii limitelor admise. Acestea cuprind:

1) dispozitive de limitare directă a presiunii, cum ar fi: ventile de siguranţă, siguranţe cu elemente de rupere, tije de flambare, sisteme de siguranţă comandate;

2) dispozitive de limitare, care acţionează mijloace de corecţie sau închid şi blochează, cum ar fi: presostate, termostate sau nivostate, precum şi dispozitive de măsurare şi control cu funcţie de securitate;

d)accesorii pentru reglarea presiunii - dispozitive cu rol funcţional, care au o incintă pentru suprapresiune;

e)accident - eveniment fortuit, care întrerupe funcţionarea normală a unui cazan, provocând avarii şi/sau afectând viaţa sau sănătatea oamenilor ori mediul;

f)admitere a funcţionării - acordul emis de către operatorul RSVTI al unui deţinător/utilizator pentru un cazan, în cazurile prevăzute de prezenta prescripţie tehnică, în scopul atestării faptului că acel cazan îndeplineşte toate condiţiile şi cerinţele pentru a fi utilizat în condiţii de siguranţă;

g)armătura brută a cazanului - dispozitiv care nu se află sub presiunea mediului de lucru, destinat asigurării deservirii şi funcţionării normale a focarului şi a canalelor de gaze (grătar, uşă de vizitare, gură de observare, clapetă de explozie şi altele asemenea);

h)armătura fină a cazanului - dispozitiv sau aparat aflat sub presiunea mediului de lucru, destinat asigurării funcţionării normale a cazanului, ca de exemplu supapă de siguranţă, indicator de nivel, organ de închidere şi reglare, aparate de măsurare, control şi protecţie şi altele asemenea;

i)autoritate competentă - orice organism sau autoritate dintr-un stat membru cu rol de control ori de reglementare în ceea ce priveşte activităţile de servicii, în special autorităţile administrative, precum şi ordinele profesionale şi asociaţiile profesionale sau alte organisme profesionale care, în exercitarea competenţei de autoreglementare, creează cadrul legal pentru accesul la activităţile de servicii ori exercitarea acestora;

j)autorizare - activitate de evaluare şi atestare, efectuată de către ISCIR, a competenţei şi capabilităţii unei persoane fizice sau juridice de a desfăşura o activitate specifică în legătură cu un cazan;

k)autorizarea funcţionării - acordul emis de ISCIR pentru deţinătorii/utilizatorii de cazane, după caz, stabilit prin prezenta prescripţie, în scopul atestării faptului că un cazan îndeplineşte toate condiţiile şi cerinţele pentru a fi utilizat în condiţii de siguranţă;

l)autorizaţie - document emis de ISCIR prin care se acordă persoanelor fizice sau juridice dreptul de a desfăşura activităţi reglementate de prezenta prescripţie tehnică;

m)avarie - deteriorare suferită de un cazan, care scoate din funcţiune cazanul respectiv;

n)aviz obligatoriu de instalare - acordul emis de ISCIR pentru deţinătorii/utilizatorii de cazane, după caz, ca urmare a verificării condiţiilor de montare/instalare conform prescripţiilor tehnice, pe baza căruia pot începe lucrările de montare/instalare;

o)cazan cu circulaţie forţată - cazanul de abur sau de apă fierbinte în care circulaţia apei sau a amestecului apă-abur se realizează cu ajutorul unei pompe;

p)cazan cu circulaţie forţată unică - cazanul de abur sau de apă fierbinte în care apa străbate o singură dată sistemul vaporizator, respectiv sistemul de încălzire, pentru a se transforma în abur, respectiv în apă fierbinte;

q)cazan cu circulaţie naturală - cazanul de abur sau de apă fierbinte în care circulaţia apei sau a amestecului apă-abur se realizează ca urmare a diferenţelor de greutate specifică apărute prin încălzire/vaporizare;

r)cazan de abur - echipament sub presiune care produce abur utilizat în afara acestuia, folosind căldura produsă prin arderea combustibililor, căldura recuperată din gazele fierbinţi rezultate dintr-un proces tehnologic sau prin folosirea energiei electrice;

s)cazan de apă fierbinte - echipament sub presiune care produce apă fierbinte care este utilizată în afara acestuia, folosind căldura produsă prin arderea combustibililor, căldura recuperată din gazele fierbinţi rezultate dintr-un proces tehnologic sau prin folosirea energiei electrice;

t)cazan de abur cu circulaţie forţată multiplă - cazanul de abur în care amestecul apă-abur străbate de mai multe ori sistemul vaporizator pentru a se transforma integral în stare de vapori cu ajutorul pompei de circulaţie;

u)cazan diatermic - cazanul care foloseşte ca agent intermediar ulei, aburul fiind generat într-un schimbător de căldură cu agent primar uleiul, iar secundar apa;

v)cazan mobil - cazanul de abur sau de apă fierbinte instalat pe mijloace mobile, care prin construcţie este destinat să funcţioneze în orice loc, inclusiv în timpul transportului;

w)cazan recuperator - cazanul de abur sau de apă fierbinte care foloseşte căldura recuperată din gazele fierbinţi rezultate dintr-un proces tehnologic;

x)cazan stabil - cazanul de abur sau de apă fierbinte care prin construcţie este destinat să funcţioneze pe o fundaţie fixă;

y)cerinţă - orice obligaţie, interdicţie, condiţie sau limitare impusă prestatorilor ori beneficiarilor de servicii, care este prevăzută în actele cu caracter normativ sau administrativ

ale autorităţilor competente ori care rezultă din jurisprudenţă, practici administrative, norme ale ordinelor profesionale sau norme colective ale asociaţiilor profesionale ori ale altor organizaţii profesionale, adoptate în exercitarea competenţei lor de autoreglementare; clauzele contractelor colective de muncă negociate de partenerii sociali nu sunt, în sine, considerate cerinţe;

``) ciclon separator - element al cazanului de abur destinat separării aburului de apă în scopul obţinerii aburului saturat uscat;

aa) clapetă de explozie - armătură brută destinată evacuării automate în atmosferă a gazelor de ardere din focar sau din canalele de gaze, la creşterea bruscă a presiunii acestora;

bb) condiţionare - procedeu care urmăreşte reducerea acţiunii dăunătoare a fluidelor prin tratarea cu produse chimice pentru evitarea apariţiei depunerilor, coroziunilor şi impurificării aburului;

cc) conductă de alimentare - conducta destinată transportului apei de la dispozitivul de alimentare la cazan;

dd) construire - activitatea de îmbinare a componentelor unui cazan, realizată conform documentaţiei tehnice aferente acesteia;

ee) construcţie metalică de susţinere - construcţia metalică destinată susţinerii diferitelor părţi componente ale cazanului;

ff) debit de abur de vârf - debitul maxim de abur, mai mare decât debitul nominal, la care se admite funcţionarea cazanului un interval de timp limitat;

gg) debit minim de abur - debitul minim continuu de abur pe care cazanul trebuie să-l asigure la presiunea nominală a aburului;

hh) debit minim reglat de abur - debitul minim continuu de abur pe care cazanul trebuie să-l asigure la presiunea şi temperatura nominală a aburului;

ii) debit nominal de abur - debitul maxim continuu de abur pe care cazanul trebuie să-l asigure la presiunea şi temperatura nominală a aburului;

jj) debit nominal caloric al cazanului de apă fierbinte - cantitatea maximă continuă de căldură preluată de apa fierbinte în unitatea de timp, la temperatura maximă a apei fierbinţi;

kk) desen de ansamblu - document obligatoriu anexat la cartea cazanului, care se elaborează pentru instalare/montare şi reparare conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice;

ll) desen de ansamblu „As built” - desenul de ansamblu, obligatoriu, anexat la cartea cazanului, care oglindeşte modul efectiv în care a fost instalat/montat/reparat cazanul şi în

care se înscriu toate diferenţele apărute faţă de desenul de ansamblu elaborat iniţial;

mm) deţinător - persoana fizică sau juridică ce deţine cu orice titlu un cazan în exploatare;

nn) dispozitiv de alimentare - echipament destinat alimentării cu apă a cazanului;

oo) documentaţie tehnică - totalitatea documentelor şi instrucţiunilor elaborate, conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice, de către producător pentru construirea, montarea, instalarea, punerea în funcţiune, realizarea reviziilor, reparaţiilor, totalitatea documentelor întocmite de către persoanele fizice sau juridice atestate/autorizate pentru efectuarea acestor activităţi în vederea realizării sarcinilor specifice ce le revin; documentaţia tehnică include, după caz, descrierea generală a instalaţiei/echipamentului, proiectele de execuţie, procesul de fabricaţie, schemele şi circuitele pentru componentele instalaţiilor/echipamentelor, descrieri şi explicaţii necesare pentru înţelegerea acestor desene şi scheme, rezultatele calculelor de proiectare, rapoartele încercărilor şi examinărilor şi altele asemenea;

pp) durata normală de funcţionare - durata de utilizare în care se recuperează, din punct de vedere fiscal, valoarea de achiziţie a cazanului pe calea amortizării;

qq) economizor - parte a cazanului de abur sau instalaţia destinată preîncălzirii apei de alimentare a cazanului, cu sau fără vaporizare parţială;

rr) economizor izolabil - economizor echipat cu dispozitive pentru izolarea circuitelor de apă şi gaze;

ss) ecran - schimbător de căldură format dintr-un sistem de ţevi la care transferul de căldură se face prin radiaţie;

tt) element de cazan - parte a cazanului de abur sau de apă fierbinte ca de exemplu tambur, colector, cameră de apă, cameră secţională, ţeavă şi altele asemenea, care se află sub presiunea mediului de lucru;

uu) expert ISCIR - persoana fizică autorizată de ISCIR, pe baza evaluării capabilităţii şi competenţei sale, în scopul realizării de sarcini specifice;

vv) expertiză tehnică - investigaţia/examinarea cu caracter tehnic a unui cazan;

ww) fascicul de convecţie - schimbător de căldură format dintr-un sistem de ţevi la care transferul de căldură se face prin convecţie;

xx) focar - partea cazanului în care are loc arderea combustibilului;

yy) fochist - persoană autorizată de ISCIR pentru deservirea cazanelor de abur şi apă fierbinte;

```) gură de cap - armătură brută de formă ovală sau circulară care permite unui om să-şi introducă simultan capul şi un braţ cu o lampă de iluminat în spaţiul de apă-abur al cazanului

în scopul constatării stării tehnice a acestuia;

aaa) gură de curăţare - armătură brută de formă ovală sau circulară care permite curăţarea suprafeţelor din spaţiul apă-abur;

bbb) gură de observare - armătură brută de forma unei deschideri practicată în pereţii focarului şi ai canalelor de gaze de ardere prin care se pot urmări procesele din interiorul acestora;

ccc) gură de vizitare - armătură brută de formă ovală sau circulară care permite accesul unui om în tamburul cazanului, sau în spaţiul de apă-abur al cazanului, în scopul constatării stării tehnice;

ddd) indicator de nivel - armătură fină destinată indicării nivelului apei din cazanul de abur (din tambur);

eee) indicator de nivel cu acţiune directă - indicator de nivel legat direct la spaţiile de apă şi de abur ale cazanului de abur;

fff) inspector de specialitate din cadrul ISCIR - persoană fizică angajată în cadrul ISCIR, care efectuează verificări tehnice şi alte sarcini specifice conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice;

ggg) instalare - activitate de fixare/amplasare a unui cazan la locul utilizării şi/sau de conectare a acesteia/acestuia la alte instalaţii sau echipamente, în vederea asigurării condiţiilor de funcţionare;

hhh) instalaţie de ardere - instalaţie destinată transportului combustibilului în limitele cazanului şi introducerii combustibilului şi aerului sau a amestecului combustibil-aer în focar, în scopul producerii şi întreţinerii procesului de ardere;

iii) instalaţie pentru prelevarea probelor de apă şi abur - dispozitiv destinat prelevării probelor de apă şi abur pentru analize chimice şi fizice;

jjj) instalaţie interioară a tamburului - ansamblu de echipamente montate în interiorul tamburului în scopul separării aburului de apă, spălării tamburului, răcirii aburului, purjării tamburului şi altele asemenea;

kkk) instalaţie de automatizare (monitorizare şi comandă) - ansamblul elementelor de tipul: traductoare, echipamente de prelucrare a datelor şi semnalelor, organe de execuţie, aparate de măsurare, afişare şi înregistrare a parametrilor funcţionali şi altele asemenea cu ajutorul cărora se realizează conducerea, supravegherea şi protecţia cazanului în regim automat sau semiautomat;

lll) instalaţii auxiliare/anexe ale cazanului - instalaţii destinate asigurării funcţionării normale a cazanului de tipul instalaţii de alimentare cu apă, de tiraj şi insuflare, de preparare

şi alimentare cu combustibil, de evacuare a cenuşii şi a zgurii, de purificare a gazelor de ardere, instalaţii de curăţare exterioară a suprafeţelor schimbătoare de căldură, de tratare a apei şi altele asemenea;

mmm) introducere pe piaţă - acţiunea de a face disponibilă/disponibil, pentru prima dată, contra cost sau gratuit, o/un instalaţie/echipament în vederea distribuirii şi/sau utilizării;

nnn) izolaţie - partea constructivă a cazanului destinată izolării termice a diferitelor elemente ale cazanului;

ooo) încercări de casă - verificări pentru a demonstra buna funcţionare a cazanului; ppp) înregistrare - acţiunea de a înregistra cazanele în evidenţa ISCIR;

qqq) întreţinere - totalitatea operaţiilor prin care se asigură menţinerea unui cazan în parametrii de funcţionare în condiţii de siguranţă;

rrr) înzidire - partea constructivă a cazanului destinată asigurării etanşeităţii focarului şi a canalelor gazelor de ardere, precum şi izolării termice a acestora;

sss) limitele cazanului (pe circuitul apă-abur) - robinetul de alimentare cu apă şi robinetul principal de închidere, iar în lipsa acestora de primele îmbinări (sudate sau cu flanşă) ale cazanului de la conductele de legătură pentru alimentarea cu apă, respectiv pentru furnizarea aburului sau a apei fierbinţi. La cazanele cu supraîncălzire intermediară, limitele acestui circuit sunt definite de racordurile de intrare şi respectiv de ieşire abur intermediar rece sau cald;

ttt) linia de foc a cazanului - limita maximă până la care este permisă scăldarea părţilor metalice (neizolate) sub presiune ale cazanului de către flacără, gazele de ardere sau gazele fierbinţi;

uuu) montare - activitatea de îmbinare a componentelor unui cazan, conform documentaţiei tehnice, în vederea funcţionării acestuia;

vvv) nivel maxim al apei - nivelul maxim de apă până la care poate funcţiona cazanul de abur fără ca apa să pătrundă în supraîncălzitor sau să fie antrenată în conducta de abur;

www) nivel minim al apei - nivelul până la care poate scădea apa în cazan fără pericol de supraîncălzire a elementelor acestuia şi fără perturbarea circulaţiei apei. Nivelul minim corespunde cu limita inferioară de protecţie de avarie definită în prescripţia tehnică aplicabilă;

xxx) operator responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor - persoană fizică autorizată de ISCIR pentru supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor care se supun prevederilor prescripţiilor tehnice;

yyy) persoană juridică - orice entitate constituită potrivit legii naţionale precum şi cele

constituite în temeiul dreptului altui stat membru sau reglementat de acesta, indiferent dacă acestea sunt considerate sau nu ca având personalitate juridică;

zzz) personal tehnic de specialitate - angajat al persoanei juridice autorizate, desemnat de către acesta prin decizie internă şi nominalizat în autorizaţia eliberată de către ISCIR;

aaaa) preîncălzitor de aer - instalaţia destinată preîncălzirii aerului de ardere, prin folosirea căldurii gazelor de ardere sau a aburului;

bbbb) prescripţie tehnică - norma tehnică elaborată de ISCIR şi aprobată prin ordin al ministrului economiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, care conţine, pentru domenii clar definite, condiţii şi cerinţe tehnice referitoare la instalaţii/echipamente şi la activităţi specifice domeniului de activitate, prevăzute în Legea 64/2008, ce se realizează în legătură cu acestea, în vederea introducerii pe piaţă, punerii în funcţiune şi utilizării instalaţiilor/echipamentelor respective în condiţii de siguranţă în funcţionare;

cccc) presiune - presiunea relativă la presiunea atmosferică, adică presiunea măsurată.

În consecinţă, vacuumul se exprimă printr-o valoare negativă;

dddd) presiune de calcul - presiunea luată în considerare la calculul de rezistenţă al unui element de cazan. Aceasta se stabileşte pornind de la presiunea maximă şi ţinând seama de presiunea hidrostatică din elementul respectiv şi de pierderile de presiune pe circuitele cazanului;

eeee) presiune de încercare - presiunea la care se încearcă hidraulic cazanul pentru verificarea rezistenţei şi etanşeităţii acestuia, stabilită de producător sau conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice, după caz;

ffff) presiune maximă - presiunea maximă admisă în exploatarea cazanului şi care se inscripţionează pe placa de timbru a acestuia;

gggg) presiune minimă a apei fierbinţi - presiunea minimă a apei din cazanul de apă fierbinte măsurată după robinetul principal şi care corespunde unei temperaturi de saturaţie mai mari cu cel puţin 20ºC decât temperatura maximă a apei fierbinţi;

hhhh) presiune nominală a aburului - presiunea maximă continuă a aburului, la ieşirea din robinetul principal de abur, în condiţiile debitului nominal şi temperaturii nominale;

iv) producător - persoana fizică sau juridică responsabilă, pentru proiectarea şi/sau realizarea unei/unui instalaţii/echipament în scopul introducerii pe piaţă şi/sau al punerii în funcţiune, în numele său, precum şi orice persoană fizică sau juridică, care construieşte, montează, instalează, ambalează sau etichetează o/un instalaţie/echipament în vederea introducerii pe piaţă şi/sau punerii în funcţiune sub nume propriu;

jjjj) punere în funcţiune - acţiunea care are loc în momentul primei utilizări a unui cazan;

kkkk) regim de autorizare şi verificare tehnică - totalitatea condiţiilor, cerinţelor, examinărilor, încercărilor şi/sau evaluărilor la care este supusă/supus, cu caracter obligatoriu, un cazan, pe parcursul realizării şi utilizării, precum şi deciziile luate în legătură cu aceasta, în scopul de a se asigura funcţionarea în condiţii de siguranţă, conform prescripţiilor tehnice;

llll) registru - orice evidenţă sau bază de date administrată de o autoritate competentă, în format electronic ori pe hârtie, cuprinzând informaţii cu privire la prestatorii de servicii în general sau prestatorii de servicii autorizaţi într-un domeniu specific;

mmmm) reparare - ansamblul de lucrări şi operaţiuni ce se execută prin înlăturarea neconformităţilor/defecţiunilor constatate la un cazan, în scopul aducerii acestuia la parametrii iniţiali sau la alţi parametri care asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a acesteia, conform prescripţiilor tehnice;

nnnn) repunere în funcţiune - acţiunea care are loc în momentul primei utilizări a unui cazan, ulterior reparării, efectuării unei revizii şi/sau efectuării unei intervenţii de întreţinere a acestuia, conform prezentei prescripţii tehnice;

oooo) revizie - activitatea, de regulă planificată, ce constă în ansamblul operaţiunilor ce se execută asupra unui cazan în scopul reglării sau înlocuirii pieselor şi aparatelor înglobate de acesta, conform prezentei prescripţii tehnice;

pppp) robinet de alimentare cu apă - armătură fină destinată deschiderii şi închiderii circuitului de apă spre cazan;

qqqq) robinet de control al nivelului apei - armătură fină cu ajutorul căreia se poate constata dacă nivelul apei în cazanul de abur se află între limitele admise;

rrrr) robinet principal de închidere - armătură fină destinată deschiderii şi închiderii conductei principale de abur sau de apă fierbinte;

ssss) sistem vaporizator - partea sub presiune a cazanului de abur în care se produce vaporizarea apei;

tttt) stat membru - stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European;

uuuu) suprafaţa de încălzire a cazanului - suprafaţa pereţilor elementelor cazanului destinată transmiterii căldurii de la sursa de căldură la mediul de lucru, măsurată pe partea sursei de căldură;

vvvv) supraîncălzitor de abur - parte a cazanului de abur, sau instalaţie, în cazul supraîncălzitoarelor independente, destinată ridicării temperaturii aburului peste temperatura de saturaţie a acestuia;

wwww) supraîncălzitor intermediar - parte a cazanului de abur destinată reîncălzirii

aburului, după destinderea lui parţială în turbină, la o temperatură egală sau apropiată de cea de supraîncălzire iniţială;

xxxx) supraveghere nepermanentă - supravegherea intermitentă a cazanului în timpul funcţionării, efectuată de către personalul de deservire la intervale de timp stabilite de proiectant/producător funcţie de gradul de automatizare şi de protecţie al cazanului;

yyyy) supraveghere permanentă - supravegherea efectuată de către personalul de deservire a cazanelor şi a instalaţiilor anexe tot timpul cât acestea se află în funcţiune;

zzzz) tambur - element al cazanului de abur destinat acumulării apei şi aburului, distribuirii apei în sistemul vaporizator şi separării aburului de apă;

aaaaa) temperatura apei de alimentare - temperatura apei la intrarea în economizor sau, în lipsa acestuia, la intrarea în cazan;

bbbbb) temperatura de calcul - temperatura luată în considerare la calculul de rezistenţă al unui element de cazan. Aceasta se stabileşte pornind de la temperatura de referinţă a fluidului interior cumulată cu adaosurile de temperatură pe baza calculului de schimb de căldură;

ccccc) temperatura maximă a apei fierbinţi - temperatura maximă admisă pentru apa fierbinte, măsurată după robinetul principal al cazanului;

ddddd) temperatura minimă a apei fierbinţi - temperatura minimă cu care apa fierbinte trebuie să intre în cazan;

eeeee) temperatura nominală a aburului - temperatura maximă continuă a aburului măsurată la ieşirea din robinetul principal de abur în condiţiile debitului nominal şi presiunii nominale;

fffff) uşă de vizitare - uşa montată în pereţii focarului sau ai canalelor de gaze de ardere care serveşte la accesul în focar, respectiv în canalele de gaze de ardere;

ggggg) utilizator - persoană fizică sau juridică ce are în folosinţă un cazan;

hhhhh) verificare tehnică - totalitatea examinărilor şi/sau încercărilor ce se realizează, în baza documentaţiei tehnice aplicabile unui cazan şi prevederilor prescripţiilor tehnice, în scopul evaluării măsurii în care cazanul satisface cerinţele de funcţionare în condiţii de siguranţă;

v)verificare tehnică periodică - verificare tehnică desfăşurată periodic conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice;

jjjjj) verificare tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic - ansamblu de verificări, examinări şi încercări pentru stabilirea stării tehnice, evaluarea duratei remanente de funcţionare şi stabilirea condiţiilor de funcţionare în siguranţă la o/un

instalaţie/echipament.

(2)În conţinutul prezentei prescripţii tehnice sunt folosite următoarele abrevieri:

a)RADTE - personal tehnic de specialitate, responsabil cu avizarea documentaţiei tehnice de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic;

b)RADTI - personal tehnic de specialitate, responsabil cu avizarea documentaţiei tehnice de instalare;

c)RADTP - personal tehnic de specialitate, responsabil cu avizarea documentaţiei tehnice preliminare de montare/reparare;

d)RSL - personal tehnic de specialitate, responsabil cu supravegherea lucrărilor;

e)RSVTI - operator responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor;

f)RTS - personal tehnic de specialitate, responsabil tehnic cu sudura.

Capitolul IICategorii de cazane

Art. 7 După pericolul pe care-l prezintă efectele dinamice pe care le-ar putea produce în caz de explozie, cazanele se clasifică în cinci categorii de la A la E în funcţie de valoarea indicelui de clasificare (i) şi de caracteristicile tehnice ale cazanului, conform tabelului 1.

Tabelul 1

Categoria cazanului	Indice de clasificare (i)/caracteristici tehnice
A	i > 150
B	75 < i :: 150
C	25 < i :: 75
D	i :: 25
E	Cazane de abur cu sau fără focar şi la care următoarele caracteristici tehnice nu depăşesc limitele: - presiune maximă: 10 bar; - suprafaţa de încălzire: 2 m2; - diametrul interior al tamburului: 400 mm; - capacitatea: 100 l (conţinutul de apă până la nivelul maxim admisibil al apei din cazan; în cazul în care nu se poate stabili cu exactitate aceasta, se ia în considerare capacitatea întregului spaţiu sub presiune al cazanului).

Indicele de clasificare se calculează cu relaţia:

i = V (Ts - 100ºC)

unde: i = indice de clasificare (fără unitate de măsură);

V = volumul de apă din cazanul de abur umplut cu 100 mm peste nivelul minim din tambur sau volumul total de apă din cazanul de abur cu străbatere forţată, din cazanul de apă fierbinte sau din economizorul independent, în m3;

Ts = temperatura de saturaţie a aburului sau temperatura maximă a apei la cazanele de apă fierbinte şi economizoarele independente, în ºC.

Art. 8 (1) Din punct de vedere al supravegherii cazanelor în timpul exploatării, acestea se clasifică în următoarele categorii:

a)cazane cu supraveghere în regim permanent - notate S0;

b)cazane cu supraveghere în regim nepermanent sau cu supraveghere periodică - notate S1.

(2)Cazanele care pot fi încadrate în categoria S1 sunt cazanele de abur având debitul maxim 10 t/h şi presiunea maximă 16 bar şi cazanele de apă fierbinte având debitul maxim 5 Gcal/h, la care producătorul prevede acest lucru.

(3)În funcţie de intervalele de timp maxime după care este obligatoriu ca operatorul să fie prezent în centrala termică pentru efectuarea verificării instalaţiei (24 sau 72 de ore), regimurile de funcţionare fără supraveghere permanentă sunt notate cu S1-Sp-24 şi, respectiv S1-Sp-72.

Art. 9 Pentru cazanele modulare, realizate prin asamblarea cuplată a mai multor cazane de puteri identice într-un singur bloc funcţional (baterie), categoria de clasificare se stabileşte calculând suma indicilor de clasificare pentru fiecare cazan.

Art. 10 (1) În cazul în care în aceeaşi sală sunt instalate separat cazane şi baterii de cazane, categoria de clasificare se stabileşte luând în considerare indicele de clasificare cel mai mare pentru fiecare cazan sau baterie de cazane în parte.

(2)Atunci când în aceeaşi sală sunt instalate cazane diferite ca mărime şi caracteristici tehnice, categoria de clasificare se stabileşte luând în considerare cazanul cu indicele de clasificare cel mai mare.

Art. 11 Cazanele de abur cu străbatere forţată cu debitul nominal până la 10 t/h inclusiv,

cazanele de apă fierbinte şi economizoarele independente cu debitul caloric nominal până la 5 Gcal/h inclusiv, precum şi supraîncălzitoarele independente de orice debit intră în categoria de clasificare C, indiferent de rezultatul calculului efectuat pentru stabilirea categoriei.

Art. 12 Cazanele menţionate mai jos intră în categoria de clasificare D, indiferent de rezultatul calculului efectuat pentru stabilirea categoriei de clasificare:

a)cazanele cu ţevi de fum (ignitubulare) a căror suprafaţă de încălzire este construită numai din ţevi cu diametrul exterior de cel mult 102 mm şi care îndeplinesc următoarele condiţii:

1) suprafaţa de încălzire este de cel mult 30 m2;

2) conţinutul de apă este de cel mult 50 l/m2 suprafaţă de încălzire;

3) presiunea nominală este de cel mult 6 bar.

b)cazanele ignitubulare verticale la care plăcile tubulare inferioare sunt neglijabile ca suprafeţe de încălzire faţă de suprafaţa ţevilor de fum;

c)cazanele acvatubulare cu suprafaţa de încălzire de cel mult 50 m2 şi presiunea nominală de cel mult 6 bar, construite din ţevi cu diametrul exterior de cel mult 51 mm şi colectoare cu diametrul exterior de cel mult 100 mm.

Capitolul IIIInstalarea cazanelor

Secţiunea 1Prevederi generale

Art. 13 (1) În situaţia în care nu se aduce atingere condiţiilor de introducere pe piaţă şi punere în funcţiune, stabilite prin reglementări tehnice ce transpun directive europene, cazanele pot fi instalate numai dacă sunt respectate prevederile prezentei prescripţii tehnice.

(2)Instalarea cazanelor se efectuează de către producătorul acestora, de către persoane juridice autorizate de către ISCIR sau de către persoane juridice autorizate de autorităţile competente din statele membre. Persoanele juridice autorizate de autorităţile competente din statele membre trebuie să fie înregistrate în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate. Condiţiile privind autorizarea de către ISCIR a persoanelor juridice care efectuează instalarea cazanelor precum şi condiţiile de înregistrare în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate sunt stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă. Obligaţiile şi

responsabilităţile persoanelor fizice sau juridice sunt prevăzute la capitolul XIV din prezenta prescripţie tehnică. Pentru serviciile prestate, producătorul cazanelor sau persoana juridică autorizată pentru instalarea cazanelor, după caz, trebuie să întocmească şi să emită o declaraţie întocmită conform modelului din anexa 8.

(3)Cerinţa de autorizare pentru instalare nu se aplică producătorilor care instalează cazane fabricate de către ei.

(4)Toate constatările referitoare la instalarea cazanelor se consemnează de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR în procese-verbale de verificare tehnică. Modelul procesului-verbal de verificare tehnică este prevăzut în anexa 2.

Secţiunea a 2-aSala cazanelor de categoria A

Art. 14 (1) Cazanele de categoria A se instalează în săli proprii amenajate în clădiri amplasate la nivelul solului.

(2)În sala cazanelor se pot monta cazane de abur de joasă presiune (cu PS :: 0,5 bar) şi cazane de apă caldă (cu T :: 110ºC), schimbătoare de căldură care folosesc ca agent primar aburul sau apa caldă produs (produsă) de cazane, precum şi instalaţii auxiliare care deservesc cazanele (ca de exemolu: pompe, buncăre pentru combustibil solid sau rezervoare de zi pentru combustibil lichid, instalaţii pentru prepararea combustibilului, ventilatoare, rezervoare de apă, instalaţii de tratare a apei), astfel încât să nu împiedice buna deservire şi supraveghere a cazanelor.

Art. 15 Sala cazanelor se amplasează la o distanţă de cel puţin 10 m faţă de orice clădire industrială sau civilă, de marginea drumurilor destinate circulaţiei vehiculelor sau de axa liniilor de cale ferată, cu excepţia celor prevăzute la art. 16 alin. (1).

Art. 16 (1) Pe cel mult două laturi ale sălii cazanelor se admite construirea, la o distanţă mai mică de 10 m, lipite sau având pereţi comuni, a unor încăperi care pot fi folosite ca săli pentru maşini de abur, turbogeneratoare, suflante, ateliere de întreţinere sau pentru lucrări de reparare, ateliere de fabricaţie sau anexe ale acestora, magazii şi depozite de materiale necombustibile, laboratoare, birouri şi grupul sanitar ale centralei termice, toate făcând parte din categoriile C, D şi E de incendiu, conform normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor.

(2)Pereţii despărţitori trebuie să aibă rezistenţa mecanică corespunzătoare şi să nu fie prevăzuţi cu goluri de comunicare directă spre sala cazanelor cu excepţia unei uşi de comunicare între sala cazanelor şi sala maşinilor de abur, a turbogeneratoarelor sau a suflantelor. De asemenea, poate exista o uşă de comunicare între sala cazanelor, birourile centralei termice, laboratoare şi grupul social, dacă acestea din urmă deservesc numai sala cazanelor.

(3)În cazul cazanelor care funcţionează cu combustibil lichid sau gazos, peretele despărţitor dintre sala cazanelor şi sala maşinilor poate să lipsească.

(4)Peretele din faţa frontului cazanelor trebuie să rămână liber, pe cât posibil.

Art. 17 Nu se admite construirea de etaje peste sala cazanelor de categoria A.

Art. 18 Subsolul sălii cazanelor nu trebuie să fie folosit decât pentru montarea instalaţiilor auxiliare ale cazanelor.

Art. 19 Se admite ca unul din pereţii cazanului ca de exemplu cel posterior sau cel lateral, să facă parte din pereţii exteriori ai sălii cazanelor, cu condiţia ca:

a)pe aceşti pereţi să nu existe dispozitive sau elemente care condiţionează funcţionarea cazanelor;

b)să se evite pierderile suplimentare de căldură.

Secţiunea a 3-aSala cazanelor de categoria B

Art. 20 (1) Cazanele de categoria B se instalează în săli proprii amenajate în clădiri amplasate la nivelul solului.

(2)În sala cazanelor se pot monta cazane de abur de joasă presiune (cu PS :: 0,5 bar) şi cazane de apă caldă (cu T :: 110ºC), schimbătoare de căldură care folosesc ca agent primar aburul sau apa caldă produs (produsă) de cazane, precum şi instalaţii auxiliare care deservesc cazanele ca de exemplu pompe, buncăre pentru combustibil solid sau rezervoare de zi pentru combustibil lichid, instalaţii pentru prepararea combustibilului, ventilatoare, rezervoare de apă, instalaţii de tratare a apei, astfel încât să nu împiedice buna deservire şi supraveghere a cazanelor.

Art. 21 Sala cazanelor se amplasează la o distanţă de cel puţin 5 m faţă de orice clădire industrială sau civilă, de marginea drumurilor destinate circulaţiei vehiculelor sau de axa liniilor de cale ferată, cu excepţia celor prevăzute la art. 22 alin. (1).

Art. 22 (1) Pe cel mult două laturi ale sălii cazanelor se admite construirea, la o distanţă mai mică de 5 m, lipite sau având pereţi comuni, a unor încăperi de producţie industriale sau anexe ale acestora, ateliere, magazii şi depozite de materiale necombustibile, laboratoare, sau a grupului sanitar, toate făcând parte din categoriile C, D şi E de pericol de incendiu, conform normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor.

(2)Pereţii despărţitori trebuie să aibă o rezistenţă mecanică corespunzătoare normativelor de proiectare şi de realizare a construcţiilor şi să nu fie prevăzuţi cu goluri pentru comunicare directă ca de exemplu uşi, ferestre şi altele asemenea spre sala cazanelor. Poate exista o uşă de comunicare între sala cazanelor, laboratoare şi grupul social, dacă acestea din urmă deservesc numai sala cazanelor.

(3)Peretele din faţa frontului cazanelor trebuie să rămână liber, pe cât posibil.

Art. 23 (1) În subsolul sălii cazanelor de categoria B se pot amplasa încăperi de producţie şi depozitare a materialelor necombustibile sau instalaţii deservite permanent sau ocazional de persoane, cu condiţia separării acestora de sala cazanelor, conform normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor.

(2)Nu se admite comunicarea directă între aceste încăperi şi sala cazanelor.

(3)Subsolul trebuie să comunice direct cu exteriorul cel puţin printr-o uşă cu deschidere în exterior.

Art. 24 Nu se admite construirea de etaje peste sala cazanelor de categoria B.

Secţiunea a 4-aSala cazanelor de categoriile C şi D

Art. 25 (1) Cazanele de categoria C se instalează în săli proprii amenajate în clădiri amplasate la nivelul solului.

(2)În sala cazanelor se pot monta cazane de abur de joasă presiune (cu PS :: 0,5 bar) şi cazane de apă caldă (cu T :: 110ºC), schimbătoare de căldură care folosesc ca agent primar aburul sau apa caldă produs (produsă) de cazane, precum şi instalaţii auxiliare care

deservesc cazanele ca de exemplu pompe, buncăre pentru combustibil solid sau rezervoare de zi pentru combustibil lichid, instalaţii pentru prepararea combustibilului, ventilatoare, rezervoare de apă, instalaţii de tratare a apei astfel încât să nu împiedice buna deservire şi supraveghere a cazanelor.

Art. 26 Sala cazanelor se amplasează la o distanţă mai mare de 3 m faţă de orice clădire industrială sau civilă, faţă de marginea drumurilor destinate circulaţiei vehiculelor sau faţă de axa liniilor de cale ferată, cu excepţia celor prevăzute la art. 27 alin. (1).

Art. 27 (1) Cazanele de categoria C pot fi instalate şi în săli proprii, făcând parte din clădiri de producţie industriale, de categoriile C, D şi E de pericol de incendiu sau în clădiri de depozitare a materialelor necombustibile, conform normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor, cu condiţia ca sala cazanelor să nu fie lipită de încăperi cu aglomerări de persoane sau de căile de acces ale acestora.

(2)Pereţii despărţitori trebuie să aibă o rezistenţă mecanică corespunzătoare şi să nu fie prevăzuţi cu goluri de comunicare directă ca de exemplu uşi, ferestre şi altele asemenea spre încăperile industriale sau anexele acestora, ateliere de întreţinere, magazii şi depozite de materiale necombustibile, laboratoare, grup social, lipite sau având pereţi comuni cu sala cazanelor. Poate exista o uşă de comunicare între sala cazanelor, laboratoare şi grupul social, dacă acestea deservesc numai sala cazanelor.

(3)Dacă în sala cazanelor se instalează cazane cu suprafaţa de încălzire formată numai din serpentine, pereţii despărţitori interiori pot fi sub nivelul luminatoarelor încăperii industriale, iar sala cazanelor poate fi fără tavan.

(4)În subsolul clădirii în care este înglobată sala cazanelor se pot amplasa încăperi de producţie şi de depozitare a materialelor necombustibile sau instalaţii deservite permanent sau ocazional de persoane, cu condiţia separării acestora de sala cazanelor conform normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor. Nu se admite comunicarea directă între aceste încăperi şi sala cazanelor.

(5)Subsolul trebuie să comunice cu exteriorul cel puţin printr-o uşă cu deschidere în exterior.

(6)Nu se admite construirea de etaje peste sala cazanelor de categoria C.

Art. 28 (1) Cazanele de categoria D pot fi instalate în săli proprii (în încăperi separate) amplasate la subsolul, demisolul, parterul sau la etajele clădirilor de producţie din categoriile

C, D şi E de pericol de incendiu, ale clădirilor de depozitare a materialelor necombustibile şi ale clădirilor civile conform normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor. Cazanele de categoria D se instalează în săli proprii sau în încăperi destinate pentru ateliere, hale de producţie, grup sanitar, laboratoare şi altele asemenea situate la subsolul, demisolul, parterul sau etajul clădirii, cu excepţia clădirilor care se încadrează în categoriile A şi B de pericol de incendiu conform normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor.

(2)Nu se admite amplasarea sălii cazanelor având perete comun sau sub încăperi cu persoane care nu se pot evacua singure ca de exemplu spitale, magazine, şcoli, grădiniţe de copii, creşe şi altele asemenea, sau sub căile de evacuare ale acestora.

(3)Sala cazanelor trebuie să fie separată de încăperile alăturate prin pereţi sau planşee cu rezistenţă mecanică corespunzătoare conform normativelor tehnice de proiectare şi de realizare a construcţiilor, cu uşi din materiale necombustibile şi fără goluri pentru ferestre.

Secţiunea a 5-aAmplasarea cazanelor de categoria E

Art. 29 (1) Cazanele de categoria E pot fi instalate în săli proprii sau în încăperi destinate pentru ateliere, hale de producţie, grup social, laboratoare şi altele asemenea situate la subsolul, demisolul, parterul sau etajul clădirii, cu excepţia cazului în care aceste săli sunt în clădiri care se încadrează în categoriile A şi B de pericol de incendiu conform normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor.

(2)În încăperile învecinate cu sălile cu aglomeraţie de persoane ca de exemplu săli de spectacole, săli de clasă, săli de spital, magazine şi altele asemenea, pot fi instalate cazane având presiunea maximă de 4 bar şi capacitatea de cel mult 100 de litri. Astfel de cazane pot fi instalate în încăperi alipite sălilor de operaţii din spitale, chiar dacă există uşă şi fereastră de comunicare, cu condiţia ca în acelaşi timp să fie în funcţiune numai un singur cazan.

(3)Pereţii şi planşeele sălii cazanului (cazanelor) trebuie să fie executate din materiale necombustibile şi să aibă o rezistenţă mecanică corespunzătoare. Încăperea trebuie să aibă cel puţin un perete liber prevăzut cu ferestre a căror suprafaţă trebuie să fie de cel puţin 10% din suprafaţa pardoselii încăperii. Se evită amplasarea ferestrelor spre străzile cu circulaţie intensă.

(4)Peretele care desparte sala cazanului (cazanelor) de încăperile cu aglomeraţie de persoane nu trebuie să aibă goluri pentru uşi sau ferestre.

(5)Sala cazanului (cazanelor) trebuie să aibă o bună ventilaţie şi iluminare naturală şi artificială. Armăturile, aparatura de măsurare şi control şi instalaţiile anexe ale cazanului trebuie să fie în permanenţă bine iluminate.

(6)Spaţiile de acces libere, pentru deservire şi pentru verificare, trebuie să fie de cel puţin 1,5 m în faţa cazanului şi 0,5 m pe celelalte părţi. Pe una din părţile laterale, precum şi în spatele cazanului, se poate renunţa la distanţa de 0,5 m cu condiţia ca pe aceste părţi să nu existe armături sau dispozitive care necesită manevrarea şi supravegherea în timpul funcţionării cazanului. Condiţia este obligatorie şi în cazul în care cazanele se instalează grupat sau sunt înglobate în instalaţia tehnologică pe care o deservesc.

(7)Cazanele care străbat peretele instalaţiei tehnologice pe care o deservesc ca de exemplu cazanele de la cuptoarele de panificaţie, trebuie să aibă liberă numai partea frontală unde trebuie să existe amplasate toate racordurile, armăturile şi aparatura de „protecţie- semnalizare-comandă” ale cazanului.

(8)Condiţiile de instalare a cazanelor de categoria E trebuie să permită o instalare şi o demontare uşoară a acestora pentru verificări şi lucrări de reparare.

(9)În sala cazanelor care funcţionează cu combustibil lichid se admite existenţa rezervorului metalic de combustibil de zi având o capacitate până la 20 de litri.

Secţiunea a 6-aInstalarea cazanelor înglobate în linii tehnologice

Art. 30 Cazanele de abur sau de apă fierbinte cu un debit de cel mult 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h, care fac parte dintr-o linie tehnologică ca de exemplu instalaţii de calandre, instalaţii de uscare lapte praf şi altele asemenea, pot fi instalate în aceeaşi încăpere cu instalaţia tehnologică respectivă, cu următoarele condiţii:

a)să deservească, în exclusivitate, instalaţiile tehnologice din care fac parte;

b)să fie împrejmuite cu grilaje (plase) pentru a se evita accesul persoanelor străine, altele decât cele care asigură exploatarea acestora;

c)să fie automatizate corespunzător concepţiei constructive şi funcţionale a acestora; nivelul de automatizare trebuie să fie compatibil şi integrat cu sistemele de automatizare ale proceselor tehnologice în care sunt înglobate, iar funcţionarea acestora (pornirea, reglarea şi oprirea) să fie strict legată de procesele tehnologice respective;

d)în încăperea respectivă să fie montate numai instalaţia tehnologică şi cazanul aferent.

Secţiunea a 7-aInstalarea cazanelor recuperatoare

Art. 31 (1) Cazanele recuperatoare, indiferent de categoria de clasificare, pot fi instalate în aceeaşi încăpere cu instalaţia tehnologică generatoare a gazelor sau a altor fluide fierbinţi, în apropierea instalaţiei respective.

(2)Cazanele recuperatoare trebuie să fie împrejmuite cu grilaje (plase) pentru a se evita accesul persoanelor străine, altele decât cele care asigură exploatarea acestora.

Secţiunea a 8-aInstalarea cazanelor în aer liber

Art. 32 (1) Cazanele, indiferent de categoria de clasificare, pot fi instalate parţial sau total în aer liber dacă prin documentaţia tehnică a acestora se prevede acest lucru.

(2)Pentru aceste cazane la instalare, trebuie să se asigure:

a)protecţia corespunzătoare a zidăriei şi a părţilor metalice împotriva degradării (din cauza precipitaţiilor atmosferice şi a intemperiilor);

b)protecţia personalului de deservire, a dispozitivelor de alimentare cu apă şi combustibil, a instalaţiilor de tratare a apei, a aparatelor de măsurare şi control, precum şi a instalaţiei de automatizare la nivelul fiecărui element al acesteia; în acest scop, se prevăd incinte/încăperi închise şi încălzite (sau condiţionate climatic, după caz), astfel încât să poată fi realizată o supraveghere corespunzătoare şi uşoară a întregului cazan;

c)protecţia conductelor şi a armăturilor cazanului împotriva îngheţului, precum şi a conductelor de impuls ale traductoarelor, aparatelor de măsurare şi control şi ale instalaţiei de automatizare; în acelaşi context al protecţiei faţă de eventualele consecinţe ale temperaturilor exterioare necontrolabile, se prevăd soluţii de protecţie a elementelor instalaţiei de automatizare individuale împotriva temperaturilor ridicate excesive, după caz, împotriva umidităţii, coroziunii şi acţiunii vântului şi viscolului;

d)protecţia ventilatoarelor de aer de ardere, de recirculare şi de gaze arse.

Art. 33 La stabilirea nivelului de dotare cu instalaţii de automatizare a cazanelor instalate parţial sau total în aer liber, precum şi a condiţiilor tehnice pentru aparatura şi echipamentul din dotarea acestor instalaţii, se ţine seama de condiţiile climatice specifice zonelor în care se montează.

Art. 34 (1) În jurul cazanelor montate în aer liber, cu excepţia celor instalate temporar ca de exemplu pentru foraj, pe şantiere sau similare, precum şi a celor încadrate în linii tehnologice, trebuie să se asigure o îngrădire care să nu permită accesul persoanelor străine de exploatarea acestora.

(2)Cazanele de abur montate în aer liber, cu presiunea nominală până la 5 bar inclusiv, se instalează la distanţa stabilită la art. 16, art. 22 sau art. 27, în funcţie de categoria în care se încadrează.

(3)Cazanele cu presiunea nominală de peste 5 bar se instalează la o distanţă minimă de 20 m faţă de orice clădire civilă, de marginea drumurilor destinate circulaţiei vehiculelor sau de axa liniilor de cale ferată. În cazul în care aceste cazane deservesc clădiri industriale de producţie, distanţa până la aceste clădiri trebuie să fie cel puţin egală cu distanţa pentru cazanele instalate în săli, în funcţie de categoria cazanului. Clădirile industriale respective trebuie să fie de categoriile C, D şi E de pericol de incendiu, conform normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor.

(4)Cazanele, indiferent de categorie, care fac parte din linii tehnologice pot fi instalate aproape de, sau înglobate, în liniile tehnologice respective.

(5)Distanţele faţă de clădirile industriale sau civile, de drumurile destinate circulaţiei vehiculelor, precum şi faţă de celelalte utilaje din cadrul liniilor tehnologice se stabilesc prin documentaţia tehnică de însoţire a cazanelor şi se avizează de RADTI.

Art. 35 În cazul construirii, pe una sau mai multe laturi ale cazanului, a unor pereţi de protecţie similari cu cei ai sălilor de cazane, distanţa de 20 m indicată la art. 34 alin. (3) poate fi redusă, pe laturile respective, până la distanţele prevăzute la art. 16, art. 22 sau art. 27, în funcţie de categoria de clasificare a cazanului.

Secţiunea a 9-aInstalarea cazanelor în container

Art. 36 Cazanele, indiferent de categoria de clasificare, pot fi instalate în container dacă prin documentaţia tehnică a acestora se prevede acest lucru de către producător.

Art. 37 Amplasarea containerului trebuie să respecte condiţiile prevăzute la art. 16, art. 22 sau art. 27, în funcţie de categoria de clasificare a cazanului, limitele exterioare containerului asimilându-se limitelor exterioare sălii cazanelor.

Secţiunea a 10-aConstrucţia sălii cazanelor

Art. 38 (1) Sala cazanelor trebuie să fie astfel proiectată şi construită încât instalarea, exploatarea, repararea şi verificarea tehnică a cazanelor să fie efectuate în condiţii optime de lucru şi de siguranţă.

(2)De asemenea, proiectarea şi construcţia sălii cazanelor trebuie să respecte prevederile normelor referitoare la asigurarea protecţiei împotriva incendiilor, ale normelor sanitare în vigoare, ale normelor privind protecţia mediului şi a muncii, ale normativelor specifice privind proiectarea şi construcţia clădirilor având ca destinaţie centrale termice, precum şi condiţiile din prezenta prescripţie tehnică.

(3)În acest sens, proiectele sălilor de cazane trebuie să fie avizate pentru a deveni aplicabile.

Art. 39 (1) Construcţia sălii cazanelor trebuie să fie de gradul I sau II de rezistenţă la foc şi din materiale necombustibile, conform normativelor tehnice privind siguranţa la foc a construcţiilor.

(2)Se pot admite săli de cazane executate din materiale combustibile ignifugate sau greu combustibile numai pentru instalaţii de cazane cu funcţionare temporară de maxim un an şi a căror suprafaţă totală de încălzire nu depăşeşte 150 m2.

Art. 40 (1) Pardoseala din sala cazanelor, cu excepţia cazurilor de la art. 31, nu trebuie să fie sub nivelul terenului înconjurător.

(2)Nivelul platformei de deservire a focarului şi, pe cât posibil, a cenuşarului nu trebuie să fie sub nivelul pardoselii din sala cazanelor.

(3)În cazul în care pardoseala este confecţionată din plăci de oţel, acestea trebuie să aibă suprafaţa striată, pentru a se evita alunecarea personalului de deservire.

Art. 41 Acoperişul sălii cazanelor trebuie să fie realizat astfel încât să se asigure evacuarea aburului în cazul unor eventuale avarii.

Art. 42 Nu se admite construirea de poduri/mansarde sub acoperişul sălii cazanelor de categoriile A, B şi C.

Art. 43 (1) Uşile sălii cazanelor trebuie să fie aşezate, de preferinţă, pe peretele din faţa frontului cazanului sau lateral, în apropierea locului principal de deservire a cazanului. Acestea trebuie să se deschidă uşor spre exteriorul sălii.

(2)Numărul, dimensiunile şi poziţia uşilor trebuie să fie astfel alese încât să asigure posibilitatea evacuării uşoare a personalului şi, pe cât posibil, introducerea sau scoaterea elementelor cazanului ca de exemplu tamburi, tuburi focare, ţevi şi altele asemenea.

Art. 44 Ferestrele sălii cazanelor trebuie să fie în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare referitoare la existenţa suprafeţelor vitrate în funcţie de categoria combustibilului utilizat.

Art. 45 Iluminatul sălii cazanelor, precum şi a principalelor locuri de muncă, trebuie să respecte prevederile actelor normative în domeniu.

Art. 46 (1) Pentru sălile cazanelor al căror debit total este mai mare de 10 t/h, respectiv 5 Gcal/h, spaţiile de mai jos trebuie prevăzute cu un sistem de iluminare de siguranţă pentru continuarea lucrului, conform prevederilor reglementărilor în vigoare la:

a)frontul cazanelor şi trecerile dintre cazane;

b)panourile cu aparate de măsurare, control şi automatizare;

c)indicatoarele de nivel;

d)spaţiile pentru evacuarea cenuşii;

e)spaţiile ventilatoarelor de aer şi de gaze de ardere;

f)spaţiile rezervoarelor de apă, de combustibil şi al degazoarelor;

g)platformele şi scările de acces;

h)spaţiile pompelor de alimentare cu apă şi ale pompelor de combustibil;

i)morile de cărbune;

j)spaţiul instalaţiei de alimentare cu cărbuni.

(2)Ieşirile din sala cazanelor trebuie să fie marcate cu semne luminoase, de preferinţă de culoare galbenă, pentru a fi găsite uşor în caz de inundare cu abur a sălii cazanelor.

Art. 47 (1) Sala cazanelor, încăperea cenuşarului, precum şi încăperile auxiliare şi sociale trebuie să fie asigurate cu instalaţie de ventilaţie naturală sau mecanică cu priză de aer direct din atmosferă.

(2)Ventilaţia din sala cazanelor trebuie să servească pentru asigurarea aerului de ardere, evacuarea surplusului de umiditate, de gaze nocive, de praf, precum şi pentru asigurarea temperaturii admisibile.

(3)Temperaturile admisibile în diferite locuri din sala cazanelor trebuie să fie:

a)în zona de lucru principală, adică în zona unde se găsesc în permanenţă fochişti, temperatura aerului trebuie să fie cel puţin 15ºC iarna şi să nu depăşească cu mai mult de 10ºC temperatura exterioară, la umbră, vara;

b)în zona platformelor de lucru aflate în partea superioară a sălii cazanelor, destinată staţionării permanente a personalului de deservire, temperatura aerului nu trebuie să depăşească cu mai mult de 10ºC temperatura din zona de lucru principală, fără însă a depăşi 40ºC.

(4)La locurile de muncă cu caracter de scurtă durată, temperatura aerului nu trebuie să depăşească cu mai mult de 15ºC temperatura din zona principală de lucru.

Art. 48 Pentru personalul de deservire al sălii cazanelor trebuie să fie amenajate încăperi în incinta acesteia pentru grupul social, în conformitate cu prevederile reglementărilor igienico-sanitare în vigoare.

Secţiunea a 11-aSpaţii de deservire a cazanului

Art. 49 Amplasarea cazanelor sau a bateriilor de cazane în sală trebuie să se facă astfel încât să se asigure o deservire şi o supraveghere corespunzătoare a cazanelor şi posibilitatea efectuării reparaţiilor şi înlocuirilor elementelor cazanului.

Art. 50 (1) Distanţa liberă de la frontul cazanelor sau al antefocarului până la peretele din faţă al sălii cazanelor trebuie să fie stabilită în funcţie de înălţimea cazanului, astfel încât deservirea, întreţinerea şi supravegherea să se poată efectua în condiţii bune. Această distanţă nu trebuie să fie mai mică de 3 m, cu excepţia cazanelor de categoria E, pentru care această distanţă este conform art. 29 alin. (6).

(2)În cazul în care unele elemente ale instalaţiei de ardere depăşesc frontul cazanelor,

se admite ca distanţa de la aceste elemente la peretele din faţă să fie de cel puţin 2 m.

(3)Se admite instalarea pompelor, ventilatoarelor şi a distribuitoarelor în faţa frontului cazanelor, dar amplasate astfel încât să nu împiedice buna deservire a cazanelor, iar lăţimea trecerii libere de-a lungul frontului să nu fie mai mică de 2 m.

Art. 51 Pentru cazanele cu debit nominal de cel mult 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h, distanţele minime de 3 m, respectiv de 2 m, indicate la art. 50, pot fi reduse până la 2 m, respectiv până la 1,5 m.

Art. 52 Atunci când sunt baterii de cazane aşezate faţă în faţă, spaţiul liber între fronturi trebuie să fie de cel puţin 5 m. În cazuri speciale, în acest spaţiu se pot monta pompe şi alte accesorii sau trape îngrădite pentru deservirea unui eventual subsol, numai dacă aceste instalaţii sau trape nu împiedică deservirea focarelor şi dacă rămâne un spaţiu liber de trecere de cel puţin 1,5 m de fiecare parte.

Art. 53 (1) Spaţiile libere de acces între două cazane alăturate sau dintre peretele cazanului (zidăria sau izolaţia) şi peretele lateral al sălii cazanelor trebuie să fie de cel puţin 1,5 m.

(2)Dacă sunt părţi ieşite din zidăria sau izolaţia laterală a cazanelor sau din zidurile clădirii sau alte elemente fără funcţii dinamice, atunci spaţiul liber de trecere rămas între acestea poate fi redus până la 0,8 m, cu condiţia ca în acest spaţiu să nu se găsească rampa de combustibil, capul de alimentare cu apă, clapete de explozie, guri sau uşi de vizitare ale cazanului sau alte armături şi dispozitive care necesită manevrare sau supraveghere.

(3)În cazurile în care sistemul de sprijin al cazanului (fundaţie, sanie sau similare) depăşeşte nivelul planşeului, iar marginile sistemului respectiv ies în afara zidăriei sau izolaţiei cazanului, distanţa între marginile respective trebuie să fie de cel puţin 1 m.

Art. 54 (1) La cazanele neînzidite (izolate), spaţiul între peretele cazanului şi peretele lateral al sălii poate fi redus până la 0,8 m, în cazuri justificate tehnic prin proiectul sălii cazanelor şi avizate de RADTI, cu condiţia ca pe latura respectivă a cazanului să nu existe armături sau alte dispozitive care necesită manevrare sau supraveghere.

(2)Totuşi, în cazul pereţilor sălii cazanelor construiţi din materiale combustibile ignifugate sau greu combustibile, distanţa între peretele cazanului şi peretele sălii cazanelor nu trebuie să fie mai mică de 1 m.

Art. 55 Distanţa liberă dintre peretele posterior al cazanului şi peretele sălii cazanelor trebuie să fie de minim:

a)0,7 m la cazanele cu un debit nominal de până la 10 t/h, respectiv 5 Gcal/h, inclusiv;

b)1,5 m la cazanele cu un debit mai mare de 10 t/h, respectiv 5 Gcal/h.

Art. 56 (1) De la partea superioară a zidăriei/izolaţiei cazanului sau de la oricare platformă de deservire situată pe aceasta şi până la elementele inferioare ale construcţiei acoperişului sălii cazanelor trebuie să fie o înălţime de minim 2 m, atunci când aceste elemente sunt din material necombustibil, şi de minim 3 m, atunci când elementele respective ale acoperişului sunt din material combustibil.

(2)În cazul în care nu se respectă înălţimea conform alin. (1), în baza unui memoriu tehnic de justificare, se poate accepta micşorarea spaţiului, pe baza unei derogări acordate de către ISCIR.

Art. 57 (1) În cazul cazanelor verticale neînzidite, spaţiul din faţa focarului trebuie să fie de cel puţin 1 m, iar faţă de ceilalţi pereţi ai sălii cazanelor sau între cazane de cel puţin 1 m.

(2)Pentru cazanele verticale, deasupra cărora nu este necesar accesul în picioare, distanţa până la elementele inferioare ale acoperişului trebuie să fie de cel puţin 1 m, dacă acoperişul este din material necombustibil, şi de cel puţin 3 m, dacă elementele respective şi/sau acoperişul sunt construite din materiale combustibile ignifugate.

Secţiunea a 12-aConducte şi rezervoare de apă

Art. 58 Conductele racordate la cazane trebuie să fie astfel montate încât să nu producă eforturi asupra legăturilor la cazane care să depăşească limitele avute în vedere la proiectare. La calcularea eforturilor se are în vedere posibilitatea deplasării în orice direcţie a fiecărui ştuţ al cazanului, ca urmare a dilatării acestuia începând de la pornirea la rece şi până la sarcina maximă.

Art. 59 Reazemele conductelor trebuie să fie fixate de construcţiile metalice ale cazanului astfel încât la o variaţie de sarcină să nu poată produce solicitări importante şi deformări ale acestora.

Art. 60 Conductele rezemate pe grinzile orizontale ale cadrului de susţinere trebuie să fie montate pe role sau dispozitive care să permită mişcarea liberă, fiind prevăzute cu posibilităţi de dilatare sau cu curbe de compensare a dilatării pentru a se reduce la minimum efortul în conductă sau efortul care se exercită asupra pieselor suportului.

Art. 61 Conductele care traversează spaţiile de deservire şi de circulaţie din sala cazanului se amplasează astfel încât să nu împiedice deservirea şi circulaţia din zona cazanului.

Art. 62 (1) Deasupra cazanelor nu se pot aşeza rezervoare de apă decât dacă de la partea superioară a zidăriei cazanului la fundul rezervoarelor este o distanţă de cel puţin 2 m.

(2)Suprafaţa ocupată de rezervoare nu trebuie să depăşească 20% din suprafaţa de aşezare a zidăriei cazanului.

(3)Rezervoarele nu trebuie să fie aşezate în dreptul luminatoarelor.

Secţiunea a 13-aDepozitarea combustibilului în sala cazanelor

Art. 63 În sala cazanelor se admite instalarea unui rezervor metalic pentru depozitarea combustibilului lichid necesar consumului curent, în următoarele condiţii:

a)să aibă capacitatea de cel mult 2 m3;

b)să nu fie montat deasupra cazanelor, ci lateral la o distanţă de cel puţin 2,5 m de arzătoare şi nu în direcţia eventualelor rateuri de aprindere;

c)să nu aibă indicatoare de nivel de sticlă;

d)să aibă conductă de aerisire care comunică cu exteriorul;

e)să aibă conducte de scurgere şi de preaplin care comunică cu exteriorul.

Art. 64 Conductele de alimentare cu combustibil lichid trebuie să fie prevăzute cu robinete care să fie deservite uşor. Conductele trebuie să fie izolate atunci când trec prin apropierea suprafeţelor puternic încălzite, a flăcărilor şi altele asemenea.

Art. 65 (1) În sala cazanelor se admite instalarea unui buncăr de combustibil solid cu condiţia ca acesta să aibă capacitatea de cel mult 2 m3 şi să fie astfel amplasat încât să nu reducă spaţiile libere de acces şi să nu împiedice buna deservire a instalaţiilor auxiliare.

(2)Buncărele şi dispozitivele anexe ale acestora se construiesc din materiale necombustibile.

Art. 66 La cazanele cu debite de 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h, şi mai mari, care funcţionează cu combustibil solid alimentarea cu combustibil a sălii cazanelor şi a focarelor se face prin mijloace mecanice.

Art. 67 În sala cazanelor trebuie să se găsească mijloacele necesare pentru stingerea unui eventual incendiu, conform normelor generale şi specifice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.

Secţiunea a 14-aAlte cerinţe

Art. 68 Construcţia metalică de susţinere, înzidirea cazanelor, focarele şi canalele de gaze de ardere, precum şi scările, platformele şi ascensoarele se execută potrivit cerinţelor reglementărilor tehnice aplicabile la data realizării cazanelor.

Secţiunea a 15-aDocumentaţia tehnică a cazanelor

Art. 69 Cazanele trebuie să fie însoţite de următoarele, după caz:

a)pentru cazane noi, documentaţia tehnică stabilită potrivit cerinţelor Hotărârii Guvernului nr. 584/2004 cu modificările şi completările ulterioare;

b)pentru cazane vechi:

1) care provin din Uniunea Europeană:.

I. fabricate ulterior intrării în vigoare a directivei europene aplicabilă, documentaţia tehnică stabilită potrivit acesteia;

II. fabricate anterior datei de introducere în vigoare a directivei europene aplicabilă, documentaţia tehnică întocmită conform reglementărilor naţionale aplicabile în ţara de provenienţă;

2) care provin din afara Uniunii Europene, documentaţia tehnică prevăzută la lit. a).

Art. 70 În situaţia în care nu există sau este incompletă documentaţia tehnică prevăzută la art. 69, lit. b), pct. 1), această documentaţie se reconstituie conform prevederilor art. 242 lit. f).

Secţiunea a 16-aAvizul obligatoriu de instalare a cazanului/cazanelor

Art. 71 (1) Cazanele noi sau cazanele vechi care au PS x V > 60 bar x litru pot fi instalate şi respectiv instalate pe un alt amplasament, numai în condiţiile în care s-a obţinut avizul obligatoriu de instalare eliberat de ISCIR.

(2)Nu este permisă începerea lucrărilor de instalare a cazanului înainte de obţinerea avizului obligatoriu de instalare.

(3)Modelul de aviz obligatoriu de instalare a cazanului este prevăzut în anexa 1.

(4)Nu este necesar avizul obligatoriu de instalare pentru:

a)cazanele mobile;

b)cazanele utilizate pe şantiere la foraj;

c)cazanele cu funcţionare temporară până la maxim un an; pentru cazanele de abur şi de apă fierbinte cu debitul mai mare de 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h, regimul de funcţionare temporară trebuie să fie confirmat şi înregistrat de către ISCIR în baza unui memoriu tehnic justificativ prezentat de deţinător/utilizator;

d)cazanele încadrate în linii tehnologice şi cele de categoria E.

Art. 72 (1) Avizul obligatoriu de instalare se eliberează pentru fiecare sală de cazane în parte şi se precizează caracteristicile tehnice principale ale tuturor cazanelor prevăzute a funcţiona.

(2)În cazul instalării unui cazan suplimentar, sau a unui cazan care înlocuieşte un cazan scos din uz şi casat, se solicită un nou aviz obligatoriu de instalare pentru întreaga sală a cazanelor.

Art. 73 (1) Pentru obţinerea avizului obligatoriu de instalare, deţinătorul/utilizatorul sau persoana împuternicită în scris de acesta, înaintează la ISCIR, cu cel puţin 30 de zile înainte de data estimată pentru începerea lucrărilor de instalare/montare, următoarele documente:

a)cererea de instalare a cazanului conform prevederilor art. 74;

b)documentaţia tehnică prevăzută la art. 69 sau fişa tehnică a cazanului pentru cazanul nou nelivrat la data înaintării cererii;

c)documente privind rezultatele verificărilor efectuate în timpul utilizării, pentru cazane vechi (cartea cazanului);

d)lista documentelor cu caracter normativ aplicate la construirea cazanelor prevăzute la art. 78 lit. b) pct. 1 (II);

e)documentaţia tehnică de instalare conform prevederilor art. 75.

(2)Obţinerea avizului obligatoriu de instalare pentru un cazan este responsabilitatea deţinătorului/utilizatorului acestuia. Documentaţia tehnică de instalare a cazanului, menţionată la alin. (1) lit. e), se avizează de către RADTI.

Art. 74 Cererea de instalare a cazanului trebuie să conţină:

a)denumirea/numele şi prenumele şi adresa deţinătorului/utilizatorului şi atunci când este cazul, a împuternicitului acestuia;

b)locul de instalare a cazanului/cazanelor;

c)date referitoare la cazan/cazane: tip/tipuri, producătorul, parametrii principali: presiune, temperatură, debit, combustibil utilizat, dimensiuni de gabarit, destinaţie şi alte asemenea.

Art. 75 (1) Documentaţia tehnică de instalare a cazanului/cazanelor trebuie să conţină:

a)borderoul documentelor;

b)memoriul tehnic conform prevederilor art. 76;

c)planul de situaţie al sălii cazanelor şi al vecinătăţilor (clădiri şi instalaţii în aer liber) pe o distanţă de cel puţin 10 m de la pereţii construcţiei acesteia;

d)planul şi secţiunile referitoare la sala cazanelor, cu amplasarea cazanelor şi a echipamentelor termomecanice anexe;

e)schema termomecanică a echipamentelor din sala cazanelor;

f)date privind regimul chimic al cazanului/cazanelor:

1) fişa tehnică privind regimul chimic al cazanului/cazanelor, întocmită conform prevederilor anexei 4;

2) caracteristici fizico-chimice şi funcţionale ale masei schimbătoare de ioni, conform prevederilor anexei 5;

3) breviar de calcul pentru instalaţiile de tratarea apei, întocmit conform prevederilor anexei 6;

4) instrucţiuni de conservare.

g)date privind instalaţia de automatizare şi aparatele de măsurare, control şi protecţie care echipează cazanul/cazanele;

h)date privind organizarea muncii în sala cazanelor: personal de conducere şi personal pentru deservirea instalaţiilor de cazane pentru care se solicită autorizaţie ISCIR.

(2)Toate aceste documente trebuie să fie semnate şi ştampilate de persoana care reprezintă deţinătorul/utilizatorul sălii cazanelor şi care răspunde pentru respectarea condiţiilor impuse pentru construirea şi exploatarea acesteia.

Art. 76 (1) Memoriul tehnic trebuie să conţină:

a)date privind cazanul/cazanele:

1) tipul cazanului, parametrii principali ca de exemplu presiune, temperatură, debit şi altele asemenea, combustibil utilizat, destinaţia;

2) numărul şi data ultimului proces-verbal de verificare tehnică la care s-a efectuat revizia interioară şi încercarea la presiune hidraulică şi prin care s-a stabilit presiunea maximă de lucru şi data următoarei verificări tehnice periodice pentru cazanele vechi instalate/montate din nou pe un alt amplasament;

b)date privind sala cazanelor şi clădirile învecinate:

1) elementele dimensionale pentru sală, uşi, ferestre şi altele asemenea;

2) modul de construcţie şi materialele pentru pardoseală, pereţi, uşi, ferestre, acoperiş, inclusiv masa acestuia pe m2 şi altele asemenea;

3) iluminatul natural, artificial, de siguranţă şi pentru verificarea cazanelor;

4) instalaţia de ventilaţie naturală şi artificială;

5) depozitarea combustibilului, modul de alimentare şi modul de evacuare a produselor de ardere, sistemul de ardere;

6) destinaţia şi construcţia clădirilor şi încăperilor învecinate, aflate până la o distanţă de cel puţin 10 m de pereţii sălii cazanelor.

c)date privind funcţionarea sălii cazanelor:

1) regimul de funcţionare a cazanelor, periodic sau continuu, cu sau fără supraveghere permanentă, dacă este interconectată şi altele asemenea;

2) schema termomecanică şi de automatizare din care să reiasă echiparea şi modul de funcţionare al acesteia, inclusiv al turbinelor cu abur care antrenează pompele, unde este cazul;

3) tipul combustibilului, depozitarea, modul de alimentare, sisteme de ardere şi modul de evacuare a cenuşii şi a zgurii, unde este cazul.

(2)Planul de situaţie al sălii cazanelor (scara 1:100 sau 1:200) cuprinde toate clădirile vecine pe o distanţă de cel puţin 10 m faţă de pereţii sălii cazanelor, respectiv 20 m pentru cazanele montate în aer liber, indicându-se toate cotele clădirilor, destinaţia acestora, felul materialelor din care sunt construite, distanţele dintre ele şi altele asemenea.

(3)Planul sălii cazanelor cu secţiuni longitudinale şi transversale (scara 1:50 sau 1:100) conţine toate cotele dintre elementele de construcţie ale sălii (pereţi, ferestre, acoperiş) şi cazan, grosimea pereţilor şi elementele referitoare la sala cazanelor.

(4)Pe planurile respective trebuie să se menţioneze: avizat corespunde prevederilor prescripţiei tehnice aplicabilă, având înscrise numele şi prenumele, semnătura şi ştampila RADTI.

(5)Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR verifică la locul de instalare a cazanului/cazanelor corectitudinea datelor conţinute în documentaţia tehnică de instalare a cazanului/cazanelor şi în cazul în care aceste date sunt găsite corespunzătoare şi în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice, încheie un proces-verbal, (anexa 2), urmând ca ISCIR să elibereze avizul obligatoriu de instalare a cazanului/cazanelor, conform modelului din anexa 1.

Capitolul IVAutorizarea /admiterea funcţionării

Secţiunea 1Prevederi generale

Art. 77 (1) Cazanele nu pot fi utilizate fără autorizarea funcţionării sau fără admiterea funcţionării.

(2)Cerinţele tehnice prevăzute în prezentul capitol sunt condiţii minime obligatorii referitoare la punerea în funcţiune şi autorizarea/admiterea funcţionării cazanelor.

Art. 78 Pentru cazanele la care PS x V :2 60 bar litru, autorizarea funcţionării se face de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR iar acestea se înregistrează în evidenţa ISCIR.

Art. 79 (1) Pentru cazane la care PS x V :: 60 bar litru şi PS > 4 bar admiterea funcţionării se face de către deţinători/utilizatori, prin operatorul RSVTI, iar acestea se înregistrează în evidenţa deţinătorilor/utilizatorilor.

(2)Pentru cazanele prevăzute la alin. (1), admiterea funcţionării (la prima punere în funcţiune şi periodic în exploatare) se face de către operatorul RSVTI în conformitate cu prevederile prezentului capitol şi ale capitolului VI.

Art. 80 Cazanele prevăzute la art. 69 pot fi:

a)cazane noi care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă, stabilite de reglementările tehnice ce transpun directive europene specifice;

b)cazane vechi care au mai funcţionat şi:

1) provin din Uniunea Europeană:

I. care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă stabilite, prin directivele europene specifice;

II. care au fost construite anterior intrării în vigoare a directivelor europene aplicabile şi care au fost introduse pe piaţă cu respectarea reglementărilor naţionale ale statului membru în care au fost construite;

2) provin din afara Uniunii Europene:

I. care respectă cerinţele prevăzute la introducerea pe piaţă stabilite prin directivele europene specifice.

Art. 81 Toate constatările referitoare la verificarea tehnică a cazanelor se consemnează de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR sau de către RSVTI, după caz, în procese- verbale de verificare tehnică. Modelele proceselor-verbale de verificare tehnică sunt prevăzute în anexa 2, respectiv anexa 3.

Art. 82 Autorizarea funcţionării acordată de către ISCIR sau admiterea funcţionării acordată de către RSVTI, nu absolvă deţinătorul/utilizatorul de obligaţia obţinerii tuturor celorlalte autorizaţii reglementate de legislaţia în vigoare.

Secţiunea a 2-aCondiţii privind autorizarea funcţionării

Art. 83 Pentru autorizarea funcţionării, deţinătorul/utilizatorul cazanului/cazanelor trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a)să deţină avizul obligatoriu de instalare, iar construcţia sălii cazanului să corespundă acestui aviz;

b)să asigure condiţiile necesare realizării regimului chimic al cazanului stabilit conform fişei tehnice privind regimul chimic;

c)să organizeze activitatea în sala cazanelor conform regimului de supraveghere a cazanelor menţionat în documentaţia tehnică de instalare;

d)să deţină autorizaţii pentru personalul de deservire fochişti, laboranţi operatori, automatişti, după caz;

e)să asigure condiţiile pentru efectuarea verificărilor tehnice;

f)pentru cazanele vechi montate pe altă locaţie, cu excepţia cazanelor mobile, se prezintă raportul tehnic întocmit de persoane juridice autorizate pentru verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic.

Art. 84 (1) Pentru autorizarea funcţionării unui cazan nou, deţinătorul/utilizatorul trebuie să înainteze la ISCIR o cerere însoţită de următoarele documente:

a)copia avizului obligatoriu de instalare;

b)declaraţia prevăzută la art. 13 alin. (2);

c)documentaţia tehnică de însoţire, redactată sau tradusă în limba română, care trebuie să conţină:

1) instrucţiuni de operare pentru instalare/montare, punere în funcţiune, exploatare şi întreţinere;

2) limitele de operare în siguranţă şi bazele de proiectare inclusiv condiţiile de operare anticipate şi condiţiile de proiectare admise, durata de funcţionare estimată, codul de proiectare utilizat, coeficienţi de îmbinare a elementelor sub presiune şi toleranţa la coroziune a acestora, după caz;

3) caracteristicile de proiectare reprezentative pentru durata de viaţă a cazanului, după

caz;

4) posibilele pericole care nu sunt prevenite prin proiectare sau prin măsuri de

protecţie, care se pot ivi datorită exploatării necorespunzătoare anticipabile, după caz;

5) documente tehnice, desene, scheme, diagrame necesare pentru înţelegerea completă a instrucţiunilor menţionate la pct. 1);

6) informaţii despre părţile care pot fi înlocuite, după caz.

d)documentaţia tehnică de însoţire a dispozitivelor de siguranţă; buletinul de verificare/reglare a supapelor de siguranţă emis de persoane juridice autorizate conform prescripţiei tehnice aplicabilă, dacă de la data construirii/reglării a trecut o perioadă mai mare de 1 an de zile şi dacă producătorul dispozitivelor de siguranţă nu prevede o altă perioadă de valabilitate a reglării;

e)documentul de atestare a rezultatelor corespunzătoare obţinute la operaţia de pregătire a suprafeţelor interioare, dacă această operaţie a fost prevăzută şi efectuată la producător;

f)copii ale autorizaţiilor personalului de deservire şi RSVTI;

(2)Pentru cazanele vechi care au mai funcţionat, în plus faţă de documentele prevăzute la alin. (1) mai sunt necesare şi următoarele documente:

a)documente privind rezultatele verificărilor efectuate în timpul utilizării, pentru cazane vechi (cartea cazanului);

b)documentaţia tehnică reconstituită prevăzută la art. 69 alin. (2), dacă nu există documentaţia prevăzută la alin. (1) lit. c); documentaţia tehnică reconstituită trebuie să corespundă cerinţelor care au reglementat construirea cazanului;

c)declaraţia pe propria răspundere a deţinătorului/utilizatorului în care să se menţioneze ultimul loc de funcţionare;

d)raportul tehnic întocmit de persoana juridică autorizată pentru verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic.

Secţiunea a 3-aVerificarea tehnică în vederea autorizării funcţionării

Art. 85 În vederea autorizării funcţionării cazanului, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, efectuează sau asigură că sunt efectuate, după caz următoarele activităţi:

a)verificarea existenţei şi a conţinutului documentaţiei tehnice de însoţire a cazanului, în cazul cazanului nou, sau a cărţii cazanului, în cazul cazanului vechi;

b)verificarea condiţiilor de instalare a cazanului în ceea ce priveşte respectarea avizului obligatoriu de instalare eliberat de către ISCIR, precum şi verificarea echipării cazanului cu aparatura de măsurare, control şi automatizare şi cu dispozitivele de siguranţă, în funcţie de

nivelul de supraveghere permanent sau nepermanent în care se încadrează cazanul;

c)verificarea condiţiilor de montare pentru cazanele vechi, care au mai funcţionat şi au necesitat montare;

d)verificarea condiţiilor privind regimul chimic al cazanului şi anume:

1) existenţa prizelor şi a dispozitivelor de prelevare a probelor de apă de alimentare şi din cazan, de abur saturat şi supraîncălzit şi de condensat ale cazanului;

2) existenţa, dotarea şi organizarea punctului de lucru sau a laboratorului chimic din centrala termică

3) existenţa registrului de analize cu indicii chimici şi cu frecvenţa minimă obligatorie a analizelor.

e)revizia interioară conform art. 85;

f)încercarea la presiune hidraulică conform art. 86;

g)verificarea reglării supapelor de siguranţă conform art. 87;

h)încercarea la cald conform art. 90; modul de efectuare a verificărilor şi încercărilor şi documentele care se întocmesc trebuie să fie conform prevederilor prescripţiei tehnice care reglementează activităţile în domeniul instalaţiilor de ardere şi automatizare;

i)verificarea stării suprafeţelor interioare conform art. 91;

j)verificarea registrului de supraveghere a funcţionării cazanului; registrul de supraveghere a funcţionării cazanului se sigilează, numerotează şi vizează de conducerea deţinătorului/utilizatorului.

Art. 86 (1) Revizia interioară se efectuează în condiţiile precizate la capitolul VI, secţiunea a 2-a şi constă în verificarea interioară şi verificarea exterioară a cazanului, astfel:

a)verificarea interioară prin examinarea părţilor componente ale cazanului şi, în special, a pereţilor metalici accesibili ai elementelor sub presiune, atât pe partea dinspre apă, cât şi pe partea dinspre gazele de ardere, în scopul constatării stării tehnice a cazanului;

b)verificarea exterioară prin examinarea tuturor elementelor cazanului la exterior, în scopul constatării stării suprafeţelor, a îmbinărilor sudate şi a depistării eventualelor defecte ca urmare a operaţiilor de transport şi montare/instalare, precum şi a comportării cazanului faţă de acţiunea mediului ambiant.

(2)Verificarea exterioară cuprinde verificarea plăcii de timbru precum şi verificarea existenţei marcajului de conformitate, atunci când cerinţa de marcare îi este aplicabilă.

(3)Revizia interioară poate să nu se efectueze la cazanele noi la care de la data construirii nu au trecut mai mult de 12 luni.

Art. 87 (1) Încercarea la presiune hidraulică se efectuează în condiţiile precizate la capitolul VI, secţiunea a 3-a.

(2)Pentru cazanele noi, încercarea la presiune la locul de instalare nu este obligatorie dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a)încercarea la presiune hidraulică a fost efectuată la producător şi de la data efectuării acesteia nu au trecut mai mult de 12 luni;

b)cazanul nu a suferit deformaţii locale vizibile ca urmare a operaţiilor de transport şi instalare;

c)în timpul instalării nu au fost executate lucrări de sudare la părţile sub presiune ale cazanului.

Art. 88 (1) După efectuarea încercării la presiune hidraulică se efectuează verificarea funcţionării supapelor de siguranţă care echipează cazanul.

(2)Presiunea de deschidere trebuie să fie cea indicată de producătorul cazanului, iar în lipsa acestor indicaţii conform datelor din tabelul 2.

Tabelul 2

Presiunea nominală a cazanului (pn), în bar	Presiunea de reglare (pr) a supapei de siguranţă
	Supapa de control		Supapa de lucru
	pe tambur *)	pe supraîncălzitor**)	pe tambur *)
până la 8 inclusiv	pmax.+ 0,2 bar	pmax. - �ps + 0,2 bar	pmax. + 0,2 bar
peste 8 şi până la 16 inclusiv	pmax.+ 0,2 bar	pmax. - �ps + 0,2 bar	pmax. + 0,3 bar
peste 16 şi până la 100 inclusiv	1,03  pmax.	1,02 (pmax. - �ps)	1,05  pmax.
peste 100	1,05  pmax.	1,02 (pmax. - �ps)	1,08  pmax.

*)Sau la ieşirea din cazan, în cazul cazanelor cu străbatere forţată.

**)Numai în cazul cazanelor cu tambur la care trebuie să se ţină seama de pierderea de presiune în supraîncălzitor (�ps ).

pmax. - presiunea maximă a cazanului.

Art. 89 După efectuarea verificării documentaţiei, reviziei interioare şi a încercării la presiune hidraulică, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR întocmeşte un proces-verbal, sau după caz procese-verbale de verificare tehnică, cu menţionarea rezultatelor verificărilor.

Art. 90 În scopul realizării încercării la cald şi verificării stării suprafeţelor interioare, ISCIR trebuie să fie anunţat de către deţinător/utilizator cu cel puţin 7 zile înainte de data stabilită pentru aceste operaţii.

Art. 91 (1) Încercarea la cald constă în următoarele verificări principale:

a)verificarea etanşeităţii îmbinărilor vizibile ale cazanului;

b)verificarea funcţionării armăturilor de siguranţă şi de control;

c)verificarea realizării funcţiilor de reglare, de protecţie, de semnalizare şi de monitorizare ale instalaţiei de automatizare;

d)verificarea funcţionării instalaţiei de ardere;

e)verificarea funcţionării principalelor instalaţii auxiliare aferente cazanului;

f)verificarea realizării principalilor indici de funcţionare ai cazanului;

g)verificarea dilatării libere la cazanele la cele prevăzute cu această posibilitate;

h)verificarea existenţei instrucţiunilor de exploatare a cazanului şi verificarea, prin sondaj, a modului de însuşire a acestora de către personalul de deservire.

(2)Punerea în funcţiune pentru încercarea la cald a cazanului se face de către:

a)producătorul acestuia; în acest caz nu este necesar ca producătorul să fie autorizat conform prevederilor prescripţiei tehnice privind sistemele de ardere şi automatizare;

b)persoana juridică, care efectuează lucrări la instalaţia de automatizare şi de ardere, autorizată conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile.

(3)În cazul în care se decide ca inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR să nu participe la încercarea la cald, această încercare se realizează cu respectarea prevederilor alin. (1) şi alin. (2), inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR urmând să ia în considerare şi documentul întocmit de persoana juridică prevăzută la alin. (2), respectând prevederile alin. (1), cu participarea personalului de deservire şi operatorului RSVTI al deţinătorului/utilizatorului.

Art. 92 (1) Verificarea stării suprafeţelor interioare se efectuează în urma operaţiei de pregătire a suprafeţelor interioare atunci când aceasta nu este efectuată conform art. 83 alin.

(1)lit. e).

(2)Pregătirea suprafeţelor interioare menţionată la alin. (1) se execută de către persoane juridice autorizate pentru întreţinerea prin spălare chimică, în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice aplicabile.

Art. 93 (1) Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR poate solicita efectuarea şi a altor verificări şi încercări, în afara celor prevăzute la art. 84, în limitele prevăzute de producător, privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a cazanului.

(2)Verificarea tehnică este condusă de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR.

(3)La verificările prevăzute la alin. (1) trebuie să participe RSVTI al deţinătorului/utilizatorului, personalul de deservire al cazanului, reprezentanţii persoanei juridice autorizate care au efectuat instalarea/montarea şi punerea în funcţiune a cazanului şi, dacă este cazul, la solicitarea inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR, orice altă persoană implicată în montarea, punerea în funcţiune, deţinerea/utilizarea cazanului.

Secţiunea a 4-aConcluziile verificării tehnice în vederea autorizării funcţionării

Art. 94 Autorizarea funcţionării cazanului se acordă numai după ce au fost efectuate activităţile prevăzute la art. 84 şi rezultatele acestora asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a cazanului, conform procesului-verbal, întocmit de inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, prevăzut în anexa 2, unde se consemnează parametrii de funcţionare şi data efectuării următoarei verificări tehnice (ziua, luna şi anul), cu respectarea prevederilor art. 185 alin. (1) şi art.196 alin. (1). Procesul-verbal de verificare tehnică se ataşează la cartea cazanului.

Art. 95 Dacă rezultatele verificării tehnice sunt necorespunzătoare, neconformităţile se consemnează în procesul-verbal de verificare tehnică şi nu se autorizează funcţionarea cazanului.

Art. 96 Este interzisă autorizarrea funcţionării cazanului cu condiţia îndeplinirii ulterioare a unor dispoziţii menţionate în procesul-verbal de verificare tehnică.

Art. 97 (1) Pentru fiecare cazan care a obţinut autorizarea funcţionării, la prima autorizare, se întocmeşte o carte a cazanului, ce trebuie să conţină:

a)documentaţia tehnică menţionată la art. 69;

b)partea de evidenţă a verificărilor, eliberată de ISCIR, care se compune din:

1) copertă fixă;

2) parte legată cu coperta ce conţine informaţii referitoare la amplasare şi verificările tehnice efectuate;

3) parte prevăzută cu sistem de ataşare a documentelor şi documentaţiilor întocmite pe toată durata de utilizare a cazanului.

(2)Cartea cazanului se păstrează de către deţinător/utilizator.

Capitolul VUtilizarea/exploatarea cazanelor

Secţiunea 1Prevederi generale

Art. 98 Pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă, deţinătorii/utilizatorii au obligaţia să asigure pe toată perioada de utilizare a cazanului operator RSVTI, autorizat de către ISCIR.

Art. 99 Autorizarea/reautorizarea RSVTI se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Secţiunea a 2-aSupravegherea cazanelor

Art. 100 Supravegherea în regim permanent se efectuează de către:

a)fochişti, autorizaţi pentru clasele şi grupele de cazan deservite;

b)automatist pentru supraveghere şi întreţinere cazane, în cazul centralelor termice echipate cu mai multe cazane, care au individual următoarele caracteristici: cazanele de abur având debitul de cel mult 10 t/h şi presiunea de 16 bar şi, respectiv, cazanele de apă fierbinte având debitul de cel mult 5 Gcal/h;

c)laboranţi operatori centrale termice, pentru supravegherea regimului chimic al apei de alimentare şi calităţii aburului.

Art. 101 Supravegherea în regim nepermanent se efectuează de către:

a)fochişti autorizaţi pentru clasele şi grupele de cazan deservite sau personal tehnic din cadrul deţinătorului/utilizatorului, instruit de către persoana juridică ce efectuează punerea în funcţiune, pe baza instrucţiunilor specifice emise de către producătorul cazanului, precum şi ale celor referitoare la centrala termică emise de proiectantul centralei termice;

b)laboranţi operatori centrale termice, pentru supravegherea regimului chimic al apei de alimentare şi calităţii aburului.

Art. 102 Într-o centrală termică pot funcţiona simultan maxim 3 cazane în regim de supraveghere nepermanentă.

Art. 103 La sălile cazanelor unde debitul nominal al cazanelor în funcţiune nu depăşeşte 10 t/h respectiv 5 Gcal/h şi nu sunt mai mult de 3 cazane în funcţiune, având în vedere automatizarea şi protecţia cazanelor şi a instalaţiilor anexe, fochistul poate îndeplini şi sarcinile laborantului-operator centrală termică, cu condiţia să fie autorizat de către ISCIR şi ca laborant-operator centrală termică. Acest lucru se precizează de către proiectantul centralei termice în documentaţia de aviz obligatoriu de instalare.

Art. 104 Supravegherea cazanelor din categoria E şi a cazanelor înglobate în linii tehnologice poate fi şi nepermanentă, dacă producătorul prevede acest lucru în documentaţia tehnică de însoţire a cazanului.

Secţiunea a 3-aOrganizarea sălii cazanelor

Art. 105 (1) Accesul în sala cazanelor a persoanelor străine de exploatarea cazanelor şi a instalaţiilor auxiliare ale acestora este interzis fără aprobarea, prealabilă, din partea conducerii deţinătorului/utilizatorului.

(2)Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, precum şi personalul propriu de supraveghere al deţinătorului/utilizatorului poate intra oricând în sala cazanelor pe baza legitimaţiei de serviciu sau a delegaţiei speciale de control.

Art. 106 Nu se admite a se da sălii cazanelor altă întrebuinţare în afara celei de exploatare

şi întreţinere a cazanelor şi a instalaţiilor auxiliare.

Art. 107 Spaţiile de acces şi de deservire a diferitelor locuri de muncă din sala cazanelor precum şi căile spre uşile sălii trebuie să fie întotdeauna libere. Uşile trebuie să fie descuiate tot timpul cât sunt în funcţiune.

Art. 108 În sala cazanelor trebuie să existe telefon sau alte mijloace de semnalizare şi comunicare rapidă cu exteriorul, în special cu conducerea deţinătorului/utilizatorului, cu locurile de consum a aburului, cu sursa de gaze fierbinţi în cazul cazanelor recuperatoare şi altele asemenea, care să evite deplasările personalului de deservire a cazanului şi părăsirea sălii cazanelor.

Art. 109 (1) În sala cazanelor se afişează, la loc vizibil, instrucţiuni de exploatare, care să ţină seama de specificul fiecărui cazan din sala cazanelor.

(2)De asemenea, se afişează instrucţiuni interne privind atribuţiile personalului şi modul de deservire a cazanului, precum şi panouri cu instrucţiuni de protecţia muncii.

(3)În cazul instalaţiilor complexe, atunci când volumul acestor instrucţiuni nu permite afişarea acestora, personalul de deservire trebuie să aibă individual, la dispoziţie în sala cazanelor sau în camera de comandă, aceste instrucţiuni.

Secţiunea a 4-aPersonalul de deservire şi organizarea muncii în centrala termică

Art. 110 Deţinătorul/utilizatorul, cei însărcinaţi în scris de către acesta, precum şi întreg personalul de deservire sunt obligaţi să cunoască şi să respecte prevederile prezentei prescripţii tehnice, instrucţiunile de utilizare a cazanelor precum şi instrucţiunile generale ale sălii cazanelor, elaborate de către proiectantul acesteia, precum şi toate dispoziţiile actelor normative în vigoare care reglementează exploatarea cazanelor.

Art. 111 Fochiştii, laboranţii operatori şi automatiştii pentru supraveghere şi întreţinere care deservesc cazanele trebuie să fie autorizaţi/reautorizaţi în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice aplicabile.

Art. 112 (1) Deţinătorii/utilizatorii de săli cazane numesc responsabil sală cazane, fochişti

şefi, fochişti, ajutori fochişti, laboranţi operatori şi automatiştii pentru supraveghere şi

întreţinere, după caz, conform organizării muncii în sala cazanelor prevăzută în avizul obligatoriu de instalare.

(2)Fochiştii şefi se numesc de către deţinător/utilizator numai dintre fochiştii autorizaţi.

Art. 113 (1) Deţinătorul/utilizatorul poate încredinţa sala cazanelor unui responsabil cu pregătire tehnică corespunzătoare.

(2)În raport cu importanţa cazanelor, pot fi numiţi ca responsabili sală cazane:

a)ingineri sau subingineri de specialitate (specialitatea energetică sau mecanică);

b)tehnicieni sau maiştri de specialitate (specialitatea energetică sau mecanică) cu o practică în exploatarea cazanelor de cel puţin 5 ani;

c)fochişti şefi cu o vechime în această atribuţie de cel puţin 5 ani.

(3)În cazul sălilor mici de cazane dotate cu cazane de abur sau de apă fierbinte cu un debit cumulat de cel mult 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h, atribuţiile responsabilului sălii cazanelor pot fi îndeplinite de o persoană competentă alta decât cele prevăzute la alin. (2) numită prin decizie de către deţinător/utilizator.

Art. 114 Personalul de deservire îndeplineşte în timpul funcţionării cazanului numai sarcinile legate de exploatarea acestuia, conform instrucţiunilor de exploatare şi instrucţiunilor interne.

Art. 115 Obligaţiile şi responsabilităţile personalului de deservire sunt menţionate în capitolul XIV secţiunea a 4-a.

Secţiunea a 5-aEvidenţa exploatării cazanelor

Art. 116 (1) Pentru fiecare sală cazane trebuie să existe un registru de supraveghere cu evidenţa funcţionării şi un registru de analize pentru circuitul apă-abur-condensat.

(2)Registrele numerotate, sigilate şi semnate de conducerea deţinătorului/utilizatorului se păstrează în condiţii bune în sala cazanelor sau a instalaţiei tehnologice.

(3)Înscrierile în registre trebuie să fie vizibile, lizibile şi de neşters, nefiind permise corecturi sau ştersături ci numai anulări contrasemnate de persoana care le-a efectuat.

Art. 117 În registrele de supraveghere pot face înscrieri fochistul, fochistul şef, laborantul- operator centrală termică, responsabilul sălii cazanelor, RSVTI, factorii responsabili ai

deţinătorului/utilizatorului (conducerea deţinătorului/utilizatorului şi persoanele însărcinate în scris de către aceasta), precum şi alte persoane din exploatare, conform atribuţiilor ce le revin prin instrucţiunile interne (inclusiv prin specificaţiile rezultate din autorizarea de către ISCIR a funcţionării cazanului în regim de supraveghere nepermanentă, dacă este cazul).

Art. 118 Fochistul înscrie în registrul de supraveghere următoarele:

a)constatările privind starea cazanului, a instalaţiilor auxiliare, a armăturilor, a sistemului de automatizare şi altele asemenea, efectuate la preluarea serviciului;

b)ora la care efectuează operaţiile de verificare a armăturilor şi instalaţiilor auxiliare, a elementelor principale ale instalaţiei de automatizare din sistemul de protecţie automată şi operaţiile principale în funcţionarea cazanului, inclusiv constatările făcute;

c)ora la care s-au produs anumite defecţiuni sau fenomene anormale în exploatarea cazanului, indicând locul şi felul defecţiunii, precum ora şi modul de remediere a acestora;

d)ora aprinderii şi stingerii focului.

Art. 119 Laborantul-operator centrală termică înscrie în registrul de analize:

a)indicii de calitate ai fluidelor cu frecvenţa impusă prin avizul obligatoriu de instalare;

b)operaţiile principale privind tratarea apei.

Art. 120 Responsabilul sălii cazanelor şi fochistul şef trebuie să înscrie în registrul de supraveghere următoarele:

a)data şi ora la care trebuie să fie pus în funcţiune sau oprit cazanul;

b)constatările făcute cu ocazia controlului instalaţiei şi activităţii personalului de deservire, precum şi dispoziţiile date;

c)orice alte dispoziţii referitoare la exploatarea, întreţinerea, revizia tehnică, repararea şi verificarea tehnică a cazanelor şi instalaţiilor anexe, precum şi cele referitoare la organizarea muncii în sala cazanelor.

Art. 121 (1) Lucrările de reparare efectuate, inclusiv a curăţărilor de piatră, la instalaţia de cazane, se menţionează în registrul de supraveghere.

(2)Responsabilul sălii cazanelor înscrie în registrul de supraveghere data, locul, felul lucrării de reparare şi operaţiile efectuate.

Secţiunea a 6-aPregătirea cazanului pentru aprinderea focului

Art. 122 Pregătirea cazanului pentru aprinderea focului trebuie să fie conform instrucţiunilor întocmite de producătorul acestuia şi/sau instrucţiunilor întocmite de proiectantul sălii cazanelor, dar nu mai puţin decât cele stabilite în prezenta secţiune.

Art. 123 Înainte de aprinderea focului la cazan, trebuie să se verifice:

a)să nu existete persoane sau obiecte şi scule uitate în focar şi în canalele de fum;

b)starea focarului şi a canalelor de fum, a dispozitivelor de închidere, a clapetelor de explozie şi altele asemenea;

c)valabilitatea termenului de verificare sau etalonare metrologică, funcţionarea aparatelor de măsurare, de control şi de automatizare, a armăturii de închidere, a dispozitivelor de alimentare, a instalaţiei de tratare a apei, a instalaţiilor pentru arderea combustibilului, a ventilatoarelor de aer şi de gaze de ardere şi altele asemenea;

d)să nu existe flanşe oarbe înainte şi după supapele de siguranţă, pe conductele de apă, de abur sau de combustibil, de golire, de purjare şi altele asemenea;

e)poziţionarea contragreutăţilor supapelor de siguranţă şi, respectiv, existenţa sigiliilor, conform prevederilor din cartea cazanului.

Art. 124 (1) Cazanul se umple cu apă până la nivelul minim, lăsându-se tot timpul deschise robinetele de aerisire sau, în lipsa acestora, supapele de siguranţă de pe tambur, de pe supraîncălzitor şi de pe economizor.

(2)La cazanele cu străbatere forţată, înainte de aprinderea focului se realizează debitul minim al apei de alimentare prevăzut de către producătorul cazanului.

Art. 125 (1) Supraîncălzitoarele aflate permanent în drumul gazelor de ardere, fără posibilitatea de a fi ocolite, trebuie să fie umplute cu apă.

(2)Dacă se dispune de o sursă sigură de abur, supraîncălzitoarele pot fi racordate la această sursă în loc să fie umplute cu apă.

(3)Se admite pornirea cazanelor şi cu supraîncălzitoare uscate cu condiţia de a se lua măsurile necesare pentru evitarea arderii ţevilor, consemnate în instrucţiunile de exploatare.

Art. 126 În cazul economizoarelor de tip fierbător, care au legătura între tambur şi colectoarele inferioare ale acestora, înainte de aprinderea focului se deschid robinetele de pe aceste legături.

Art. 127 Înainte de aprinderea focului trebuie să fie efectuată ventilarea focarului şi a canalelor de gaze de ardere pe durata de timp stabilită în instrucţiunile de exploatare (în funcţie de construcţia cazanului), dar nu mai puţin de 10 minute, prin pornirea ventilatoarelor de gaze de ardere şi de aer, cu deschiderea maximă a clapetelor de reglare sau, în lipsa acestora, la valoarea maximă disponibilă a tirajului natural. Fac excepţie de la regula de mai sus cazanele prevăzute cu preventilare automată sau preventilare controlată la care se asigură evacuarea a cel puţin 5 volume de aer.

Art. 128 (1) La cazanele care funcţionează cu combustibil lichid, temperatura combustibilului trebuie să fie adusă la valoarea stabilită în instrucţiunile de exploatare înainte de aprinderea focului.

(2)În cazul în care injecţia combustibilului se realizează cu abur, conducta de aducţiune a aburului trebuie să fie încălzită în prealabil.

Secţiunea a 7-aAprinderea focului

Art. 129 Aprinderea focului trebuie să fie conform instrucţiunilor întocmite de producătorul cazanului şi/sau instrucţiunilor întocmite de proiectantul sălii cazanelor, dar nu mai puţin decât cele stabilite în prezenta secţiune.

Art. 130 Aprinderea focului în cazan se face numai în baza dispoziţiei responsabilului sălii cazanelor înscrisă în registrul de supraveghere, iar personalul de deservire trebuie să fie anunţat din timp pentru a se asigura prezenţa acestuia pe toată perioada executării manevrei.

Art. 131 La aprinderea manuală a focului se ţine seama de următoarele:

a)dispozitivul de aprindere trebuie să fie înlăturat din focar numai după obţinerea unei flăcări stabile;

b)în cazul combustibilului gazos, la stingerea dispozitivului de aprindere se întrerupe alimentarea cu combustibil, se ventilează cazanul, după care se trece din nou la aprinderea arzătorului;

c)atunci când cazanul este echipat cu mai multe arzătoare, aprinderea acestora se face succesiv conform instrucţiunilor de exploatare;

d)dacă se sting toate sau numai o parte din arzătoarele aprinse, se întrerupe imediat alimentarea cu combustibil, se ventilează cazanul, după care aprinderea arzătoarelor se repetă.

Art. 132 Aprinderea focului la cazanele prevăzute cu instalaţii de automatizare trebuie să se facă în conformitate cu instrucţiunile de exploatare prevăzute în documentaţia tehnică, urmărindu-se derularea şi realizarea corectă a secvenţelor automate de aprindere.

Art. 133 Încălzirea cazanului până la racordarea la conducta de abur se face conform instrucţiunilor întocmite de producătorul cazanului, iar în lipsa acestora conform instrucţiunilor întocmite de proiectantul sălii cazanelor.

Art. 134 Dacă în urma creşterii volumului apei din cazan se atinge nivelul maxim, se elimină apa până la 100 mm deasupra nivelului minim, urmărindu-se închiderea etanşă a robinetelor de golire sau de purjare, în funcţie de construcţia cazanului.

Art. 135 În timpul încălzirii cazanului şuruburile armăturilor prevăzute cu garnituri de etanşare trebuie să fie strânse numai cu chei normale, fără prelungitor, şi numai în prezenţa responsabilului sălii cazanelor, astfel:

a)la cazanele cu o presiune nominală până la 64 bar inclusiv, atunci când presiunea din cazan a atins cel mult 3 bar;

b)la cazanele cu o presiune nominală peste 64 bar, atunci când presiunea din cazan nu depăşeşte 4 bar.

Art. 136 La cazanele prevăzute cu dispozitive de dilatare termică se urmăreşte în timpul încălzirii dilatarea, conform indicatoarelor de deplasare (repere).

Art. 137 Dacă supraîncălzitoarele şi economizoarele sunt prevăzute cu canale de ocolire a gazelor de ardere, clapetele pentru devierea acestor gaze trebuie să fie aşezate în poziţia corespunzătoare, astfel încât gazele de ardere să ocolească aceste instalaţii.

Secţiunea a 8-aPornirea cazanului

Art. 138 Pornirea cazanului trebuie să se efectueze conform instrucţiunilor întocmite de producătorul acestuia şi/sau instrucţiunilor întocmite de proiectantul sălii cazanelor dar nu mai puţin decât cele stabilite în prezenta secţiune.

Art. 139 Supraîncălzitoarele umplute cu apă de răcire se golesc după ce presiunea din cazan este conform celei stabilite în documentaţia tehnică de însoţire. După golire se face legătura între supraîncălzitor şi spaţiul de abur al cazanului.

Art. 140 Supraîncălzitoarele prevăzute cu canale pentru ocolirea gazelor de ardere se introduc în circuitul de funcţionare al cazanului prin manevrarea corespunzătoare a clapetelor, după ce s-a atins presiunea nominală a cazanului.

Art. 141 (1) Economizorul izolabil (pe partea de gaze) se pune în funcţiune imediat după alimentarea cazanului cu apă prin manevrarea clapetelor de conducere a gazelor de ardere în poziţia necesară.

(2)Se controlează creşterea temperaturii apei în economizor până la atingerea stării normale de funcţionare.

(3)În cazul folosirii unor combustibili cu umiditate mare, în scopul evitării formării picăturilor de apă pe ţevile economizorului, clapetele pentru conducerea gazelor de ardere se deschid atunci când temperatura acestora a atins valoarea stabilită în instrucţiunile de exploatare.

Art. 142 În cazul economizoarelor cu recirculaţie, în timpul pornirii şi înainte de alimentarea cazanului cu apă, recirculaţia se închide.

Art. 143 (1) Conectarea cazanului la conducta de abur principală trebuie să se facă prin deschiderea treptată a robinetului principal după golirea completă de apă condensată a

circuitului şi după încălzirea acestuia prin suflare cu abur.

(2)În timpul încălzirii se urmăreşte atent starea generală a conductei, a compensatoarelor, a reazemelor şi a suspensiilor, precum şi dilatarea uniformă a acesteia.

(3)La apariţia vibraţiilor sau a şocurilor puternice trebuie să se întrerupă încălzirea până la eliminarea cauzelor.

Art. 144 (1) În cazul în care conectarea cazanului la conducta principală se face când aceasta se află sub presiune, de exemplu când prin conductă circulă abur provenit de la alte surse, presiunea în cazan trebuie să fie conform instrucţiunilor întocmite de către producător sau de către proiectantul sălii cazanelor;

(2)În cazul în care conectarea cazanului cu supraîncălzitor la conducta principală se face în condiţiile de la alin. (1), temperatura aburului supraîncălzit trebuie să fie conform instrucţiunilor întocmite de către producător sau de către proiectantul sălii cazanelor.

Art. 145 Pe măsură ce se măreşte sarcina cazanului, eşaparea aburului în atmosferă se micşorează conform prevederilor documentaţiei tehnice de însoţire şi/sau instrucţiunilor elaborate de proiectantul centralei termice.

Secţiunea a 9-aFuncţionarea cazanului

Art. 146 Funcţionarea cazanului trebuie să fie conform instrucţiunilor întocmite de producătorul acestuia şi/sau instrucţiunilor întocmite de proiectantul sălii cazanului.

Art. 147 În timpul funcţionării, personalul de deservire trebuie să supravegheze starea cazanului şi a instalaţiilor auxiliare, a sistemului de automatizare, respectând cu stricteţe regimul de exploatare stabilit pentru cazan.

Art. 148 În timpul funcţionării cazanului se acordă o atenţie deosebită:

a)menţinerii nivelului normal al apei printr-o alimentare uniformă a cazanului; nu se admite scăderea sau creşterea nivelului sub nivelul minim, respectiv peste nivelul maxim;

b)menţinerii presiunii nominale a aburului;

c)menţinerii temperaturii nominale a aburului supraîncălzit şi a apei de alimentare;

d)funcţionării normale a arzătoarelor;

e)funcţionării normale a aparatelor de măsurare şi control, a instalaţiei de protecţie şi reglare automată, a tuturor armăturilor şi altele asemenea;

f)menţinerii debitului de apă corespunzător cantităţii de combustibil şi debitului de abur livrat (la cazanele cu străbatere forţată).

Art. 149 Verificarea bunei funcţionări a manometrelor şi purjarea tubului sifon se efectuează cel puţin o dată pe schimb.

Art. 150 (1) Verificarea bunei funcţionări a indicatoarelor de nivel se efectuează astfel:

a)la cazanele cu presiunea nominală până la 15 bar inclusiv, se efectuează cel puţin o dată pe schimb;

b)la cazanele cu presiunea nominală peste 15 bar şi până la 40 bar inclusiv, se efectuează cel puţin o dată la 24 de ore;

c)la cazanele cu presiunea nominală peste 40 bar, se efectuează la intervalele stabilite în instrucţiunile de exploatare.

(2)Compararea indicaţiilor indicatoarelor de nivel cu acţiune indirectă cu cele ale indicatoarelor de nivel cu acţiune directă se face cel puţin o dată pe schimb.

(3)Cauzele ce au determinat defectele constatate trebuie să fie înlăturate imediat, iar în cazul în care acestea nu se pot înlătura trebuie să fie anunţat responsabilul sălii cazanelor pentru luarea măsurilor necesare.

Art. 151 (1) Verificarea funcţionării supapelor de siguranţă se efectuează prin suflare astfel:

a)la cazanele cu presiunea nominală până la 40 bar inclusiv, se efectuează cel puţin o dată la 24 ore;

b)la cazanele cu presiunea nominală peste 40 bar, se efectuează la intervalele stabilite în instrucţiunile de exploatare a cazanului.

(2)Verificarea funcţionării supapelor de siguranţă la cazanele cu presiune nominală peste 40 bar trebuie să fie efectuată în prezenţa responsabilului sălii cazanelor.

(3)Orice defect constatat la supapele de siguranţă se aduce imediat la cunoştinţa responsabilului sălii cazanelor sau RSVTI.

(4)Nu se admite funcţionarea cazanelor cu supape de siguranţă defecte sau dereglate.

(5)De asemenea, nu se admite blocarea sau încărcarea suplimentară a supapelor de siguranţă.

(6)În cazul înlocuirii supapei de siguranţă cu o alta, de aceeaşi tipodimensiune, RSVTI trebuie să menţioneze acest lucru într-un proces-verbal care se ataşează la cartea cazanului.

Art. 152 (1) Verificarea bunei funcţionări a dispozitivelor de alimentare cu apă se face prin pornirea pe timp scurt a fiecăruia dintre acestea.

(2)La cazanele cu presiunea nominală până la 40 bar inclusiv, verificarea bunei funcţionări a dispozitivelor de alimentare cu apă se face cel puţin o dată pe schimb, iar la cazanele cu presiunea nominală peste 40 bar, la intervalele stabilite în instrucţiunile de exploatare.â

Art. 153 Purjarea periodică a cazanului se face la intervalele şi cu durata stabilite în instrucţiunile de exploatare. Se procedează astfel:

a)înainte de purjare se verifică buna funcţionare a indicatoarelor de nivel şi a dispozitivelor de alimentare cu apă; nivelul apei în cazan trebuie să fie între nivelul normal şi nivelul maxim, iar după purjare să nu scadă sub nivelul minim;

b)în timpul purjării se urmăreşte nivelul apei în cazan; la apariţia în reţeaua de purjare a vibraţiilor puternice sau a şocurilor hidraulice, purjarea trebuie să fie întreruptă imediat;

c)după purjare se controlează dacă robinetul de purjare închide etanş.

Art. 154 Suflarea cenuşii şi a funinginii de pe suprafeţele de încălzire ale cazanului trebuie să se facă la intervalele stabilite în instrucţiunile de exploatare. Aceasta se efectuează în sensul de evacuare a gazelor de ardere, începând de la focar spre canalele de gaze, asigurându-se în acest timp un tiraj mărit.

Art. 155 Aparatura de măsurare şi control, de protecţie, de monitorizare şi de reglare automată a parametrilor de funcţionare trebuie să fie verificată la intervalele stabilite în instrucţiunile de exploatare, ca de exemplu la cazanele care funcţionează în regim de supraveghere nepermanentă, S1-Sp 24 sau S1-Sp 72, aceste verificări se suplimentează obligatoriu cu autocontrolul elementelor sistemului de automatizare, cu autodiagnosticare şi

cu profilaxie automată pentru elementele sistemelor de protecţie automată, cu înregistrare automată a evenimentelor şi parametrilor în perioadele de funcţionare cu supraveghere aflată exclusiv în sarcina sistemului de automatizare.

Art. 156 Rezultatele verificărilor efectuate conform art. 148-154 se înscriu în registrul de supraveghere al sălii cazanelor.

Art. 157 (1) Fochistul este obligat să oprească imediat cazanul din funcţiune atunci când:

a)nivelul apei a scăzut sub cel minim, fiind totuşi vizibil prin vizorul sticlei de nivel şi continuă să scadă deşi cazanul este alimentat intens cu apă;

b)nivelul apei nu se mai vede prin vizorul sticlei de nivel şi nu reapare atunci când se închide robinetul care face legătura cu spaţiul de abur al sticlei de nivel; în acest caz, nu este admisă alimentarea cu apă;

c)debitul de apă de alimentare, la cazanele cu străbatere forţată, a scăzut sub limita minimă de siguranţă prevăzută în instrucţiunile de exploatare;

d)toate dispozitivele de alimentare cu apă sunt defecte;

e)toate indicatoarele de nivel nu funcţionează;

f)nivelul apei a trecut peste marginea superioară a sticlei de nivel şi prin purjarea cazanului nivelul apei nu scade;

g)la elementele cazanului, tambur, colectoare, camere de apă, ţevi, plăci tubulare, cutii de foc şi altele asemenea au apărut deformaţii, cu excepţia deformaţiilor la ţevi care nu afectează siguranţa în funcţionare, fisuri sau crăpături, cu excepţia fisurilor şi crăpăturilor la ţevi care nu afectează siguranţa în funcţionare, scurgeri pe la îmbinările sudate şi încălzirea la roşu a unei părţi din peretele metalic;

h)s-au produs crăpături care afectează siguranţa în funcţionare sau dărâmături la zidăria focarului sau a cazanului;

i)s-a încălzit la roşu o porţiune din scheletul metalic de susţinere a cazanului;

j)combustibilul antrenat arde în canalele de gaze de ardere şi temperatura acestor gaze creşte anormal;

k)sunt atinse limitele de declanşare prin protecţia automată a cazanului, dar instalaţia de automatizare nu realizează declanşarea;

l)s-a produs o explozie de gaze în focarul cazanului;

m)a izbucnit un incendiu în sala cazanelor, care progresează rapid şi nu poate fi stins;

n)la stingerea accidentală a focului în camera de ardere.

(2)Funcţie de particularităţile funcţionale ale cazanului, în instrucţiunile de exploatare se stabilesc şi alte cazuri de oprire din funcţiune a cazanului.

(3)Cazurile de la alin. (1) de oprire din funcţiune a cazanului trebuie să fie aduse la cunoştinţa responsabilului sălii cazanelor şi RSVTI şi trebuie să fie înscrise în registrul de supraveghere, iar atunci când se soldează cu avarii/accidente se comunică la ISCIR, procedându-se conform capitolului XI. În acest caz, RSVTI şi responsabilul sălii cazanelor întocmesc un raport de avarie cu situaţia tehnică a cazanului imediat după avarie, care poate include şi fotografii ale zonei avariate, precum şi intervenţiile operate asupra zonei avariate pentru a se evita riscuri suplimentare pe care avaria respectivă le poate genera.

Art. 158 La apariţia unor defecte de natura celor exceptate la art. 156 alin. (1) lit. g), precum şi a curgerilor la îmbinările mandrinate, a diferitelor defecte ale armăturii de control şi de siguranţă şi ale instalaţiilor auxiliare, personalul de deservire anunţă imediat responsabilul sălii cazanului şi RSVTI; responsabilul sălii cazanului dispune măsurile necesare în vederea eliminării defectelor respective.

Art. 159 (1) Supraîncălzitorul cazanului se verifică în timpul funcţionării în ceea ce priveşte:

a)temperatura de supraîncălzire, care trebuie să fie menţinută şi la sarcina redusă a cazanului;

b)starea generală şi etanşeitatea serpentinelor;

c)închiderea sigură a robinetului de umplere cu apă.

(2)În timpul opririi din funcţiune a cazanului se verifică sistemul de susţinere a supraîncălzitorului.

Art. 160 (1) La funcţionarea economizorului se urmăreşte ca:

a)alimentarea cu apă să se facă în mod continuu;

b)temperatura apei la ieşirea din economizorul de tip nefierbător să fie mai mică decât temperatura de fierbere din cazan cu valoarea indicată prin proiect;

c)temperatura apei la intrarea în economizor să fie de cel puţin 40ºC;

d)purjarea să fie efectuată periodic.

(2)În cazul în care la economizor apare un defect care îl face impropriu funcţionării, se procedează la izolarea acestuia şi la alimentarea cazanului prin conducta de ocolire.

(3)În cazul economizoarelor neizolabile se opreşte cazanul din funcţiune, căutând să se menţină nivelul normal al apei până la răcirea suficientă a cazanului.

Art. 161 Elementele cazanului (colectoarele, distribuitoarele, ţevile de legătură şi ţevile de supraîncălzitor), care funcţionează la o temperatură a pereţilor de 450ºC şi mai mare, trebuie să fie verificate în ceea ce priveşte deformaţiile şi modificările structurale.

Secţiunea a 10-aOprirea, răcirea şi golirea cazanului

Art. 162 Oprirea, răcirea şi golirea cazanului trebuie să fie conform instrucţiunilor întocmite de producătorul acestuia şi/sau instrucţiunilor întocmite de proiectantul sălii cazanului care trebuie să cuprindă cel puţin cerinţele din prezenta secţiune.

Art. 163 Înainte de oprirea cazanului din funcţiune se efectuează următoarele operaţii:

a)se alimentează cazanul cu apă până la un nivel puţin peste nivelul normal;

b)se reduce treptat arderea prin micşorarea cantităţii de combustibil şi de aer de ardere;

c)se ia măsuri pentru evitarea depăşirii temperaturii maxime admise în economizor (în cazul economizoarelor izolabile).

Art. 164 Nu se admite stingerea focului cu apă, în afară de cazurile speciale prevăzute în instrucţiunile de exploatare (stingerea unui incendiu), urmărindu-se ca jetul de apă să nu pătrundă la pereţi şi la zidăria cazanului.

Art. 165 Decuplarea cazanului de la conducta principală de abur se face conform instrucţiunilor de exploatare.

Art. 166 La oprirea din funcţiune a cazanului se asigură răcirea corespunzătoare a

supraîncălzitorului, conform instrucţiunilor de exploatare.

Art. 167 (1) Răcirea cazanului înainte de golirea apei se face continuu şi fără şocuri.

(2)Timpul şi modul de răcire se precizează în instrucţiunile de exploatare, în funcţie de specificul cazanului.

Art. 168 (1) Golirea de apă a cazanului se executa conform instrucţiunilor de exploatare după ce presiunea din cazan a scăzut complet, iar prin robinetul de aerisire sau, după caz, prin supapele de siguranţă deschise în vederea aerisirii nu mai iese abur.

(2)După golire se deschid toate capacele şi se demontează robinetele în scopul răcirii cazanului şi prin aerisire.

(3)Golirea cazanului şi a economizorului se face şi la opririle din funcţiune de scurtă durată, dacă există pericol de îngheţ.

Secţiunea a 11-aRevizii tehnice curente, curăţarea şi conservarea cazanelor

Art. 169 (1) În timpul funcţionării cazanului şi ori de câte ori acesta este oprit pentru curăţări sau spălări, responsabilul sălii cazanelor sau RSVTI este obligat să examineze starea cazanului, efectuând revizii exterioare, revizii interioare şi încercări la presiune hidraulică (la presiunea nominală). Rezultatele acestor verificări şi încercări trebuie să fie înscrise în registrul de supraveghere a cazanului.

(2)Intervalul de timp necesar pentru efectuarea verificărilor şi încercărilor menţionate la alin. (1) se precizează în instrucţiunile de exploatare.

(3)Dacă cu ocazia verificărilor şi încercărilor menţionate la alin. (1) se constată deficienţe care ar putea periclita siguranţa în funcţionare a cazanului, RSVTI dispune oprirea din funcţionare a cazanului şi anunţă de îndată ISCIR.

Art. 170 (1) Curăţarea cazanului se face imediat după răcire şi golire, pentru a se evita pietrificarea nămolului din cazan, astfel încât suprafeţele metalice să rămână curate.

(2)Uneltele folosite la curăţarea cazanului nu trebuie să aibă muchii ascuţite care să degradeze suprafeţele metalice ale acestuia.

Art. 171 În afara suprafeţelor metalice ale cazanului, trebuie să fie bine curăţate legăturile

armăturilor cu cazanul, precum şi conductele de alimentare cu apă şi de golire.

Art. 172 Izolarea cazanului pe partea de abur, de apă, de purjare, de combustibil şi altele asemenea se face prin flanşe oarbe dimensionate şi montate astfel încât să fie asigurată securitatea persoanelor ce efectuează lucrări din prezenta secţiune, de regulă, în faţa robinetelor de închidere pe partea cazanului oprit, cu excepţia robinetului de golire la care flanşa oarbă se montează după acesta.

Art. 173 La cazanele care au conducte îmbinate prin sudare (fără flanşe), se admite ca izolarea să se facă cu ajutorul a două robinete în serie, având între ele un robinet de drenaj în legătură cu atmosfera. Cele două robinete, precum şi robinetul de drenaj, trebuie să fie blocate sigur (cu lacăt), primele în poziţia închis, iar cel de drenaj, în poziţia deschis.

Art. 174 (1) Pentru lucrările de curăţare şi revizii tehnice curente, iluminarea cazanului se face cu lămpi electrice portative cu tensiunea maximă de 24 V. Bornele înfăşurării primare a transformatorului trebuie să fie izolate.

(2)Nu se admite folosirea lămpilor cu combustibil, precum cele cu acetilenă, benzină, petrol şi altele asemenea, cu flacără deschisă şi a lămpilor electrice alimentate prin autotransformator.

(3)În cazul folosirii de aparate electrice portative la lucrările de curăţare şi revizie tehnică curentă, ca de exemplu scule electrice, ventilatoare pentru răcire şi altele asemenea, trebuie să fie luate măsuri speciale de protecţia muncii împotriva electrocutării.

(4)Înainte de a se intra în focar şi în canalele de aer şi de gaze de ardere, acestea trebuie să fie bine aerisite, după care registrul de fum sau clapetele de aer se închid şi se blochează.

(5)Pentru a permite curăţarea şi verificarea corespunzătoare a focarului şi a canalelor de gaze de ardere, se prevăd, după caz, scări bine fixate, schele sau alte sisteme sigure.

(6)Lucrările de curăţare şi de revizie tehnică curentă nu pot începe dacă temperatura în interior este mai mare de 35ºC.

(7)Pentru prevenirea unor eventuale accidente, lucrările de curăţare şi de revizie tehnică curentă a cazanului se efectuează de cel puţin două persoane.

Art. 175 Acolo unde îndepărtarea depunerilor pe cale mecanică prezintă dificultăţi din cauza aderenţei acestora sau a imposibilităţii accesului la acestea, se efectuează o curăţare

chimică a cazanului cu respectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice.

Art. 176 (1) Pe timpul opririi îndelungate din funcţiune, pentru evitarea deteriorării suprafeţelor interioare, cazanul trebuie să fie conservat conform documentaţiei tehnice de însoţire sau a documentaţiei tehnice întocmită de proiectantul sălii cazanului.

(2)Conservarea cazanului se face în stare umedă sau uscată, în funcţie de perioadele de repaus şi de existenţa pericolului de îngheţ.

Capitolul VIVerificarea tehnică periodică şi verificarea tehnică neprogramată

Secţiunea 1Prevederi generale

Art. 177 (1) Cerinţele tehnice prevăzute în prezentul capitol sunt condiţii minime obligatorii referitoare la verificarea tehnică periodică şi la verificarea tehnică neprogramată a cazanelor.

(2)Toate constatările referitoare la verificarea tehnică periodică şi la verificarea tehnică programată a cazanelor trebuie să fie consemnate de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului în procese-verbale de verificare tehnică. Modelele proceselor-verbale de verificare tehnică sunt prevăzute în anexele 2 şi 3.

Art. 178 Verificările tehnice periodice se efectuează de către:

a)inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR, pentru cazanele de abur sau de apă fierbinte cu debit mai mare de 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h;

b)inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR sau de către RSVTI numai după obţinerea împuternicirii scrise de la ISCIR, pentru cazanele de abur sau de apă fierbinte cu un debit de cel mult 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h.

Art. 179 La sfârşitul duratei de viaţă fizică, precizată în documentaţia tehnică a cazanului sau după expirarea duratei normale de funcţionare, prevăzută în Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, atunci când nu este prevăzută în mod explicit durata de viaţă în documentaţia tehnică, verificarea tehnică periodică a cazanului se efectuează după efectuarea verificărilor tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic.

Art. 180 Cazanul nu trebuie să fie utilizat cu termenul de valabilitate al autorizării funcţionării depăşit.

Art. 181 (1) În timpul utilizării, fiecare cazan trebuie să fie supus, la termenul stabilit în procesul-verbal de verificare tehnică, verificărilor tehnice periodice, care constau în revizii interioare, încercări la presiune hidraulică şi revizii exterioare. Cu această ocazie se verifică modul în care se exploatează cazanul, starea tehnică a acestuia şi se acordă, după caz, autorizarea funcţionării în continuare.

(2)La data stabilită pentru efectuarea verificărilor şi încercărilor, deţinătorul/utilizatorul trebuie să pregătească cazanul, având verificările şi încercările de casă efectuate cu rezultate corespunzătoare şi menţionate într-un proces-verbal.

(3)Încercările de casă constau, după caz, în încercare hidraulică la presiune nominală, verificare funcţională a instalaţiei de alimentare combustibili, verificare canale aer inclusiv ventilatoare, verificare canale de gaze de ardere inclusiv ventilatoare gaze ardere, preîncălzitoare de aer, suporţi aferenţi construcţiei metalice de susţinere şi altele asemenea.

(4)La verificarea tehnică periodică trebuie să participe RSVTI, fochistul cazanului şi orice altă persoană cu atribuţii legate de exploatarea cazanului solicitată de inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR.

(5)Deţinătorul/utilizatorul trebuie să asigure personalul auxiliar necesar efectuării verificării.

(6)Dacă rezultatele verificării tehnice periodice corespund cu prevederile documentaţiei tehnice a cazanului şi ale prezentei prescripţii tehnice, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI prin procesul-verbal de verificare tehnică prevăzut la art. 176 alin. (2), se acordă autorizarea funcţionării în continuare, stabilind şi data (ziua, luna şi anul) următoarei verificări tehnice periodice. Această dată (ziua, luna şi anul) se stabileşte în funcţie de complexitatea, locul de instalare, condiţiile de mediu şi regimul de funcţionare, vechimea în serviciu şi starea tehnică ale cazanului.

(7)În cazul în care verificarea tehnică periodică se efectuează de către RSVTI, deţinătorul/utilizatorul transmite la ISCIR o copie a procesului-verbal de verificare tehnică a cazanului în termen de 15 zile de la întocmirea acestuia.

(8)Dacă rezultatele verificării tehnice periodice sunt necorespunzătoare, neconformităţile se consemnează în procesul-verbal de verificare tehnică prevăzut la art. 176 alin. (2) şi nu se acordă autorizarea funcţionării în continuare a cazanului. În cazul în care verificarea tehnică periodică se efectuează de către RSVTI, deţinătorul/utilizatorul transmite la ISCIR o copie a

procesului-verbal de verificare tehnică a cazanului în termen de 15 zile de la întocmirea acestuia

(9)Nu se acordă autorizarea funcţionării în continuare cu condiţia înlăturării ulterioare a unor deficienţe care afectează siguranţa în funcţionare a cazanului.

(10)Cu ocazia verificării tehnice periodice, dacă inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR consideră necesar, poate verifica pregătirea profesională şi comportarea în serviciu a fochistului, laborantului-operator şi/sau automatistului pentru supraveghere şi întreţinere autorizat.

Art. 182 La cazanele cu funcţionare sezonieră, ca de exemplu cazanele de abur ale producătorilor de zahăr, de conserve, de cărămidă şi altele asemenea, precum şi cazanele de apă fierbinte pentru încălzire, reviziile interioare şi încercările la presiune hidraulică se efectuează înaintea începerii sezonului de lucru, evitându-se programarea verificărilor şi încercărilor în timpul acestuia.

Art. 183 (1) Dacă la verificările tehnice periodice se constată defecţiuni vizibile care reduc siguranţa în funcţionare a cazanului, în funcţie de natura, mărimea, tipul defectului, vechimea în serviciu a cazanului sau condiţiile de exploatare a acestuia, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI poate dispune efectuarea de examinări/investigaţii cu caracter tehnic, în vederea evaluării tehnice a cazanului şi stabilirii condiţiilor în care poate funcţiona cazanul în condiţii de siguranţă.

(2)Dacă la verificările tehnice periodice se constată că instalaţia prezintă pericol în funcţionare inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI, după caz, dispun oprirea instalaţiei.

Art. 184 (1) Cu ocazia fiecărei verificări tehnice periodice, deţinătorul/utilizatorul are obligaţia de a efectua verificarea instalaţiei de ardere şi de automatizare ale cazanului de către persoane juridice autorizate conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile.

(2)Reacordarea autorizaţiei de funcţionare a cazanului, de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI, este condiţionată de prezentarea de către deţinător/utilizator a raportului de verificări, încercări şi probe având drept concluzie respectarea condiţiilor de funcţionare în siguranţă impuse de producătorul cazanului. Valabilitatea acestui raport este de 30 de zile.

Art. 185 Supapele de siguranţă se verifică conform prevederilor prescripţiei tehnice care reglementează dispozitivele de siguranţă.

Secţiunea a 2-aRevizia interioară

Art. 186 (1) Revizia interioară trebuie să fie efectuată cel puţin o dată la 4 ani. Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI poate stabili termene mai scurte în funcţie de starea tehnică şi vechimea în serviciu a cazanului.

(2)Deţinătorul/utilizatorul este singurul răspunzător pentru respectarea termenelor scadente pentru efectuarea reviziei interioare a cazanului, chiar dacă termenele respective îi sunt comunicate sau nu de ISCIR.

Art. 187 În cazurile în care datorită concepţiei constructive a cazanului verificarea interioară nu poate fi efectuată, aceasta poate fi înlocuită cu o încercare la presiune hidraulică completată, sau după caz, cu alte verificări tehnice (examinări nedistructive). Verificările respective, precum metoda, volumul, criteriile de acceptare şi periodicitatea, trebuie să fie precizate în instrucţiunile elaborate de producător şi detaliate în instrucţiunile interne elaborate de deţinător/utilizator prin RSVTI cu acceptul ISCIR.

Art. 188 În afară de termenul scadent, revizia interioară trebuie să se efectueze şi în următoarele cazuri:

a)după o întrerupere a funcţionării cazanului mai mare de un an, înainte de repunerea acestuia în funcţiune;

b)după o nouă instalare/montare;

c)după efectuarea unor lucrări de reparare;

d)atunci când inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI are motive temeinice să considere necesară o astfel de verificare;

e)atunci când este cerută, motivat, de către deţinătorul/utilizatorul cazanului.

Art. 189 (1) În vederea efectuării reviziei interioare, cazanul trebuie să fie oprit din funcţiune, izolat de celelalte cazane, răcit, bine curăţat de piatră, de funingine şi altele asemenea, atât la interior cât şi la exterior, până la metal curat, iar pereţii cazanului nu trebuie să fie umezi sau unşi.

(2)La cazanele care nu au funcţionat cel puţin un an, deţinătorul/utilizatorul trebuie să prezinte inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR un document din care să rezulte că în perioada nefuncţionării cazanul a fost conservat corespunzător.

Art. 190 (1) Cazanele ignitubulare cu fascicul de ţevi demontabil se supun reviziei interioare, în mod obligatoriu, cu fasciculul de ţevi scos în afara corpului cazanului.

(2)Pentru verificarea ţevilor din mijlocul fasciculului, precum şi a unor părţi dinspre manta, la cazanele ignitubulare cu fascicul nedemontabil inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR poate solicita scoaterea unui număr de ţevi care să permită verificarea stării interioare a cazanului. Instalaţia interioară din tambur trebuie să fie demontată dacă împiedică examinarea.

Art. 191 Pentru examinarea cazanelor cu străbatere forţată, cât şi a altor cazane cu sisteme de ţevi inaccesibile pentru revizia interioară, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR poate solicita examinarea printr-o metodă nedistructivă pentru stabilirea stării pereţilor. Atunci când starea pereţilor ţevilor nu se poate stabili prin examinare nedistructivă, pot fi tăiate bucăţi de ţevi de cel puţin 200 mm lungime în vederea examinării. Repararea acestor zone se face conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.

Art. 192 La cazanele cu focar, pentru a face posibilă examinarea tuturor părţilor componente precum suprafeţele de încălzire, canalele de gaze şi altele asemenea, trebuie să fie efectuate amenajări, ca de exemplu schele, scări bine fixate sau alte sisteme sigure, care să permită inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR să efectueze verificările în condiţii de siguranţă.

Art. 193 (1) La revizia interioară, o atenţie deosebită se acordă îmbinărilor sudate, precum şi elementelor ambutisate.

(2)Conductele de alimentare din interiorul cazanului trebuie să fie examinate în ceea ce priveşte poziţia acestora faţă de nivelul minim al apei, precum şi dacă locul şi sensul de intrare a apei în cazan nu împiedică buna circulaţie a apei în timpul funcţionării cazanului.

Art. 194 La camerele de apă se examinează, în principal:

a)starea puntiţelor dintre găurile ţevilor;

b)ovalizarea găurilor pentru ţevi;

c)ţevile de legătură cu tamburii.

Art. 195 La revizia interioară se urmăreşte existenţa coroziunilor, fisurilor, crăpăturilor, deformaţiilor vizibile şi altele asemenea, precizându-se în procesul-verbal de verificare:

a)numărul, suprafaţa, adâncimea, orientarea şi poziţia coroziunilor;

b)poziţia, suprafaţa şi săgeata deformaţiilor;

c)natura şi mărimea fisurilor sau crăpăturilor.

Art. 196 (1) La examinarea la exterior a suprafeţelor metalice din focar, a canalelor de gaze de ardere şi altele asemenea, se urmăreşte existenţa unor eventuale defecte de genul celor menţionate la art. 194.

(2)Verificarea existenţei şi integrităţii plăcii de timbru; în cazul inexistenţei sau deteriorării plăcii de timbru cazanul se retimbrează conform capitolului X.

(3)Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR poate solicita, înlăturarea unei părţi din zidăria sau izolaţia cazanului pentru a examina anumite porţiuni ale cazanului.

Secţiunea a 3-aÎncercarea la presiune hidraulică

Art. 197 (1) Încercarea la presiune hidraulică trebuie să fie efectuată cel puţin o dată la 8 ani. Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI poate stabili termene mai scurte în funcţie de starea tehnică şi vechimea în serviciu a cazanului.

(2)Încercarea la presiune hidraulică se execută numai după efectuarea unei revizii interioare cu rezultate corespunzătoare.

(3)Încercarea la presiune hidraulică se efectuează cu apă sau alt lichid neutru.

(4)Temperatura maximă a lichidului de încercare nu trebuie să depăşească 50ºC, iar temperatura minimă nu trebuie să fie mai scăzută de 5ºC.

Art. 198 (1) Încercarea la presiune hidraulică se efectuează în scopul verificării rezistenţei şi etanşeităţii elementelor sub presiune ale cazanului şi pentru evidenţierea eventualelor defecte care nu au putut fi depistate la revizia interioară. Încercarea se efectuează cu toate armăturile montate şi izolate.

(2)La cazanele cu debite mari, se recomandă ca înainte de efectuarea încercării la presiune hidraulică acestea să fie supuse unei încercări cu aer comprimat a sistemului sub

presiune (încercare pneumatică). Aerul comprimat trebuie să aibă o presiune care să nu depăşească 5 bar.

Art. 199 (1) Valoarea presiunii hidraulice de încercare şi durata încercării trebuie să fie conform prevederilor documentaţiei tehnice de însoţire a cazanului.

(2)În cazul în care durata încercării nu este prevăzută de producător aceasta nu trebuie să fie mai mică de 10 minute.

(3)În timpul încercării de presiune hidraulică cazanul trebuie prevăzut cu un al doilea manometru de control, în plus faţă de manometrul de încercare.

(4)Clasa de precizie a manometrelor de control trebuie să aibă valoarea cel mult egală cu 2,5.

(5)Manometrele trebuie verificate metrologic şi astfel alese încât valoarea presiunii de încercare să se citească pe treimea mijlocie a scării gradate.

(6)Încercarea de presiune hidraulică se execută astfel încât ridicarea şi coborârea presiunii să se facă continuu şi fără şocuri.

(7)Se recomandă ca în cazul cazanelor cu parametri ridicaţi presiune P > 40 bar, debit Q > 30 t/h, temperatura T > 250ºC presiunile să fie înregistrate pe toată durata încercării. Această condiţie se precizează în documentaţia tehnică întocmită de proiectantul sălii cazanului.

(8)În timpul umplerii cu lichidul de încercare trebuie luate măsuri pentru eliminarea completă a aerului, astfel încât să nu se producă pungi de aer.

(9)Debitul de alimentare cu lichid se stabileşte astfel încât evacuarea aerului să evite crearea unei presiuni mai mari de 0,5 bar în cazan.

(10)Examinarea suprafeţelor cazanului se face numai după reducerea presiunii de încercare la valoarea presiunii maxime admisibile.

Art. 200 Deţinătorul/utilizatorul cazanului este singurul răspunzător de respectarea termenelor scadente pentru efectuarea încercării la presiune hidraulică, chiar dacă termenele respective îi sunt comunicate sau nu de către ISCIR.

Art. 201 În afara termenului scadent, încercarea la presiune hidraulică trebuie să se fie efectuată şi în următoarele cazuri:

a)după o întrerupere a funcţionării cazanului mai mare de un an, înainte de repunerea în funcţiune a acestuia;

b)după o nouă montare;

c)în urma efectuării unor lucrări de reparare la sistemul sub presiune;

d)după o explozie de gaze în camera focarului sau în canalele de gaze de ardere;

e)atunci când se demolează zidăria sau învelişul izolant al cazanului;

f)atunci când inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI, după caz, au motive să solicite efectuarea încercării;

g)atunci când este solicitată motivat de către deţinătorul/utilizatorul cazanului.

Art. 202 În funcţie de natura şi volumul lucrărilor de reparare, încercarea la presiune hidraulică poate să nu se mai efectueze dacă acest lucru este prevăzut în documentaţia tehnică de reparare.

Art. 203 Cu ocazia efectuării încercării la presiune hidraulică, supapele de siguranţă trebuie blocate pentru a nu permite pierderea apei prin acestea, ca urmare a creşterii presiunii peste presiunea la care sunt reglate. Pe toată durata efectuării încercării nu se admit scurgeri.

Art. 204 Pentru creşterea presiunii în cazan pot fi folosite şi pompele de alimentare cu apă ale cazanului, dacă debitul acestora poate fi reglat astfel încât creşterea presiunii să nu depăşească valorile prevăzute în documentaţia tehnică a cazanului.

Art. 205 După terminarea încercării la presiune hidraulică trebuie să fie deblocate şi reglate supapele de siguranţă. Datele şi elementele de reglare a supapelor de siguranţă trebuie să fie consemnate în procesul-verbal de verificare tehnică de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI, după caz. Dacă verificarea supapelor de siguranţă a fost efectuată anterior încercării la presiune hidraulică, de către persoane juridice autorizate conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile, atunci reglarea nu mai este necesară.

Art. 206 Dacă după încercarea la presiune hidraulică sunt necesare remedieri, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI hotărăşte dacă încercarea la presiune hidraulică trebuie să fie repetată după efectuarea remedierilor.

Art. 207 Înainte de a fi prezentat inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI, deţinătorul/utilizatorul trebuie să supună cazanul la o încercare la presiunea nominală, în scopul înlăturării oricăror eventuale neetanşeităţi.

Art. 208 Încercarea la presiune hidraulică se consideră admisă în cazul în care, după expirarea timpului de încercare stabilit, nu se constată pierderi de presiune, deformaţii remanente ale elementelor sub presiune şi scurgeri.

Secţiunea a 4-aRevizia exterioară

Art. 209 Revizia exterioară este o verificare tehnică neprogramată care se efectuează în timpul funcţionării cazanului şi constă în examinarea tuturor elementelor care contribuie la funcţionarea cazanului în condiţii de siguranţă, şi anume:

a)sala cazanelor, asupra condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească, ca de exemplu spaţii de acces şi deservire, iluminare, curăţenie şi altele asemenea;

b)funcţionarea armăturilor de siguranţă şi control, precum şi a instalaţiei de automatizare;

c)personalul de deservire precum fochistul, laborantul-operator şi automatistul pentru supraveghere şi întreţinere, în legătură cu existenţa şi valabilitatea autorizaţiilor deţinute şi cunoaşterea instrucţiunilor de exploatare a cazanului;

d)respectarea parametrilor principali ai cazanului, ca de exemplu debit, presiune, temperatură şi altele asemenea, variaţiile de sarcină cu perioadele de suprasarcină precizate ca durată şi intensitate, precum şi consecinţele pe care le au acestea asupra cazanului;

e)starea părţilor vizibile şi accesibile ale cazanului, a zidăriei acestuia, precum şi a instalaţiilor auxiliare;

f)starea tehnică a instalaţiei de ardere şi dezvoltarea flăcărilor faţă de pereţii suprafeţelor de încălzire;

g)existenţa instrucţiunilor de exploatare în sala cazanelor;

h)existenţa registrelor de supraveghere a sălii cazanelor şi analizelor chimice, precum şi modul în care se fac înscrierile zilnice în acesta;

i)respectarea regimului chimic al cazanului, urmărindu-se:

1) variaţia valorilor indicilor de calitate ai apei de alimentare, ai apei din cazan, ai aburului şi ai condensatului şi compararea acestora cu valorile prevăzute în documentaţia tehnică prezentată pentru obţinerea avizului obligatoriu de instalare a cazanului;

2) frecvenţa determinării indicilor chimici şi compararea acestora cu prevederile avizului obligatoriu de instalare a cazanului;

3) funcţionarea instalaţiei de tratare a apei de adaos şi, după caz, a condensatului la parametrii proiectaţi (debit şi indici);

4) funcţionarea corespunzătoare a dispozitivelor pentru luarea probelor şi a aparatelor de măsurare şi control a indicilor aflate pe cazan, pe instalaţiile de tratare a apei, pe degazoare, pe reţeaua de condensat şi în laborator, prevăzute în avizul obligatoriu de instalare a cazanului;

5) dotarea corespunzătoare a laboratorului, existenţa personalului autorizat şi corectitudinea efectuării şi interpretării analizelor chimice.

Secţiunea a 5-aVerificarea tehnică privind regimul chimic

Art. 210 Inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR efectuează verificări tehnice neprogramate, privind regimul chimic, la toate cazanele supuse prevederilor prezentei prescripţii tehnice.

Art. 211 Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR efectuează verificări tehnice neprogramate asupra modului în care deţinătorii/utilizatorii cazanelor şi persoanele juridice autorizate de către ISCIR îndeplinesc condiţiile privind regimul chimic, având în vedere următoarele:

a)organizarea activităţii în centrala termică conform datelor din avizul obligatoriu de instalare, prezentând autorizaţiile pentru personalul de deservire laborant-operator centrală termică, autorizat conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabilă sau contract întreţinere regim chimic la cazane;

b)variaţia valorilor indicilor de calitate ai apei de alimentare, ai apei din cazan, ai aburului şi ai condensatului şi compararea acestora cu valorile prevăzute în documentaţia tehnică prezentată pentru obţinerea avizului obligatoriu de instalare a cazanului;

c)frecvenţa determinării indicilor chimici şi compararea acestora cu prevederile avizului obligatoriu de instalare a cazanului;

d)funcţionarea instalaţiei de tratare a apei de adaos şi, după caz, a condensatului la parametrii proiectaţi (debit şi indici);

e)funcţionarea corespunzătoare a dispozitivelor pentru luarea probelor şi a aparatelor de măsurare şi control a indicilor aflate pe cazan, pe instalaţiile de tratare a apei, pe degazoare,

pe reţeaua de condensat şi în laborator, prevăzute în avizului obligatoriu de instalare a cazanului;

f)dotarea corespunzătoare a laboratorului.

Art. 212 Rezultatul verificărilor se consemnează într-un proces-verbal conform modelului din anexa 2.

Secţiunea a 6-aPrelungirea autorizării funcţionării şi modificarea termenelor scadente pentru realizarea verificărilor tehnice periodice

Art. 213 (1) Prelungirea autorizării funcţionării se poate acorda la solicitarea scrisă a deţinătorilor/utilizatorilor, care se transmite la ISCIR cu minim 30 de zile înainte de termenul scadent.

(2)Solicitarea scrisă trebuie să fie însoţită de memoriul tehnic conform art. 213 sau art. 214.

Art. 214 (1) Atunci când cerinţele procesului tehnologic nu permit oprirea cazanului la data scadentă prevăzută în procesul-verbal, se poate prelungi autorizarea funcţionării cu cel mult 12 luni.

(2)Prelungirea autorizaţiei de funcţionare se efectuează în baza unui memoriu tehnic întocmit de deţinătorul/utilizatorul cazanului.

(3)Memoriul tehnic cuprinde, cel puţin, următoarele:

a)prezentarea/descrierea cazanului;

b)istoricul exploatării, precum verificări tehnice periodice, revizii, reparaţii, avarii şi altele asemenea;

c)monitorizarea parametrilor de funcţionare pe perioada de la ultima verificare tehnică periodică;

d)măsuri compensatorii;

e)concluzii privind funcţionarea în continuare în condiţii de siguranţă.

Art. 215 (1) Atunci când cerinţele procesului tehnologic nu permit oprirea cazanului la data scadentă pentru revizia interioară se poate prelungi autorizarea funcţionării până la termenul scadent pentru revizia interioară şi încercarea la presiune hidraulică.

(2)Prelungirea autorizării funcţionării se efectuează în baza unui memoriu tehnic de analiză a riscurilor, întocmit de persoana juridică autorizată pentru verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic.

(3)Memoriul tehnic de analiză a riscurilor, avizat de RADTE, cuprinde, cel puţin, următoarele:

a)prezentarea/descrierea cazanului;

b)istoricul exploatării, precum verificări tehnice periodice, revizii, reparaţii, avarii şi altele asemenea;

c)monitorizarea parametrilor de funcţionare pe perioada de la ultima verificare tehnică periodică;

d)identificarea şi evaluarea riscurilor astfel:

1) identificarea evenimentelor nedorite care duc la materializarea unui risc;

2) analiza mecanismelor prin care aceste evenimente nedorite ar putea să se producă în general, aprecierea importanţei lor şi a probabilităţii apariţiei de efecte dăunătoare;

3) evaluarea riscurilor.

e)măsuri compensatorii;

f)concluzii privind funcţionarea în continuare în condiţii de siguranţă.

Art. 216 În funcţie de concluziile memoriului tehnic, ISCIR decide continuarea verificărilor tehnice sau respingerea solicitării de prelungire a autorizaţiei de funcţionare.

Art. 217 (1) Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR efectuează o revizie exterioară.

(2)Rezultatele verificărilor se consemnează într-un proces-verbal conform modelului din anexa 2 şi dacă sunt corespunzătoare, se acordă prelungirea autorizaţiei de funcţionare, stabilindu-se termenul următoarei verificări tehnice (ziua, luna şi anul).

Capitolul VIIRepararea cazanelor

Secţiunea 1Prevederi generale

Art. 218 (1) Repararea cazanelor se face cu respectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice şi a celorlalte acte normative aplicabile.

(2)Cerinţele tehnice prevăzute în prezentul capitol sunt condiţii minime obligatorii referitoare la repararea cazanelor.

(3)Repararea cazanelor se efectuează de către producătorul acestora, de către persoane juridice autorizate de către ISCIR sau de către persoane juridice autorizate de autorităţile competente din statele membre. Persoanele juridice autorizate de autorităţile competente din statele membre trebuie să fie înregistrate în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate.

(4)Condiţiile privind autorizarea de către ISCIR a persoanelor juridice care efectuează repararea cazanelor precum şi condiţiile de înregistrare în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate sunt stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă. Autorizarea pentru repararea cazanelor nu este necesară atunci când lucrările de reparare se efectuează de către producătorul cazanului.

(5)Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor juridice autorizate care efectuează repararea cazanelor sunt prevăzute la capitolul XIV.

(6)Toate constatările referitoare la repararea cazanelor trebuie să fie consemnate de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI în procese-verbale de verificare tehnică. Modelele proceselor-verbale de verificare tehnică sunt prevăzute în anexele 2 şi 3.

Art. 219 (1) Repararea cazanelor se face pe baza unei documentaţii tehnice preliminare de reparare avizată de către RADTP.

(2)Atestarea persoanelor fizice care efectuează avizarea documentaţiilor preliminare de reparare a cazanelor se face în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare

(3)Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice care efectuează avizarea documentaţiilor preliminare de reparare a cazanelor sunt prevăzute la capitolul XIV.

Art. 220 (1) La repararea cazanului se au în vedere cerinţele reglementărilor tehnice aplicabile acestuia.

(2)Documentaţia tehnică preliminară de reparare a cazanului trebuie să conţină cel puţin documentele prevăzute în anexa 7.

(3)În cazul în care pe parcursul efectuării lucrărilor de reparare apar şi alte deficienţe care nu au fost tratate în documentaţia tehnică preliminară de reparare, aceasta se completează cu partea aferentă tratării acestor deficienţe.

(4)În cadrul lucrărilor de reparare se folosesc subansambluri construite de reparatori autorizaţi în baza documentaţiei tehnice avizate de RADTP, cu excepţia

subansamblelor/componentelor reglementate conform Hotărârii Guvernului nr. 584/2004 cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 221 Lucrările de reparare la cazane, planificate sau neplanificate, se verifică de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului împreună cu RSL al reparatorului.

Art. 222 (1) Lucrările de reparare la cazane, care se verifică numai de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, sunt:

a)înlocuirea de virole, de funduri, de tamburi, de plăci tubulare, a fasciculului de ţevi, a pereţilor membrană, a economizoarelor, a supraîncălzitoarelor, a distribuitoarelor, a colectoarelor, a camerelor secţionale, a tubului focar, a elementelor de conductă sau a altor elemente sub presiune care se pot executa separat şi asambla la instalaţie;

b)repararea prin încărcare cu sudură a elementelor sub presiune care prezintă coroziuni sau eroziuni, şi placarea suprafeţelor elementelor cazanelor;

c)remedierea prin sudare a fisurilor sau crăpăturilor din elementele sub presiune;

d)executarea la elementele sub presiune a unor suduri noi şi refacerea sau remedierea celor existente;

e)remedierea zonelor de unde au fost prelevate probe;

f)înlocuirea ţevilor de fum, a ţevilor fierbătoare sau de ecran, a ţevilor de supraîncălzitor sau economizor, a ţevilor schimbătoare de căldură, a ţevilor de apă-abur din limitele cazanului, a ţevilor din componenţa pereţilor membrană, a serpentinelor suprafeţelor de schimb de căldură de la cazane;

g)înlocuirea armăturilor de siguranţă cu alte tipodimensiuni care diferă de cele prevăzute în documentaţia tehnică de însoţire a cazanului;

h)înlocuirea niturilor de la cazane;

i)curăţarea chimică a suprafeţelor interioare de schimb de căldură.

(2)Pentru lucrările de reparare (planificate sau neplanificate) altele decât cele menţionate la alin. (1), verificarea tehnică după reparare se efectuează de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului împreună cu RSL al reparatorului. Rezultatele verificării tehnice după reparare trebuie să fie consemnate într-un proces-verbal de verificare tehnică al cărui model este prevăzut în anexa 3. Procesul-verbal de verificare tehnică se ataşează la cartea cazanului.

Art. 223 Dacă prin lucrările de reparare efectuate s-au modificat performanţele iniţiale ale cazanului, scopul sau tipul acestuia, se aplică prevederile prezentei prescripţii tehnice referitoare la retimbrarea cazanului.

Secţiunea a 2-aEtapele lucrărilor de reparare

Art. 224 (1) Înaintea începerii lucrărilor de reparare inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI întocmeşte procesul-verbal de constatare în vederea introducerii în reparare.

(2)Se interzice începerea lucrărilor de reparare fără procesul-verbal de constatare.

Art. 225 Acceptarea lucrărilor de reparare:

a)înaintea începerii lucrărilor de reparare, persoana juridică autorizată, întocmeşte un memoriu tehnic de prezentare a lucrărilor de reparare, care cuprinde documentaţia preliminară de reparaţie, lucrările de reparare ce urmează a se efectua şi condiţiile tehnice de execuţie ale acestora, precum şi programul de examinări, verificări şi încercări ce urmează a se efectua pe parcursul şi la finalul lucrărilor de reparare;

b)memoriul tehnic, vizat de deţinător/utilizator, trebuie să fie înaintat la ISCIR în vederea acceptării începerii lucrărilor de reparare;

c)ISCIR analizează documentele înaintate de deţinător/utilizator şi întocmeşte procesul- verbal de acceptare. Se interzice începerea lucrărilor de reparare fără procesul-verbal de acceptare al ISCIR. Prin procesul-verbal de acceptare a începerii lucrărilor de reparare, ISCIR poate solicita ca anumite operaţii, examinări, verificări sau încercări să se efectueze în prezenţa inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR. Persoana juridică autorizată este obligată să solicite participarea inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR la operaţiile, examinările, verificările sau încercările respective.

Art. 226 Pe parcursul reparaţiei se efectuează verificările prevăzute în memoriul de la art. 224 lit. b). Persoana juridică autorizată prezintă inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR documentele specifice etapei respective ca de exemplu certificate de inspecţie material pentru materialele de bază şi de adaos, lista sudorilor autorizaţi, lista procedurilor de sudare aprobate, buletine de control şi altele asemenea; verificările se finalizează cu încheierea unui proces-verbal de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR.

Art. 227 După finalizarea lucrărilor de reparare se efectuează următoarele verificări tehnice:

a)verificarea documentaţiei tehnice de reparare, care se depune la ISCIR în raza căreia se află instalaţia, cu cel puţin 10 zile înaintea datei propuse pentru efectuarea verificării tehnice; documentaţia tehnică de reparare cuprinde cel puţin:

1) memoriu tehnic de reparare;

2) certificatele de inspecţie material ale materialelor întrebuinţate pentru părţile supuse presiunii sau care se asamblează prin sudare la acestea, cu precizarea caracteristicilor în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice în vigoare, specifice instalaţiei supuse reparării;

3) documentaţiile tehnice pentru subansambluri, instalaţii de ardere sau alte dispozitive

şi aparate aferente cazanului care au fost înlocuite;

4) documente privind efectuarea pe parcursul lucrărilor de reparare şi în final a verificării lucrărilor executate în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice şi ale documentaţiei tehnice preliminare de reparare;

5) lista procedurilor de sudare aprobate, folosite în execuţia îmbinărilor sudate şi specificaţiile procedurilor de sudare (WPS) specifice, întocmite de RTS, la care se ataşează fişele de aprobare (WPQR), în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice referitoare la aprobarea procedurilor de sudare, în copie;

6) tabelul nominal cu sudorii autorizaţi conform prevederilor prescripţiei tehnice referitoare la autorizarea sudorilor care au executat lucrările de sudare, întocmit de RTS, la care se ataşează autorizaţiile sudorilor, în copie;

7) fişa şi diagrama de tratament termic, atunci când acesta este prevăzut în documentaţia tehnică preliminară de reparare;

8) documentele cuprinzând rezultatele examinărilor, verificărilor şi încercărilor efectuate de către persoane juridice autorizate/evaluate de ISCIR conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile;

9) procesul-verbal întocmit de către RSVTI, în care sunt consemnate rezultatele încercărilor de casă, în care să se specifice că instalaţia poate fi supusă verificării tehnice în vederea autorizării repunerii în funcţiune;

10) declaraţia pentru lucrările de reparare efectuate, întocmită conform modelului din anexa 8;

b)revizia interioară, conform art. 185-195; cu această ocazie se verifică şi spălarea- pregătirea suprafeţelor interioare de schimb de căldură, cu respectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice;

c)încercarea la presiune hidraulică, conform art. 196-207;

d)reglarea sau verificarea reglării supapelor de siguranţă, conform art. 87;

e)încercarea la cald (modul de efectuare a verificărilor şi încercărilor şi documentele care se întocmesc trebuie să fie conform prevederilor prescripţiei tehnice care reglementează activităţile în domeniul instalaţiilor de ardere şi automatizare).

Art. 228 (1) Rezultatele verificărilor tehnice după reparare se consemnează de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR în procesul-verbal de verificare tehnică.

(2)În procesul-verbal de verificare tehnică, încheiat cu ocazia verificării tehnice în vederea repunerii în funcţiune a cazanului, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR stabileşte şi data (ziua, luna şi anul) următoarei verificări tehnice periodice, în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice.

(3)Efectuarea lucrărilor de reparare se consemnează în registrul de supraveghere a sălii cazanelor de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului.

Secţiunea a 3-aDispoziţii finale privind repararea cazanelor

Art. 229 Documentaţia tehnică a construcţiei metalice de susţinere a cazanului trebuie să corespundă prevederilor tehnice prevăzute în actele normative în vigoare, aplicabile.

Art. 230 (1) După efectuarea încercării la presiune hidraulică nu se mai efectuează lucrări de sudare şi de deformare la rece sau la cald la elementele cazanului care lucrează sub presiune.

(2)În cazul în care la încercarea la presiune hidraulică se constată neconformităţi, acestea se înlătură, după care încercarea la presiune hidraulică se repetă.

Art. 231 Încercarea la presiune hidraulică a cazanelor se efectuează înainte de vopsire şi, după caz, înainte de izolare sau înzidire, la locul de funcţionare sau la sediul reparatorului, după caz, reparatorului revenindu-i obligaţia de a asigura condiţiile corespunzătoare realizării acesteia.

Art. 232 Verificarea tehnică după înzidire sau izolare urmăreşte respectarea documentaţiei tehnice preliminare de reparare în ceea ce priveşte linia de foc, poziţia nivelului minim şi a indicatoarelor de nivel faţă de acest nivel, bolţile, etanşarea pereţilor, construcţia şi amplasarea clapetelor de explozie, amplasarea gurilor de observare, a uşilor de vizitare şi altele asemenea.

Art. 233 În cazul reparării unor cazane sau elemente ale acestora care datorită modului de execuţie, montare sau exploatare necesită verificări şi încercări suplimentare, precum măsurarea deformaţiilor şi altele asemenea, sau atunci când unele dintre verificările şi încercările prevăzute în prezenta prescripţie tehnică nu pot fi efectuate, se pot efectua şi alte verificări şi încercări. Acestea se prevăd în documentaţia tehnică preliminară de reparare, precizându-se tipul, volumul, condiţiile tehnice de execuţie şi criteriile de acceptare, precum şi periodicitatea efectuării acestora în timpul utilizării cazanelor.

Capitolul VIIIMontarea cazanelor vechi

Secţiunea 1Prevederi generale

Art. 234 (1) Montarea cazanelor vechi se face cu respectarea prevederilor actelor normative în vigoare.

(2)Cerinţele tehnice prevăzute în prezentul capitol sunt condiţii minime obligatorii referitoare la montarea cazanelor vechi.

(3)Montarea cazanelor vechi se face de către producătorul acestora, de către persoana juridică autorizată de către ISCIR sau de către persoana juridică autorizată de autorităţile competente din statele membre. Persoana juridică autorizată de autorităţile competente din statele membre trebuie să fie înregistrată în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate.

(4)Condiţiile privind autorizarea de către ISCIR a persoanelor juridice care efectuează repararea cazanelor precum şi condiţiile de înregistrare în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate sunt stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă. Autorizaţia pentru montarea cazanelor vechi nu este necesară atunci când lucrările de montare se efectuează de către

producătorul cazanului.

(5)Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor juridice autorizate care efectuează montarea cazanelor vechi sunt prevăzute la capitolul XIV.

(6)Verificarea montării se efectuează de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR.

(7)Toate constatările referitoare la montarea cazanelor vechi se consemnează de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR în procese-verbale de verificare tehnică. Modelul procesului-verbal de verificare tehnică este prevăzut în anexa 2.

Art. 235 (1) Montarea cazanelor vechi se face pe baza unei documentaţii tehnice preliminare de montare avizată de către RADTP.

(2)Condiţiile privind atestarea de către ISCIR a persoanelor fizice care efectuează avizarea documentaţiilor preliminare de reparare a cazanelor sunt conform legislaţiei în vigoare.

(3)Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice care efectuează avizarea documentaţiilor preliminare de montare a cazanelor sunt prevăzute la capitolul XIV.

Art. 236 Nu se admite începerea lucrărilor de montare a cazanelor vechi fără existenţa avizului obligatoriu de instalare, obţinut conform prevederilor art. 71-76.

Secţiunea a 2-aEtapele necesare efectuării montării

Art. 237 Pentru acceptarea lucrărilor de montare se procedează astfel:

a)înaintea începerii lucrărilor de montare, persoana juridică autorizată, întocmeşte un memoriu tehnic de prezentare a lucrărilor de montare, care cuprinde documentaţia tehnică preliminară de montare, lucrările de montare ce urmează a se efectua şi condiţiile tehnice de execuţie ale acestora, precum şi programul de examinări, verificări şi încercări ce urmează a se efectua pe parcursul şi la finalul lucrărilor de montare;

b)memoriul tehnic, vizat de către deţinător/utilizator, trebuie să fie înaintat la ISCIR în vederea acceptării începerii lucrărilor de montare. Se interzice începerea lucrărilor de montare fără procesul-verbal de acceptare al ISCIR. Prin procesul-verbal de acceptare a începerii lucrărilor de montare, ISCIR poate solicita ca anumite operaţii, examinări, verificări sau încercări să se efectueze în prezenţa inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR.

Persoana juridică autorizată este obligată să solicite participarea inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR la operaţiile, examinările, verificările sau încercările respective.

Art. 238 La verificarea montării cazanelor pe parcursul acesteia, se efectuează verificările stabilite prin memoriul tehnic prevăzut la art. 236 lit. a). În aceste situaţii persoana juridică autorizată pentru aceste lucrări, prezintă inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR documentele specifice etapei respective, ca de exemplu certificate de inspecţie materiale de baza şi de adaos, lista sudorilor autorizaţi, lista procedurilor de sudare aprobate, buletine de control şi altele asemenea; verificările sunt finalizate cu încheierea de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR a unui proces-verbal.

Art. 239 După finalizarea lucrărilor de montare a cazanului vechi se efectuează următoarele verificări tehnice:

a)verificarea documentaţiei tehnice de montare, care trebuie să fie depusă la ISCIR cu cel puţin 15 zile înaintea datei propuse pentru efectuarea verificării tehnice; documentaţia tehnică de montare cuprinde cel puţin:

1) memoriu tehnic de montare;

2) certificatele de inspecţie ale materialelor utilizate pentru părţile supuse presiunii sau care se asamblează prin sudare la acestea, cu precizarea caracteristicilor în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice în vigoare, specifice instalaţiei supuse montării;

3) documentaţiile tehnice pentru subansambluri, instalaţii de ardere sau alte dispozitive

şi aparate aferente cazanului care au fost înlocuite;

4) documentele privind efectuarea pe parcursul lucrărilor de montare şi în final a verificării lucrărilor executate în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice şi ale documentaţiei tehnice preliminare de montare;

5) lista procedurilor de sudare aprobate, folosite în execuţia îmbinărilor sudate şi specificaţiile procedurilor de sudare (W::::) specifice, întocmite de RTS, la care se ataşează fişele de aprobare (WPQR), în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice referitoare la aprobarea procedurilor de sudare, în copie;

6) tabelul nominal cu sudorii autorizaţi conform prevederilor prescripţiei tehnice referitoare la autorizarea sudorilor care au executat lucrările de sudare, întocmit de RTS, la care se ataşează autorizaţiile sudorilor, în copie;

7) fişa şi diagrama de tratament termic, atunci când acesta este prevăzut în documentaţia tehnică preliminară de montare;

8) documentele cuprinzând rezultatele examinărilor, verificărilor şi încercărilor efectuate de către laboratoare autorizate/evaluate de ISCIR conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabilă;

9) procesul-verbal întocmit de către RSVTI, în care sunt consemnate rezultatele încercărilor de casă, în care să se specifice că instalaţia poate fi supusă verificării tehnice în vederea autorizării funcţionării;

10) declaraţia pentru lucrările de montare efectuate, întocmită conform modelului din anexa 8.

b)raportul tehnic întocmit de persoana juridică autorizată pentru verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic;

c)revizia interioară, conform art. 185-195; cu această ocazie se verifică şi spălarea- pregătirea suprafeţelor interioare de schimb de căldură, cu respectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice;

d)încercarea la presiune hidraulică, conform art. 196-207;

e)reglarea sau verificarea reglării dispozitivelor de siguranţă, conform art. 87;

f)încercarea la cald (modul de efectuare a verificărilor şi încercărilor şi documentele care se întocmesc trebuie să fie conform prevederilor prescripţiei tehnice care reglementează activităţile în domeniul instalaţiilor de ardere şi automatizare).

Secţiunea a 3-aDispoziţii finale privind montarea cazanelor

Art. 240 (1) Rezultatele verificării tehnice după montare se consemnează de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, în procesul-verbal de verificare tehnică. În procesul-verbal de verificare tehnică, încheiat cu ocazia verificării tehnice în vederea repunerii în funcţiune, a cazanului vechi, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR stabileşte data (ziua, luna şi anul) următoarei verificări tehnice periodice, în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice.

(2)Efectuarea lucrărilor de montare se consemnează în registrul de supraveghere a sălii cazanelor de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului.

Capitolul IXVerificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic a cazanelor

Secţiunea 1Domeniu de aplicare

Art. 241 (1) Verificarea tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic a cazanelor se efectuează de către producătorul acestora, de către persoane juridice autorizate de către ISCIR sau de către persoane juridice autorizate de autorităţile competente din statele membre. Persoanele juridice autorizate de autorităţile competente din statele membre trebuie să fie înregistrate în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate. Condiţiile privind autorizarea de către ISCIR a persoanelor juridice care efectuează verificarea tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic a cazanelor precum şi condiţiile de înregistrare în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate sunt stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă. Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice sau juridice sunt prevăzute la capitolul XII din prezenta prescripţie tehnică.

(2)Cerinţa de autorizare pentru verificarea tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic a nu se aplică producătorilor cazanelor fabricate de aceştia.

Art. 242 Verificarea tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic, se efectuează în scopul evaluării stării tehnice, estimării duratei de funcţionare remanente şi stabilirii condiţiilor de funcţionare în siguranţă a cazanelor.

Art. 243 Verificarea tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic se efectuează în următoarele cazuri:

a)dacă s-au produs avarii şi/sau accidente la cazane;

b)dacă în urma verificărilor tehnice periodice, efectuate conform prezentei prescripţii tehnice, se obţin rezultate necorespunzătoare; cazanele la care se constată zone de coroziune, care ar putea periclita funcţionarea în condiţii de siguranţă;

c)atunci când cazanul urmează să fie repus în funcţiune după o perioadă de timp în care a fost oprit, fără să fie conservat în mod corespunzător (conform instrucţiunilor de exploatare

şi unor proceduri specifice), iar repunerea acestuia în funcţiune ar putea periclita siguranţa în funcţionare;

d)la sfârşitul duratei de viaţă a cazanului, atunci când aceasta este stabilită prin documentaţia tehnică;

e)la expirarea duratei normale de funcţionare prevăzută în Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, atunci când prin documentaţia tehnică nu este prevăzută durata de viaţă a cazanului;

f)atunci când documentaţia tehnică a cazanului lipseşte sau este incompletă;

g)la cazanele de la art. 78 lit. b);

h)atunci când la cazanul aflat în funcţiune se constată o funcţionare anormală a acestuia, precum depăşirea parametrilor maximi de funcţionare, apariţia unor deformaţii ale corpului sub presiune şi altele asemenea.

Secţiunea a 2-aCondiţii privind efectuarea verificărilor tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic

Art. 244 (1) Persoana juridică autorizată pentru efectuarea de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic întocmeşte un program de investigaţii/examinări care cuprinde cel puţin următoarele:

a)descrierea cazanului din punct de vedere constructiv şi al parametrilor de funcţionare (volum, presiune, temperatură, debit); se anexează desenul tip de ansamblu;

b)prezentarea eventualelor lucrări de reparare care au fost efectuate anterior sau a altor evenimente, ca de exemplu avarii, accidente şi altele asemenea, care au avut loc în timpul perioadei de funcţionare la cazan;

c)planuri care cuprind examinările, verificările şi încercările care se propun a fi efectuate la cazan; se întocmesc schiţe care cuprind, după caz, poziţionarea exactă a punctelor şi locurilor unde urmează să se efectueze examinări nedistructive şi a zonelor din care urmează să fie prelevate epruvete pentru încercări distructive;

d)menţionarea condiţiilor de execuţie a examinărilor, verificărilor şi încercărilor care se propun a fi efectuate la cazan, precum prescripţii tehnice, standarde şi altele asemenea, precum şi a criteriilor de acceptare a rezultatelor obţinute.

(2)Programul de investigaţii/examinări trebuie să fie avizat de responsabilul cu avizarea documentaţiei tehnice de examinări RADTE al persoanei juridice autorizate.

Art. 245 Programul întocmit conform art. 243, se înaintează la ISCIR pentru acceptare.

Art. 246 (1) Programul de investigaţii/examinări, acceptat de ISCIR, se efectuează sub supravegherea persoanei juridice autorizate pentru verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic.

(2)Examinările nedistructive/distructive se efectuează în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice aplicabile.

Art. 247 (1) ISCIR poate solicita ca anumite examinări, verificări sau încercări să se efectueze în prezenţa inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR. Persoana juridică autorizată pentru efectuarea de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic are obligaţia să solicite, cu cel puţin 5 zile înainte, participarea inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR la efectuarea acestora.

(2)Reprezentantul persoanei juridice autorizate pentru efectuarea de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic participă la toate examinările, verificările şi încercările prevăzute în programul acceptat de ISCIR.

Art. 248 (1) Pe baza rezultatelor obţinute în urma examinărilor, verificărilor şi încercărilor efectuate, persoana juridică autorizată pentru efectuarea de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic întocmeşte raportul tehnic care conţine concluziile finale privind posibilitatea funcţionării în condiţii de siguranţă a cazanului.

(2)Raportul tehnic trebuie să fie avizat de RADTE al persoanei juridice.

(3)Raportul tehnic împreună cu buletinele şi certificatele cu rezultatele obţinute, breviarul de calcul de rezistenţă şi procesele-verbale întocmite de inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, după caz, întocmit ca urmare a examinărilor, verificărilor şi încercărilor efectuate conform programului acceptat de ISCIR, se transmit la ISCIR pentru acceptare.

Art. 249 (1) După acceptarea de către ISCIR a raportului tehnic, deţinătorul/utilizator trebuie să respecte concluziile menţionate în raportul tehnic întocmit de persoana juridică autorizată pentru efectuarea de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic.

(2)În cazul obţinerii unor rezultate corespunzătoare deţinătorul/utilizatorul solicită la ISCIR efectuarea examinărilor şi verificărilor în vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare a cazanului conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.

(3)Dacă în urma examinărilor, verificărilor şi încercărilor efectuate rezultă necesitatea efectuării unor lucrări de reparare la cazan, acestea trebuie să fie efectuate conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice, iar examinările şi verificările în vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare efectuate ulterior.

Art. 250 Documentaţia tehnică acceptată de ISCIR (programul de investigaţii/examinări, raportul tehnic şi documentele aferente acestuia) trebuie să fie ataşată la cartea cazanului, urmând a fi prezentată inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR în vederea obţinerii autorizării funcţionării.

Capitolul XTimbrarea şi retimbrarea cazanelor

Art. 251 (1) Cazanele a căror montare, reparare, utilizare şi verificare se efectuează în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice, aflate în funcţionare fără placa de timbru, trebuie să fie timbrate în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice.

(2)Aplicarea plăcii de timbru la cazanele aflate în funcţionare se poate face în următoarele situaţii:

a)atunci când aceasta lipseşte, este deteriorată sau este ilizibilă;

b)atunci când se reduc parametrii de funcţionare ai cazanului în urma reparării sau a efectuării unor investigaţii/examinări cu caracter tehnic.

Art. 252 (1) Pentru cazanele la care placa de timbru nu există sau este deteriorată, aceasta trebuie reconstituită de către deţinător/utilizator, în baza documentaţiei existente (din care să rezulte parametrii de funcţionare, numărul de fabricaţie/an, denumirea fabricantului).

(2)Placa de timbru se poate aplica numai dacă pe cazan există marcate prin poansonare cel puţin datele (numărul de fabricaţie/an şi denumirea fabricantului) care să permită stabilirea cu certitudine a faptului că documentaţia tehnică aparţine acestuia.

(3)Placa de timbru trebuie să fie conform documentaţiei tehnice de însoţire şi se aplică de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului care întocmeşte un proces-verbal în cartea cazanului. Datele care trebuie să fie înscrise pe placa de timbru se stabilesc pe baza documentaţiei tehnice existente a cazanului.

Art. 253 (1) Pentru cazanele la care placa de timbru nu există sau este deteriorată şi la care nu există documentaţie tehnică, placa de timbru se poate aplica numai dacă pe cazan există marcate prin poansonare cel puţin datele care să permită identificarea parametrilor de funcţionare.

(2)Documentaţia tehnică se reconstituie în urma efectuării unor investigaţii/examinări cu caracter tehnic, conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice;

(3)Dacă numărul şi anul de fabricaţie nu pot fi identificate, persoana juridică autorizată care a efectuat investigaţiile/examinările cu caracter tehnic, alocă un număr unic de identificare.

(4)Placa de timbru este aplicată de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului care întocmeşte un proces-verbal în cartea cazanului.

Art. 254 În cazul reducerii parametrilor de funcţionare ai cazanelor, ca urmare a efectuării unor investigaţii/examinări cu caracter tehnic conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice, se efectuează retimbrarea conform art. 252 alin. (4).

Art. 255 Cazanele la care placa de timbru nu există sau este deteriorată şi pentru care deţinătorul/utilizatorul nu posedă documentaţia tehnică şi nu există marcate prin poansonare cel puţin datele care să permită identificarea parametrilor de funcţionare trebuie să fie scoase din uz.

Capitolul XIAvarii şi accidente

Art. 256 În cazul avariilor care determină oprirea din funcţiune sau funcţionarea în condiţii de nesiguranţă a unui cazan, precum şi în cazurile de accidente provocate la cazan, deţinătorul/utilizatorul acestuia are obligaţia de a-l opri din funcţionare şi de a anunţa de îndată ISCIR despre producerea evenimentului; cu această ocazie se anunţă cel puţin următoarele date: numele şi prenumele şi funcţia persoanei care anunţă, modul în care poate fi contactat în vederea unor eventuale date suplimentare, data, ora şi locul producerii avariei/accidentului, felul cazanului, urmările avariei/accidentului.

Art. 257 Deţinătorul/utilizatorul cazanului la care s-a produs avaria sau accidentul are următoarele obligaţii de îndeplinit prin RSVTI:

a)să ia măsurile necesare pentru ca starea de fapt produsă de avarie sau în timpul accidentului să rămână nemodificată până la sosirea inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR, cu excepţia cazului în care situaţia respectivă ar constitui un pericol pentru viaţa şi sănătatea persoanelor;

b)să ia toate măsurile de asigurare a condiţiilor de securitate;

c)să izoleze pe cât posibil zona de lucru a cazanului avariat sau la care s-a produs accidentul;

d)să întocmească un raport cu situaţia tehnică a cazanului imediat după avarie/accident, care include şi fotografii ale cazanului avariat, precum şi intervenţiile efectuate până la sosirea inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR;

e)să pună la dispoziţia inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR autorizarea funcţionării cazanului (cartea cazanului) precum şi raportul de mai sus (în cazurile justificate raportul nu mai este necesar).

Art. 258 Inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR întocmesc procesul-verbal de constatare a avariei sau accidentului şi de oprire din funcţiune a instalaţiei/echipamentului.

Art. 259 (1) Cazanul care a suferit avarii în urma cărora s-a determinat oprirea lui din funcţionare, trebuie să fie supus unor investigaţii/examinări cu caracter tehnic în vederea evaluării stării tehnice a acestora, efectuate conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice şi ale prescripţiilor tehnice aplicabile.

(2)Investigaţiile/examinările cu caracter tehnic nu sunt necesare în măsura în care deţinătorul/utilizatorul renunţă la utilizarea cazanului avariat şi decide scoaterea din uz şi casarea acestuia.

Art. 260 Expertizele în caz de avarii sau accidente la cazane se realizează de către experţii ISCIR.

Capitolul XIIScoaterea din uz şi casarea cazanelor

Art. 261 (1) Scoaterea din uz a cazanelor se face de către deţinător/utilizator, în următoarele cazuri:

a)dacă în urma verificărilor tehnice periodice sau în urma investigaţiilor/examinărilor cu

caracter tehnic cazanul nu mai îndeplineşte condiţiile de siguranţă în funcţionare;

b)atunci când deţinătorul renunţă din proprie iniţiativă la acestea.

(2)Oprirea din funcţionare şi conservarea cazanelor nu înseamnă scoatere din uz.

Art. 262 Cazanele scoase din uz sunt casate prin grija deţinătorului/utilizatorului.

Art. 263 Operaţia de casare a cazanului se confirmă printr-un proces-verbal întocmit de către RSVTI şi semnat de către reprezentantului deţinătorului/utilizatorului.

Art. 264 Placa de timbru a cazanului trebuie să fie demontată şi distrusă în prezenţa RSVTI al unităţii deţinătoare/utilizatoare. Acest fapt trebuie menţionat în procesul-verbal încheiat.

Art. 265 Procesul-verbal încheiat se ataşează la cartea cazanului, şi rămâne în arhiva deţinătorului/utilizatorului.

Art. 266 (1) Deţinătorul/utilizatorul comunică, în scris, scoaterea din uz şi casarea cazanului la ISCIR, în vederea scoaterii din evidenţa proprie a acestuia.

(2)Comunicarea se transmite la ISCIR în termen de 15 zile de la întocmirea procesului- verbal menţionat la art. 263.

Art. 267 Este interzisă repunerea în funcţiune şi exploatarea cazanelor scoase din uz şi casate.

Capitolul XIIIAtestări şi autorizări

Art. 268 (1) ISCIR atestă persoanele fizice pentru următoarele activităţi:

a)avizarea documentaţiei tehnice pentru obţinerea avizului obligatoriu de instalare;

b)avizarea documentaţiei tehnice preliminare de montare/reparare;

(2)ISCIR autorizează persoane juridice pentru următoarele activităţi:

a)instalarea cazanelor;

b)montarea cazanelor vechi;

c)repararea cazanelor;

d)întreţinerea prin spălare chimică a cazanelor;

e)întreţinerea regimului chimic al cazanelor;

f)verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic.

(3)ISCIR autorizează următoarele persoane fizice:

a)RSVTI;

b)fochişti;

c)laborant-operator centrală termică;

d)automatist pentru supraveghere şi întreţinere cazane.

Art. 269 Metodologia de atestare/autorizare/actualizare/extindere a domeniului de autorizare pentru activităţile prevăzute la art. 267, precum şi condiţiile şi documentaţia necesară sunt prevăzute în prescripţiile tehnice şi celelalte reglementări aplicabile.

Art. 270 Obţinerea autorizaţiei emise de ISCIR nu absolvă persoana fizică sau persoana juridică de obligaţia obţinerii tuturor celorlalte autorizaţii reglementate de legislaţia în vigoare.

Capitolul XIVObliga,ii ,i responsabilită,i

Secţiunea 1Prevederi generale

Art. 271 Producătorii, persoanele fizice sau juridice autorizaţi/autorizate, deţinătorii/utilizatorii cazanelor trebuie să respecte prevederile Legii 64/2008, legea privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil.

Secţiunea a 2-aObligaţiile şi responsabilităţile deţinătorilor/utilizatorilor cazanelor

Art. 272 Deţinătorul/utilizatorul de cazane are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

a)să nu permită modificarea cerinţelor şi condiţiilor stabilite prin avizul obligatoriu de instalare şi autorizarea funcţionării;

b)să nu permită alimentarea altor consumatori din instalaţia electrică a cazanului;

c)să îndeplinească la termenele prevăzute măsurile dispuse de inspectorii de

specialitate din cadrul ISCIR şi RSVTI prin procesul-verbal de verificare tehnică;

d)să ia măsuri corespunzătoare astfel ca RSVTI, precum şi personalul de deservire a cazanelor să-şi poată îndeplini în condiţii bune sarcinile prevăzute.

Art. 273 Să comunice la ISCIR, în scris, în termen de 15 zile, decizia de schimbare a RSVTI.

Art. 274 În cazul transferului dreptului de proprietate, fostul deţinător/utilizator are obligaţia să înştiinţeze, în scris, în termen de 15 zile, ISCIR pentru scoaterea din evidenţă a cazanului.

Art. 275 În cazul transferului dreptului de proprietate, noul deţinător/utilizator are obligaţia să înştiinţeze, în scris, în termen de 15 zile, ISCIR pentru luarea în evidenţă a cazanului.

Secţiunea a 3-aObligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice sau juridice atestate/autorizate de ISCIR

Art. 276 Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice atestate pentru avizarea documentaţiei tehnice în vederea obţinerii avizului obligatoriu de instalare, documentaţiei tehnice preliminare de instalare, de montare, de reparare:

a)să cunoască actele normative în vigoare, prescripţiile tehnice şi standardele aplicabile;

b)să verifice dacă au fost adoptate soluţii tehnice care să permită funcţionarea cazanelor în condiţii de siguranţă;

c)să verifice dacă au fost prevăzute în documentaţia tehnică, verificările şi încercările ce trebuie să fie efectuate de montatori/reparatori la locul de funcţionare, în concordanţă cu prevederile prezentei prescripţii tehnice;

d)să avizeze documentaţiile tehnice, respectiv desenele de ansamblu şi breviarele de calcul (unde este cazul);

e)să urmărească existenţa în documentaţiile avizate a precizărilor legate de standardele, codurile de proiectare şi normativele folosite;

f)să ţină evidenţa documentaţiilor tehnice pe care le verifică şi le avizează conform, în registru a cărui model este prevăzut în anexa 10;

g)la cerere să pună la dispoziţia inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR, datele, informaţiile şi documentele în legătură cu obiectul autorizaţiei deţinute;

h)să participe la instructaje profesionale şi la examinări organizate de ISCIR (când este cazul);

i)să confirme avizarea documentaţiei cu privire la respectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice, prin aplicarea pe documentaţie a ştampilei conform modelului de mai jos:

1) pentru avizarea documentaţiei în vederea obţinerii avizului obligatoriu de instalare:

Numele	şi	prenumele:
ATESTAT RADTI - IMSP
Nr.:
AVIZAT CORESPUNDE *)
Data:	Semnătura:

*)Se menţionează indicativele principalelor prescripţii tehnice utilizate.

2) pentru avizarea documentaţiei preliminare de montare/reparare:

Numele	şi prenumele:
ATESTAT RADTP - IMSP .............................
Nr.:
AVIZAT	CORESPUNDE *)
Data:	Semnătura:

*)Se menţionează indicativele principalelor prescripţii tehnice utilizate.

Art. 277 Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor juridice pentru efectuarea de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic:

a)să ia măsuri corespunzătoare astfel ca personalul propriu, nominalizat, să-şi poată îndeplini în bune condiţii sarcinile prevăzute;

b)să întocmească programul de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic;

c)să întocmească rapoartele tehnice în urma efectuării de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic;

d)să întocmească memoriul tehnic de analiză a riscurilor;

e)să aibă dotările tehnice specifice domeniului de autorizare;

f)să ţină la zi registre de evidenţă a lucrărilor efectuate, conform modelului din anexa 9;

g)să comunice, în scris, în termen de 15 zile, la ISCIR orice schimbare a RADTE; să asigure că personalul nou propus începe activitatea specifică numai după autorizarea acestuia de către ISCIR;

h)să desfăşoare activităţile autorizate conform procedurilor de lucru, prevederilor prezentei prescripţii tehnice şi instrucţiunilor specifice ale constructorului cazanului (unde este cazul);

i)la cerere să pună la dispoziţia inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR datele, informaţiile şi documentele în legătură cu obiectul autorizaţiei deţinute, solicitate de către acesta cu ocazia controalelor efectuate.

Art. 278 Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice nominalizate în cadrul autorizaţiilor persoanelor juridice pentru efectuarea de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic:

a)să cunoască actele normative în vigoare, prescripţiile tehnice şi standardele specifice;

b)să adopte soluţii tehnice care să permită funcţionarea cazanelor în condiţii de siguranţă;

c)să prevadă în documentaţia investigaţiilor/examinărilor cu caracter tehnic verificările şi încercările ce trebuie să fie efectuate de montatori/reparatori la locul de funcţionare, în concordanţă cu prevederile prezentei prescripţii tehnice;

d)să estimeze termenul cu care se poate prelungi durata de utilizare la cazanele pentru care au fost efectuate verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic la expirarea duratei de viaţă sau duratei normale de utilizare;

e)să avizeze documentaţiile tehnice, rapoartele tehnice, respectiv desenele de ansamblu şi breviarele de calcul (unde este cazul);

f)să urmărească existenţa în documentaţiile avizate a precizărilor legate de standardele, codurile de proiectare şi normativele folosite;

g)să ţină evidenţa documentaţiilor tehnice pe care le verifică şi le avizează, într-un registru, conform modelului din anexa 10;

h)la cerere să pună la dispoziţia inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR datele, informaţiile şi documentele în legătură cu obiectul autorizaţiei deţinute;

i)să participe la instructaje profesionale şi la examinările organizate de ISCIR (când este cazul);

j)să confirme avizarea documentaţiei cu privire la respectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice prin aplicarea pe documentaţie a ştampilei conform modelului de mai jos:

*)
Numele	şi prenumele:
RADTE	IMSP	...............................................
AVIZAT CORESPUNDE:
Data:	Semnătura:

*)Se înscrie denumirea persoanei juridice.

Art. 279 Persoanele juridice autorizate pentru instalare, montare şi reparare au următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

a)să întocmească şi să ţină la zi registre de evidenţă a lucrărilor efectuate;

b)să ia măsuri corespunzătoare astfel ca RSL şi RTS să-şi poată îndeplini în bune condiţii sarcinile prevăzute;

c)să comunice, în scris, în termen de 15 zile, la ISCIR orice decizie de schimbare a RSL/RTS; să asigure că personalul nou propus efectuează activităţile specifice numai după atestarea acestora de către ISCIR;

d)să desfăşoare activităţile autorizate conform procedurilor de lucru, prevederilor prescripţiei tehnice şi instrucţiunilor specifice ale producătorului cazanului (unde este cazul);

e)să înceapă execuţia lucrărilor de instalare şi/sau montare numai după obţinerea avizului obligatoriu de instalare;

f)să înceapă execuţia lucrărilor de reparare numai după existenţa procesului-verbal al inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR prin care se dispune începerea acestor lucrări;

g)să execute lucrările de montare/reparare în conformitate cu documentaţiile tehnice preliminare avizate de RADTP şi acceptate de către ISCIR;

h)să supună avizării RADTP documentaţiile tehnice de montare/reparare, în cazul în care, pe parcursul montării/reparării apar modificări faţă de documentaţia tehnică preliminară avizată;

i)să solicite efectuarea verificării cazanelor de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, înainte de asamblare şi în fazele în care examinarea acestora este posibilă;

j)să pună la dispoziţia deţinătorului/utilizatorului documentaţia tehnică de reparare;

k)să pregătească cazanul, în mod corespunzător, în vederea efectuării verificărilor şi încercărilor în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice;

l)să pună la dispoziţie personalul şi utilajele necesare verificării cazanului;

m)să emită la finalizarea lucrărilor declaraţia conform anexei 8.

Art. 280 Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor juridice autorizate pentru întreţinere:

a)să întocmească şi să ţină la zi registre de evidenţă a lucrărilor efectuate, conform modelului din anexa 11;

b)să înceapă lucrările de spălare chimică numai după verificarea existenţei procesului- verbal al inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR prin care se dispune efectuarea spălării chimice;

c)să anunţe la ISCIR data finalizării lucrărilor de spălare chimică;

d)să comunice, la ISCIR, în termen de 15 zile de la data începerii lucrărilor de întreţinere regim chimic la cazane în timpul funcţionării, deţinătorii/utilizatorii ale căror cazane le-au preluat la întreţinere;

e)să întocmească tehnologii specifice în concordanţă cu tehnologiile prevăzute în documentaţia de autorizare de spălare chimică pentru fiecare caz în parte, în funcţie de tipul cazanului şi de analiza depunerilor;

f)să utilizeze produse chimice care nu trebuie să influenţeze negativ valorile celorlalţi indici chimici impuşi sau valoarea purjei cazanului; se interzice utilizarea unor produse care conduc la apariţia unor depuneri de substanţe organice;

g)să încheie la un interval de maxim 30 de zile, documente din care să reiasă rezultatele obţinute în cursul operaţiei de întreţinere regim chimic la cazane pe circuitul apă-abur- condensat al cazanelor, care trebuie să fie anexate la cartea cazanului;

h)să ia măsuri corespunzătoare astfel ca RSL să-şi poată îndeplini în bune condiţii sarcinile prevăzute;

i)să comunice, în scris, în termen de 15 zile, la ISCIR orice decizie de schimbare a RSL; să asigure că personalul nou propus efectuează activităţile specifice numai după nominalizarea acestuia de ISCIR;

j)să desfăşoare activităţile autorizate conform procedurilor de lucru, prevederilor prezentei prescripţii tehnice şi instrucţiunilor specifice ale producătorului cazanului;

k)să emită la finalizarea lucrărilor de spălare chimică, declaraţia conform anexei 8.

Art. 281 Obligaţiile şi responsabilităţile responsabilului cu supravegherea lucrărilor (RSL):

a)să cunoască legislaţia în domeniu, prescripţiile tehnice, standardele şi normativele aplicabile;

b)să menţioneze în documentaţiile întocmite precizările legate de standardele, codurile de proiectare şi normativele folosite;

c)să completeze la zi registrele de evidenţă a lucrărilor efectuate;

d)să verifice periodic, cel puţin o dată pe an, pregătirea tehnică a personalului de montare/reparare/întreţinere, consemnând rezultatele într-un proces-verbal;

e)să urmărească execuţia pe faze de lucru a lucrărilor de montare/reparare, din punct de vedere al respectării prevederilor prescripţiei tehnice şi ale documentaţiei tehnice preliminare de montare/reparare şi să supună la încercări instalaţiile respective;

f)să verifice documentaţia tehnică întocmită pentru lucrările efectuate sub aspectul respectării prevederilor prezentei prescripţii tehnice;

g)să participe la instruirile periodice organizate de ISCIR;

h)să confirme avizarea documentaţiei cu privire la respectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice, prin aplicarea pe documentaţie a ştampilei conform modelului de mai jos:

*)
Numele şi prenumele:
RSL IMSP......................................................
Data: Semnătura:

*)Se înscrie denumirea persoanei juridice.

Art. 282 RTS are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

a)să cunoască legislaţia, prevederile prescripţiilor tehnice, standardele şi alte acte normative aplicabile;

b)să verifice dacă tehnologia de execuţie şi de examinare a elementelor sudate este în concordanţă cu procedura de sudare aprobată;

c)să verifice documentaţia tehnică preliminară de instalare, montare şi/sau reparare înainte de lansarea acestuia în execuţie, astfel încât soluţiile adoptate să asigure condiţii optime de sudare şi verificare;

d)să asigure alegerea corectă a materialelor de adaos, funcţie de materialele de bază utilizate, în conformitate cu procedurile de sudare aprobate;

e)să verifice calitatea materialelor de adaos şi să admită introducerea în execuţie numai a materialelor de adaos prevăzute în documentaţia tehnică;

f)să ia măsurile necesare ca la repararea elementelor instalaţiilor să se folosească numai tehnologii stabilite pe baza procedurilor de sudare aprobate;

g)să supravegheze ca materialele de bază introduse în execuţie să fie conforme cu documentaţia tehnică preliminară de montare/reparare;

h)să urmărească efectuarea verificării calităţii îmbinărilor şi să vizeze documentele privind verificarea îmbinărilor sudate, care se ataşează la documentaţia tehnică;

i)să stabilească cauzele eventualelor defecte şi să ia măsuri corespunzătoare pentru remedierea şi evitarea acestora;

j)să participe la întrunirile şi instructajele organizate de ISCIR;

k)să confirme avizarea documentaţiei cu privire la respectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice prin aplicarea pe documentaţie a ştampilei conform modelului de mai jos:

*)
Numele şi prenumele:
RTS ..............................................................
Data: Semnătura:

*)Se înscrie denumirea persoanei juridice.

Secţiunea a 4-aObligaţiile şi responsabilităţile personalului de deservire

Art. 283 Responsabilul sălii cazanelor are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

a)întocmeşte instrucţiuni pentru exploatarea, întreţinerea şi revizia tehnică a cazanelor, potrivit specificului acestora şi ţinând seama de instrucţiunile producătorului;

b)repartizează sarcinile personalului de deservire şi controlează modul cum acestea sunt îndeplinite;

c)informează conducerea deţinătorului/utilizatorului asupra posibilităţii de exploatare a cazanelor, ţinând seama de starea acestora şi de timpul de oprire pentru întreţinere, revizii tehnice, lucrări de reparare şi verificări tehnice;

d)stabileşte ora pornirii şi opririi cazanelor în registrul de exploatare a cazanului;

e)controlează funcţionarea cazanelor şi ia, după caz, măsuri pentru înlăturarea defectelor;

f)ţine la zi registrul de evidenţă a intervenţiilor şi a lucrărilor de reparare;

g)urmăreşte realizarea indicilor de calitate ai apei de alimentare;

h)conduce reviziile tehnice curente şi participă la verificările tehnice efectuate;

i)răspunde de pregătirea cazanelor pentru verificările tehnice necesare;

j)organizează instruirea şi verifică anual, în comisia numită de deţinător/utilizator, nivelul cunoştinţelor teoretice şi practice ale fochiştilor;

k)răspunde de respectarea atribuţiilor stabilite prin instrucţiunile interne.

Art. 284 Fochistul şef are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

a)să cunoască cazanele din punct de vedere al deservirii;

b)să cunoască şi să aplice instrucţiunile de exploatare;

c)să ia toate măsurile necesare astfel ca pornirea şi oprirea cazanului să se facă în condiţii de siguranţă;

d)să controleze funcţionarea armăturilor de siguranţă şi de control, a dispozitivelor de alimentare şi altele asemenea, şi contrasemnează rezultatele în registrul de supraveghere;

e)să înscrie în registrul de supraveghere datele referitoare la funcţionarea cazanelor prevăzute la art. 119;

f)să înlăture defectele semnalate de fochişti, iar în cazul în care nu se pot înlătura să anunţe pe responsabilul sălii cazanelor;

g)să asiste la primirea-predarea serviciului de către fochişti şi să contrasemneze în registrul de supraveghere.

Art. 285 (1) Fochistul are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

a)să cunoască bine cazanul şi deservirea corectă a acestuia, urmărind continuu funcţionarea normală a acestuia;

b)să cunoască şi să aplice instrucţiunile de exploatare;

c)să înscrie în registrul de supraveghere datele referitoare la funcţionarea cazanelor prevăzute la art. 117;

d)să supravegheze direct şi permanent funcţionarea cazanului şi a instalaţiilor anexe şi să înregistreze parametrii cazanului la intervalele stabilite prin instrucţiunile interne şi prezenta prescripţie tehnică;

e)să comunice şefilor ierarhici defectele constatate şi să consemneze în registrul de supraveghere;

f)să oprească din funcţiune cazanul în cazurile prevăzute la art. 156;

g)să predea şi să ia în primire serviciul numai după verificarea funcţionării corespunzătoare a cazanului; rezultatul predării-primirii se consemnează în registrul de supraveghere sub semnătura ambilor fochişti.

(2)Nu se admite predarea şi preluarea serviciului în timpul efectuării unor manevre pentru înlăturarea unor situaţii de avarii în sala cazanelor.

Art. 286 Laborantul-operator centrală termică are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

a)să cunoască instalaţia de tratare a apei, circuitul apă-abur-condensat al centralei termice şi instrucţiunile de exploatare;

b)să asigure supravegherea indicilor de calitate ai fluidelor prin efectuarea analizelor chimice în conformitate cu standardele aplicabile în vigoare şi cu frecvenţa impusă prin avizul obligatoriu de instalare;

c)să cunoască implicaţiile depăşirii valorilor indicilor de calitate asupra funcţionării în condiţii de siguranţă a cazanelor;

d)să ia măsurile necesare pentru încadrarea indicilor de calitate în valorile impuse de avizul obligatoriu de instalare;

e)să consemneze într-un registru de analize chimice valorile tuturor indicilor de calitate ai fluidelor, să semneze pentru acestea şi să comunice şefului ierarhic superior orice abatere constatată faţă de indicii de calitate admişi;

f)să predea şi să preia schimbul verificând funcţionarea corespunzătoare a instalaţiei de tratare a apei şi indicii de calitate ai fluidelor; rezultatul predării-primirii schimbului se consemnează, obligatoriu, în registrul de analize chimice.

Secţiunea a 5-aObligaţiile şi responsabilităţile RSVTI

Art. 287 RSVTI are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

a)răspunde, împreună cu deţinătorul/utilizatorul, de luarea măsurilor necesare pentru aplicarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice privind siguranţa în funcţionare a cazanelor;

b)să lunar vizeze registrul de supraveghere prin aplicarea ştampilei în registru;

c)să verifice funcţionarea dispozitivelor de siguranţă la interval de 3 luni şi să menţioneze acest lucru în registru de supraveghere;

d)să efectueze verificarea tehnică pentru care are acest drept conform art. 177 lit. b); verificările la cazan se efectuează după obţinerea împuternicirii scrise de la ISCIR;

e)să transmită la ISCIR copiile proceselor-verbale pentru care a primit împuternicire, în termen de 15 zile de la întocmire;

f)să anunţe de îndată producerea unei avarii sau a unui accident;

g)să efectueze examinarea personalului de deservire, cu respectarea prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile.

Capitolul XVMăsuri administrative

Art. 288 (1) Nerespectarea obligaţiilor şi responsabilităţilor de către persoanele fizice sau juridice autorizate sau de către personalul tehnic de specialitate atestat, prevăzute/prevăzut în prezenta prescripţie tehnică precum şi în cazul în care condiţiile de acordare a autorizaţiei nu mai sunt îndeplinite, se pot aplica următoarele măsuri administrative, în funcţie de natura acestora cu:

a)avertisment;

b)suspendarea, pe o perioada de până la 6 luni, a autorizaţiei/atestatului eliberate de către ISCIR;

c)retragerea autorizaţiei/atestatului eliberate de către ISCIR.

(2)Aplicarea măsurilor administrative prevăzute la alin. (1) se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare şi a principiului proporţionalităţii.

(3)Aplicarea în termen de 6 luni a două măsuri administrative precizate la alin. (1) lit. a), atrage suspendarea pe o perioadă de până la 6 luni a autorizaţiei/atestatului eliberate de către ISCIR.

(4)Aplicarea în termen de un an a două măsuri administrative precizate la alin. (1) lit. b), atrage retragerea autorizaţiei/atestatului eliberate de către ISCIR.

(5)Contestarea deciziei de sancţionare şi modul de reacordare a autorizaţiilor/atestatelor suspendate sau retrase se efectuează în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice aplicabile.

Capitolul XVITarife

Art. 289 Pentru activităţile efectuate de inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice, se aplică tarifele stabilite de lista de tarife ISCIR care reglementează acest lucru.

Capitolul XVIIDispoziţii finale

Art. 290 (1) În cazul în care cartea cazanului se deteriorează sau se pierde, ISCIR, la

solicitarea deţinătorului/utilizatorului, eliberează duplicat la partea de exploatare.

(2)Solicitarea deţinătorului/utilizatorului trebuie să fie însoţită de documentaţia tehnică a cazanului prevăzută la art. 69, alin. (1), lit. b) sau de documentaţia tehnică întocmită de persoana juridică autorizată pentru verificări tehnice în utilizare pentru examinări/investigaţii cu caracter tehnic.

Art. 291 Documentele care se depun la ISCIR trebuie să fie redactate/traduse în limba română de către un traducător autorizat.

Art. 292 Termenele de soluţionare a cererilor depuse la ISCIR sunt cele stabilite conform legislaţiei în vigoare.

Art. 293 Inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR au dreptul de a efectua verificări tehnice neprogramate la cazanele supuse prevederilor prezentei prescripţii tehnice, precum şi asupra modului în care persoanele fizice autorizate/atestate sau persoane juridice autorizate îşi desfăşoară activităţile reglementate de prezenta prescripţie tehnică, luând, după caz, măsurile necesare pentru respectarea prevederilor acesteia.

Art. 294 Autorizaţiile eliberate până la data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice rămân valabile până la data expirării acestora, cu excepţia autorizaţiilor personalului de deservire. Autorizaţiile personalului de deservire emise de ISCIR până la data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice, trebuie să fie preschimbate conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabilă.

Art. 295 La instalaţiile şi echipamentele neautorizate pentru funcţionare de către ISCIR sau care nu prezintă siguranţă în funcţionare, inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR au dreptul să aplice sigilii, în conformitate cu prevederile legale.

Art. 296 Pe perioada valabilităţii autorizaţiei, persoana fizică autorizată/atestată sau persoana juridică autorizată poate fi supravegheată de ISCIR privind menţinerea capabilităţii tehnice de a efectua activitatea specifică pentru care a fost autorizată.

Art. 297 (1) Pentru acordarea de derogări de la prevederile prezentei prescripţii tehnice, persoana solicitantă depune la ISCIR următoarele:

a)cerere de solicitare cu menţionarea derogării de la prevederile prescripţiei tehnice;

b)memoriu justificativ care să cuprindă descrierea situaţiei (date despre cazan, amplasament, deservire), desene, calcule, soluţiile compensatorii propuse;

c)avize, după caz, de la constructorul cazanului, de la un avizator atestat ISCIR pentru documentaţii de montare, instalare, reparare.

(2)Pe baza documentaţiei depuse, ISCIR avizează sau respinge motivat, în scris, solicitarea.

Art. 298 Anexele 1-11 fac parte integrantă din prezenta prescripţie tehnică.

Anexa 1

(model)

ANTET ISCIR

AVIZ OBLIGATORIU DE INSTALARE CAZANE

Nr. /data

Către,

(Denumirea persoanelor fizice sau juridice; adresa persoanelor fizice sau juridice)

Având în vedere solicitarea formulată prin adresa dvs. nr. din şi ţinând seama de constatările menţionate în procesul-verbal de verificare tehnică nr. din , încheiat în urma verificărilor efectuate:

În temeiul prevederilor Legii nr. 64/2008 şi în conformitate cu cerinţele tehnice şi condiţiile stabilite în prescripţia tehnică PT C 1, se acordă AVIZUL OBLIGATORIU DE INSTALARE pentru următoarele cazane:

Tip cazan
Debit (t/h)
Presiunea nominală (bar)
Combustibil

Cazanele se montează în centrala termică (clădire independentă nouă, extinsă, modernizată prin înlocuirea cazanelor vechi şi altele asemenea) aparţinând persoanei fizice sau juridice

, localitatea , str. , nr. , sector/judeţ , conform documentaţiei prezentate.

Avizul obligatoriu de instalare se acordă cu obligaţia respectării prevederilor prescripţiilor tehnice în vigoare, precum şi ale procesului-verbal de verificare tehnică menţionat mai sus.

INSPECTOR ŞEF, INSPECTOR DE SPECIALITATE,

(Numele şi prenumele, (Numele şi prenumele semnătura şi ştampila) şi semnătura)

………………………… ……………………………………...

!image

Anexa 2

(model)

Proces-verbal de verificare tehnică

!image

Proces-verbal
de verificare tehnică
nr. …………….

ISCIR
………………………5)………………….. Adresa…………………………………..
……………………………………………
Telefon…………………………………. Fax………………………………………

Încheiat astăzi ………………………………..… cu ocazia …………….…… efectuat(ă) în baza prevederilor1)

……………………..………..…………… şi a prescripţiilor tehnice aplicabile2) ………..........................,……. la

………………………………………………………………………………………………………………………..

tip ………………… cu numărul de fabricaţie ……………….… şi cartea instalaţiei nr. având

parametrii ultimei verificări ………………………………………………………………...……………………………..

………….…………………………………………………….……….……………………………………………………… Deţinătorul/Utilizatorul …………………………………….…… din localitatea ………………….…………………..… str. ………………………… nr. …… judeţ/sector …………………… CUI ………………/J……….……………......... Verificarea s-a efectuat la ……………………………....………. din localitatea ………………....………………… str.

………………………..……. nr. …....….. judeţ/sector …….………………….Tel./Fax………………....………… Subsemnatul3) ……………………………………………………………..……...… am constatat următoarele:

…………………………………………………………………………..…………………………………………….………

………………………………………………………………………………………………………...............……………..

……………………………………………………………………………….………..………………………….......………

……………………………………………………………………………..………………………………….......……….… Am dat următoarele dispoziţii: ……………………………………………………………………………….......……..…

……………………………………………………………………………..…………………………………….……………

……………………………………………………..............…………………………………………………………………

…………………………………………………………………………......…..………………………………..……………

…………………………………………………………………………..……………......………………..………………… După această verificare s-a admis 4) ………………..…………………………………......…………….………………

…………………………………………………………..…………………………………………………………..……….. Scadenţa următoarei verificări se fixează la data de …......................................................................................... Pentru această verificare se plăteşte suma de ………..………… lei conform PT …...… Anexa ……. Pct… ,

de către …………………………… din localitatea ……………………… str. …………………………… nr. …… judeţ/sector ……………… în cont …………………………… deschis la Banca/Trezoreria ……………………… filiala …………………………

Am luat la cunoştinţă

Reprezentant	Deţinător/	Operator responsabil cu	Delegatul montatorului,
ISCIR,	Utilizator,	supravegherea şi	reparatorului,
		verificarea tehnică	întreţinătorului
		a instalaţiilor,	………………………
……………	…………………….	…....………………	..…………………….
…………….	…………………….	……………………	……….…………….

!image

1) Se precizează actul normativ în vigoare la data întocmirii procesului-verbal (Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil), care a stat la baza efectuării verificării tehnice.

2) Se precizează prescripţia tehnică aplicabilă care a stat la baza efectuării verificării tehnice.

3) Funcţia, numele şi prenumele.

4) Se precizează parametrii de funcţionare ai instalaţiei, funcţie de felul (tipul) acesteia.

5) Se precizează: ISCIR sau Inspecţia teritorială ISCIR .................6)...........

6) Localitatea de reşedinţă.

Anexa 3

(model)

Proces-verbal de verificare tehnică pentru RSVTI

		DEŢINĂTOR/UTILIZATOR
ÎMPUTERNICIRE Inspecţia teritorială ISCIR Nr……............	Proces-verbal de verificare tehnică nr. …………….	……………………………………………. Adresa………………………………….. ……………………………………………. Telefon………………………………….
		Fax………………………………………

Încheiat astăzi …………...........…… cu ocazia ……..............................………… efectuat(ă) în baza

prevederilor1)…………..……………… şi a prescripţiilor tehnice aplicabile2) ……............................................, la

……………………............................................................... tip ………………...........… cu numărul de fabricaţie

.…………..................….… şi cartea instalaţiei nr. …..……............…… având parametrii ultimei verificări………….....................................................................…….................……………….………………….…

Deţinătorul/Utilizatorul …………….........................................………………… din localitatea …………………… str. ………....………....….…… nr. ….....… judeţ/sector …………………… CUI ………………/J…………………. Verificarea s-a efectuat la …………….............................................. din localitatea ……….………………...…… str. …………………...……. nr. …....….. judeţ/sector …….…………………. Tel./Fax……………..................…… Subsemnatul3) ...............................……………..………am constatat următoarele: ..............................................

................................................................................................................................................................................

Am dat următoarele dispoziţii: …………...............................................................……………………………………

................................................................................................................................................................................

După această verificare s-a admis 4) …...............……………………………..……..........……………………………

................................................................................................................................................................................

Scadenţa următoarei verificări se fixează la data de ………………...………………......…………………................

Am luat la cunoştinţă

Operator responsabil cu Deţinător/Utilizator, Delegatul montatorului,

supravegherea şi reparatorului,

verificarea tehnică întreţinătorului

a instalaţiilor,

……………… ……………………. ..…………………….

!image

1) Se precizează actul normativ în vigoare la data întocmirii procesului-verbal (Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil), care a stat la baza efectuării verificării tehnice.

2) Se precizează prescripţia tehnică aplicabilă, Colecţia ISCIR, care a stat la baza efectuării verificării tehnice.

3) Funcţia, numele şi prenumele.

4) Se precizează parametrii de funcţionare ai instalaţiei, funcţie de felul (tipul) acesteia.

Anexa 4

(model)

Fişa tehnică privind regimul chimic al cazanului/cazanelor

Deţinător/utilizator………………………………………………………………………………….. Locul de montare a cazanului (adresă)……………………………………………………….….

…………………………………………………………………………………………………………..

Cazane de abur/apă fierbinte……………………………………………………………………… Dotare:

Cazane	Tip	Buc.	Caracteristici funcţionale					Categorie	Obs.
Cazane	Tip	Buc.	Presiune (bar)	Debit (t/h, Gcal/h)	Temp. (0C)	Supr. (m2)	Combustibil	Categorie	Obs.
Existente
Nou montate

Pregătirea suprafeţelor interioare ale cazanelor nou montate se efectuează conform ….

……………………….., elaborată de ……………………..………….………, prin procedeul

……………………………………………………………………………………………………….… Conservarea la stagnare a suprafeţelor interioare ale cazanelor se efectuează conform …….

…………………………….... elaborată de ………………..…………………., anexată la cartea cazanului nr. , astfel:

Felul opririi		Reactivi de conservare			Obs.
Felul opririi		Uscată	Umedă	Cantitate	Obs.
Durată	scurtă: :: 21 zile
Durată	lungă: > 21 zile

Balanţa apă-abur-condensat

Fluid	UM	Valori
Fluid	UM	Maxim	Mediu	Minim
Abur total produs	t/h
Purjă preliminată	%
Purjă preliminată	t/h
Condensat recuperat	%
Condensat recuperat	t/h
Apă de adaos necesară	%
Apă de adaos necesară	t/h

ANEXA 4 (continuare)

Indicii de calitate ai fluidelor din circuitul termic

Nr. crt.

Indici

Simbol

U.M.

Apă

Abur

Condensat

Apă de
injecţie

Brută

De adaos

De alimentare

Din cazan

Saturat

Supra- încălzit

1

2

1

cationi

Calciu

Ca 2

mval/l

2

Magneziu

Mg 2

mval/l

3

Sodiu

Na

mval/l

4

anioni

Bicarbonaţi

HCO3-

mval/l

5

Cloruri

Cl-

mval/l

6

Sulfaţi

SO4 2-

mval/l

7

Silice totală

SiO2

ppm

8

Substanţe organice

S.O.

ppm

9

Suspensii

Sp

ppm

10

Conductivitate

V

µS/cm

11

PH

pH

-

12

Alcalinitate „m”

„m”

mval/l

13

Alcalinitate „p”

„p”

mval/l

14

Exces fosfat

PO 3-
4

ppm

15

Exces hidrazină

N2H4

ppm

16

Oxigen dizolvat

O2

ppm

17

Fier

Fe

ppm

18

Cupru

Cu

ppm

19

Ulei

Ul

ppm

Pentru apa brută se prezintă în original buletinul de analiză a indicilor chimici. Pentru fiecare indice de calitate se precizează frecvenţa de determinare.

Laboratorul (punctul) chimic este amplasat ………………………. şi are dotarea corespunzătoare pentru a efectua analizele indicilor chimici la cazanele de abur (de apă fierbinte). Dotarea laboratorului (punctului) chimic cu sticlărie şi reactivi este anexată la prezentul document.

Notă

În cazul contractului de întreţinere în funcţionare privind regimul chimic cu o persoană juridică autorizată se precizează acest lucru, nemaifiind necesare dotările de la aliniatul precedent.

Instalaţia de tratare a apei este de tipul …………….....…………… şi este fabricată de

.........………......................................................................................................................……

Documentaţia tehnică a instalaţiei de tratare a apei, împreună cu ……….. fişe tehnice cu caracteristici minime ale schimbătorilor de ioni folosiţi în instalaţia de tratare a apei sunt anexate la prezentul document şi fac parte integrantă din avizul obligatoriu de instalare pentru regimul chimic al cazanelor de abur (de apă fierbinte).

Degazarea apei de alimentare:

a)Degazarea termică se face în degazoare tip ………………………………………….………

Degazoare buc.	Presiune	Temperatură	Debit	Rezervă apă	Aparatură de măsurare, control şi reglare
Degazoare buc.	bar	ºC	t/h	T	Preîncălzitor	Degazor

b)Degazarea chimică sau termochimică se face cu ………….. în cantitate de ………g/m³ apă, în exces de mg/l.

ANEXA 4 (sfârşit)

Dozarea fosfatului trisodic se face prin:

a)picurare în rezervorul de apă de alimentare, în cantitate de g/h;

b)cu pompă dozatoare în tambur, în cantitate de g/m3h ;

c)în aspiraţia pompei de alimentare g/m3h.

Proceduri de condiţionare şi scop:…………………………………………………. (În situaţia în care se prevede condiţionarea apei de alimentare şi din cazan)

Dispozitive individuale de prelevat probe, conform standardelor în vigoare:

Fluid		Loc de prelevare	Indici urmăriţi
Apă	de adaos
	de alimentare
	din cazan
Abur	saturat
Abur	supraîncălzit
Condensat recuperat

Aparate de măsurare şi control pentru supravegherea regimului chimic:

Aparate	În instalaţia de tratare	La cazane	În laborator
existente
prevăzute

Personalul laborant-operator centrală termică, autorizat în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice aplicabilă:

Existent: ……………… Prevăzut: ……………… Total: ……………….

Persoană fizică/juridică		Semnătura şi ştampila
Proiectant
Furnizor abur
Consumator abur

AVIZAT RADTI

Anexa 5

Caracteristici fizico-chimice şi funcţionale ale masei schimbătoare de ioni

Caracteristici		Indici de calitate şi utilizare	Nr. crt.	UM
Fizico - chimice		Denumire ionit	1	-
		Tip	2	-
		Ţara şi firma producătoare	3	-
		Structură	4*)	-
		Grupa funcţională	5*)	-
		Matrice	6*)	-
		Culoare	7	-
		Granulaţie: - domeniu dimensiuni - dimensiune efectivă - coeficient de uniformitate	8a*)	mm
			8b*)	mm
			8c*)	-
		Formă ionică de livrare	9*)	-
		Greutate volumetrică	10*)	g/cm3
		Umiditate	11*)	%
		Variaţia volumului din forma regenerat - epuizat	12*)	%
		Domeniul de PH	13*)	-
		Temperatura maximă de utilizare	14*)	0C
		Capacitate totală de schimb	15*)	val/m3
Funcţionale	Afânare	Apă de afânare: - calitate - consum specific	16	-
		Apă de afânare: - calitate - consum specific	17	m3/m3
		Viteza (la 20 0C)	18	m/h
		Variaţia volumului de ionit	19	%
		Debit	20	m3/h
		Durată	21	min
	Regenerare	Reactiv de regenerare	22	-
		Nivel de regenerare	23	kg 100%/m3
		Exces faţă de teorie	24	%
		Concentraţie soluţie	25	%
		Temperatura soluţiei	26	0C
		Încărcarea specifică	27	m3/m3h
		Durată	28	min
	Spălare	Apă de spălare - calitate - consum specific	29	-
		Apă de spălare - calitate - consum specific	30	m3/m3
		Încărcare specifică	31	m3/m3h
		Controlul spălării	32	mval/l
		Debit	33	min
	Funcţionare	Încărcare specifică	34	m3/m3h
		Debit	35	m3/h
		Pierderea de presiune (la 200C)	36	mCA/m
		Viteza (la 200C)	37	m/h
		Valoarea de străpungere	38	mval/l
		Capacitatea volumică utilă de schimb	39	val/m3

Anexa 6

Breviar de calcul pentru instalaţiile de tratare a apei

Instalaţie de tratare a apei de adaos (condensat) *) Din centrala . …………………………………….
Specificaţie					Nr. crt.	UM	Valori
Caracteristici generale		Tip de ionit			1	-
		Denumirea ionitului			2	-
		Ion reţinut: - calitate - cantitate			3	-
		Ion reţinut: - calitate - cantitate			4	mval/l
		Indice de străpungere			5	-
		Valoare de străpungere			6	mval/l
		Capacitatea de operare			7	mval/l
		Debit apă ieşire filtru			8	m3/h
Operaţia	Epuizare	Durată ciclu			9	h
		Volum de ionit			10	litri
		Înălţime strat ionit			11	m
		Suprafaţă filtrare			12	m2
		Diametru filtru			13	m
		Viteză de filtrare			14	m/h
		Încărcare specifică			15	m3/m3h
		Producţia de apă pe ciclu			16	m3
	Afânare	Apă de afânare: - calitate - cantitate			17	-
		Apă de afânare: - calitate - cantitate			18	m3
		Viteza de afânare			19	m/h
		Durată			20	min
	Regenerare	Regenerant	Reactiv de regenerare		21	-
			Nivel de regenerare		22	kg 100%m3
			Consumul regenerant/filtru		23	kg 100%
			Comercial	Concentraţie	24	%
			Comercial	Densitate	25	g/l
			Diluat	Concentraţie	26	%
				Necesar regenerant	27	kg
				Comercial/filtru	28	m3
				Apă de diluţie: - calitate - cantitate	29	-
				Apă de diluţie: - calitate - cantitate	30	m3
				Total soluţie regenerare	31	m3
		Viteza de regenerare			32	m/h
		Durată			33	min
	Spălare	Apă de spălare: - calitate - cantitate			34	-
		Apă de spălare: - calitate - cantitate			35	m3
		Viteza de spălare: - lentă - finală			36	m/h
		Viteza de spălare: - lentă - finală			37	m/h
		Control final spălare			38	mval/h
		Durată			39	min
Control interfazic	Cationi	Duritate: - temporară - permanentă			40	mval/l
		Duritate: - temporară - permanentă			41	mval/l
		Sodiu şi potasiu			42	mval/l
	Anioni	Bicarbonaţi			43	mval/l
		Cloruri			44	mval/l
		Sulfaţi			45	mval/l
	Silice				46	ppm
	Substanţe organice				47	ppm
	Conductivitate electrică				48	µS/cm
	Reziduu fix				49	ppm
AMC	Apometru				50	-
	Conductometru				51	-
	Alte aparate				52	-

*)Se specifică tipul instalaţiei de tratare: demineralizare şi altele asemenea.

Proiectant,

(Numele şi prenumele şi semnătura)

Anexa 7

Conţinutul minim al documentaţiei preliminare de montare/reparare cazane

7.1 Documentaţia preliminară de montare/reparare cazane trebuie să conţină cel puţin:

1) Desenul de ansamblu;

2) Breviarul de calcul de rezistenţă al elementelor sub presiune şi al elementelor portante sudate direct de elementele sub presiune (unde este cazul);

3) Breviarul de calcul pentru dimensionarea/alegerea dispozitivelor de siguranţă (unde este cazul);

4) Instrucţiuni pentru încercarea la presiune hidraulică la rece, după caz, şi pentru verificări la cald;

5) Instrucţiuni pentru pregătirea suprafeţelor interioare ale cazanului (unde este cazul);

6) Instrucţiuni de conservare (unde este cazul);

7) Condiţii tehnice de încercări pentru atestarea parametrilor (unde este cazul).

7.2 Desenul de ansamblu trebuie să conţină următoarele date:

a)caracteristici tehnice funcţionale:

1) debitul nominal;

2) debitul minim reglat;

3) debitul minim de durată;

4) debitul de vârf;

5) debitul caloric pentru cazanele de apă fierbinte;

6) presiunea nominală;

7) presiunea nominală a supraîncălzitorului intermediar;

8) presiunea maximă;

9) presiunea maximă a supraîncălzitorului intermediar;

10) presiunea minimă a aburului sau a apei fierbinţi;

11) presiunea hidraulică de încercare a cazanului;

12) presiunea hidraulică de încercare a supraîncălzitorului intermediar;

13) temperatura nominală a aburului;

14) temperatura nominală a aburului supraîncălzit intermediar;

15) temperatura nominală/maximă şi minimă de ieşire/intrare a apei fierbinţi;

16) debitul nominal al apei de alimentare;

17) presiunea apei de alimentare la limita cazanului;

18) temperatura apei de alimentare;

19) tipul combustibililor şi puterea calorică inferioară a acestora;

20) parametrii combustibililor la intrarea în instalaţia de ardere;

21) natura, debitul şi parametrii gazelor de proces pentru cazanele recuperatoare;

22) încărcarea termică nominală a spaţiului din focar (camera de radiaţie);

23) presiunea la sarcina nominală în focar (suprapresiunea/depresiunea);

24) instalaţia de ardere: tip, producător, numărul de arzătoare, debitele unitare maxime/minime de combustibil şi agentul de pulverizare şi parametrii acestuia;

b)caracteristici tehnice constructive:

1) dimensiunile principale ale cazanului propriu-zis (exclusiv scările, platformele şi canalele de aer şi de gaze de ardere);

2) tipul focarului;

3) volumul focarului;

ANEXA 7 (sfârşit)

4) suprafaţa sistemului vaporizator (de încălzire pentru cazanele de apă fierbinte):

a)de radiaţie;

b)de convecţie;

5) suprafaţa:

a)preîncălzitorului de aer;

b)preîncălzitorului de apă;

c)economizorului treapta I;

d)economizorului treapta II;

e)economizorului treapta III;

f)supraîncălzitorului primar treapta I;

g)supraîncălzitorului primar treapta II;

h)supraîncălzitorului primar treapta III;

i)supraîncălzitorului intermediar treapta I;

j)supraîncălzitorului intermediar treapta II;

6) suprafaţa totală de încălzire;

7) volumul interior total al cazanului;

8) volumul de apă din cazan;

9) volumul de apă din tambur (la nivelul minim şi la nivelul maxim);

10) spaţiul de abur din tambur (la nivelul minim şi la nivelul maxim);

11) suprafaţa de separare a aburului din tambur (la nivelul minim şi la nivelul maxim);

12) date cu privire la poziţia nivelului apei din tambur şi sistemele de supraveghere, reglare şi protecţie a nivelului (poziţia nivelului de referinţă în raport cu axa tamburului).

c)condiţii tehnice de execuţie:

1) mărcile materialelor de bază şi simbolurile materialelor de adaos, conform standardelor, pentru fiecare element calculat sau care se sudează de acestea;

2) clasa de calitate a tablelor;

3) detaliile rosturilor îmbinărilor sudate (forme şi dimensiuni);

4) date privind sudurile cap la cap;

5) coeficienţii de rezistenţă ai îmbinărilor sudate longitudinale;

6) tehnica de verificare;

7) date privind sudurile de racorduri şi în colţ;

8) dimensiunile sudurilor în colţ;

9) volumul de examinare nedistructivă, în procente, şi metoda de examinare.

d)alte date:

1) date privind racordurile (cu funcţia lor tehnologică) şi gurile de vizitare, uşile de vizitare, clapetele de explozie, cu indicarea diametrului, a presiunii nominale, după caz, şi a tipului suprafeţelor de etanşare;

2) schema circuitului apă-abur;

3) dimensiunile de legătură ale cazanului;

4) datele suplimentare pentru elementele supuse la fluaj.

Anexa 8

DECLARAŢIE DE CONFORMITATE

Nr. .................................

Noi, ,

(denumirea completă a persoanei juridice autorizate)

. ,

(sediul)

cu Certificat de înregistrare/Autorizaţie nr. ................................/. ,

asigurăm, garantăm şi declarăm pe propria răspundere că produsul/serviciul

..................................................................................................................................................

(denumirea, tipul sau modelul, numărul lotului, şarjei sau seriei, eventual sursele şi numărul de exemplare)

la care se referă această declaraţie nu pune în pericol viaţa, sănătatea, securitatea muncii, nu produce un impact negativ asupra mediului şi este în conformitate cu:

.............................................................................................................................................

(titlul şi/sau numărul şi data publicării documentului/documentelor normativ/normative)

............................................................. .................................................................

(locul şi data emiterii) (numele şi prenumele în clar şi ştampila)

Registru de evidenţă a lucrărilor de investigaţii/examinări cu caracter tehnic a cazanelor1)

	Tip cazan;				AVIZAT raport tehnic
Nr. crt.	nr./an fabricaţie; nr. înregistrare în evidenţa ISCIR	Parametri maximi	Deţinător/Utilizator cazan	Nr. raport tehnic şi data			Obs.
					Nume şi prenume	Semnătura şi data

!image

115

1) Se mai pot introduce şi alte rubrici, în funcţie de specificul activităţii.

116

Anexa 10

Registru de evidenţă avizări documentaţii tehnice 1) 2)

Nr. crt.	Tipul cazanului	Documentaţie de . 1).	Parametrii maximi de lucru ai cazanului	Deţinător/Utilizator cazan (denumire/nume şi prenume, sediu/domiciliu)	AVIZAT corespunde prescripţiei tehnice ISCIR	Obs.
					Nume şi prenume RADTP/RADTI, semnătura şi data efectuării verificării

!image

1) În cuprinsul său, registrul se împarte pe tipuri de documentaţii tehnice (pentru obţinerea avizului obligatoriu de instalare, preliminare de montare/reparare).

2) Se mai pot introduce şi alte rubrici, în funcţie de specificul activităţii.

Registru de evidenţă a lucrărilor de 1) cazane

Nr. crt.	Nr. fabricaţie/ anul fabricaţiei	Tip cazan/ producător	Nr. înregistrare în evidenţa ISCIR	Lucrările de instalare/montare/ reparare/întreţinere efectuate	Parametrii cazanului 2)	Deţinător/ Utilizator (denumire/nume şi prenume, sediu/ domiciliu)	Declaraţie de conformitate (nr. şi data)	Obs.

!image

1) Se scrie: „INSTALARE/MONTARE/REPARARE/ÎNTREŢINERE”, conform autorizaţiei.

117

2) Presiune (bar), temperatură (ºC), debit (t/h sau Gcal/h) şi altele asemenea.

!image

Anexa nr.2

MINISTERUL ECONOMIEI COMERŢULUI ŞI MEDIULUI DE AFACERI

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor şi Instalaţiilor de Ridicat

–ISCIR -

PRESCRIPŢIE TEHNICĂ

PT C 4-2010

RECIPIENTE METALICE STABILE SUB PRESIUNE

Indicativ: PT C 4-2010 Ediţia 1

Capitolul IGeneralităţi

Secţiunea 1Scop

Art. 1 (1) Prezenta prescripţie tehnică stabileşte condiţiile şi cerinţele tehnice pentru instalarea, autorizarea funcţionării, utilizarea/exploatarea, verificarea tehnică periodică, repararea şi verificarea tehnică în utilizare pentru recipientele metalice stabile sub presiune, denumite în continuare "recipiente".

(2)Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică doar în măsura în care nu există alte dispoziţii specifice (cu acelaşi obiectiv) în legislaţia comunitară de armonizare.

Secţiunea a 2-aDomeniu de aplicare

Art. 2 (1) Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică recipientelor metalice stabile sub presiune, denumite în continuare recipiente, instalate/montate pe fundaţii sau pe alte reazeme fixe. Se asimilează cu recipientele metalice sub presiune stabile şi recipientele fixate pe platforme deplasabile sau pe sisteme mobile proprii.

Figura 1

!image

Peretele recipientului

Racord

Limita recipientului

Conductă

Figura 1

Mufă

(2)Recipientul este limitat la primele îmbinări cu conductele de legătură realizate prin sudură, prin flanşe sau prin filet (a se vedea figurile 1, 2 şi 3).

!image

Figura 2

!image

Figura 3

Art. 3 Prezenta prescripţie tehnică se aplică recipientelor cu presiuni maxime admisibile de lucru mai mari de 0,05 MPa (0,5 bar), astfel:

a)recipiente care conţin gaze din grupa 1 (fluide periculoase), conform diagramei 1 din anexa 1, cu excepţia celor care funcţionează în limitele:

1) PS x V :: 200 bar x litri, având PS :: 200 bar şi V :: 1 litru;

2) PS x V :: 25 bar x litri, având 0,5 :: PS :: 25 bar şi 1 :: V :: 50 litri;

b)recipiente care conţin gaze din grupa 2 (abur şi alte gaze decât cele din grupa 1), conform diagramei 2 din anexa 1, cu excepţia celor care funcţionează în limitele:

1) PS x V :: 1.000 bar x litri, având PS :: 1.000 bar şi V :: 1 litru;

2) PS x V :: 50 bar x litri, având 0,5 :: PS :: 50 bar şi 1 :: V :: 100 litri;

c)recipiente care conţin lichide din grupa 1 (fluide periculoase), conform diagramei 3 din anexa 1, cu excepţia celor care funcţionează în limitele:

1) PS x V :: 500 bar x litri, având PS :: 500 bar şi V :: 1 litru;

2) PS x V :: 200 bar x litri, având 0,5 :: PS :: 200 bar şi 1 :: V :: 400 litri;

d)recipiente care conţin lichide din grupa 2 (alte lichide decât cele din grupa 1), conform diagramei 4 din anexa 1, cu excepţia celor care funcţionează în limitele:

1) PS x V :: 10.000 bar x litri, având PS :: 1.000 bar şi V :: 10 litri;

2) PS x V :: 10.000 bar x litri, având 0,5 :: PS :: 1.000 bar şi 10 :: V :: 1.000 litri;

3) PS :: 10 bar, indiferent de volum.

NOTE: 1) Grupa 1 cuprinde fluidele periculoase, definite conform Hotărârii Guvernului nr. 1.408/2008. Din grupa 1 fac parte fluidele definite ca explozive, extrem de inflamabile, foarte inflamabile, inflamabile, la care temperatura maximă admisibilă de lucru este mai mare decât punctul de aprindere, foarte toxice, toxice şi oxidante.

2) Grupa 2 cuprinde abur şi celelalte fluide care nu sunt incluse în grupa 1.

3) În cazul în care un recipient se compune din mai multe incinte, acesta se clasifică în categoria cea mai severă care se poate aplica unei incinte luată individual.

4) Dacă într-o incintă se află fluide diferite, clasificarea se face în funcţie de fluidul care impune categoria cea mai severă.

5) Liniile de demarcare din diagramele prezentate în anexa 1 indică valoarea limită superioară pentru fiecare categorie.

Art. 4 (1) Prezenta prescripţie tehnică se aplică şi pentru:

a)recipientele care transportă pe vehicule de cale ferată sau rutiere diverse lichide sau materiale exceptate de regulamentele privind transportul internaţional feroviar, respectiv

rutier, al mărfurilor periculoase (RID şi ADR) şi care sunt sub presiune numai în momentul transvazării/descărcării lichidelor sau materialelor conţinute, indiferent de presiunea de descărcare;

b)recipientele pentru transportul lichidelor, care au presiunea absolută de vapori la 50°C până la 0,3 MPa (3 bar) inclusiv;

c)recipientele de la lit. b) care transportă lichide sub pernă de gaz, a cărui presiune este mai mare de 0,05 MPa (0,5 bar) şi până la maxim 0,2 MPa (2 bar) inclusiv, la temperatura de 15ºC.

(2)Pentru recipientele care transportă pe vehicule de cale ferată sau rutiere gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune se aplică prevederile prescripţiei tehnice referitoare la cisterne, containere şi butoaie metalice pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune.

Art. 5 (1) Pentru recipientele din subteran, prezenta prescripţie tehnică se completează cu cerinţele tehnice stabilite prin instrucţiuni specifice întocmite de unităţile deţinătoare, care să ţină seama de condiţiile în care funcţionează acestea.

(2)Verificările în vederea admiterii funcţionării cât şi pe parcursul exploatării, la verificarea tehnică periodică (VTP), se efectuează de către responsabilul cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor (RSVTI) al unităţii deţinătoare, autorizat de ISCIR.

Art. 6 Prevederile prezentei prescripţii tehnice nu se aplică:

a)recipientelor care au presiunea maximă admisibilă de lucru de cel mult 0,05 MPa (0,5 bar);

b)recipientelor montate pe platforme marine mobile, nave, aeronave şi rachete, precum şi echipamentelor special destinate pentru a fi montate pe acestea sau destinate propulsării lor;

c)echipamentelor specifice pentru controlul forajelor de explorare şi extracţie din industria petrolului, gazului natural sau explorărilor geotermale, din industria extractivă, precum şi ale depozitelor subterane destinate menţinerii şi/sau reglării presiunilor la gurile de sondă, cum ar fi: capete de erupţie, prevenitoare de erupţie, manifolduri, precum şi echipamentele acestora montate în amonte;

d)furnalelor, inclusiv sistemelor de răcire ale acestora, recuperatoarelor de căldură pentru preîncălzirea aerului, separatoarelor de praf, epuratoarelor de gaze, cuptoarelor de reducere directă inclusiv sistemului de răcire al acestora, convertizoarelor cu gaz, oalelor de topire, retopire, degazare şi de turnare pentru oţel şi metale neferoase;

e)echipamentelor cuprinzând carcase, maşini sau părţi de maşini care nu reprezintă recipiente de sine stătătoare, de exemplu cilindrii maşinilor de forţă (motoare, inclusiv turbine şi motoare cu ardere internă, maşini cu abur, pneumatice, hidraulice, turbine de gaz sau abur, turbogeneratoare, prese) şi ai maşinilor de lucru (compresoare, pompe, dispozitive de comandă, cilindri hidraulici), răcitorii intermediari, filtrele, separatoarele de picături şi amortizoarele de pulsaţii care nu sunt montate separat faţă de corpul maşinilor respective sau similare acestora, precum şi componentele maşinilor de lucru supuse la presiune când, la dimensionarea lor, sunt preponderente tensiunile rezultate din alte solicitări mecanice, în afară de presiune;

f)recipientelor cu două spaţii la care spaţiul exterior de încălzire sau răcire este format din circuite executate din ţevi sau segmente, din diferite profile laminate sau din tablă îndoită, iar în spaţiul interior al recipientului presiunea nu depăşeşte 0,05 MPa (0,5 bar); de asemenea, schimbătoarelor de căldură la care spaţiile sunt formate din plăci de diferite profile, montate în pachet, fixate între ele prin îmbinări demontabile, cât şi schimbătoarelor de căldură spirale ale căror spaţii sunt parţial inspectabile cu condiţia ca cele două medii în amestec să nu conducă la explozie sau degajare de gaze;

g)recipientelor de aer pentru instalaţiile de frânare, basculare, semnalizare, transport pe cablu, precum şi celor care au rol de rezervor de combustibil montate pe locomotive, vagoane sau autovehicule;

h)recipientelor care conţin apă la temperatură mai mică de 110ºC sau lichide a căror temperatură maximă de lucru este mai mică decât temperatura de fierbere la presiunea de 0,05 MPa (0,5 bar) a lichidului respectiv, fiind exclusă posibilitatea formării unei perne de vapori sau gaze;

i)recipientelor care conţin lichide şi la care presiunea gazului aflat deasupra lichidului nu depăşeşte 0,05 MPa (0,5 bar);

j)distribuitoarelor şi colectoarelor de abur, apă fierbinte, aer şi altele asemenea care nu au şi rol de tampon sau de acumulator, considerate elemente de conductă la care se aplică prescripţia tehnică specifică conductelor respective;

k)conductelor pentru transportul fluidelor, precum şi elementelor de conductă care nu pot fi scoase din circuitul acestora (separatoare, filtre şi altele asemenea);

l)corpurilor diferitelor armături (robinete, supape de siguranţă şi altele asemenea); m)radiatoarelor de calorifer;

n)recipientelor care funcţionează numai sub vacuum;

o)recipientelor care sunt obiectul unor cercetări ştiinţifice şi experimentale în ceea ce priveşte construcţia lor, oricare ar fi volumul, temperatura şi presiunea de lucru; de funcţionarea acestora răspunzând unităţile deţinătoare;

p)recipientelor din centrale nucleare cu implicaţii asupra securităţii nucleare, care fac obiectul prevederilor prescripţiei tehnice referitoare la acestea;

q)buteliilor pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, recipientelor stingătoare de incendiu şi buteliilor pentru aparate de respirat individuale care fac obiectul prevederilor prescripţiei tehnice referitoare la acestea;

r)recipientelor de stocare GPL (butan, propan şi amestecuri butan-propan), incluse în instalaţii de distribuţie GPL mic vrac sau sisteme de distribuţie pentru autovehicule, care fac obiectul prevederilor prescripţiei tehnice referitoare la acestea;

s)cisternelor, containerelor şi butoaielor metalice pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, care fac obiectul prevederilor prescripţiei tehnice referitoare la acestea.

NOTE: 1) Recipientele exceptate la art. 3 lit. a), b), c) şi d) şi art. 6 lit. a), h), i), j), n) şi o) trebuie să fie însoţite de instrucţiuni de utilizare adecvate şi trebuie să fie marcate astfel încât să poată fi identificat producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia. În cadrul instrucţiunilor de utilizare şi/sau pe marcaj trebuie să fie identificaţi principalii parametrii de funcţionare: presiunea maximă admisibilă de lucru (bar), temperatura maximă admisibilă de lucru (°C), temperatura minimă admisibilă de lucru (°C), fluidul de lucru, capacitatea recipientului (l). Recipientele trebuie să fie prevăzute, după caz, cu dispozitive de siguranţă şi aparate de măsurare şi control care să asigure funcţionarea în limitele parametrilor admişi.

2) Recipientele care lucrează la presiuni cel mult egale cu 0,05 MPa (0,5 bar) şi care conţin fluide netoxice trebuie să fie puse în comunicaţie cu atmosfera printr-un dispozitiv de siguranţă sau prin intermediul altui recipient care lucrează la presiune atmosferică astfel încât să se împiedice formarea unui surplus de presiune în recipient.

3) Recipientele care lucrează la presiuni cel mult egale cu 0,05 MPa (0,5 bar) şi care conţin fluide toxice sau inflamabile trebuie să fie prevăzute cu supape de siguranţă de tip etanş, gazele scăpate fiind conduse în locuri nepericuloase sau făcute inofensive la ieşirea lor din conducta de evacuare.

Art. 7 La recipientele cu mai multe spaţii, compartimentele sau elementele acestora care funcţionează la presiuni egale cu sau mai mici de 0,05 MPa (0,5 bar) sau care se încadrează

în exceptările de la art. 3 lit. a), b), c) şi d) şi art. 6 lit. a), h), i) şi n) nu se supun prevederilor prezentei prescripţii tehnice. Parametrii acestor spaţii se înscriu pe placa de timbru.

Secţiunea a 3-aReferinţe normative

Art. 8 Prezenta prescripţie tehnică face referiri la următoarele acte normative:

a)Legea nr. 64/2008, privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 27 martie 2008, cu modificările şi completările ulterioare;

b)Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 21 iulie 2006;

c)Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006;

d)Legea nr. 440/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 95/1999 privind calitatea lucrărilor de montaj pentru utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 11 iulie 2002;

e)Legea nr. 355/2002 pentru aprobarea Ordonanţa Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naţională, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 26 iunie 2002;

f)Hotărârea Guvernului nr. 584/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor sub presiune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 16 mai 2004, cu modificările şi completările ulterioare;

g)Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor şi Instalaţiilor de Ridicat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 21 ianuarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;

h)Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 813 din 4 decembrie 2008;

i)Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 31 ianuarie 2005;

j)Hotărârea Guvernului nr. 2.176/2004 pentru modificarea unor Hotărâri ale Guvernului în scopul eliminării unor dispoziţii privind obligativitatea aplicării standardelor şi actualizării referirilor la standarde, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1236 din 22 decembrie 2004;

k)Ordinul Inspectorului de Stat Şef al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor şi Instalaţiilor de Ridicat nr. 382/2009 pentru aprobarea Metodologiei privind autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea si verificarea tehnica in utilizare a instalatiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR - operator RSVTI, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 9 octombri 2009;

l)Ordinul Inspectorului de Stat Şef al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor şi Instalaţiilor de Ridicat nr. 401/2005 privind aplicarea sigiliilor la instalaţiile şi echipamentele neautorizate sau care nu prezintă siguranţă în funcţionare conform prescripţiilor tehnice, Colecţia ISCIR, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 10 august 2005;

m)Ordinul Inspectorului de Stat Şef al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor şi Instalaţiilor de Ridicat nr. 465/2009 privind aprobarea Metodologiei de atestare a personalului tehnic de specialitate in domeniul ISCIR, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 4 noiembrie 2009;

Secţiunea a 4-aTermeni, definiţii şi abrevieri

Art. 9 (1) În sensul prezentei prescripţii tehnice, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a)acceptare - acţiunea prin care se admite şi se dă un acord scris privind folosirea unor materiale, proceduri şi altele asemenea în baza unor verificări preliminare şi în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice;

b)accident - evenimentul fortuit, care întrerupe funcţionarea normală a unei/unui instalaţii/echipament, provocând avarii şi/sau afectând viaţa sau sănătatea oamenilor ori mediul;

c)admitere a funcţionării - acordul emis de către operatorul RSVTI al unui deţinători/utilizator pentru un recipient, în cazurile prevăzute de prezenta prescripţie tehnică, în scopul atestării faptului că acel recipient îndeplineşte toate condiţiile şi cerinţele pentru a fi utilizat în condiţii de siguranţă;

d)ansamblu - grup de echipamente sub presiune pe care producătorul le asamblează pentru a constitui o unitate integrată şi funcţională;

e)autoritate competentă - orice organism sau autoritate dintr-un stat membru cu rol de control ori de reglementare în ceea ce priveşte activităţile de servicii, în special autorităţile administrative, precum şi ordinele profesionale şi asociaţiile profesionale sau alte organisme profesionale care, în exercitarea competenţei de autoreglementare, creează cadrul legal pentru accesul la activităţile de servicii ori exercitarea acestora;

f)autorizare - activitatea de evaluare şi atestare, efectuată de către ISCIR, a competenţei şi capabilităţii unei persoane fizice sau juridice de a desfăşura o activitate specifică în legătură cu un recipient;

g)autorizare a funcţionării - acordul emis de ISCIR pentru deţinătorii/utilizatorii de recipiente, după caz, stabilit de prezenta prescripţie tehnică, în scopul atestării faptului că un recipient îndeplineşte toate condiţiile şi cerinţele pentru a fi utilizat în condiţii de siguranţă;

h)autorizaţie - document emis de ISCIR prin care se acordă unei persoane fizice sau juridice dreptul de a desfăşura activităţi reglementate de prezenta prescripţie tehnică;

i)avarie - deteriorare produsă la o/un instalaţie/echipament, care conduce la scoaterea din funcţiune a acesteia/acestuia;

j)cerinţă - orice obligaţie, interdicţie, condiţie sau limitare impusă prestatorilor ori beneficiarilor de servicii, care este prevăzută în actele cu caracter normativ sau administrativ ale autorităţilor competente ori care rezultă din jurisprudenţă, practici administrative, norme ale ordinelor profesionale sau norme colective ale asociaţiilor profesionale ori ale altor organizaţii profesionale, adoptate în exercitarea competenţei lor de autoreglementare; clauzele contractelor colective de muncă negociate de partenerii sociali nu sunt, în sine, considerate cerinţe;

k)deţinător - persoană fizică sau juridică ce deţine cu orice titlu o/un instalaţie/echipament în exploatare;

l)documentaţie tehnică - totalitatea documentelor şi instrucţiunilor elaborate conform prevederilor prescripţiilor tehnice, de către producător pentru construirea, montarea, instalarea, punerea în funcţiune, realizarea reviziilor, reparaţiilor şi/sau pentru întreţinerea instalaţiilor/echipamentelor sau, respectiv, totalitatea documentelor întocmite de către persoanele fizice ori juridice autorizate pentru efectuarea acestor activităţi în vederea realizării sarcinilor specifice ce le revin; documentaţia tehnică include, după caz, descrierea generală a instalaţiei/echipamentului, proiectele de execuţie, procesul de fabricaţie, schemele şi circuitele pentru componentele instalaţiilor/echipamentelor, descrieri şi explicaţii

necesare pentru înţelegerea acestor desene şi scheme, rezultatele calculelor de proiectare, rapoartele încercărilor şi examinărilor şi altele asemenea;

m)echipamente sub presiune - recipiente, conducte, accesorii de securitate şi accesorii sub presiune; echipamentele sub presiune includ, după caz, elemente fixate pe părţile solicitate la presiune, cum sunt flanşe, racorduri, cuplaje, elemente de susţinere, urechi pentru ridicare şi altele asemenea;

n)expert ISCIR - persoana fizică autorizată de către ISCIR, pe baza evaluării capabilităţii

şi competenţei sale, în scopul realizării de sarcini specifice;

o)expertiză tehnică - investigaţia/examinarea cu caracter tehnic a unei/unui instalaţii/echipament;

p)fluide - gaze, lichide sau vapori în stare pură, precum şi amestecuri ale acestora; un fluid poate conţine şi o suspensie de substanţe solide;

q)inspector de specialitate din cadrul ISCIR - persoană fizică angajată în cadrul ISCIR, care efectuează verificări tehnice şi alte sarcini specifice conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice;

r)instalare - activitatea de fixare/amplasare a unei/unui instalaţii/echipament la locul utilizării şi/sau de conectare a acesteia/acestuia la alte instalaţii sau echipamente, în vederea asigurării condiţiilor de funcţionare;

s)instrucţiuni de utilizare (exploatare) - instrucţiuni tehnice care cuprind informaţii privind montarea, instalarea, punerea în funcţiune, exploatarea, întreţinerea şi altele asemenea a instalaţiilor/echipamentelor, elaborate de producător şi care sunt distribuite deţinătorului instalaţiilor/echipamentelor;

t)întreţinere - totalitatea operaţiilor prin care se asigură menţinerea instalaţiei/echipamentului în parametrii de funcţionare în condiţii de siguranţă;

u)introducere pe piaţă - acţiunea de a face disponibilă/disponibil, pentru prima dată, contra cost sau gratuit, o/un instalaţie/echipament în vederea distribuirii şi/sau utilizării;

v)montare - activitatea de îmbinare a componentelor unei/unui instalaţii/echipament, conform documentaţiei tehnice, în vederea funcţionării acesteia/acestuia;

w)operator responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor - persoană fizică autorizată de ISCIR pentru supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor/echipamentelor care se supun prevederilor prescripţiilor tehnice;

x)persoană juridică - orice entitate constituită potrivit legii naţionale precum şi cele constituite în temeiul dreptului altui stat membru sau reglementat de acesta, indiferent dacă acestea sunt considerate sau nu ca având personalitate juridică;

y)prescripţie tehnică - normă tehnică elaborată de către ISCIR şi aprobată prin ordin al ministrului economiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, care conţine, pentru domenii clar definite, condiţii şi cerinţe tehnice referitoare la instalaţii/echipamente şi la activităţi specifice domeniului de activitate, ce se realizează în legătură cu acestea, în vederea introducerii pe piaţă, punerii în funcţiune şi utilizării instalaţiilor/echipamentelor respective în condiţii de siguranţă în funcţionare;

``) presiune - presiunea relativă la presiunea atmosferică de 1,013 mbar, respectiv presiunea măsurată; o presiune în domeniul vacuumului se exprimă printr-o valoare negativă;

aa) presiunea de deschidere - presiunea de lucru la care supapa de siguranţă începe să se deschidă. Se consideră că supapa începe să se deschidă în momentul în care cursa are o valoare măsurabilă sau când efectul produs de deschidere este sesizat, fiind diferit de efectul produs de neetanşeitatea ventilului pe scaun;

bb) presiune de încercare - presiunea la care se încearcă hidraulic recipientul pentru verificarea rezistenţei şi etanşeităţii acestuia, stabilită de producător sau conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice, după caz;

cc) presiune maximă admisibilă PS - presiunea maximă pentru care a fost proiectată/proiectat instalaţia/echipamentul, aşa cum este specificată de producător; această presiune se măsoară în locul specificat de producător, care trebuie să fie locul unde sunt fixate dispozitivele de protecţie şi/sau de limitare ori locul cel mai înalt al instalaţiei/echipamentului sau, dacă acest loc nu este adecvat, oricare alt loc specificat;

dd) producător - persoană fizică sau juridică, responsabilă pentru proiectarea şi/sau realizarea unei/unui instalaţii/echipament, în scopul introducerii pe piaţă şi/sau al punerii în funcţiune, în numele său, precum şi orice persoană fizică sau juridică, care construieşte, montează, instalează, ambalează sau etichetează o/un instalaţie/echipament în vederea introducerii pe piaţă şi/sau punerii în funcţiune sub nume propriu;

ee) punere în funcţiune - acţiunea care are loc în momentul primei utilizări a unei/unui instalaţii/echipament;

ff) recipient - orice înveliş metalic (incintă închisă) care conţine fluide sub presiune, inclusiv toate componentele fixate limitat la dispozitivele de legare la alte echipamente; un recipient poate fi compus din una sau mai multe incinte;

gg) recipient simplu sub presiune - orice recipient sudat, supus unei presiuni interioare relative mai mari de 0,5 bar, care este destinat umplerii cu aer sau azot şi care nu trebuie să fie expus la foc;

hh) regim de autorizare şi verificare tehnică - totalitatea condiţiilor, cerinţelor, examinărilor, încercărilor şi/sau evaluărilor la care este supusă/supus, cu caracter obligatoriu, o/un instalaţie/echipament, pe parcursul realizării şi utilizării, precum şi deciziile luate în legătură cu aceasta/acesta, în scopul de a se asigura funcţionarea în condiţii de siguranţă, conform prescripţiilor tehnice;

ii) registru - orice evidenţă sau bază de date administrată de o autoritate competentă, în format electronic ori pe hârtie, cuprinzând informaţii cu privire la prestatorii de servicii în general sau prestatorii de servicii autorizaţi într-un domeniu specific;

jj) reparare - ansamblu de lucrări şi operaţiuni ce se execută prin înlăturarea neconformităţilor/defecţiunilor constatate la o/un instalaţie/echipament, în scopul aducerii acesteia/acestuia la parametrii iniţiali sau la alţi parametri care asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a acesteia, conform prescripţiilor tehnice;

kk) repunerea în funcţiune - acţiunea ce are loc în momentul primei utilizări a unei/unui instalaţii/echipament, ulterior reparării, efectuării unei revizii şi/sau efectuării unei intervenţii de întreţinere a acesteia/acestuia, conform prescripţiilor tehnice;

ll) revizie - activitatea, de regulă planificată, ce constă în ansamblul operaţiunilor ce se execută asupra unei/unui instalaţii/echipament în scopul reglării sau înlocuirii pieselor şi aparatelor înglobate de aceasta/acesta, conform prescripţiilor tehnice;

mm) stat membru - stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European;

nn) temperatura minimă/maximă admisibilă (TS) - temperatura minimă/maximă pentru care instalaţia/echipamentul a fost proiectat, aşa cum este specificată de către producător;

oo) utilizator - persoană fizică sau juridică ce are în folosinţă o/un instalaţie/echipament;

pp) verificare tehnică - totalitatea examinărilor şi/sau încercărilor ce se realizează, în baza documentaţiei tehnice aplicabile unui recipient şi prevederilor prescripţiilor tehnice, în scopul evaluării măsurii în care recipientul satisface cerinţele de funcţionare în condiţii de siguranţă;

qq) verificare tehnică periodică - verificare tehnică desfăşurată periodic conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice;

rr) verificare tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic - ansamblu de verificări, examinări şi încercări pentru stabilirea stării tehnice, evaluarea duratei remanente de funcţionare şi stabilirea condiţiilor de funcţionare în siguranţă la o/un instalaţie/echipament;

ss) volum (V) - volumul interior al incintei sub presiune, inclusiv volumul ştuţurilor până la prima legătură sau sudură, exclusiv volumul componentelor interioare fixe.

(2)În conţinutul prezentei prescripţii tehnice sunt folosite următoarele abrevieri:

a)ADR - Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase, încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957;

b)GPL - Gaze petroliere lichefiate;

c)ISCIR- Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor Recipientelor şi Instalaţiilor de Ridicat;

d)PS - Presiunea maximă admisibilă;

e)RADTE - Personal tehnic de specialitate, responsabil cu avizarea documentaţiei tehnice de investigaţii/examinări;

f)RADTP - Personal tehnic de specialitate, responsabil cu avizarea documentaţiei tehnice preliminare de montare/reparare;

g)RID - Regulamentul referitor la transportul internaţional feroviar al substanţelor periculoase;

h)RSL - Personal tehnic de specialitate, responsabil cu supravegherea lucrărilor;

i)RSVTI - Operator responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor;

j)RTS - Personal tehnic de specialitate, responsabil tehnic cu sudura;

Capitolul IIInstalarea

Secţiunea 1Condiţii generale

Art. 10 (1) Recipientele trebuie să fie instalate astfel încât să se poată efectua în bune condiţii deservirea, curăţarea părţilor interioare şi exterioare, repararea şi verificarea. Placa de timbru trebuie să fie vizibilă.

(2)În cazul instalării în aer liber, trebuie luate măsuri astfel ca aparatura de comandă, măsurare şi control, precum şi dispozitivele de siguranţă ale recipientului să fie protejate contra intemperiilor, degradărilor şi accesului persoanelor străine de instalaţie.

(3)În raport cu necesităţile procesului tehnologic, justificate prin documentaţia de instalare, recipientele pot fi îngropate parţial sau total. În acest caz, acestea trebuie să fie prevăzute la

exterior cu o protecţie anticorozivă corespunzătoare, marcând la suprafaţă poziţia şi conturul lor. Instalarea trebuie făcută astfel încât să se asigure posibilitatea verificării interioare.

Art. 11 (1) Instalarea recipientelor se efectuează în conformitate cu prevederile documentaţiei tehnice şi, atunci când este prevăzut în aceasta, în baza unei documentaţii de instalare, care trebuie să fie anexată la cartea recipientului.

(2)În cazul instalării recipientelor tip coloană sau sferice, calculate la sarcini datorate vântului sau seismelor, întocmirea documentaţiei preliminare de instalare este obligatorie.

(3)Persoana juridică care execută instalarea trebuie să confirme în declaraţia pe care o eliberează că fixarea recipientului pe fundaţie s-a executat în conformitate cu documentaţia tehnică.

Art. 12 Instalarea recipientelor trebuie să se facă în aşa fel încât să se evite posibilitatea răsturnării lor sub influenţa sarcinilor, inclusiv a celor seismice. Recipientele montate pe platforme deplasabile sau pe sisteme mobile proprii trebuie să fie fixate sigur de acestea.

Art. 13 (1) Recipientele trebuie să fie prevăzute, după necesităţi, cu scări şi platforme care să asigure o deservire bună, reparare şi verificare. Aceste construcţii nu trebuie să influenţeze negativ stabilitatea recipientelor.

(2)Suprafaţa exterioară a recipientelor trebuie să fie protejată contra coroziunii, datorită atmosferei sau mediului în care lucrează.

(3)Recipientele la care în timpul funcţionării poate apărea electricitate statică şi cele prevăzute cu dispozitive de agitare, amestecare şi altele asemenea, acţionate electric, trebuie să fie legate la pământ din punct de vedere electric.

Art. 14 (1) La instalarea recipientelor care prezintă pericol sporit în funcţionare (conţin fluide toxice sau inflamabile, funcţionează la presiuni şi temperaturi ridicate şi altele asemenea) trebuie luate măsuri suplimentare de siguranţă stabilite prin documentaţia de instalare, cum sunt:

a)amplasarea în compartimente speciale;

b)prevederea unor pereţi de protecţie rezistenţi la explozii sau la foc, după caz;

c)prevederea unor protecţii contra încălzirii peste limitele admise (în cazul gazelor lichefiate);

d)amplasarea la distanţe corespunzătoare faţă de alte obiective şi altele asemenea

(2)La instalarea recipientelor care lucrează cu fluide corozive trebuie să se prevadă, în documentaţia de instalare, asigurarea protecţiei anticorozive pentru fundaţii, suporturi de susţinere şi instalaţiile aferente (de exemplu recipiente din industria celulozei şi hârtiei, industria chimică şi altele asemenea).

Art. 15 La recipientele care conţin lichide încălzite la o temperatură mai mare decât temperatura de fierbere la presiunea atmosferică (acumulatoare de căldură, vaporizatoare şi altele asemenea), amplasate în clădiri şi care au produsul V x PS > 5.000 (50.000) (V - volumul ocupat de lichid, în litri; PS - presiunea maximă admisibilă, în MPa sau bar) trebuie luate în considerare următoarele:

a)recipientele nu pot fi instalate în încăperi cu aglomeraţii de persoane (cantine, vestiare

şi similare), deasupra sau dedesubtul unor astfel de încăperi;

b)în cazul în care încăperile unde sunt instalate recipientele sunt lipite de încăperi cu aglomeraţii de persoane, este necesar ca:

1) încăperile recipientelor să aibă cel puţin un perete exterior;

2) pereţii despărţitori să fie rezistenţi la explozie.

Art. 16 La unele categorii de recipiente trebuie luate în considerare şi alte măsuri suplimentare de siguranţă prevăzute în prescripţiile tehnice, în normative PSI sau în normele de protecţia muncii, precum şi în alte cazuri prevăzute prin documentaţia preliminară de instalare.

Secţiunea a 2-aCondiţii specifice Recipiente pentru gaze petroliere lichefiate (GPL)

Art. 17 (1) Recipientele pentru depozitarea propanului, propilenei, butanului, butilenei şi a altor gaze petroliere lichefiate nu se instalează în clădiri închise. Se recomandă ca instalarea să se facă deasupra nivelului solului.

(2)La instalarea recipientelor pentru gaze petroliere lichefiate (GPL) trebuie respectate următoarele:

a)nu se permite instalarea conductorilor electrici sau cablurilor deasupra recipientelor, cu excepţia celor pentru iluminat; pentru "iluminat“ se admit numai instalaţii electrice executate în conformitate cu prevederile normelor pentru executarea instalaţiilor electrice în medii cu pericol de explozii; nu se permite folosirea instalaţiilor electrice normale;

b)recipientele instalate deasupra nivelului solului (neîngropate) trebuie montate pe o fundaţie, suporturile metalice sau soclurile de beton trebuie astfel amplasate încât pereţii şi îmbinările recipientelor să fie uşor vizibile;

c)prinderea recipientelor de suporturile metalice sau soclurile de beton trebuie astfel realizată încât să permită dilatări sau contractări termice, să asigure o repartizare uniformă a sarcinii pe suporturi şi să nu provoace tensiuni suplimentare în pereţii recipientului;

d)după caz, fiecare recipient trebuie prevăzut deasupra cu un podeţ metalic cu balustrade pentru deservirea armăturilor şi a gurii de vizitare sau salvare, cu scară de acces; când sunt mai multe recipiente grupate într-un depozit, se poate monta deasupra lor un podeţ metalic comun, numărul scărilor de acces stabilindu-se prin documentaţia tehnică în funcţie de numărul recipientelor şi lungimea podeţului; în documentaţia tehnică trebuie să se prevadă amenajările necesare accesului la interiorul recipientului prin gura de vizitare sau salvare;

e)nu se permite montarea scărilor scoabe sudate pe mantaua recipientelor.

Recipiente pentru depozitarea clorului sau dioxidului de sulf lichefiate

Art. 18 La instalarea recipientelor pentru depozitarea clorului sau dioxidului de sulf lichefiate trebuie respectate următoarele:

a)recipientele trebuie instalate într-o clădire separată, fără etaj, special amenajată la nivelul solului; fiecare recipient trebuie amplasat într-o boxă, separată de alte boxe prin pereţi plini, depozitul având un culoar de deservire comun pentru toate recipientele; recipientele pentru dioxidul de sulf pot fi montate şi câte două în aceeaşi boxă, cu condiţia ca în permanenţă unul din ele să fie gol;

b)recipientele pentru depozitare pot fi instalate şi în aer liber, în următoarele condiţii:

1) depozitele sunt amplasate numai pe platforme chimice;

2) construcţia depozitului este semideschisă, de tip şopron îngrădit executat din materiale necombustibile, care să protejeze recipientele împotriva razelor solare;

3) depozitul este prevăzut cu un recipient de rezervă pentru golirea oricărui recipient plin din depozit în caz de pericol, precum şi cu instalaţie de stropire cu apă comandată de la distanţă;

c)distanţele minime de amplasare a depozitelor faţă de instalaţiile în care se fabrică sau se utilizează substanţe incompatibile cu clorul (acetilenă, amoniac şi altele asemenea), ori substanţe combustibile sau inflamabile, sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Capacitatea depozitului, Cd (tone)	Caracteristica depozitului
	închis	deschis
	distanţa, în metri
Cd  100	50	80
100 < Cd  500	60	90
500 < Cd  1.000	70	100
1.000 < Cd  2.000	Se amplasează la minim 500 m faţă de alte instalaţii şi la minim 1.500 m faţă de clădiri de locuit

d)construcţia depozitelor trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

1) să fie executate dintr-un material rezistent la foc, termoizolant;

2) să fie prevăzute cu cel puţin o ieşire directă în exterior, uşile deschizându-se spre exterior, şi să fie astfel executate încât să revină la poziţia închis de la sine; depozitele cu capacitate mai mare de 5.000 kg trebuie să aibă două uşi practicate în pereţi diferiţi, la capetele culoarului de deservire;

3) acoperişul trebuie să fie de construcţie uşoară, rezistent la foc şi cu învelitoare termoizolantă;

4) pardoseala trebuie să fie din beton, cărămidă sau asfalt;

5) în depozite, trebuie să fie asigurată o atmosferă cât mai uscată;

6) să fie prevăzute, în afara unei ventilaţii naturale, cu un sistem corespunzător de ventilaţie mecanică, prin aspiraţie şi refulare de tip dirijat, calculat pentru un număr de minim opt schimburi pe oră şi care poate fi comandat din exterior în cazul unor scăpări accidentale de fluid; în cazuri justificate, prin proiect se poate înlocui ventilaţia naturală cu un al doilea sistem de ventilaţie mecanică;

7) sistemul de ventilaţie trebuie să fie astfel conceput şi executat încât să asigure dirijarea aerului viciat spre o instalaţie de absorbţie-neutralizare;

e)recipientele cu capacitate până la 250 kg pot fi instalate şi în subsolul construcţiilor industriale, cu condiţia ca aceste încăperi să fie complet izolate, să fie prevăzute cu un sistem de ventilaţie artificială corespunzător şi să satisfacă condiţiile de siguranţă contra incendiilor;

f)instalaţiile de semnalizări optice şi acustice de avarie trebuie concepute astfel încât:

1) fiecare circuit de semnalizare să poată fi verificat individual în întregime, prin simularea acţionării contactului care declanşează semnalizarea;

2) dacă aceeaşi avarie se semnalizează în două sau mai multe locuri de muncă diferite, confirmarea de luare la cunoştinţă a avariei trebuie să se facă separat pentru fiecare loc de muncă în parte;

3) instalaţia trebuie să fie astfel concepută încât, pe cât este posibil, să fie tolerantă la defecte;

g)fiecare depozit trebuie prevăzut cu un tablou AMC (aparate de măsurare şi control) unic, în care trebuie să fie centralizate toate informaţiile referitoare la depozit; tabloul AMC trebuie să fie montat într-o cameră separată de restul instalaţiilor şi trebuie să fie supravegheat permanent de personal desemnat în acest scop;

h)depozitele trebuie prevăzute cu unul sau mai multe analizoare automate a concentraţiei de clor sau dioxid de sulf în aerul ambiant, care trebuie să îndeplinească următoarele funcţiuni:

1) înregistrarea la tabloul AMC a concentraţiei de clor sau dioxid de sulf;

2) semnalizarea optică şi acustică la tabloul AMC şi la toate locurile de muncă unde s-ar putea găsi personal a depăşirii concentraţiei maxime admisibile (CMA) de clor sau dioxid de sulf în aerul ambiant, stabilită prin normele generale de securitate a muncii;

i)la flanşa fiecărui ştuţ de pe recipient, la care se racordează conducte prin care circulă clorul sau dioxidul de sulf lichefiate, se montează un robinet de siguranţă care să poată fi închis manual local şi totodată să poată fi închis automat sau manual dintr-un loc în care mediul ambiant să nu fie afectat de ruperea conductei respective; un dispozitiv similar trebuie să existe cât mai aproape posibil de celălalt capăt al conductei de transport;

j)sistemul de alimentare cu energie electrică a consumatorilor şi a sistemelor de alarmare din depozit trebuie dublat cu un sistem de alimentare independent, care să intre în funcţiune automat în maxim 20 de secunde de la întreruperea alimentării cu energie electrică de la reţea;

k)recipientele de clor şi dioxid de sulf şi instalaţiile aferente trebuie protejate contra trăsnetului printr-o instalaţie de protecţie paratrăsnet şi trebuie legate la instalaţia de împământare aferentă instalaţiei de paratrăsnet;

l)la depozitele închise, iluminatul normal şi ventilaţia normală şi de avarie trebuie comandate din exteriorul clădirii depozitului; dispozitivele de comandă trebuie îngrădite, iar accesul persoanelor neautorizate trebuie să fie strict oprit prin prevederea unui dispozitiv de închidere cu cheie;

m)dispozitivul în care sunt montate recipientele de clor şi dioxid de sulf trebuie prevăzut cu:

1) dispozitiv de indicare a direcţiei vântului;

2) telefon direct sau alt mijloc de comunicaţie cu consumatorii de clor şi dioxid de sulf şi cu dispecerul platformei (coordonator al producţiei);

3) echipamentele şi materialele electrice montate în depozit trebuie să fie garantate de furnizor pentru funcţionarea în mediul ambiant în care este prezent clorul sau dioxidul de sulf umed.

Recipiente din industria oxigenului, azotului şi argonului

Art. 19 La instalarea recipientelor din industria oxigenului, azotului şi argonului trebuie respectate următoarele:

a)recipientele amplasate în aer liber se împrejmuiesc şi închid pentru interzicerea accesului persoanelor neavizate în jurul acestora, asigurându-se totodată iluminatul artificial;

b)în cazul amplasării în încăperi, acestea trebuie să fie construite din elemente necombustibile; ieşirile din aceste încăperi trebuie să fie astfel amplasate încât, în caz de pericol, să se asigure o evacuare rapidă; cel puţin o uşă trebuie să fie spre exterior, cu deschidere în afară;

c)în cazul în care încăperile în care se instalează recipiente pentru oxigen au pereţi comuni cu încăperi cu alte destinaţii, pereţii despărţitori trebuie să fie rezistenţi la explozii; amplasarea recipientelor faţă de alte clădiri se stabileşte prin documentaţia de instalare, având în vedere ca distanţele faţă de sursele de foc sau depozitele de materiale combustibile să fie de cel puţin 10 m;

d)pe o distanţă de cel puţin 5 m în jurul recipientelor care conţin oxigen nu trebuie să existe deschideri spre spaţii (încăperi, subsoluri, canale) amplasate sub nivelul de amplasare al acestora.

Generatoare de acetilenă

Art. 20 Prezentele prevederi se aplică generatoarelor de acetilenă destinate obţinerii acetilenei prin descompunerea carbidului (carbură de calciu tehnică) cu ajutorul apei. Instalarea generatoarelor stabile de acetilenă se efectuează, respectându-se următoarele condiţii:

a)generatoarele stabile de acetilenă cu debite până la 20 m3/h pot fi instalate şi în încăperi lipite de atelierele pe care le deservesc, cu condiţia ca peretele despărţitor să fie fără goluri şi rezistent la explozii;

b)zidurile exterioare, pereţii despărţitori şi acoperişul clădirilor în care se instalează generatoare stabile de acetilenă trebuie să fie din material necombustibil; toate încăperile trebuie să fie amenajate cu ieşiri în afară sau coridoare la care să existe ieşiri directe în afară; uşile trebuie să fie executate din materiale necombustibile sau greu combustibile, care la izbire şi/sau frecare să nu producă scântei; uşile trebuie să se deschidă numai în afară; uşile glisante sunt admise, cu condiţia existenţei ieşirilor de scăpare;

c)pardoseala încăperilor generatoarelor de acetilenă, precum şi platformele pentru deservirea generatoarelor trebuie să fie astfel executate încât să evite posibilitatea formării scânteilor prin lovire sau frecare; pardoseala trebuie să fie situată cu 20 cm mai jos decât nivelul încăperii în care se dezambalează şi depozitează carbidul;

d)platformele şi scările metalice trebuie acoperite cu covoare de cauciuc;

e)clădirile destinate generatoarelor de acetilenă trebuie să fie situate în zone protejate prin paratrăsnete sau pot fi prevăzute cu instalaţii proprii de paratrăsnete;

f)clădirile staţiilor de acetilenă şi încăperile pentru generatoarele de acetilenă trebuie să fie cu un singur nivel, fără poduri; acoperişul trebuie să fie de construcţie uşoară; elementele de construcţie ale plafonului trebuie să excludă formarea de spaţii de acumulare a acetilenei, care să nu poată fi ventilate; înălţimea încăperii în care se amplasează generatoare de acetilenă trebuie să fie de cel puţin 3,5 m, asigurându-se totodată o distanţă de cel puţin 1 m de la partea superioară a generatorului la tavan;

g)încăperea generatoarelor de acetilenă trebuie să fie prevăzută cu o ventilaţie care să asigure evacuarea acetilenei acumulate, astfel încât concentraţia în aer a acetilenei să fie sub limita minimă de explozie; instalaţia de ventilaţie trebuie să aibă gurile de absorbţie amplasate în locurile cele mai înalte unde s-ar putea acumula amestecuri explozive de acetilenă şi aer; gura de evacuare a conductei de refulare trebuie să fie cu cel puţin 1 m mai

sus decât coama acoperişului clădirii în care sunt instalate generatoarele de acetilenă sau a clădirii de care staţia este lipită; pe o rază de 10 m faţă de gura de evacuare a conductei de refulare este interzisă existenţa unor coşuri de fum sau a altor surse de flacără şi scântei;

h)în cazul generatoarelor de acetilenă staţionare sau transportabile instalate în încăperi închise (folosite ca generatoare staţionare), supapele de siguranţă trebuie să fie prevăzute cu conducte de evacuare a acetilenei în locuri nepericuloase; secţiunea conductei de evacuare trebuie să fie astfel aleasă încât să nu reducă debitul supapelor; supapa de siguranţă trebuie să fie amplasată pe colectorul de gaz, dacă pe legătura între acesta şi reactor nu există dispozitiv de închidere; în cazul în care există un asemenea dispozitiv de închidere, trebuie montată câte o supapă de siguranţă pe fiecare tronson delimitat de acesta;

i)pentru iluminatul artificial trebuie folosită fie o instalaţie electrică executată din echipamente şi materiale admise pentru a lucra în mediu de acetilenă, fie o instalaţie pentru iluminat montată în întregime în afara clădirii; în acest caz iluminarea făcându-se prin geamuri, din exterior; în timpul zilei, încăperile generatoarelor de acetilenă trebuie să aibă suficientă lumină naturală astfel încât să se poată executa toate lucrările necesare fără a întrebuinţa iluminatul artificial; instalarea în interiorul staţiei de acetilenă a ceasurilor electrice, telefoanelor şi altele asemenea nu este admisă decât dacă acestea sunt de construcţie antiexplozivă, corespunzătoare mediului de acetilenă;

j)pentru înlăturarea pericolului prezentat de acumulările de electricitate statică, datorită frecărilor între acetilenă şi pereţii metalici ai conductelor, instalaţia de producere a acetilenei trebuie să fie legată la pământ;

k)încălzirea încăperilor generatoarelor se face obligatoriu numai cu abur, apă caldă sau apă fierbinte; în încăperile rezervate dezambalării butoaielor de carbid şi depozitării carbidului necesar producţiei, se interzice instalarea corpurilor de încălzire cu flacără sau rezistenţă electrică;

l)suprafaţa încăperii în care se instalează generatoarele de acetilenă trebuie să fie dimensionată după cum urmează:

Capacitatea generatoarelor, Cg (m³/h)	Suprafaţa încăperii (m²)
Cg :: 2,5	4
2,5 < Cg :: 5	8
5 < Cg :: 10	16
Cg > 10	minim 16, determinată de cerinţele tehnologice

Autoclave

Art. 21 Prezentele prevederi se aplică autoclavelor cu foc direct sau încălzite electric în care se generează abur pentru scopuri industriale, medico-sanitare şi cercetări de laborator. Aburul produs nu se furnizează altor instalaţii. Aceste prevederi sunt:

a)instalarea autoclavelor medico-sanitare se efectuează într-o încăpere care poate servi ca laborator, sală de lucru şi altele asemenea, astfel încât în jurul lor să rămână un spaţiu liber de cel puţin 0,6 m pentru a permite deservirea şi verificarea acestora. În faţa arzătorului, spaţiul liber trebuie să fie de cel puţin 1,5 m;

b)instalaţia de ardere a combustibilului trebuie astfel realizată încât să fie posibilă evacuarea gazelor de ardere din încăperea în care este montată autoclava;

c)sunt interzise lucrările cu substanţe inflamabile şi explozive în încăperile unde sunt amplasate autoclave cu foc direct;

d)autoclavele medico-sanitare nu pot fi instalate direct în sala de operaţii, pe coridoare sau în locuri de trecere. Acestea pot fi instalate într-o încăpere lângă sala de operaţii;

e)nu este permisă instalarea autoclavelor cu foc direct în clase amenajate ca laboratoare sau în laboratoarele din şcoli. Acestea pot fi amplasate într-o încăpere lângă sala de clasă sau laboratorul respectiv.

Capitolul IIIAutorizarea/admiterea funcţionării

Secţiunea 1Prevederi generale

Art. 22 (1) Recipientele care fac obiectul prezentei prescripţii tehnice pot fi utilizate numai dacă deţinătorul/utilizatorul a obţinut autorizarea/admiterea funcţionării conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.

(2)Cerinţele tehnice prevăzute în prezentul capitol sunt condiţii minime obligatorii referitoare la autorizarea/admiterea funcţionării recipientelor.

(3)Toate constatările referitoare la verificarea tehnică a recipientelor se consemnează de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR sau de către RSVTI, după caz, în procese-

verbale de verificare tehnică. Modelele proceselor-verbale de verificare tehnică sunt prevăzute în anexa 2, respectiv anexa 3.

(4)Autorizarea funcţionării acordate de către ISCIR sau admiterea funcţionării acordate de către RSVTI, nu absolvă deţinătorul/utilizatorul de obligaţia obţinerii tuturor celorlalte autorizaţii reglementate de legislaţia în vigoare.

Art. 23 Pentru următoarele recipiente autorizarea funcţionării se efectuează de inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR, iar acestea se înregistrează în evidenţa ISCIR:

a)recipiente care conţin gaze din grupa 1 (fluide periculoase) conform diagramei 1 din anexa 1, care se încadrează la categoriile II, III şi IV şi funcţionează în limitele:

1) PS x V > 200 bar x litri (categoria III şi IV);

2) 50 < PS x V :: 200 bar x litri şi V > 1 l (categoria II);

b)recipiente care conţin gaze din grupa 2 (abur şi alte gaze decât cele din grupa 1) conform diagramei 2 din anexa 1, care se încadrează la categoriile II, III şi IV şi funcţionează în limitele:

1) PS x V > 1.000 bar x litri (categoria III şi IV);

2) 200 < PS x V :: 1.000 bar x litri şi V > 1 l (categoria II);

c)recipiente care conţin lichide din grupa 1 (fluide periculoase) conform diagramei 3 din anexa 1, care se încadrează la categoria II şi III şi funcţionează în limitele:

1) V > 1 l şi PS > 500 bar (categoria III);

2) V < 1 l şi PS > 500 bar (categoria II);

3) PS x V > 200 bar x litri şi 10 < PS :: 500 bar (categoria II);

d)recipiente care conţin lichide din grupa 2 (alte lichide decât cele din grupa 1) conform diagramei 4 din anexa 1, care se încadrează la categoria II şi funcţionează în limitele:

1) PS x V >10.000 bar x litri, PS > 500 bar şi V > 10 l (categoria II).

NOTE: 1) Precizările sunt la art. 3, notele 1) la 5).

2) Recipientele, autorizate în funcţionare conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice, care sunt integrate în cadrul unor instalaţii complexe, trebuie să fie utilizate numai după obţinerea autorizării funcţionării sistemelor de conducte aferente, conform prevederilor prescripţiei tehnice referitoare la acestea.

Art. 24 (1) Prin excepţie la art. 24, lit. b), următoarele categorii de recipiente care conţin fluide din grupa 2, admiterea funcţionării se face de către deţinători/utilizatori, prin operatorul RSVTI, iar acestea se înregistrează în evidenţa deţinătorilor/utilizatorilor

a)vase de expansiune închise cu membrană, care funcţionează în limitele:

1) PS x V :: 10.000 bar x litri;

b)hidrofoare, care funcţionează în limitele:

1) PS x V :: 6.000 bar x litri.

(2)Pentru recipientele prevăzute la alin. (1), admiterea funcţionării (la prima punere în funcţiune şi periodic în exploatare) se face de către operatorul RSVTI în conformitate cu prevederile prezentului capitol şi ale capitolului V

Art. 25 (1) Pentru categoriile de recipiente indicate mai jos admiterea funcţionării se face de către deţinători/utilizatori, prin operatorul RSVTI, iar acestea se înregistrează în evidenţa deţinătorilor/utilizatorilor:

a)recipiente care conţin gaze din grupa 1 (fluide periculoase) conform diagramei 1 din anexa 1, care se încadrează la categoria I şi funcţionează în limitele:

1) 25 < PS x V :: 50 bar x litri şi V > 1 l;

b)recipiente care conţin gaze din grupa 2 (abur şi alte gaze decât cele din grupa 1) conform diagramei 2 din anexa 1, care se încadrează la categoria I şi funcţionează în limitele:

1) 50 < PS x V :: 200 bar x litri şi V > 1 l;

c)recipiente care conţin lichide din grupa 1 (fluide periculoase) conform diagramei 3 din anexa 1, care se încadrează la categoria I şi funcţionează în limitele:

1) PS x V > 200 bar x litri şi PS < 10 bar;

d)recipiente care conţin lichide din grupa 2 (alte lichide decât cele din grupa 1) conform diagramei 4 din anexa 1, care se încadrează la categoria I şi funcţionează în limitele:

1) PS x V > 10.000 bar x litri, PS < 500 bar;

2) PS > 1000 bar, V < 10 litri.

(2)Pentru recipientele prevăzute la alin. (1), admiterea funcţionării (la prima punere în funcţiune şi periodic în exploatare) se face de către operatorul RSVTI în conformitate cu prevederile prezentului capitol şi ale capitolului V.

Art. 26 Se admite autorizarea/admiterea funcţionării următoarelor tipuri de recipiente:

a)recipiente noi care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă stabilite de reglementările naţionale care transpun directivele europene specifice;

b)recipiente vechi care au mai funcţionat şi:

c)provin din Uniunea Europeană:

a. care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă stabilite prin directivele europene specifice;

b. care au fost construite anterior intrării în vigoare a directivelor europene specifice şi care au fost introduse pe piaţă cu respectarea reglementărilor naţionale ale statului membru în care au fost construite;

d)provin din afara Uniunii Europene:

a. care respectă cerinţele prevăzute la introducerea pe piaţă stabilite prin directivele europene specifice.

Secţiunea a 2-aCondiţii privind autorizarea funcţionării

Art. 27 Recipientele trebuie să fie însoţite de următoarea documentaţie tehnică, după caz:

a)pentru recipientele noi, documentaţia tehnică stabilită potrivit cerinţelor Hotărârii Guvernului nr. 584/2004 şi Hotărârii Guvernului nr. 454/2003 cu modificările şi completările ulterioare;

b)pentru recipientele vechi:

1) care provin din Uniunea Europeană:

I) fabricate ulterior intrării în vigoare a directivelor europene aplicabile, documentaţia tehnică stabilită potrivit acesteia;

II) fabricate anterior datei de introducere în vigoare a directivelor europene aplicabile, documentaţia tehnică întocmită conform reglementărilor naţionale aplicabile în ţara de provenienţă (se au în vedere cerinţele similare din prescripţiile tehnice);

2) care provin din afara Uniunii Europene, documentaţia tehnică prevăzută la lit. a).

a)97/23/EC - Echipamente sub presiune– (referitor la la proiectarea, fabricarea şi evaluarea conformităţii echipamentelor sub presiune şi a ansamblurilor care au o presiune maximă admisibilă PS mai mare de 0,5 bar şi care stabileşte condiţiile de introducere pe piaţă a acestora)

b)87/404/EEC – Recipiente simple sub presiune – (referitor la la proiectarea, fabricarea şi evaluarea conformităţii recipientelor simple sub presiune, care au o presiune maximă admisibilă PS mai mare de 0,5 bar şi care stabileşte condiţiile de introducere pe piaţă a acestora)

Art. 28 În situaţia în care nu există sau este incompletă documentaţia tehnică prevăzută la art. 27, lit. b), pct. 1), această documentaţie se reconstituie conform prevederilor art. 116 lit. f).

Art. 29 Pentru obţinerea autorizării funcţionării recipientelor prevăzute la art. 23, deţinătorul/utilizatorul trebuie să solicite în scris la ISCIR efectuarea verificărilor conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice, înaintând totodată următoarele documente:

a)instrucţiuni de operare pentru instalare/montare, exploatare şi întreţinere;

b)limitele de operare în siguranţă şi bazele de proiectare inclusiv condiţiile de operare anticipate şi condiţiile de proiectare admise, durata de funcţionare estimată, codul de proiectare utilizat, coeficienţi de îmbinare a elementelor sub presiune şi toleranţa la coroziune a acestora, după caz;

c)caracteristicile de proiectare reprezentative pentru durata de viaţă a recipientului, după caz;

d)posibilele pericole care nu sunt prevenite prin proiectare sau prin măsuri de protecţie, care se pot ivi datorită exploatării necorespunzătoare anticipabile, după caz;

e)documente tehnice, desene, scheme, diagrame necesare pentru înţelegerea completă a instrucţiunilor menţionate la lit. a);

f)informaţii despre părţile care pot fi înlocuite, după caz;

g)buletinele/certificatele de reglare a dispozitivelor de siguranţă la valoarea presiunii stabilită prin documentaţia tehnică; în cazul în care de la data reglării supapei de siguranţă au trecut mai mult de 12 luni este necesară verificarea acesteia conform prevederilor prescripţiei tehnice specifice;

h)documentaţia tehnică acceptată de ISCIR în cazul recipientelor menţionate la art. 27 lit. b), pentru care au fost efectuate investigaţii/examinări cu caracter tehnic;

i)declaraţia pe proprie răspundere a solicitantului în care să se menţioneze ultimul loc de funcţionare a recipientului (pentru recipientele care au mai funcţionat);

j)procesul-verbal de efectuare a încercărilor de casă (la presiunea maximă admisibilă PS) ale recipientului, după caz.

Art. 30 (1) Documentaţia întocmită conform art. 29 se înregistrează la ISCIR, care stabileşte cu deţinătorul/utilizatorul data la care urmează să se efectueze verificarea în vederea autorizării funcţionării de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR.

(2)Documentaţia incompletă se înapoiază deţinătorului/utilizatorului pentru a fi completată, iar data verificării trebuie să fie stabilită în condiţiile arătate anterior, după completarea acesteia.

Art. 31 La data stabilită pentru efectuarea verificărilor, deţinătorul/utilizatorul trebuie să pregătească instalaţia, având încercările de casă efectuate cu rezultate corespunzătoare menţionate într-un proces-verbal. De asemenea, asigură personalul auxiliar necesar efectuării verificărilor tehnice. La verificările tehnice trebuie să participe RSVTI al deţinătorului/utilizatorului.

Secţiunea a 3-aVerificări tehnice în vederea autorizării funcţionării

Art. 32 În vederea autorizării funcţionării recipientelor, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR efectuează următoarele activităţi:

a)verificarea existenţei documentaţiei tehnice de însoţire a recipientului, conform art. 29;

b)verificarea condiţiilor de instalare, conform documentaţiei de instalare şi art. 34;

c)revizia interioară, conform art. 35;

d)încercarea de presiune hidraulică, conform art. 36 la art. 53;

e)verificarea reglării dispozitivelor de siguranţă, conform art. 57;

f)încercarea pneumatică de etanşeitate, conform art. 54 şi art. 56; Verificările se efectuează la locul de funcţionare.

Art. 33 În cazul unor recipiente sau elemente ale acestora, care datorită modului de execuţie, montare sau exploatare necesită verificări şi încercări suplimentare (măsurări de deformaţii şi altele asemenea) sau atunci când unele din verificările sau încercările prevăzute în prezenta prescripţie tehnică nu pot fi executate, cu acordul scris al ISCIR pot fi stabilite şi alte verificări şi încercări. Acestea trebuie să fie prevăzute în documentaţia de execuţie şi

înscrise în documentaţia tehnică, precizându-se felul, volumul, condiţiile de execuţie şi criteriile de acceptare, precum şi periodicitatea efectuării lor în timpul exploatării.

Verificarea condiţiilor de instalare

Art. 34 Verificarea condiţiilor de instalare constă în verificarea respectării prevederilor cuprinse în capitolul II.

Revizia interioară

Art. 35 (1) Revizia interioară constă în verificarea interioară şi verificarea exterioară a recipientului, astfel:

a)verificarea interioară-examinarea tuturor elementelor recipientelor la interior, în scopul constatării stării suprafeţelor, a îmbinărilor sudate, precum şi a comportării recipientului faţă de acţiunea fluidului conţinut;

b)verificarea exterioară-examinarea tuturor elementelor recipientelor la exterior, în scopul constatării stării suprafeţelor, a îmbinărilor sudate şi a depistării eventualelor defecte ca urmare a operaţiilor de transport şi montare, precum şi a comportării recipientului faţă de acţiunea mediului ambiant precum şi echiparea cu aparatură de măsurare şi control şi cu dispozitive de siguranţă, conform documentaţiei tehnice.

c)verificarea exterioară cuprinde verificarea plăcii de timbru precum şi verificarea existenţei marcajului de conformitate, atunci când cerinţa de marcare îi este aplicabilă.

(2)În cazul recipientelor noi (care urmează să fie puse în funcţiune pentru prima dată), efectuarea verificării interioare nu este obligatorie şi poate fi efectuată numai verificarea exterioară.

Încercarea de presiune hidraulică

Art. 36 Încercarea de presiune hidraulică se execută numai dacă rezultatele verificărilor anterioare au fost corespunzătoare.

Art. 37 Încercarea de presiune hidraulică nu este obligatorie dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a)încercarea de presiune hidraulică a fost executată la constructor şi de la data efectuării acesteia nu au trecut mai mult de 24 de luni, iar recipientul a fost protejat (conservat) corespunzător (de exemplu: cu gaz inert) la expedierea de la constructor, astfel încât să fie exclusă posibilitatea ca mediul exterior să acţioneze asupra interiorului şi exteriorului acestuia;

b)recipientul nu a suferit deformaţii locale vizibile ca urmare a operaţiilor de transport şi instalare;

c)în timpul instalării nu au fost executate lucrări de sudare la recipientul.

Art. 38 Încercarea de presiune hidraulică se execută cu apă sau alt lichid neutru, la o presiune stabilită conform documentaţiei tehnice. Temperatura maximă a lichidului de încercare nu trebuie să depăşească 50ºC, iar temperatura minimă nu trebuie să fie mai scăzută decât temperatura minimă admisibilă de lucru a recipientului, dar nu mai puţin de 5ºC.

Art. 39 Dacă temperatura mediului ambiant, în timpul încercării, este mai scăzută decât temperatura minimă admisibilă de lucru a recipientului, presiunea în recipient se ridică până la cel mult 20% din valoarea presiunii maxime admisibile de lucru, menţinându-se această valoare un timp suficient pentru ca temperatura metalului recipientului în orice punct să devină cel puţin egală cu temperatura minimă admisibilă de lucru a recipientului. În acest scop, lichidul de încercare trebuie să aibă o anumită temperatură stabilită de persoana juridică care efectuează încercarea (reparatoare sau deţinătoare/utilizatoare, după caz), astfel încât să se evite apariţia unor şocuri termice periculoase în pereţii recipientului. Trebuie luate măsuri pentru evitarea pericolului de îngheţare a lichidului din recipient.

Art. 40 Încercarea de presiune hidraulică se execută astfel încât ridicarea şi coborârea presiunii să se facă continuu şi fără şocuri. Se recomandă ca în cazul recipientelor cu parametri ridicaţi (presiune, volum, temperatură) presiunile să fie înregistrate pe toată durata încercării.

Art. 41 În timpul umplerii cu lichidul de încercare trebuie luate măsuri pentru eliminarea completă a aerului, astfel încât să nu se producă pungi de aer în interiorul recipientului. Debitul de alimentare cu lichid trebuie să fie stabilit astfel încât evacuarea aerului să evite crearea unei presiuni mai mari de 0,5 bar în recipient în timpul umplerii.

Art. 42 În timpul încercării de presiune hidraulică găurile de control prevăzute la inelele de compensare trebuie să fie accesibile pentru examinare. După încercare găurile se astupă cu dopuri filetate.

Art. 43 În timpul încercării de presiune hidraulică recipientul trebuie prevăzut cu un al doilea manometru de control, în plus faţă de manometrul de încercare. Clasa de precizie a manometrelor de control trebuie să aibă valoarea cel mult egală cu 2,5. Manometrele trebuie să fie verificate metrologic şi astfel alese încât valoarea presiunii de încercare să se citească pe treimea mijlocie a scării gradate.

Art. 44 Este interzisă executarea oricăror lucrări, în vederea înlăturării unor neetanşeităţi, în timp ce recipientul se află sub presiune.

Art. 45 Durata de menţinere a recipientului la presiunea de încercare este cea stabilită prin documentaţia tehnică, însă nu trebuie să fie mai mică de 10 minute. Aceasta trebuie să fie înscrisă în cartea recipientului. Examinarea suprafeţelor recipientului se face numai după reducerea presiunii în recipient la valoarea presiunii maxime admisibile PS.

Art. 46 (1) Încercarea de presiune hidraulică se consideră reuşită dacă nu se constată:

a)deformări plastice vizibile, fisuri sau crăpături ale elementelor recipientului;

b)picături (lăcrimări) sau scurgeri pe la îmbinările sudate, în materialul de bază, la îmbinările mandrinate sau la îmbinările demontabile.

(2)În scopul obţinerii unor rezultate concludente, atmosfera exterioară recipientului trebuie să fie cât mai uscată posibil, pentru a se evita condensarea vaporilor de apă.

Art. 47 După executarea încercării de presiune hidraulică sunt interzise orice lucrări de sudare, deformări la rece sau la cald la elementele recipientului care lucrează sub presiune.

Art. 48 Încercarea de presiune hidraulică se poate înlocui cu o încercare de presiune pneumatică, executată cu aer sau alt gaz neutru, în cazuri justificate prin documentaţia tehnică de însoţire, de exemplu atunci când:

a)căptuşelile sau dispozitivele tehnologice speciale aflate în interiorul recipientelor nu permit contactul cu lichidul de încercare;

b)greutatea lichidului introdus în recipient este mare, determinând dimensionări exagerate ale fundaţiilor, planşeelor sau elementelor recipientului;

c)în condiţii de şantier, dacă atât procurarea apei de o anumită calitate, cât şi evacuarea acesteia, nu pot fi asigurate corespunzător.

Art. 49 Încercarea de presiune pneumatică prevăzută la art. 48 se efectuează cu respectarea prevederilor de la art. 40, art. 42, art. 43, art. 44 şi art. 47, precum şi a următoarelor condiţii:

a)îmbinările sudate ale recipientului trebuie să fie verificate în proporţie de 100% în prealabil, cu radiaţii penetrante sau ultrasunete şi suplimentar cu particule magnetice sau lichide penetrante dinspre interior; în situaţia în care examinarea nu este posibilă dinspre interior, aceasta se efectuează dinspre exterior;

b)temperatura minimă de încercare trebuie să fie cel puţin egală cu temperatura minimă admisibilă de lucru a recipientului;

c)valoarea presiunii de încercare este cea stabilită în documentaţia tehnică;

d)presiunea de încercare trebuie crescută uniform şi continuu până la 50% din valoarea presiunii determinate, după care creşterea până la presiunea de încercare se face în trepte de circa 10% din valoarea acesteia;

e)durata de menţinere a presiunii de încercare este cea stabilită prin documentaţia tehnică, dar nu trebuie să fie mai mică de 10 minute, după care presiunea trebuie redusă la valoarea presiunii maxime admisibile de lucru;

f)examinarea suprafeţelor recipientului trebuie să se facă numai după reducerea presiunii de încercare la valoarea presiunii maxime admisibile de lucru.

Art. 50 În timpul încercării trebuie luate măsuri pentru menţinerea unei temperaturi constante a gazului introdus în recipient, astfel încât presiunea să nu varieze din cauza temperaturii gazului.

Art. 51 (1) Condiţiile de efectuare a încercării de presiune pneumatică trebuie stabilite prin instrucţiuni specifice întocmite de către deţinător şi RADTE, care trebuie să se anexeze la documentaţia tehnică pentru efectuarea încercării la presiune pneumatică. Instrucţiunile specifice pentru efectuarea încercării la presiune pneumatică trebuie să cuprindă modul de îndeplinire a cerinţelor de la art. 49 şi să conţină detalii complete ale condiţiilor tehnice de efectuare a încercării, precum şi măsurile de protecţia muncii.

(2)Documentaţia tehnică pentru efectuarea încercării la presiune pneumatică trebuie avizată de către RADTE.

(3)Documentaţia tehnică avizată se prezintă inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR cu ocazia efectuării încercării.

Art. 52 Încercarea de presiune pneumatică se considera reuşită dacă nu se constată:

a)deformări plastice vizibile, fisuri sau crăpături ale elementelor recipientului;

b)neetanşeităţi la îmbinările sudate şi mandrinate, detectate cu ajutorul lichidelor spumante sau prin alte metode stabilite prin documentaţia tehnică.

Art. 53 Pentru anumite tipuri de recipiente, la efectuarea încercării de presiune hidraulică trebuie să se aibă în vedere şi următoarele aspecte:

a)încercarea de presiune hidraulică se efectuează înainte de izolarea exterioară a recipientului sau de aplicarea căptuşelilor interioare, dacă acestea se aplică la deţinător;

b)în cazul recipientelor executate din oţeluri austenitice sau placate cu asemenea oţeluri, pentru evitarea coroziunii intergranulare, la încercarea de presiune hidraulică trebuie să se folosească apă cu conţinut limitat de cloruri, stabilit prin documentaţia tehnică, dar nu mai mare de 50 ppm (Cl); dacă nu poate fi asigurată această condiţie, trebuie să se ia măsuri suplimentare de neutralizare a suprafeţelor venite în contact cu apa, conform indicaţiilor din documentaţia de execuţie;

c)în cazul unor recipiente prevăzute cu învelişuri protectoare (cauciuc şi altele asemenea), încercarea de presiune hidraulică se efectuează înainte de aplicarea învelişului de protecţie sau cu ocazia înlocuirii totale a acestuia, la o presiune stabilită conform documentaţiei tehnice; trebuie să se ataşeze la documentaţia tehnică instrucţiuni privind efectuarea încercării de presiune hidraulică înainte de punerea în funcţiune, precum şi la verificarea tehnică periodică în timpul exploatării;

d)la recipientele cu mai multe spaţii, încercarea de presiune hidraulică trebuie să se efectueze la fiecare compartiment, celălalt compartiment având toate orificiile deschise pentru constatarea eventualelor neetanşeităţi; la recipientele cu pereţii dubli demontabili, se supune presiunii de încercare mai întâi spaţiul interior, peretele exterior fiind demontat şi apoi spaţiul exterior care are peretele exterior asamblat.

Încercarea pneumatică de etanşeitate

Art. 54 (1) În afară de încercarea de presiune hidraulică, recipientele care lucrează cu fluide din grupa 1 se supun şi la o încercare pneumatică de etanşeitate. Încercarea se efectuează de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului, autorizat de ISCIR, înainte de punerea recipientului în funcţiune, după demontarea unor elemente ale acestuia sau după o oprire îndelungată din funcţiune care poate duce la pierderea etanşeităţii. Încercarea se efectuează cu aer, azot sau, după caz, cu fluidul pentru care este construit recipientul.

(2)Încercarea de etanşeitate constă în menţinerea presiunii maxime admisibile de lucru în recipient timp de minim 30 de minute (dacă prin documentaţia tehnică nu este prevăzut altfel) şi se consideră reuşită dacă nu se constată o scădere a presiunii şi pierderi de fluid.

(3)Procesul-verbal încheiat cu ocazia încercării de etanşeitate se anexează la cartea recipientului.

Art. 55 În cazuri speciale, atunci când fluidul de lucru este în stare lichidă, când deţinătorul/utilizatorul nu dispune de agregate corespunzătoare pentru comprimarea gazelor la presiunea necesară şi alte metode de încercare nu sunt posibile, se admite înlocuirea încercării pneumatice de etanşeitate cu o încercare de etanşeitate cu fluidul (lichidul) de lucru la presiunea de lucru, durata de încercare fiind de cel puţin 60 de minute.

Art. 56 Încercarea pneumatică de etanşeitate se efectuează cu respectarea prevederilor de la art. 40, art. 42, art. 43, art. 44 şi art. 47. Se admite efectuarea încercării pneumatice de etanşeitate şi prin alte metode stabilite prin instrucţiuni de către producător. Instrucţiunile trebuie să fie anexate la documentaţia tehnică.

Verificarea reglării dispozitivelor de siguranţă

Art. 57 (1) Se verifică existenţa buletinelor/certificatelor de reglare a dispozitivelor de siguranţă emise de producător sau de persoane juridice autorizate conform prescripţiei tehnice aplicabilă, dacă de la data construirii/reglării a trecut o perioadă mai mare de 1 an de zile şi dacă producătorul dispozitivelor de siguranţă nu prevede o altă perioadă de valabilitate a reglării;

(2)Documentaţia de însoţire a dispozitivelor de siguranţă, inclusiv certificatele de verificare şi reglare, se ataşează la cartea recipientului.

Autorizarea funcţionării recipientelor criogenice din industria oxigenului, azotului şi argonului

Art. 58 În vederea autorizării funcţionării recipientelor criogenice din industria oxigenului, azotului şi argonului, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR efectuează următoarele activităţi:

a)verificarea existenţei documentaţiei tehnice a recipientului, conform art. 29;

b)verificarea condiţiilor de instalare, conform art. 34;

c)revizia interioară (numai verificarea exterioară) pentru a se constata eventuale defecte ca urmare a operaţiilor de transport, manipulare, instalare;

d)verificarea dotării cu dispozitive de siguranţă şi verificarea reglării acestora;

e)încercarea de etanşeitate a recipientului, efectuată cu azot sau fluidul de lucru la presiunea maximă admisibilă PS concomitent cu verificarea gradului de vid în mantaua exterioară.

Art. 59 (1) Încercarea de etanşeitate a recipientului interior la o presiune egală cu PS se efectuează cu azot sau cu fluidul pentru care este destinat recipientul; se admit metode de verificare a etanşeităţii cu heliu sau freon în cazul în care condiţiile de efectuare şi criteriile de acceptare sunt prevăzute prin documentaţia tehnică de însoţire.

(2)Gradul de vid în mantaua exterioară trebuie să fie cel prescris prin documentaţia tehnică şi trebuie să fie verificat cu un vacuummetru, conform instrucţiunilor întocmite de producător.

(3)Încercarea de etanşeitate şi verificarea gradului de vid se consideră reuşite dacă după 24 ore de la stabilizarea presiunii de probă în recipient şi a gradului de vid în mantaua exterioară nu se constată prin citire la vacuummetru micşorarea gradului de vid; dacă încercarea se efectuează în mediul ambiant, trebuie să se stabilească măsuri privind efectuarea acesteia astfel încât influenţa condiţiilor exterioare să fie redusă la minimum posibil.

(4)În situaţia în care din măsurarea vidului rezultă valori diferite de cea admisă, valoarea vidului se aduce la cea prevăzută în documentaţia tehnică.

Secţiunea a 4-aConcluziile verificării tehnice în vederea autorizării funcţionării

Art. 60 (1) Autorizarea funcţionării recipientului se acordă numai dacă rezultatele verificărilor tehnice sunt în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice, prin întocmirea unui proces-verbal de verificare tehnică în care se consemnează parametrii de funcţionare şi data efectuării următoarei verificări tehnice (ziua, luna şi anul) cu respectarea prevederilor art. 74 şi art. 83 alin. (1). Procesul-verbal de verificare tehnică se ataşează la cartea recipientului.

(2)Dacă rezultatele verificării tehnice sunt necorespunzătoare, deficienţele se consemnează în procesul-verbal de verificare tehnică şi nu se acordă autorizarea funcţionării recipientului.

(3)Este interzisă acordarea autorizării funcţionării recipientului în condiţiile îndeplinirii unor dispoziţii ulterioare menţionate în procesul-verbal de verificare tehnică.

(4)Pentru recipientele care au autorizarea funcţionării, ISCIR efectuează înregistrarea acestora, acordând numărul de înregistrare ISCIR şi eliberează cartea recipientului.

(5)Cartea recipientului trebuie să conţină, cel puţin, următoarele:

a)documentaţia tehnică menţionată la art. 27;

b)partea de evidenţă a verificărilor, eliberată de ISCIR, care se compune din:

1) copertă fixă;

2) parte legată cu coperta ce conţine informaţii referitoare la amplasare şi verificările tehnice efectuate;

3) parte prevăzută cu sistem de ataşare a documentelor şi documentaţiilor întocmite pe toată durata de utilizare a recipientului.

(6)Cartea recipientului se păstrează de către deţinător/utilizator.

Art. 61 (1) Recipientele care rămân în regim de supraveghere al deţinătorului (admiterea funcţionării şi verificări în utilizare) prin operatorul RSVTI, conform art. 25 şi art. 26, se înregistrează în evidenţa internă a acestuia, numărul de înregistrare fiind acordat de către unitatea deţinătoare.

(2)Admiterea funcţionării şi verificările în utilizare a recipientelor de către operatorul RSVTI al deţinătorului/utilizatorului se efectuează în aceleaşi condiţii ca şi autorizarea funcţionării de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR.

Art. 62 (1) Cărţile recipientelor, atât pentru cele din evidenţa ISCIR, cât şi pentru cele care sunt în evidenţa internă a deţinătorului, se păstrează de către RSVTI.

(2)Evidenţa recipientelor trebuie să fie ţinută de către unităţile deţinătoare într-un registru pentru cele prevăzute la art. 24 şi separat pentru cele prevăzute la art. 25 şi art. 26.

(3)Unitatea deţinătoare este obligată să păstreze în condiţii corespunzătoare cartea recipientului şi să o transmită odată cu acesta în cazul înstrăinării.

Capitolul IVUtilizarea/exploatarea

Art. 63 (1) Deţinătorii/utilizatorii de recipiente sunt obligaţi să ia toate măsurile în vederea respectării prevederilor prezentei prescripţii tehnice, în scopul funcţionării recipientelor în condiţii de siguranţă. Obligaţiile şi responsabilităţile deţinătorilor/utilizatorilor sunt prezentate la capitolul XII.

(2)Pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă, deţinătorii/utilizatorii au obligaţia să asigure pe toată perioada de utilizare a recipientelor operator autorizat RSVTI.

Art. 64 (1) RSVTI răspunde împreună cu persoana fizică/juridică deţinătoare/utilizatoare de luarea măsurilor pentru aplicarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice. Obligaţiile şi responsabilităţile RSVTI sunt prezentate la capitolul XII.

(2)Autorizarea/reautorizarea RSVTI se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 65 (1) Exploatarea recipientelor se face în conformitate cu instrucţiunile de utilizare/exploatare elaborate de producătorul echipamentului/instalaţiei şi instrucţiunile interne elaborate de deţinător/utilizator.

(2)Deţinătorul/utilizatorul trebuie să asigure existenţa, la fiecare loc de muncă, a instrucţiunilor tehnice specifice pentru utilizarea recipientelor şi a documentelor cuprinzând măsurile ce trebuie luate în caz de avarii, întreruperi şi dereglări ale instalaţiei/echipamentului sau ale proceselor tehnologice în care aceasta/acesta este înglobată/înglobat.

(3)La întocmirea instrucţiunilor interne se au în vedere instrucţiunile producătorului cuprinse în documentaţia tehnică de însoţire; prin aceste instrucţiuni se stabilesc condiţiile şi ciclurile de funcţionare/reparaţii/opriri, de conservare de scurtă sau de lungă durată, după specificul instalaţiei, precum şi verificările şi încercările care trebuie să fie efectuate de către

deţinător/utilizator cu personal propriu, sub supravegherea RSVTI autorizat, în perioadele dintre două verificări tehnice periodice.

(4)Instrucţiunile interne trebuie să cuprindă condiţiile de pornire-oprire în cazul instalaţiilor complexe sau în cazuri speciale, schema conductelor de legătură şi a dispozitivelor de închidere, măsurile ce trebuie luate în caz de deranjamente, avarii, incendii, precum şi măsurile de protecţia muncii pentru personalul de exploatare şi de întreţinere.

Art. 66 Deţinătorul/utilizatorul trebuie să folosească pentru utilizarea instalaţiei/ echipamentului numai personal de exploatare instruit de către RSVTI corespunzător gradului de complexitate al instalaţiilor şi verificat că şi-a însuşit cunoştinţele teoretice şi practice necesare cu privire la funcţionarea în condiţii de siguranţă a recipientelor.

Art. 67 (1) Verificarea funcţionării corespunzătoare a dispozitivelor de siguranţă se efectuează conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile.

(2)Documentele eliberate de persoana juridică autorizată ca urmare a verificării dispozitivelor de siguranţă, se ataşează la cartea recipientului.

Art. 68 La recipientele la care între supapa de siguranţă şi recipient se montează membrane de rupere, verificarea supapelor de siguranţă se efectuează cu ocazia opririi instalaţiei pentru revizie şi verificare sau în cazul înlocuirii membranei.

Art. 69 În cazul recipientelor care lucrează cu fluide toxice sau inflamabile, accesul în interior al persoanelor de deservire şi verificare se efectuează conform instrucţiunilor de exploatare şi numai după obţinerea permisului/autorizaţiei de lucru eliberate în baza legislaţiei în vigoare.

Capitolul VVerificarea tehnică periodică şi verificarea tehnică neprogramată

Secţiunea 1Prevederi generale

Art. 70 (1) Cerinţele tehnice prevăzute în prezentul capitol sunt condiţii minime obligatorii referitoare la verificarea tehnică periodică şi la verificarea tehnică neprogramată a recipientelor.

(2)Toate constatările referitoare la verificarea tehnică periodică şi la verificarea tehnică neprogramată a recipientelor se consemnează de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului în procese-verbale de verificare tehnică. Modelele proceselor-verbale de verificare tehnică sunt prevăzute în anexele 2 şi 3.

(3)Recipientele în exploatare se supun la verificări tehnice periodice, care constau în revizii interioare, încercări de presiune şi încercări de etanşeitate. Cu această ocazie se verifică starea tehnică a recipientului şi a instalaţiei aferente acestuia, în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice.

(4)În cazul în care rezultatele verificării tehnice periodice sunt corespunzătoare se acordă autorizarea/admiterea funcţionării în continuare, stabilindu-se data (ziua, luna, anul) următoarei verificări tehnice periodice. Această dată se stabileşte în funcţie de complexitatea, locul de instalare, condiţiile de mediu şi regimul de funcţionare, vechimea în serviciu şi starea tehnică ale recipientului şi nu poate depăşi perioada maximă corespunzătoare fiecărui tip de verificare/încercare prevăzută de prezenta prescripţie tehnică.

(5)Deţinătorii/utilizatorii sunt obligaţi să pregătească recipientele pentru efectuarea verificărilor tehnice periodice şi să asigure toate condiţiile necesare efectuării acestora.

Art. 71 (1) Verificările tehnice periodice se efectuează de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR pentru:

a)recipiente care conţin gaze din grupa 1 (fluide periculoase) conform diagramei 1 din anexa 1, care se încadrează la categoriile III şi IV şi funcţionează în limitele:

PS x V > 200 bar x litri;

b)recipiente care conţin gaze din grupa 2 (abur şi alte gaze decât cele din grupa 1) conform diagramei 2 din anexa 1, care se încadrează la categoriile III şi IV şi funcţionează în limitele:

PS x V > 1.000 bar x litri;

c)recipiente care conţin lichide din grupa 1 (fluide periculoase) conform diagramei 3 din anexa 1, care se încadrează la categoria III şi funcţionează în limitele:

V > 1 l şi PS > 500 bar.

(2)Verificările tehnice periodice se efectuează de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR sau de către operatorul RSVTI al deţinătorului/utilizatorului numai după obţinerea împuternicirii scrise de la ISCIR, pentru:

a)recipiente care conţin gaze din grupa 1 (fluide periculoase) conform diagramei 1 din anexa 1, care se încadrează la categoria II şi funcţionează în limitele:

50 < PS x V :: 200 bar x litri şi V > 1 l;

b)recipiente care conţin gaze din grupa 2 (abur şi alte gaze decât cele din grupa 1) conform diagramei 2 din anexa 1, care se încadrează la categoria II şi funcţionează în limitele:

200 < PS x V :: 1.000 bar x litri şi V > 1 l;

c)recipiente care conţin lichide din grupa 1 (fluide periculoase) conform diagramei 3 din anexa 1, care se încadrează la categoria II şi funcţionează în limitele:

V < 1 l şi PS > 500 bar sau PS x V > 200 bar x litri şi 10 < PS :: 500 bar;

d)recipiente care conţin lichide din grupa 2 (alte lichide decât cele din grupa 1) conform diagramei 4 din anexa 1, care se încadrează la categoria II şi funcţionează în limitele:

PS x V >10.000 bar x litri, PS > 500 bar şi V > 10 l.

(4)Procesul-verbal întocmit de RSVTI al deţinătorului/utilizatorului se transmite la ISCIR.

(5)La efectuarea verificărilor tehnice periodice se respectă prevederile prezentei prescripţii tehnice.

(6)Pentru recipientele care rămân în regim de supraveghere tehnică a deţinătorului, conform art. 24 şi art. 25, verificările tehnice periodice se efectuează de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului.

Art. 72 Recipientul nu trebuie să fie utilizat cu termenul de valabilitate al autorizării funcţionării depăşit.

Art. 73 La sfârşitul duratei de viaţă fizică, precizată în documentaţia tehnică a recipientului sau după expirarea duratei normale de funcţionare, prevăzută în Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, atunci când nu este prevăzută în mod explicit durata de viaţă în documentaţia

tehnică, verificarea tehnică periodică a recipientului se efectuează după efectuarea verificărilor tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic.

Secţiunea a 2-aRevizia interioară

Art. 74 Revizia interioară se efectuează cel puţin o dată la 4 ani conform art. 35. În afară de termenul scadent, revizia interioară se execută şi în următoarele cazuri:

a)după o nouă instalare;

b)cu ocazia unei reparaţii;

c)după o întrerupere a funcţionării mai mare de 2 ani, înainte de repunerea în funcţiune a recipientului;

d)cu ocazia înlocuirii căptuşelilor de protecţie, în cazurile prevăzute la art. 78;

e)atunci când inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI au motive temeinice să considere necesară o astfel de verificare;

f)atunci când este cerută, motivat, de către deţinătorul/utilizatorul recipientului.

Art. 75 (1) Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI poate stabili termene mai scurte în funcţie de starea tehnică şi vechimea în serviciu a recipientului.

(2)Deţinătorul/utilizatorul este singur răspunzător pentru respectarea termenelor scadente de efectuare a reviziei interioare, chiar dacă termenele respective îi sunt sau nu comunicate de către ISCIR.

Art. 76 (1) În cazurile în care, datorită concepţiei constructive a recipientului, verificarea interioară (din cadrul reviziei interioare) nu poate fi efectuată, aceasta poate fi înlocuită cu o încercare de presiune hidraulică completată, după caz, cu alte verificări (prin metode nedistructive). Verificările respective (metoda, volumul, condiţiile de admisibilitate şi periodicitatea) trebuie să fie precizate în instrucţiunile interne menţionate la art. 65.

(2)În situaţiile în care izolaţia termică a recipientului nu poate fi desfăcută datorită concepţiei (izolaţie nedemontabilă), se poate renunţa la verificarea exterioară cu condiţia ca verificarea interioară să se poată realiza.

(3)Dezizolarea recipientului şi verificarea exterioară trebuie să fie efectuate la maxim 16 ani, dacă instrucţiunile producătorului nu prevăd altfel. Dezizolarea parţială sau totală se efectuează cu ocazia eventualelor reparaţii.

(4)La recipientele la care verificarea interioară este înlocuită cu încercarea de presiune hidraulică, este necesară verificarea exterioară a suprafeţelor cu ocazia încercării de presiune hidraulică.

Art. 77 La recipientele prevăzute cu catalizatori degradabili în contact cu aerul şi/sau cu site moleculare, la care revizia interioară şi încercarea de presiune nu se pot efectua decât cu ocazia înlocuirii catalizatorilor sau sitelor, se admite ca aceste verificări şi încercări să se execute la intervale de timp mai mari decât termenele scadente prevăzute în prezenta prescripţie tehnică, cu următoarele condiţii:

a)termenele maxime la care se efectuează verificările tehnice periodice (revizia interioară şi încercarea de presiune) trebuie să fie stabilite şi înscrise în instrucţiuni tehnice specifice întocmite de deţinător/utilizator şi avizate de RADTE; pentru recipientele aflate în exploatare, aceste instrucţiuni trebuie să se prezinte la ISCIR în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice; pentru recipientele noi, instrucţiunile tehnice specifice trebuie să fie transmise la ISCIR odată cu documentaţia pentru obţinerea autorizării funcţionării;

b)în intervalele dintre două verificări tehnice periodice trebuie să se efectueze şi alte verificări şi încercări (de exemplu verificări prin metode nedistructive, încercări de presiune cu mediul de lucru sau cu azot la presiunea maximă admisibilă PS); acestea trebuie să fie prevăzute de deţinător/utilizator, cu avizul RADTE, şi trebuie să se înscrie în aceleaşi instrucţiuni specifice, precizându-se felul, volumul, condiţiile de execuţie şi criteriile de acceptare, precum şi periodicitatea efectuării lor în timpul exploatării; aceste verificări şi încercări trebuie să se efectueze de către personalul propriu al deţinătorului/utilizatorului şi/sau de către laboratoare autorizate de ISCIR, în prezenţa RSVTI al unităţii deţinătoare; rezultatele trebuie să se ataşeze la cartea recipientului;

Art. 78 (1) La recipientele cu căptuşeli de protecţie, revizia interioară constă în examinarea stării căptuşelii, care nu trebuie să prezinte fisuri sau deteriorări. Trebuie să se acorde o atenţie deosebită zonelor în care s-au observat la exterior supraîncălziri ale metalului în timpul funcţionării.

(2)Cu ocazia înlocuirii căptuşelii de protecţie trebuie să se examineze starea suprafeţei metalului, indiferent de termenul stabilit pentru revizia interioară, iar deţinătorul/utilizatorul este obligat să anunţe ISCIR.

(3)La recipientele care au căptuşeli de protecţie la rândul lor protejate printr-o manta metalică, la revizia interioară se examinează starea mantalei metalice de protecţie şi, după caz, starea căptuşelii în zonele neacoperite.

Art. 79 (1) Se supun unor revizii interioare suplimentare executate de RSVTI, indiferent de reviziile interioare executate de inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, următoarele categorii de recipiente:

a)recipientele la care temperatura elementelor metalice depăşeşte în funcţionare valoarea de la care apare fenomenul de fluaj; pentru acestea, la prima punere în funcţiune şi periodic în timpul exploatării, se efectuează măsurări de diametre în zona mediană a fiecărei virole şi circumferinţe exterioare ale virolei respective; rezultatele măsurărilor se consemnează într-o schiţă care trebuie să fie ataşată la cartea recipientului; periodicitatea măsurărilor şi deformaţiile permanente admise trebuie să se stabilească prin documentaţia tehnică; periodicitatea nu poate depăşi 4 ani pentru măsurările interioare şi 10 ani pentru cele exterioare;

b)recipientele care lucrează cu fluide care produc depuneri pe suprafeţele interioare;

c)alte recipiente stabilite prin instrucţiunile interne.

(2)Modul de efectuare şi frecvenţa reviziilor interioare suplimentare se stabilesc prin instrucţiuni tehnice specifice avizate de RADTE.

Secţiunea a 3-aÎncercarea la presiune hidraulică

Art. 80 Încercarea de presiune se execută numai după efectuarea unei revizii interioare cu rezultate corespunzătoare.

Art. 81 Încercarea la presiune hidraulică se efectuează în conformitate cu prevederile art. 36 - art. 53, în scopul verificării rezistenţei şi etanşeităţii recipientului.

Art. 82 (1) Recipientele din instalaţiile complexe care sunt legate între ele printr-un sistem de conducte fără posibilitatea izolării fiecărui recipient, se supun la încercarea de presiune

hidraulică în buclă. În acest caz, valoarea presiunii de încercare trebuie să fie egală cu cea mai mică valoare dintre presiunile de încercare a fiecărui recipient din bucla respectivă.

(2)Modul în care se efectuează încercarea de presiune trebuie să fie stabilit de către deţinător/utilizator cu avizul RADTE şi se înscrie obligatoriu în instrucţiunile specifice. Prin aceste instrucţiuni trebuie să se precizeze recipientele care formează bucle distincte şi condiţiile de încercare la presiune.

(3)Cu ocazia unor reparaţii care necesită scoaterea unui recipient din buclă, încercarea de presiune după reparaţie se efectuează la valoarea prescrisă pentru recipientul respectiv.

Art. 83 (1) Încercarea de presiune se efectuează cel puţin o dată la 8 ani. În cazul recipientelor prevăzute la art. 78 şi a căror revizie interioară nu se poate efectua, încercarea de presiune hidraulică se efectuează cel puţin o dată la 4 ani.

(2)Pentru recipientele izolate termic la exterior se procedează conform prevederilor de la art. 78.

(3)În afară de verificarea la termenul scadent, încercarea de presiune se efectuează şi în următoarele cazuri:

a)după o nouă instalare, dacă la revizia interioară se constată că recipientul prezintă deformaţii sau alte defecte;

b)după o reparaţie, conform capitolului VI;

c)după o întrerupere a funcţionării mai mare de 2 ani, înainte de repunerea în funcţiune a recipientului;

d)cu ocazia înlocuirii căptuşelilor de protecţie, în cazurile prevăzute la art. 78;

e)atunci când inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI, după caz, au motive să solicite efectuarea încercării;

f)atunci când este solicitată motivat de către deţinătorul/utilizatorul recipientului.

(4)Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI poate stabili termene mai scurte în funcţie de starea tehnică şi vechimea în serviciu a recipientului.

(5)Deţinătorul/utilizatorul este singurul răspunzător pentru respectarea termenelor scadente de efectuare a încercării de presiune, chiar dacă termenele respective îi sunt sau nu comunicate de către ISCIR.

Secţiunea a 4-aRevizia exterioară

Art. 84 Revizia exterioară este verificarea tehnică neprogramată care se execută inopinat în timpul funcţionării recipientului şi are drept scop stabilirea stării generale a recipientului.

Art. 85 Cu ocazia reviziei exterioare se verifică:

a)existenţa şi buna funcţionare a dispozitivelor de siguranţă şi a aparatelor de măsurare şi control;

b)starea recipientului şi a îmbinărilor (părţile vizibile şi accesibile);

c)dacă personalul de exploatare cunoaşte instrucţiunile specifice instalaţiilor deservite.

Secţiunea a 5-aÎncercarea pneumatică de etanşeitate

Art. 86 (1) Pentru recipientele la care prin construcţie sau prin documentaţia tehnică este prevăzută încercarea pneumatică de etanşeitate, aceasta se efectuează la verificarea tehnică periodică în condiţiile prevăzute la art. 54, art. 55 şi art. 56.

(2)Verificarea etanşeităţii se face cu mijloacele prevăzute în documentaţia tehnică de însoţire a recipientului.

Secţiunea a 6-aVerificarea dispozitivelor de siguranţă

Art. 87 Verificarea funcţionării corespunzătoare a dispozitivelor de siguranţă se efectuează conform prevederilor art. 57.

Secţiunea a 7-aCondiţii specifice cu privire la verificarea tehnică periodică Recipiente pentru depozitarea clorului sau dioxidului de sulf lichefiate

Art. 88 La efectuarea verificărilor tehnice periodice la recipientele pentru depozitarea clorului sau dioxidului de sulf lichefiate trebuie respectate următoarele:

a)revizia interioară se efectuează la intervale de maxim 2 ani; cu ocazia reviziei interioare, îmbinările sudate cap la cap şi de colţ trebuie să fie controlate cu pulberi magnetice în procent de 100%;

b)încercarea de presiune hidraulică se efectuează la intervale de maxim 4 ani;

c)recipientele trebuie să fie pregătite pentru verificarea tehnică periodică conform instrucţiunilor de utilizare/exploatare.

Recipiente criogenice din industria oxigenului, azotului şi argonului

Art. 89 Verificările tehnice periodice la recipientele criogenice cu manta de izolaţie sub vid, la care examinarea pereţilor metalici nu este posibilă, se efectuează la cel mult 4 ani de către ISCIR şi constă în efectuarea verificărilor menţionate la art. 58, lit. c), lit. d), lit. e) şi art. 59.

Art. 90 (1) Verificările tehnice periodice se efectuează de către ISCIR şi cu ocazia lucrărilor de reparare (suplimentar faţă de perioadele de scadenţă acordate), dacă în cadrul acestora izolaţia este înlăturată în totalitate astfel încât recipientul interior poate fi examinat complet; suplimentar faţă de verificările de la art. 89 se efectuează:

a)revizia interioară (verificarea interioară);

b)încercarea de presiune hidraulică la recipientul interior;

(2)În afara verificărilor periodice efectuate de ISCIR, deţinătorul/utilizatorul trebuie să efectueze periodic, prin personalul autorizat RSVTI, verificări constând în revizii exterioare, verificarea gradului de vid şi verificarea existenţei sigiliilor dispozitivelor de siguranţă.

Recipiente fierbătoare din industria celulozei şi hârtiei

Art. 91 (1) Verificările tehnice periodice la recipientele fierbătoare din industria celulozei şi hârtie, se efectuează de către ISCIR.

(2)La recipientele prevăzute cu căptuşeli, revizia interioară se execută cel puţin o dată la 2 ani şi fără înlăturarea căptuşelii de protecţie.

(3)Fierbătoarele de celuloză prevăzute cu căptuşeală antiacidă se supun la verificări tehnice periodice fără căptuşeală, la intervale de maxim 16 ani şi ori de câte ori se desface căptuşeala antiacidă.

(4)Fierbătoarele prevăzute cu izolaţie exterioară se verifică la exterior cu izolaţia înlăturată, la intervale de maxim 16 ani şi ori de câte ori se constată defecte care presupun deteriorarea mantalei exterioare; demontarea instalaţiei se face numai în zonele afectate; dacă starea izolaţiei este bună şi nu s-au constatat deteriorări ale mantalei, la cererea motivată a deţinătorului/utilizatorului, ISCIR poate prelungi scadenţa la verificarea tehnică periodică până la 18 ani.

Recipiente cilindri uscători

Art. 92 (1) Verificările tehnice periodice la recipientele cilindri uscători din componenţa maşinilor de fabricat hârtie, carton, piele artificială sau alte produse ce se fabrică în instalaţii similare, se efectuează de către ISCIR.

(2)Pentru recipientele cilindri uscători la care nu se poate efectua încercarea de presiune hidraulică, aceasta se poate înlocui, cu o revizie interioară şi o încercare de presiune cu fluidul de lucru la presiunea maximă admisibilă de lucru sau cu o revizie interioară cu măsurarea grosimii mantalei cilindrice cu ultrasunete.

(3)În afara termenului scadent, încercarea de presiune hidraulică se mai execută şi în cazurile în care recipientul cilindru uscător a fost scos din instalaţie pentru rectificare sau o nouă instalare.

(4)Rezultatele verificărilor se consemnează în procesul-verbal de verificare şi se ataşează la cartea recipientului.

Recipiente din instalaţiile frigorifice

Art. 93 (1) Verificările tehnice periodice la recipientele fierbătoare din instalaţiile frigorifice, se efectuează de către ISCIR.

(2)Încercarea de presiune hidraulică pentru recipientele din instalaţiile frigorifice se efectuează cu lichide neagresive şi nepericuloase care nu sunt incompatibile cu fluidul de lucru la o valoare a presiunii de probă stabilită în documentaţia de însoţire.

(3)Revizia interioară se execută la maxim 8 ani sau când se goleşte instalaţia frigorifică de fluid.

(4)Revizia exterioară se execută la termene de maxim 4 ani.

(5)Rezultatele verificărilor se consemnează în procesul-verbal de verificare şi se ataşează la cartea recipientului.

Generatoare de acetilenă

Art. 94 (1) Verificările tehnice periodice la generatoarele de acetilenă, se efectuează de către ISCIR sau de către RSVTI.

(2)Revizia interioară se efectuează cel puţin o dată la 3 ani;

(3)Încercarea de presiune se efectuează cel puţin o dată la 6 ani pentru generatoarele stabile, respectiv cel puţin o dată la 3 ani pentru generatoarele transportabile.

(4)Rezultatele verificărilor se consemnează în procesul-verbal de verificare şi se ataşează la cartea recipientului.

Secţiunea a 8-aPrelungirea autorizării funcţionării şi modificarea termenelor scadente pentru realizarea verificărilor tehnice periodice

Art. 95 (1) În cazuri excepţionale şi motivate tehnic, pentru recipientele înglobate în linii tehnologice complexe şi care nu pot fi oprite din funcţiune, separat, pentru verificarea tehnică periodică la data scadentă, se poate admite prelungirea funcţionării acestora cu cel mult 12 luni, pe baza unui memoriu tehnic de evaluare a riscurilor în exploatare întocmit de deţinător/utilizator din care să rezulte că starea tehnică a acestuia permite acest lucru.

(2)Solicitarea scrisă a deţinătorului/utilizatorului recipientului şi memoriul tehnic se transmit la ISCIR cu minim 30 zile înainte de termenul scadent.

(3)Memoriul tehnic trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:

a)prezentarea/descrierea recipientului (tip constructiv, presiune, temperatură, fluid de lucru);

b)istoricul exploatării (verificări tehnice periodice, revizii, reparaţii, avarii);

c)monitorizarea parametrilor de funcţionare pe perioada de la ultima verificare tehnică periodică, după caz;

d)măsuri compensatorii, după caz;

e)echiparea cu dispozitive de siguranţă şi aparate de măsură, control;

f)existenţa instrucţiunilor de exploatare;

g)concluzii privind funcţionarea în continuare în condiţii de siguranţă.

Art. 96 Prelungirea cu până la 12 luni a scadenţei la verificarea tehnică periodică se acordă în urma efectuării unei revizii exterioare, astfel:

a)de către ISCIR, pentru recipientele menţionate la art. 71 alin. (1);

b)de către ISCIR sau RSVTI al deţinătorului/utilizatorului, funcţie de cine a efectuat ultima verificare tehnică periodică la recipientele menţionate la art. 71 alin. (2); dacă prelungirea se efectuează de către RSVTI, o copie a procesului-verbal încheiat pentru revizia exterioară se transmite la ISCIR;

c)de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului, pentru recipientele menţionate la art. 71 alin. (3).

Art. 97 Procesul-verbal încheiat pentru revizia exterioară se ataşează la cartea recipientului împreună cu memoriul tehnic.

Art. 98 (1) Atunci când cerinţele procesului tehnologic nu permit oprirea recipientului la data scadentă pentru revizia interioară se poate prelungi autorizarea funcţionării până la termenul scadent pentru revizia interioară şi încercarea la presiune hidraulică.

(2)Prelungirea autorizării funcţionării se efectuează în baza unui memoriu tehnic de analiză a riscurilor, întocmit de persoana juridică autorizată pentru verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic.

(3)Memoriul tehnic de analiză a riscurilor, avizat de RADTE, cuprinde, cel puţin, următoarele:

a)prezentarea/descrierea recipientului;

b)istoricul exploatării, precum verificări tehnice periodice, revizii, reparaţii, avarii şi altele asemenea;

c)monitorizarea parametrilor de funcţionare pe perioada de la ultima verificare tehnică periodică;

d)identificarea şi evaluarea riscurilor astfel:

1) identificarea evenimentelor nedorite care duc la materializarea unui risc;

2) analiza mecanismelor prin care aceste evenimente nedorite ar putea să se producă în general, aprecierea importanţei lor şi a probabilităţii apariţiei de efecte dăunătoare;

3) evaluarea riscurilor.

e)măsuri compensatorii;

f)concluzii privind funcţionarea în continuare în condiţii de siguranţă.

Art. 99 În funcţie de concluziile memoriului tehnic, ISCIR decide continuarea verificărilor tehnice sau respingerea solicitării de prelungire a autorizării funcţionării.

Art. 100 (1) Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR efectuează o revizie exterioară.

(2)Rezultatele verificărilor se consemnează într-un proces-verbal conform modelului din anexa 2, şi dacă sunt corespunzătoare, se acordă prelungirea autorizării funcţionării, stabilindu-se termenul următoarei verificări tehnice (ziua, luna şi anul).

Capitolul VIRepararea

Secţiunea 1Prevederi generale

Art. 101 (1) Repararea recipientelor se face cu respectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice şi a celorlalte acte normative aplicabile. Cerinţele tehnice prevăzute în prezentul capitol sunt condiţii minime obligatorii referitoare la repararea recipientelor.

(2)Repararea recipientelor se efectuează de către producătorul acestora, de către persoane juridice autorizate de ISCIR sau de către persoane juridice autorizate de autorităţile competente din statele membre. Persoanele juridice autorizate de autorităţile competente din statele membre trebuie să fie înregistrate în Registrul naţional al persoanelor juridice autorizate de către ISCIR. Condiţiile privind autorizarea de către ISCIR a persoanelor juridice care efectuează repararea recipientelor precum şi condiţiile de înregistrare în Registrul naţional al persoanelor juridice autorizate de ISCIR sunt stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă.

(3)Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor juridice care efectuează repararea recipientelor sunt prevăzute la capitolul XII.

(4)Toate constatările referitoare la repararea recipientelor trebuie să se consemneze de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI în procese-verbale de verificare tehnică. Modelele proceselor-verbale de verificare tehnică sunt prevăzute în anexele 2 şi 3.

(5)Autorizaţia de a repara recipiente nu este necesară atunci când reparaţia se efectuează de către producător.

Art. 102 (1) Repararea recipientelor se face pe baza unei documentaţii tehnice preliminare de reparare avizată de către RADTP.

(2)Condiţiile privind atestarea persoanelor fizice care efectuează avizarea documentaţiilor preliminare de reparare a recipientelor sunt conform legislaţiei în vigoare.

(3)Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice care efectuează avizarea documentaţiilor preliminare de reparare a recipientelor sunt prevăzute la capitolul XII.

Art. 103 (1) Lucrările de reparare a recipientelor se execută cu respectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice şi ale documentaţiei tehnice preliminare de reparare elaborate în funcţie de complexitatea lucrărilor. Se au în vedere reglementările care au stat la baza construirii dar se pot adopta şi alte soluţii bazate pe alte reglementări tehnice aplicabile, care să asigure respectarea cerinţelor esenţiale de securitate.

(2)În cadrul lucrărilor de reparare se folosesc subansambluri construite de reparatori autorizaţi în baza documentaţiei tehnice avizate de RADTP, cu excepţia subansamblelor/componentelor reglementate conform Hotărârii Guvernului 584/2004 cu modificările şi completările ulterioare.

(3)Deţinătorul trebuie să pună la dispoziţie documentaţia tehnică a recipientelor care să permită identificarea tuturor datelor tehnice necesare efectuării lucrărilor de reparare la acestea.

(4)Documentaţia tehnică de reparare se ataşează la cartea recipientului.

Secţiunea a 2-aSpecificarea lucrărilor de reparare care se verifică de către ISCIR

Art. 104 Lucrările executate în cadrul reparaţiilor planificate sau neplanificate la recipiente, se verifică de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR şi/sau de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului împreună cu RSL al persoanei juridice reparatoare.

Art. 105 (1) Lucrările executate în cadrul reparaţiilor la recipiente, care se verifică de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR sunt următoarele:

a)înlocuirea de virole, funduri, plăci tubulare sau alte elemente sub presiune, care se pot executa separat şi asambla la instalaţie;

b)repararea prin încărcare cu sudură a elementelor sub presiune care prezintă coroziuni sau eroziuni şi placarea prin încărcare prin sudură a suprafeţelor elementelor recipientelor;

c)remedierea prin sudare a fisurilor sau crăpăturilor elementelor sub presiune;

d)executarea unor suduri noi la elementele sub presiune, refacerea sau remedierea celor existente;

e)înlocuirea ţevilor schimbătoarelor de căldură şi a niturilor de la recipiente;

f)înlocuirea armăturilor de siguranţă cu alte tipodimensiuni care diferă de cele prevăzute în proiectul iniţial;

g)remedierea zonelor din care au fost prelevate probe de material în scopul evaluării stării tehnice a recipientelor;

h)executarea de lucrări ca urmare a modificării proiectului iniţial de construcţie a recipientului sau care duc la modificarea parametrilor iniţiali maximi admişi pentru funcţionarea acestuia;

i)înlocuirea fasciculelor schimbătoarelor de căldură;

j)înlocuirea mantalei exterioare a unui recipient cu pereţi dubli;

k)montarea unui recipient pe un nou amplasament.

(2)Pentru lucrările de reparare altele decât cele menţionate la alin. (1), verificarea tehnică după reparare se efectuează de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului împreună cu RSL al reparatorului. Rezultatele verificării tehnice după reparare trebuie să fie consemnate într- un proces-verbal de verificare tehnică al cărui model este prevăzut în anexa 3. Procesul- verbal de verificare tehnică se ataşează la cartea recipientului.

Art. 106 Dacă prin lucrările de reparare efectuate s-au modificat performanţele iniţiale ale recipientului, scopul sau tipul acestuia, se aplică prevederile prezentei prescripţii tehnice referitoare la retimbrarea recipientului.

Secţiunea a 3-aEtapele necesare efectuării reparării

Art. 107 (1) Înaintea începerii lucrărilor de reparare, persoana juridică reparatoare, cu acordul scris al deţinătorului/utilizatorului, întocmeşte un memoriu tehnic de prezentare a lucrărilor de reparare, care trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:

a)descrierea recipientului (instalaţia aferentă), cu indicarea parametrilor de funcţionare;

b)lucrările de reparare ce urmează a se efectua;

c)condiţiile tehnice de execuţie a lucrărilor de reparare;

d)planul de examinări, verificări şi încercări care urmează a se efectua pe parcursul şi la finalul lucrărilor de reparare.

(2)Documentaţia tehnică preliminară de reparare avizată de către RADTP se ataşează la memoriul tehnic de prezentare a lucrărilor de reparare.

(3)Memoriul tehnic se înaintează la ISCIR în vederea acceptării începerii lucrărilor de reparare. Se interzice începerea lucrărilor de reparare fără procesul-verbal de acceptare al ISCIR.

(4)Prin procesul-verbal de acceptare a începerii lucrărilor de reparare, ISCIR poate solicita ca anumite operaţii, examinări, verificări sau încercări să se efectueze în prezenţa inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR, iar în cazul recipientelor sau elementelor acestora, la care datorită concepţiei constructive nu mai este posibilă examinarea cu ocazia verificării tehnice în vederea autorizării funcţionării după reparare, participarea este obligatorie. Persoana juridică reparatoare este obligată să solicite participarea inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR la operaţiile, examinările, verificările sau încercările respective.

(5)În cazul în care pe parcursul lucrărilor de reparare apar modificări faţă de memoriul tehnic de prezentare a lucrărilor de reparare acceptat de ISCIR, acesta se revizuieşte şi se transmite la ISCIR în vederea obţinerii acceptului cu modificările aferente.

Art. 108 Documentaţia tehnică de reparare, întocmită de către persoana juridică reparatoare la finalul lucrărilor de reparare trebuie să cuprindă următoarele:

a)memoriul tehnic de prezentare a lucrărilor de reparare acceptat de ISCIR (inclusiv documentaţia preliminară de reparare avizată de RADTP);

b)certificatele de inspecţie ale materialelor de bază şi de adaos utilizate la reparare conform cerinţelor din documentaţia preliminară de reparare; declaraţii de conformitate pentru armături, dispozitive de siguranţă şi altele asemenea, care au fost înlocuite, după caz;

c)lista procedurilor de sudare aprobate folosite în execuţia îmbinărilor sudate şi specificaţiile procedurilor de sudare specifice, întocmite de RTS, la care se ataşează, în copie, fişele de aprobare, în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice referitoare la aprobarea procedurilor de sudare;

d)tabelul nominal cu sudorii autorizaţi conform prevederilor prescripţiei tehnice referitoare la autorizarea sudorilor, care au executat lucrările de sudare, întocmit de RTS, la care se ataşează autorizaţiile sudorilor, în copie;

e)fişa şi diagrama de tratament termic, atunci când acesta este prevăzut în memoriul tehnic sau în documentaţia tehnică preliminară de reparare;

f)buletinele cuprinzând rezultatele examinărilor, verificărilor şi încercărilor efectuate de către laboratoare autorizate/evaluate de ISCIR conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabilă;

g)procesul-verbal întocmit de către RSVTI care sunt consemnate rezultatele încercărilor de casă, în care să se specifice că instalaţia se poate supune verificărilor tehnice în scopul repunerii în funcţiune;

h)declaraţia privind lucrările de reparare efectuate, conform modelului din anexa 4.

Art. 109 Verificarea tehnică a recipientelor în timpul şi la finalul lucrărilor de reparare se efectuează la locul de executare a acestora de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR şi/sau de către personalul tehnic de specialitate RSL atestat de ISCIR, al persoanei juridice reparatoare.

Art. 110 Pentru recipientele care, în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice, rămân în regim de supraveghere tehnică a deţinătorului/utilizatorului, verificarea lucrărilor de reparare se efectuează de către RSVTI al acestuia împreună cu RSL al reparatorului.

Art. 111 (1) Verificarea recipientelor la finalul lucrărilor de reparare constă în:

a)verificarea documentaţiei tehnice de reparare, întocmită conform art. 108;

b)verificarea, în concordanţă cu documentaţia tehnică, a modului în care au fost efectuate lucrările de reparare.

(2)Pentru recipientele la care s-au obţinut rezultate corespunzătoare, se efectuează verificările în vederea repunerii în funcţiune conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.

Secţiunea a 4-aDispoziţii finale privind repararea

Art. 112 (1) Verificările în vederea repunerii în funcţiune se efectuează la locul de funcţionare al recipientului în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice.

(2)În procesul-verbal încheiat cu ocazia verificărilor efectuate în vederea repunerii în funcţiune se consemnează parametrii de funcţionare şi data efectuării următoarei verificări tehnice periodice (ziua, luna şi anul) cu respectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice.

Art. 113 În cazul reparării unor recipiente sau elemente ale acestora care datorită modului de execuţie, montare sau exploatare necesită verificări şi încercări suplimentare (măsurarea deformaţiilor şi altele asemenea) sau atunci când unele dintre verificările şi încercările prevăzute în prezenta prescripţie tehnică nu pot fi efectuate, se pot efectua şi alte verificări şi încercări. Acestea se prevăd în documentaţia tehnică preliminară de reparare, precizându-se tipul, volumul, condiţiile tehnice de execuţie şi criteriile de acceptare, precum şi periodicitatea efectuării acestora în timpul utilizării recipientelor.

Capitolul VIIVerificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic

Secţiunea 1Domeniu de aplicare

Art. 114 (1) Verificarea tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic a recipientelor se efectuează de către producătorul acestora, de către persoane juridice autorizate de către ISCIR sau de către persoane juridice autorizate de autorităţile competente din statele membre. Persoanele juridice autorizate de autorităţile competente din statele membre trebuie să fie înregistrate în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate. Condiţiile privind autorizarea de către ISCIR a persoanelor juridice care efectuează verificarea tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic a recipientelor precum şi condiţiile de înregistrare în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate sunt stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă. Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice sau juridice sunt prevăzute la capitolul XII din prezenta prescripţie tehnică.

(2)Cerinţa de autorizare pentru verificarea tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic a nu se aplică producătorilor recipientelor fabricate de aceştia.

Art. 115 Verificarea tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic se efectuează în scopul stabilirii stării tehnice, evaluării duratei de funcţionare remanentă şi stabilirii condiţiilor de funcţionare în siguranţă a recipientelor.

Art. 116 Verificarea tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic se poate efectua în următoarele cazuri:

a)dacă la recipientul s-au produs avarii;

b)dacă în urma verificărilor tehnice periodice, efectuate conform prezentei prescripţii tehnice, se obţin rezultate necorespunzătoare; recipiente la care se constată zone de coroziune, care ar putea periclita funcţionarea în condiţii de siguranţă;

c)atunci când recipientul urmează să fie repus în funcţiune după o perioadă de timp în care a fost oprit, fără să fie conservat în mod corespunzător (conform instrucţiunilor de exploatare şi unor proceduri specifice), iar repunerea acestuia în funcţiune ar putea periclita siguranţa în funcţionare;

d)la sfârşitul duratei de viaţă a recipientului, atunci când aceasta este stabilită prin documentaţia tehnică;

e)la expirarea duratei normale de funcţionare prevăzută în Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, atunci când prin documentaţia tehnică nu este prevăzută durata de viaţă a recipientului;

f)atunci când documentaţia tehnică a recipientului lipseşte sau este incompletă;

g)înainte de autorizarea funcţionării, în cazul recipientelor vechi, menţionate la art. 23 lit.

b);

h)în cazul în care se intenţionează utilizarea unui recipient la parametrii de funcţionare

mai severi decât cei pentru care a fost proiectat, construit şi autorizat pentru funcţionare înainte de 1 ianuarie 2004;

i)atunci când la recipientul aflat în funcţiune se constată o funcţionare anormală a acestuia precum depăşirea parametrilor maximi de funcţionare, apariţia unor deformaţii ale corpului sub presiune, şi altele asemenea.

Secţiunea a 2-aCondiţii privind efectuarea verificărilor tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic

Art. 117 (1) Persoana juridică autorizată pentru efectuarea de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic întocmeşte un program de investigaţii/examinări care trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:

a)descrierea recipientului din punct de vedere constructiv şi al parametrilor de funcţionare (volum, presiune, temperatură, fluid de lucru); se anexează desenul tip de ansamblu;

b)prezentarea eventualelor lucrări de reparare care au fost efectuate anterior sau a altor evenimente (avarii, accidente şi altele asemenea) care au avut loc în timpul perioadei de funcţionare la recipientul;

c)planuri care cuprind examinările, verificările şi încercările care se propun a fi efectuate la recipientul; se întocmesc schiţe care cuprind, după caz, poziţionarea exactă a punctelor şi locurilor unde urmează să se efectueze examinări vizuale şi/sau nedistructive, măsurări de grosimi şi altele asemenea şi a zonelor din care urmează să fie prelevate epruvete pentru încercări distructive;

d)menţionarea condiţiilor de execuţie a examinărilor, verificărilor şi încercărilor care se propun a fi efectuate la recipientul (prescripţii tehnice, standarde şi altele asemenea), precum şi a criteriilor de acceptare a rezultatelor obţinute.

(2)Deţinătorul/utilizatorul trebuie să pună la dispoziţie documentaţia tehnică a recipientului care să permită identificarea datelor tehnice necesare întocmirii programului de investigaţii/examinări.

(3)Programul de investigaţii/examinări trebuie să fie avizat de RADTE al persoanei juridice autorizate, după care se transmite la ISCIR în vederea acceptării acestuia.

Art. 118 În cazul întocmirii programului conform art. 117, ISCIR transmite acceptul efectuării programului, cu sau fără completări.

Art. 119 (1) Reprezentantul persoanei juridice autorizată pentru efectuarea de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic participă la toate examinările, verificările şi încercările prevăzute în programul acceptat de ISCIR.

(2)Examinările nedistructive/distructive trebuie efectuate de către laboratoare autorizate/evaluate de ISCIR conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile.

Art. 120 (1) ISCIR poate solicita ca anumite examinări, verificări sau încercări să se efectueze în prezenţa inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR. Persoana juridică autorizată pentru efectuarea de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic are obligaţia să solicite, cu cel puţin 5 zile înainte, participarea inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR la efectuarea examinărilor, verificărilor şi încercărilor.

Art. 121 (1) Pe baza rezultatelor obţinute în urma examinărilor, verificărilor şi încercărilor efectuate, persoana juridică autorizată pentru efectuarea de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic întocmeşte raportul tehnic care conţine concluziile finale privind posibilitatea funcţionării în condiţii de siguranţă a recipientului.

(2)Raportul tehnic trebuie să fie avizat de RADTE al persoanei juridice autorizate.

(3)Raportul tehnic împreună cu documentaţia tehnică conţinând buletinele şi certificatele cu rezultatele obţinute, breviarul de calcul de rezistenţă şi procesele-verbale întocmite de inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, după caz, întocmită ca urmare a examinărilor, verificărilor şi încercărilor efectuate conform programului acceptat de ISCIR, trebuie să fie transmise la ISCIR pentru acceptare.

Art. 122 (1) După acceptarea de către ISCIR a raportului tehnic, deţinătorul/utilizatorul trebuie să respecte concluziile menţionate în raportul tehnic întocmit de persoana juridică autorizată pentru efectuarea de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic.

(2)În cazul obţinerii unor rezultate corespunzătoare deţinătorul/utilizatorul solicită la ISCIR efectuarea examinărilor şi verificărilor în vederea repunerii în funcţiune a recipientului conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.

(3)Dacă în urma examinărilor, verificărilor şi încercărilor efectuate rezultă necesitatea efectuării unor lucrări de reparare la recipientul, acestea se efectuează conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice, iar examinările şi verificările în vederea repunerii în funcţiune se efectuează ulterior.

Art. 123 Documentaţia tehnică acceptată de ISCIR (programul de investigaţii/examinări, raportul tehnic şi documentele aferente acestuia) trebuie să fie ataşată la cartea recipientului, urmând a fi prezentată inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR atunci când se solicită efectuarea examinărilor şi verificărilor în vederea repunerii în funcţiune.

Capitolul VIIITimbrarea şi retimbrarea

Art. 124 (1) Recipientele a căror reparare, exploatare, funcţionare şi verificare se efectuează în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice, aflate în funcţionare fără placa de timbru, trebuie să fie timbrate în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice.

(2)Aplicarea plăcii de timbru la recipientele aflate în funcţionare se poate face în următoarele situaţii:

a)atunci când aceasta lipseşte, este deteriorată sau este ilizibilă;

b)atunci când se modifică parametrii de funcţionare ai recipientului în urma reparării sau a efectuării unor investigaţii/examinări cu caracter tehnic.

(3)Sunt exceptate recipientele care prin documentaţia tehnică de însoţire nu au prevăzută placă de timbru, conţinutul acesteia fiind marcat prin poansonare pe corpul recipientului sau prin etichetare şi sunt autorizate să funcţioneze în aceste condiţii.

Art. 125 (1) Pentru recipientele autorizate/admise să funcţioneze, la care placa de timbru nu există sau este deteriorată, aceasta se poate reconstitui de către deţinător, în baza documentaţiei existente (din care să rezulte parametrii de funcţionare, nr. de fabricaţie/an, constructor).

(2)Placa de timbru se poate aplica numai dacă pe recipientul există marcate prin poansonare cel puţin datele (nr. de fabricaţie/an şi denumirea unităţii constructoare) care să permită stabilirea cu certitudine a faptului că documentaţia tehnică aparţine acestuia.

(3)Placa de timbru trebuie să fie conform documentaţiei tehnice de însoţire şi trebuie să fie aplicată de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului care trebuie să întocmească un proces-verbal în cartea recipientului. Datele care trebuie să fie înscrise pe placa de timbru se stabilesc pe baza documentaţiei tehnice existente a recipientului.

Art. 126 (1) Pentru recipientele neautorizate/neadmise să funcţioneze, la care placa de timbru nu există sau este deteriorată şi la care se solicită autorizarea/admiterea funcţionării, aplicarea plăcii de timbru se face în urma efectuării unor investigaţii/examinări cu caracter tehnic, conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.

(2)Placa de timbru este aplicată de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului.

Art. 127 În cazul modificării parametrilor de funcţionare ai recipientelor, ca urmare a efectuării unor investigaţii/examinări cu caracter tehnic conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice, se efectuează retimbrarea conform art. 126 alin. (2).

Art. 128 Recipientele la care placa de timbru nu există sau este deteriorată şi pentru care deţinătorul/utilizatorul nu posedă documentaţia tehnică, care să permită identificarea datelor necesare timbrării/retimbrării, şi nu există marcate prin poansonare cel puţin datele care să permită identificarea parametrilor de funcţionare, trebuie să fie scoase din uz şi casate conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice. Este interzisă timbrarea/retimbrarea şi punerea în funcţiune a acestora.

Capitolul IXAvarii şi accidente

Art. 129 În cazul avariilor care determină oprirea din funcţiune sau funcţionarea în condiţii de nesiguranţă a unei instalaţii/echipament, precum şi în cazurile de accidente provocate la instalaţie/echipament, persoana fizică sau juridică care deţine/utilizează instalaţia/echipamentul are obligaţia de a opri din funcţionare instalaţia/echipamentul şi de a anunţa de îndată ISCIR despre producerea evenimentului; cu această ocazie trebuie să se anunţe cel puţin următoarele date: numele şi prenumele şi funcţia persoanei care anunţă, modul în care poate fi contactat în vederea unor eventuale date suplimentare, data, ora şi locul producerii avariei/accidentului, felul instalaţiei/echipamentului, urmările avariei/accidentului.

Art. 130 Persoana fizică sau juridică care deţine/utilizează instalaţia/echipamentul care a suferit avaria, sau la care s-a produs accidentul, are următoarele obligaţii de îndeplinit prin RSVTI:

a)să ia măsurile necesare pentru ca situaţia produsă de avarie sau în timpul accidentului să rămână nemodificată până la sosirea inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR, cu excepţia cazului în care situaţia respectivă ar constitui un pericol pentru viaţa şi sănătatea persoanelor;

b)să ia toate măsurile de asigurare a condiţiilor de securitate, în cazul în care fluidul de lucru este toxic, inflamabil sau exploziv;

c)să izoleze pe cât posibil zona de lucru a instalaţiei/echipamentului avariat sau la care s- a produs accidentul;

d)să întocmească un raport cu situaţia tehnică a instalaţiei/echipamentului imediat după avarie/accident, care trebuie să includă şi fotografii ale instalaţiei/echipamentului avariat, precum şi intervenţiile efectuate până la sosirea inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR;

e)să pună la dispoziţia inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR autorizaţia de funcţionare a instalaţiei/echipamentului (cartea ISCIR) precum şi raportul de mai sus (în cazurile justificate raportul nu mai este necesar).

Art. 131 Inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR trebuie să întocmească procesul-verbal de constatare a avariei sau accidentului şi de oprire din funcţiune a instalaţiei/echipamentului.

Art. 132 (1) Instalaţiile/echipamentele care au suferit avarii sau accidente care au determinat oprirea lor din funcţionare trebuie să fie supuse unor investigaţii/examinări cu caracter tehnic (în vederea evaluării stării tehnice a acestora), efectuate conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice şi ale prescripţiilor tehnice aplicabile.

(2)Investigaţiile/examinările cu caracter tehnic nu sunt necesare în măsura în care persoana fizică sau juridică deţinătoare/utilizatoare renunţă la utilizarea instalaţiei/echipamentului avariat şi decide scoaterea din uz şi casarea acestuia.

Art. 133 Expertizele în caz de avarii sau accidente la instalaţii/echipamente trebuie să fie realizate de către experţii ISCIR.

Capitolul XScoaterea din uz şi casarea

Art. 134 (1) Scoaterea din uz a recipientelor se poate face de către deţinător/utilizator în următoarele cazuri:

a)dacă în urma verificărilor şi încercărilor efectuate conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice, la verificările tehnice periodice sau după reparaţii, se constată că recipientul nu mai prezintă siguranţă în funcţionare;

b)dacă în urma examinărilor, verificărilor şi încercărilor efectuate în vederea evaluării stării tehnice sau a studiilor privind stabilirea condiţiilor de funcţionare şi evaluarea duratei de

funcţionare remanente se constată că recipientul nu mai poate funcţiona în condiţii de siguranţă sau durata de funcţionare a fost epuizată;

c)la sfârşitul duratei de viaţă a recipientului, atunci când aceasta este stabilită prin documentaţia tehnică;

d)atunci când recipientul a suferit o avarie în urma căreia acesta nu mai poate fi pus în funcţiune;

e)dacă recipientul nu mai poate fi identificat după placa de timbru, după marcajul de pe corp sau nu mai are cartea recipientului (aceasta neputând fi refăcută);

f)atunci când deţinătorul/utilizatorul renunţă din proprie iniţiativă la recipientul.

(2)Oprirea din funcţionare şi conservarea recipientului nu înseamnă scoatere din uz.

Art. 135 Recipientele scoase din uz trebuie casate prin grija deţinătorului/utilizatorului. Operaţia de casare a recipientului este consemnată într-un proces-verbal întocmit de către RSVTI şi semnat de către reprezentantul deţinătorului/utilizatorului.

Art. 136 Placa de timbru trebuie demontată de pe recipientul şi distrusă în prezenţa RSVTI al deţinătorului/utilizatorului. Acest fapt se consemnează în procesul-verbal încheiat conform art. 135.

Art. 137 Procesul-verbal încheiat se ataşează la cartea recipientului şi rămâne în arhiva deţinătorului/utilizatorului.

Art. 138 (1) Deţinătorul/utilizatorul comunică în scris scoaterea din uz şi casarea recipientului la ISCIR, în vederea scoaterii din evidenţa ISCIR a acestuia.

(2)Comunicarea se transmite la ISCIR în termen de 15 zile de la întocmirea procesului- verbal menţionat la art. 135.

Art. 139 Sunt interzise repunerea în funcţiune şi exploatarea recipientelor scoase din uz şi casate.

Capitolul XIAtestări şi autorizări

Art. 140 (1) ISCIR atestă persoanele fizice pentru următoarele activităţi:

a)avizarea documentaţiei tehnice preliminare de reparare

(2)ISCIR autorizează persoanele juridice pentru următoarele activităţi:

a)repararea recipientelor;

b)verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic la recipiente.

(3)ISCIR autorizează următoarele persoane fizice:

a)operator responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor RSVTI.

Art. 141 Metodologia de atestare/autorizare/actualizare/extindere a domeniului de autorizare pentru activităţile prevăzute la art. 140, precum şi condiţiile şi documentaţia necesară sunt prevăzute în prescripţia tehnică specifică şi celelalte reglementări aplicabile.

Art. 142 Obţinerea autorizaţiei emise de ISCIR nu absolvă persoana fizică sau juridică de obligaţia obţinerii tuturor celorlalte autorizaţii reglementate de legislaţia în vigoare.

Capitolul XIIObligaţii şi responabilităţi

Secţiunea 1Prevederi generale

Art. 143 Persoanele fizice sau juridice autorizate de ISCIR, deţinătorii/utilizatorii recipientelor trebuie să respecte prevederile Legii 64/2008 „Legea privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil”.

Secţiunea a 2-aObligaţiile şi responsabilităţile deţinătorilor/utilizatorilor

Art. 144 În vederea asigurării condiţiilor pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă, deţinătorii/utilizatorii au următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

a)să solicite şi să obţină autorizarea/admiterea funcţionării pentru recipientele şi să le înregistreze la ISCIR şi în evidenţa internă;

b)să supună recipientele la verificările tehnice efectuate de către ISCIR sau de către RSVTI (pentru cazurile prevăzute la capitolul III şi capitolul V) în vederea autorizării

funcţionării şi la verificările tehnice periodice (conform perioadelor de scadenţă acordate), pregătind recipientele şi creând toate condiţiile necesare în scopul verificării acestora;

c)să îndeplinească la termenele prevăzute măsurile dispuse de inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR şi RSVTI prin procesul-verbal de verificare tehnică;

d)să ia măsurile necesare şi să se asigure că recipientele sunt utilizate în condiţii de siguranţă, prin efectuarea reviziilor, reparaţiilor şi întreţinerii conform instrucţiunilor tehnice ale producătorilor, normativelor legale şi prezentei prescripţii tehnice;

e)să asigure existenţa la fiecare loc de muncă a instrucţiunilor tehnice interne menţionate la art. 65;

f)să folosească pentru utilizarea instalaţiei/echipamentului numai personal de exploatare care îndeplineşte condiţiile menţionate la art. 66;

g)să solicite la ISCIR scoaterea din evidenţă a recipientelor scoase din uz şi casate;

Art. 145 Deţinătorul/utilizatorul este responsabil pentru eventualele avarii sau accidente produse prin exploatarea recipientelor fără autorizarea funcţionării necesară sau prin exploatarea necorespunzătoare a acestora.

Art. 146 (1) Persoana fizică sau juridică care deţine/utilizează recipiente are obligaţia să asigure operator autorizat, responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică în utilizare a instalaţiilor/echipamentelor, denumit RSVTI, conform prescripţiilor tehnice.

(2)Orice schimbare a operatorului RSVTI trebuie să fie comunicată, în scris, în termen de 15 zile, la ISCIR.

Art. 147 În cazul transferului dreptului de proprietate, fostul deţinător/utilizator are obligaţia să înştiinţeze, în scris, în termen de 15 zile, ISCIR pentru scoaterea din evidenţă a recipientului vândut.

Art. 148 În cazul transferului dreptului de proprietate, noul deţinător/utilizator are obligaţia să înştiinţeze, în scris, în termen de 15 zile, ISCIR pentru luarea în evidenţă a recipientului achiziţionat.

Secţiunea a 3-aObligaţiile şi responsabilităţile persoanele fizice sau juridice atestate/autorizate de ISCIR

Art. 149 (1) Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice atestate pentru avizarea documentaţiei tehnice preliminare de reparare:

a)să cunoască actele normative în vigoare, prescripţiile tehnice specifice şi standardele aplicabile;

b)să verifice dacă au fost adoptate soluţii tehnice care să permită funcţionarea recipientelor în condiţii de siguranţă;

c)să verifice dacă au fost prevăzute în documentaţia tehnică examinările, verificările şi încercările ce trebuie să fie efectuate de persoanele juridice reparatoare la locul de funcţionare, în concordanţă cu prevederile prezentei prescripţii tehnice;

d)să elaboreze în cadrul documentaţiei tehnice preliminare de reparare desenul tip de ansamblu, cuprinzând principalele date tehnice conform prescripţiilor tehnice, care să permită verificarea parametrilor de funcţionare în siguranţă a recipientelor în timpul montării, reparării şi la locul de funcţionare;

e)să urmărească existenţa în documentaţiile avizate a precizărilor legate de standardele, codurile de proiectare si normativele folosite;

f)să elaboreze instrucţiuni tehnice, după caz, pentru exploatarea, întreţinerea, revizia şi verificarea recipientelor, care să servească şi pentru pregătirea personalului de exploatare, întreţinere, revizie şi verificare;

g)să avizeze documentaţiile tehnice, respectiv desenele de ansamblu şi breviarele de calcul (unde este cazul);

h)să ţină evidenţa documentaţiilor tehnice pe care le avizează conform, in registrul al cărui model este prezentat în anexa 6;

i)să pună la dispoziţia inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR datele, informaţiile şi documentele în legătură cu obiectul autorizaţiei deţinute, solicitate de către acesta cu ocazia controalelor efectuate;

j)să participe la instructajele profesionale şi examinările organizate de ISCIR (când este cazul).

(2)Confirmarea avizării documentaţiei preliminare de reparare cu privire la respectarea prevederilor prescripţiilor tehnice în vigoare se face prin aplicarea pe documentaţie a ştampilei conform modelului de mai jos:

Numele	şi prenumele:
ATESTAT RADTP – IMSP..............................
Nr.:
AVIZAT	CORESPUNDE *
Data:	Semnătura:

* Se menţionează indicativele principalelor prescripţii tehnice utilizate.

Art. 150 Persoanele juridice autorizate pentru reparare au următoarele obligaţii şi responsabilităţi: să execute lucrările de reparare în conformitate cu documentaţia tehnică preliminară de reparare avizată de RADTP, valabilă la data începerii lucrărilor respective;

a)să înceapă execuţia lucrărilor de reparare numai după existenţa procesului-verbal al inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR prin care s-a acceptat începerea lucrărilor de reparare;

b)să pregătească şi să asigure condiţiile pentru realizarea verificărilor tehnice a recipientelor în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice; să prezinte recipientele şi toate documentaţiile tehnice necesare, în timpul şi la sfârşitul reparării, la verificările care se efectuează de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau de către personalul propriu, atestat de ISCIR;

c)să întocmească documentaţia prevăzută de prescripţia tehnică şi să o pună la dispoziţia deţinătorului/utilizatorului odată cu predarea/recepţia recipientului;

d)să întocmească şi să ţină la zi registrele de evidenţă a lucrărilor efectuate, conform modelului din anexa 5;

e)să nominalizeze personal tehnic propriu pentru verificarea lucrărilor care fac obiectul autorizării RSL şi RTS, atestat în acest scop de ISCIR;

f)să ia măsuri corespunzătoare astfel ca personalul propriu nominalizat RSL şi RTS, atestat de ISCIR, să-şi poată îndeplini în bune condiţii sarcinile prevăzute;

g)să comunice, în scris, în termen de 15 zile, la ISCIR orice schimbare a RSL/RTS; să asigure că personalul nou propus începe activitatea specifică numai după atestarea acestuia de către ISCIR;

h)să desfăşoare activităţile autorizate conform procedurilor de lucru proprii şi instrucţiunilor specifice, cu respectarea prevederilor prescripţiilor tehnice în vigoare aplicabile, ale standardelor şi normativelor în vigoare şi ale normelor specifice de protecţia muncii;

i)să supună avizării RADTP documentaţia tehnică preliminară de reparare, în cazul în care pe parcursul reparării apar modificări faţă de documentaţia tehnică preliminară avizată;

j)să solicite efectuarea verificării recipientelor de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau de către personalul atestat de ISCIR, înainte de asamblare şi în fazele în care examinarea acestora este posibilă, în cazul în care datorită concepţiei constructive nu mai este posibilă examinarea ulterioară;

k)să pună la dispoziţie personalul şi utilajele necesare verificării recipientului;

l)să întocmească documentaţia tehnică de reparare prevăzută de prescripţia tehnică şi să o pună la dispoziţia deţinătorului/utilizatorului;

m)să emită la finalizarea lucrărilor declaraţia conform anexei 4.

Art. 151 Obligaţiile şi responsabilităţile responsabilului cu supravegherea lucrărilor RSL:

a)să cunoască legislaţia în domeniu, prescripţiile tehnice specifice, standardele şi normativele aplicabile;

b)să verifice introducerea în execuţie numai a documentaţiilor tehnice preliminare de reparare avizate de către RADTP atestat de ISCIR în acest scop;

c)să urmărească execuţia pe faze de lucru a lucrărilor de reparare din punct de vedere al respectării prevederilor prescripţiei tehnice şi ale documentaţiei tehnice preliminare de reparare şi să supună la încercări instalaţiile respective;

d)să completeze la zi registrele de evidenţă a lucrărilor efectuate;

e)să verifice documentaţia tehnică întocmită pentru lucrările efectuate (documentaţia de reparaţie) sub aspectul respectării prevederilor prescripţiei tehnice;

f)să menţioneze în documentaţiile întocmite precizările legate de standardele, codurile de proiectare şi normativele folosite;

g)să încheie documente de verificare în care să consemneze constatările şi rezultatele verificărilor şi examinărilor, precum şi dispoziţiile obligatorii;

h)să participe la instruirile periodice organizate de către ISCIR;

i)să confirme avizarea documentaţiei cu privire la respectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice, prin aplicarea pe documentaţie a ştampilei conform modelului de mai jos:

*
Numele şi prenumele:
RSL ............................................................
Data: Semnătura:

*Se înscrie denumirea persoanei juridice

Art. 152 Obligaţiile şi responsabilităţile responsabilului tehnic cu sudura RTS:

a)să cunoască legislaţia, prevederile prescripţiilor tehnice, standardele şi alte acte normative aplicabile;

b)să verifice dacă tehnologia de execuţie şi de examinare a elementelor sudate este în concordanţă cu procedura de sudare aprobată;

c)să verifice documentaţia tehnică preliminară de reparare înainte de lansarea acesteia în execuţie, astfel încât soluţiile adoptate să asigure condiţii optime de sudare şi verificare;

d)să asigure alegerea corectă a materialelor de adaos, funcţie de materialele de bază utilizate, în conformitate cu procedurile de sudare aprobate, astfel încât prin condiţiile tehnologice impuse să se realizeze o îmbinare sudată corectă a instalaţiei;

e)să verifice calitatea materialelor de adaos şi să admită introducerea în execuţie numai a materialelor de adaos prevăzute în documentaţie sau stabilite ca echivalente la aprobarea procedurii de sudare;

f)să ia măsurile necesare ca la repararea elementelor instalaţiilor să se folosească numai tehnologii stabilite pe baza procedurilor de sudare aprobate;

g)să supravegheze ca materialele de bază introduse în execuţie să fie conforme cu documentaţia tehnică preliminară de reparare;

h)să urmărească efectuarea verificării calităţii îmbinărilor sudate pe fluxul tehnologic de execuţie, să verifice rezultatele obţinute şi să vizeze documentele privind verificarea îmbinărilor sudate, care se ataşează la documentaţia tehnică;

i)să organizeze, să îndrume şi să verifice activitatea privind specializarea, autorizarea şi evidenţa lucrărilor efectuate de sudori, în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice referitoare la autorizarea sudorilor;

j)să participe la analiza şi stabilirea cauzelor eventualelor defecte datorate sudurii şi să ia măsuri corespunzătoare pentru remedierea şi evitarea acestora în viitor;

k)să verifice, atunci când este cazul, dacă în cazul sudorilor certificaţi, condiţiile de certificare sunt identice cu cele de autorizare, în caz contrar procedând conform prescripţiei tehnice aplicabile;

l)să participe la întrunirile şi instructajele periodice organizate de ISCIR;

m)să ţină la zi evidenţa poansoanelor sudorilor autorizaţi de ISCIR a procedurilor de sudare aprobate, precum şi a lucrărilor executate de sudori;

n)să confirme avizarea documentaţiei cu privire la respectarea prevederilor prescripţiilor tehnice în vigoare, prin aplicarea pe documentaţie a ştampilei conform modelului de mai jos:

*
Numele	şi	prenumele:
RTS
Data:	Semnătura:

*Se înscrie denumirea persoanei juridice.

Art. 153 Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor juridice autorizate pentru efectuarea de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic:

a)să ia măsuri corespunzătoare astfel ca personalul propriu, nominalizat, să-şi poată îndeplini în bune condiţii sarcinile prevăzute;

b)să întocmească programul de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic şi să îl transmită pentru acceptare la ISCIR, înainte de începerea investigaţiilor/examinărilor;

c)să solicite în scris la ISCIR, cu cel puţin 5 zile înainte, participarea inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR la derularea verificărilor tehnice pentru investigaţii/examinări;

d)la finalizarea programului de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic, să întocmească raportul tehnic şi să îl transmită la ISCIR, pentru acceptare;

e)să elaboreze instrucţiuni tehnice suplimentare, după caz, privind exploatarea, întreţinerea şi verificarea tehnică a recipientelor, atunci când sunt necesare, ca urmare a rezultatelor obţinute în urma evaluării stării tehnice;

f)să nominalizeze personal tehnic propriu RADTE, pentru avizarea programelor de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic şi a rapoartelor tehnice, care să fie atestat în acest scop de ISCIR;

g)să ia măsuri corespunzătoare astfel ca personalul propriu nominalizat să-şi poată îndeplini în bune condiţii sarcinile prevăzute;

h)să ţină la zi registrele de evidenţă a lucrărilor efectuate, conform modelului din anexa 7;

i)să comunice, în scris, în termen de 15 zile, la ISCIR orice schimbare a RADTE; să asigure că personalul nou propus începe activitatea specifică numai după atestarea acestuia de către ISCIR;

j)să desfăşoare activităţile autorizate conform procedurilor de lucru proprii şi instrucţiunilor specifice, cu respectarea prevederilor prescripţiilor tehnice în vigoare aplicabile, ale standardelor şi normativelor în vigoare şi ale normelor specifice de protecţia muncii;

k)să pună la dispoziţia inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR datele, informaţiile şi documentele în legătură cu obiectul autorizaţiei deţinute, solicitate de către acesta cu ocazia controalelor efectuate.

Art. 154 Obligaţiile şi responsabilităţile responsabilului cu avizarea documentaţiei tehnice de examinări RADTE:

a)să cunoască actele normative în vigoare, prescripţiile tehnice specifice şi standardele aplicabile;

b)să avizeze programele de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic întocmite în vederea evaluării stării tehnice a recipientelor, înainte de transmiterea acestora la ISCIR;

c)să avizeze documentaţia tehnică întocmită ca urmare a examinărilor, verificărilor şi încercărilor efectuate conform programului acceptat de ISCIR, inclusiv raportul tehnic al persoanei juridice autorizate de ISCIR, care cuprinde concluziile finale privind posibilitatea funcţionării în condiţii de siguranţă a recipientului;

d)să estimeze termenul cu care se poate prelungi durata de utilizare la recipientele pentru care au fost efectuate investigaţii/examinări la expirarea duratei de viaţă sau duratei normale de utilizare;

e)să avizeze documentaţiile tehnice, rapoartele tehnice, respectiv desenele de ansamblu

şi breviarele de calcul (unde este cazul);

f)să urmărească existenţa în documentaţiile avizate a precizărilor legate de standardele, codurile de proiectare şi normativele folosite;

g)să ţină evidenţa documentaţiilor tehnice pe care le verifică şi le avizează conform, într- un registrul conform modelului din anexa 7;

h)să pună la dispoziţia inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR datele, informaţiile şi documentele în legătură cu obiectul autorizaţiei deţinute, solicitate de către acesta cu ocazia controalelor efectuate;

i)să participe la instructajele profesionale şi examinările organizate de ISCIR (când este cazul);

j)să confirme avizarea documentaţiei cu privire la respectarea prevederilor prescripţiilor tehnice în vigoare prin aplicarea pe documentaţie a ştampilei conform modelului de mai jos:

*
Numele	şi prenumele:
RADTE	IMSP................................................
AVIZAT CORESPUNDE:**
Data:	Semnătura:

*Se înscrie denumirea persoanei juridice.

**Se menţionează indicativele principalelor prescripţii tehnice utilizate.

Secţiunea a 4-aObligaţiile şi responsabilităţile operatorului RSVTI

Art. 155 RSVTI are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

a)să cunoască legislaţia şi prescripţiile tehnice în vigoare care reglementează funcţionarea în condiţii de siguranţă a recipientelor;

b)răspunde, împreună cu deţinătorul/utilizatorul, de luarea măsurilor necesare pentru aplicarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice privind siguranţa în funcţionare a recipientelor;

c)să urmărească elaborarea şi să asigure existenţa la fiecare loc de muncă a instrucţiunilor tehnice interne privind exploatarea în condiţii de siguranţă a instalaţiei/echipamentului, menţionate la art. 65;

d)să asigure că pentru utilizarea instalaţiei/echipamentului este folosit numai personal de exploatare care îndeplineşte condiţiile menţionate la art. 66;

e)să efectueze verificările şi încercările la autorizarea funcţionării şi la verificările tehnice periodice (conform perioadelor de scadenţă acordate) la recipientele pentru care este împuternicit în scris de către ISCIR sau la care, conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice, această responsabilitate revine deţinătorului/utilizatorului;

f)să transmită la ISCIR copiile proceselor-verbale pentru care a primit împuternicire, în termen de 15 zile de la întocmire;

g)să urmărească exploatarea recipientelor în condiţii de siguranţă, executarea reviziilor curente, a reparaţiilor şi a întreţinerilor permanente, conform normativelor legale şi prezentei prescripţii tehnice;

h)să asigure că dispozitivele de siguranţă care echipează instalaţia/echipamentul sunt verificate periodic în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice;

i)să urmărească organizarea şi să participe la instructajele profesionale cu personalul de exploatare a recipientelor;

j)să urmărească pregătirea recipientelor în vederea efectuării de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR a verificărilor şi încercărilor şi să comunice la ISCIR datele de efectuare a acestora;

k)să anunţe la ISCIR avariile şi accidentele produse la recipientele şi să participe la cercetarea acestora;

l)să ţină evidenţa recipientelor şi să urmărească păstrarea corespunzătoare a autorizaţiilor de funcţionare (cartea recipientului-partea de exploatare).

Capitolul XIIIMăsuri administrative

Art. 156 (1) Nerespectarea obligaţiilor şi responsabilităţilor de către persoanele fizice sau juridice autorizate sau de către personalul tehnic de specialitate atestat, prevăzute/prevăzut în prezenta prescripţie tehnică precum şi în cazul în care condiţiile de acordare a autorizaţiei nu mai sunt îndeplinite, se pot aplica următoarele măsuri administrative, în funcţie de natura acestora cu:

a)avertisment;

b)suspendarea, pe o perioada de până la 6 luni, a autorizaţiei/atestatului eliberate/eliberat de către ISCIR;

c)retragerea autorizaţiei/atestatului eliberate/eliberat de către ISCIR.

(2)Aplicarea măsurilor administrative prevăzute la alin. (1) se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare şi a principiului proporţionalităţii.

(3)Aplicarea în termen de 6 luni a două măsuri administrative precizate la alin. (1) lit. a), atrage suspendarea pe o perioadă de până la 6 luni a autorizaţiei/atestatului eliberate/eliberat de către ISCIR.

(4)Aplicarea în termen de un an a două măsuri administrative precizate la alin. (1) lit. b), atrage retragerea autorizaţiei/atestatului eliberate/eliberat de către ISCIR.

(5)Contestarea deciziei de sancţionare şi modul de reacordare a autorizaţiilor/atestatelor suspendate sau retrase se efectuează în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice aplicabile.

Capitolul XIVTarife

Art. 157 Pentru activităţile efectuate de inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice, se aplică tarifele stabilite de lista de tarife ISCIR care reglementează acest lucru.

Capitolul XVDispoziţii finale

Art. 158 Documentele care se depun la ISCIR trebuie să fie redactate/traduse în limba română.

Art. 159 Termenele de soluţionare a cererilor depuse la ISCIR sunt cele stabilite conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

Art. 160 (1) În cazul în care cartea recipientului se deteriorează sau se pierde, ISCIR, la solicitarea deţinătorului/utilizatorului, eliberează partea de exploatare.

(2)Solicitarea deţinătorului/utilizatorului trebuie să fie însoţită de documentaţia tehnică a recipientului prevăzută la art. 27 lit. b, sau de documentaţia tehnică întocmită de o persoană juridică autorizată pentru verificări tehnice în utilizare pentru examinări/investigaţii cu caracter tehnic.

Art. 161 Inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR au dreptul de a efectua verificări tehnice inopinate la recipientele supuse prevederilor prezentei prescripţii tehnice, precum şi asupra modului în care persoanele fizice sau juridice atestate/autorizate îşi desfăşoară activităţile reglementate de prezenta prescripţie tehnică, luând, după caz, măsurile necesare pentru respectarea prevederilor acesteia.

Art. 162 Autorizaţiile eliberate până la data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice rămân valabile până la data expirării acestora.

Art. 163 La instalaţiile şi echipamentele neautorizate pentru funcţionare de către ISCIR sau care nu prezintă siguranţă în funcţionare, inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR au dreptul să aplice sigilii, în conformitate cu prevederile legale.

Art. 164 Pe perioada valabilităţii autorizaţiei, persoana fizică sau juridică atestată/autorizată poate fi supravegheată de ISCIR privind menţinerea capabilităţii tehnice de a efectua activitatea specifică pentru care a fost autorizată.

Art. 165 (1) Pentru acordarea de derogări de la prevederile prezentei prescripţii tehnice, persoana solicitantă depune la ISCIR următoarele:

a)cerere de solicitare cu menţionarea derogării de la prevederile prescripţiei tehnice;

b)memoriu justificativ care să cuprindă descrierea situaţiei (date despre recipientul, amplasament, deservire), desene, calcule, soluţiile compensatorii propuse;

c)avize, după caz, de la constructorul recipientului, de la un avizator atestat ISCIR pentru documentaţii de reparare.

(2)Pe baza documentaţiei depuse, ISCIR avizează sau respinge motivat, în scris, solicitarea.

Art. 166 Anexele 1 - 7 fac parte integrantă din prezenta prescripţie tehnică.

Anexa 1

Diagrame de evaluare a conformităţii (Conform Hotărârii Guvernului nr. 584/2004)

!image

Diagrama 1

Recipiente conform prevederilor de la art. 8, alin. (2), lit. a), paragraful i).

Prin excepţie, recipientele destinate să conţină gaze instabile şi care sunt din categoriile I sau II, conform diagramei 1, trebuie să fie clasificate în categoria III.

!image

Diagrama 2

Recipiente conform prevederilor de la art. 8, alin. (2), lit. a), paragraful ii).

Anexa 1

!image

Diagrama 3

Recipiente conform prevederilor de la art. 8, alin. (2), lit. b), paragraful i).

!image

Diagrama 4

Recipiente conform prevederilor de la art. 8, alin. (2), lit. b), paragraful ii).

Anexa 2

(model)

Proces-verbal de verificare tehnică

!image		ISCIR
	Proces-verbal de verificare tehnică nr. …………….	………………………5)…………………...... Adresa…………………………….... ………………………………………. Telefon………………………………
		Fax………………………………..…

Încheiat astăzi ………………………………..… cu ocazia …………….…… efectuat(ă) în baza prevederilor1)

……………………..………..…………… şi a prescripţiilor tehnice aplicabile2) la

………………………………………………………………………………………………………………………......

tip ………………… cu numărul de fabricaţie ……………….… şi cartea instalaţiei nr. având

parametrii ultimei verificări …………………………………..........................................………………………..……

.........................................................................................…...…………………………….....................................

Deţinătorul/Utilizatorul …………………………………….…… din localitatea str.

………………………… nr. …… judeţ/sector ………………… CUI ………………/J……….………....................... Verificarea s-a efectuat la ……………………………....………. din localitatea str.

………………………..……. nr. …....….. judeţ/sector …….………………….Tel./Fax…………………….……....… Subsemnatul3) …………………………………………………………….. am constatat următoarele:

…………………………………………………………………………..…………………………………………….………

………………………………………………………………………………………………………...................................

……………………………………………………………………………….………..…………………………...............…

……………………………………………………………………………..………………………………….......……….… Am dat următoarele dispoziţii: …………………………………………………………………………............................

……………………………………………………………………………..…………………………………….…….....……

………………………………………………………..............……………………………………………...…………….…

…………………………………………………………………………......…..………………………………..……….……

…………………………………………………………………………..……………......………………..…………….…… După această verificare s-a admis 4) ………………..…………………………………................................................

…………………………………………………………..…………………………………………………………………...… Scadenţa următoarei verificări se fixează la data de …........................................................................................... Pentru această verificare se plăteşte suma de ………..… lei conform PT …...… Anexa ……. Pct……….., de către …………………………… din localitatea ……………………… str. …………………………… nr. … judeţ/sector ……………… în cont ……………………… deschis la Banca/Trezoreria ……………………… filiala

………………………

Am luat la cunoştinţă

Reprezentant	Deţinător/	Operator responsabil cu	Delegatul montatorului,
ISCIR,	Utilizator,	supravegherea şi	reparatorului,
		verificarea tehnică	întreţinătorului
		a instalaţiilor,	………………………
……………	…………………….	…....………………	..…………………….
…………….	…………………….	……………………	……….…………….

!image

1) Se precizează actul normativ în vigoare la data întocmirii procesului-verbal (Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil), care a stat la baza efectuării verificării tehnice.

2) Se precizează prescripţia tehnică aplicabilă care a stat la baza efectuării verificării tehnice.

3) Funcţia, numele şi prenumele.

4) Se precizează parametrii de funcţionare ai instalaţiei, funcţie de felul (tipul) acesteia.

5) Se precizează: ISCIR sau Inspecţia teritorială ISCIR .................6)...........

6) Localitatea de reşedinţă.

Anexa 3

(model)

Proces-verbal de verificare tehnică pentru RSVTI

		DEŢINĂTOR/UTILIZATOR
ÎMPUTERNICIRE Inspecţia teritorială ISCIR Nr……............	Proces-verbal de verificare tehnică nr. …………….	……………………………………. Adresa…………………………….. ……………………………………. Telefon…………………………….
		Fax…………………………………

Încheiat astăzi …………...........…… cu ocazia ……............................…… efectuat(ă) în baza

prevederilor1)…………..… şi a prescripţiilor tehnice aplicabile2) ……......................................., la

…………………….......................................... tip …………...........… cu numărul de fabricaţie

.…………..................….… şi cartea instalaţiei nr. …..……..........…… având parametrii ultimei verificări………….....................................................................…….................……………….…

Deţinătorul/Utilizatorul ………...................................……… din localitatea ……….................... str. ………....…………… nr. ….....… judeţ/sector ………….....… CUI ………………/J…………

Verificarea s-a efectuat la ……........................................ din localitatea str.

………………...……. nr. …....….. judeţ/sector.…………………. Tel./Fax…………….……

Subsemnatul3) ..................…………..………am constatat următoarele: .................................................................

.................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................. Am dat următoarele dispoziţii: ………….............................................................................................………………

.................................................................................................................................................................................

După această verificare s-a admis 4) ….............................................……………………………..……......................

..................................................................................................................................................................................

Scadenţa următoarei verificări se fixează la data de …………………………..…………...………………......….........

Am luat la cunoştinţă

Operator responsabil cu	Deţinător/Utilizator,	Delegatul montatorului,
supravegherea şi		reparatorului,
verificarea tehnică		întreţinătorului
a instalaţiilor,
………………	…………………….	..…………………….

!image

1) Se precizează actul normativ în vigoare la data întocmirii procesului-verbal (Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil), care a stat la baza efectuării verificării tehnice.

2) Se precizează prescripţia tehnică aplicabilă, Colecţia ISCIR, care a stat la baza efectuării verificării tehnice.

3) Funcţia, numele şi prenumele.

4) Se precizează parametrii de funcţionare ai instalaţiei, funcţie de felul (tipul) acesteia.

Anexa 4

DECLARAŢIE DE CONFORMITATE

Nr. .................................

Noi, ,

(denumirea completă a persoanei juridice sau persoanei fizice autorizate)

. ,

(sediul)

cu Certificat de înregistrare/Autorizaţie nr. ........................../. ,

asigurăm, garantăm şi declarăm pe propria răspundere că produsul/serviciul

............................................................................................................................................

(denumirea, tipul sau modelul, numărul lotului, şarjei sau seriei, eventual sursele şi numărul de exemplare)

la care se referă această declaraţie nu pune în pericol viaţa, sănătatea, securitatea muncii, nu produce un impact negativ asupra mediului şi este în conformitate cu:

.............................................................................................................................................

(titlul şi/sau numărul şi data publicării documentului/documentelor normativ/normative)

............................................................. .................................................................

(locul şi data emiterii) (numele şi prenumele în clar şi ştampila)

(model)

Registru pentru evidenţa lucrărilor de reparare

Nr. crt.	Nr. fabricaţie/ anul fabricaţiei	Tip recipient/ producător	Nr. înregistrare în evidenţa ISCIR	Lucrările de reparare/întreţinere efectuate	Parametrii recipientului 1)	Deţinător/ Utilizator (denumire/nume şi prenume, sediu/ domiciliu)	Declaraţie de conformitate (nr. şi data)	Obs.

!image

1) Presiune (bar), temperatură (ºC), volum şi altele asemenea.

197

.

198

Anexa 6

Registru de evidenţă avizări documentaţii tehnice 1) 2)

Nr. crt.	Tipul recipientului	Documentaţie de . 1).	Parametrii maximi de lucru ai recipientului	Deţinător/Utilizator recipient (denumire/numele şi prenumele, sediu/domiciliu)	AVIZAT corespunde prescripţiei tehnice ISCIR	Obs.
					Numele şi prenumele RADTP, semnătura şi data efectuării verificării

!image

1) În cuprinsul său, registrul se împarte pe tipuri de documentaţii tehnice (preliminare de reparare).

2) Se mai pot introduce şi alte rubrici, în funcţie de specificul activităţii.

Registru de evidenţă a lucrărilor de investigaţii/examinări cu caracter tehnic a recipientelor1)

Nr. crt.	Tip recipient; nr./an fabricaţie; nr. înregistrare în evidenţa ISCIR	Parametri maximi	Deţinător/Utilizator recipient	Nr. raport tehnic şi data	AVIZAT raport tehnic		Obs.
					Numele şi prenumele	Semnătura şi data

!image

199

1) Se mai pot introduce şi alte rubrici, în funcţie de specificul activităţii.

Anexa nr.3

MINISTERUL ECONOMIEI COMERŢULUI ŞI MEDIULUI DE AFACERI

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat

–ISCIR -

PRESCRIPŢIE TEHNICĂ

PT C 6 - 2010

CONDUCTE METALICE SUB PRESIUNE PENTRU FLUIDE

Indicativ: PT C 6-2010 Ediţia 1

Capitolul IGeneralităţi

Secţiunea 1Scop

Art. 1 (1) Prezenta prescripţie tehnică stabileşte condiţiile şi cerinţele tehnice pentru montarea, autorizarea funcţionării, utilizarea/exploatarea, verificarea tehnică periodică, repararea şi verificarea tehnică în utilizare pentru conductele metalice sub presiune pentru fluide, denumite în continuare „conducte”.

(2)Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică doar în măsura în care nu există alte dispoziţii specifice (cu acelaşi obiectiv) în legislaţia comunitară de armonizare.

Art. 2 Fără a aduce atingere Hotărârii Guvernului nr. 584/2004 cu modificările şi completările ulterioare, prezenta prescripţie tehnică stabileşte cerinţe minime obligatorii privind activităţile de:

a)avizarea documentaţiei tehnice preliminare de montare;

b)avizarea documentaţiei tehnice preliminare de reparare;

c)montarea/repararea conductelor;

d)autorizarea funcţionării conductelor;

e)utilizarea/exploatarea conductelor;

f)verificările tehnice în utilizare, pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a conductelor;

g)scoaterea din uz şi casarea conductelor.

Secţiunea a 2-aDomeniu de aplicare

Art. 3 (1) Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică conductelor pentru gaze, gaze lichefiate, gaze dizolvate sub presiune, vapori şi acele lichide a căror presiune de vaporizare la temperatura maximă admisibilă este cu cel puţin 0,5 bar peste presiunea atmosferică şi care:

a)pentru gaze din grupa 1: DN > 25 şi se clasifică într-o categorie conform prevederilor din anexa 1, diagrama nr. 1;

b)pentru gaze din grupa 2: DN > 32, PS x DN > 1.000 şi se clasifică într-o categorie conform prevederilor din anexa 1, diagrama nr. 2;

(2)Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică conductelor pentru lichide a căror presiune de vaporizare la temperatura maximă admisibilă este cu cel puţin 0,5 bar peste presiunea atmosferică şi care:

a)pentru lichide din grupa 1: DN > 25, PS x DN > 2.000 şi se clasifică într-o categorie conform prevederilor din anexa 1, diagrama nr. 3;

b)pentru lichide din grupa 2: PS > 10 bar, DN > 200, PS x DN > 5.000 şi se clasifică într- o categorie conform prevederilor din anexa 1, diagrama nr. 4;

Art. 4 Nu intră sub incidenţa prevederilor prezentei prescripţii tehnice:

a)conductele formate din ţevi sau dintr-un sistem de ţevi destinate transportului fluidelor sau substanţelor de la sau către instalaţii terestre sau marine, începând cu şi incluzând ultimul dispozitiv de închidere aflat în perimetrul instalaţiei şi toate echipamentele auxiliare montate pe aceste conducte, mai puţin echipamentele sub presiune standard aflate în staţiile de reglare a presiunii sau în staţiile de compresoare;

b)reţelele de alimentare, distribuţie şi descărcarea apei şi echipamente auxiliare, precum şi aducţiunile hidrocentralelor cum ar fi: conducte forţate, puţuri forţate sau galerii sub presiune şi accesorii specifice asociate acestora;

c)echipamentele pentru controlul forajelor de exploatare şi extracţie în industria petrolului, gazului natural sau explorărilor geotermale, industriei extractive, precum şi depozitelor subterane, destinate menţinerii şi/sau reglării presiunilor la gurile de sondă, cum ar fi: capete de erupţie, prevenitoare de erupţie, manifolduri, precum şi echipamentele acestora montate în amonte;

d)conductele sub presiune folosite pentru cămăşuirea sistemelor de transmisie, cum ar fi: cablurile electrice şi telefonice;

e)caloriferele şi conductele pentru sisteme de încălzire cu apă caldă;

f)conductele subterane îngropate sau în canale vizitabile;

g)conductele de pe mijloace auto, mijloace de transport feroviar, vase maritime şi fluviale sau de pe alte mijloace de plutire.

h)conductelor de abur şi de apă fierbinte.

Secţiunea a 3-aReferinţe normative

Art. 5 Prezenta prescripţie tehnică face referiri la următoarele acte normative:

a)Legea nr. 64/2008, privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 27 martie 2008, cu modificările şi completările ulterioare;

b)Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 21 iulie 2006;

c)Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006;

d)Legea nr. 440/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 95/1999 privind calitatea lucrărilor de montaj pentru utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 11 iulie 2002;

e)Legea nr. 355/2002 pentru aprobarea Ordonanţa Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naţională, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 26 iunie 2002;

f)Hotărârea Guvernului nr. 584/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor sub presiune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 16 mai 2004, cu modificările şi completările ulterioare;

g)Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 21 ianuarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;

h)Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 31 ianuarie 2005;

i)Hotărârea Guvernului nr. 2.176/2004 pentru modificarea unor Hotărâri ale Guvernului în scopul eliminării unor dispoziţii privind obligativitatea aplicării standardelor şi actualizării referirilor la standarde, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1236 din 22 decembrie 2004;

j)Ordinul Inspectorului de Stat Şef al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat nr. 382/2009 pentru aprobarea

Metodologiei privind autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea si verificarea tehnica in utilizare a instalatiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR - operator RSVTI, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 9 octombri 2009;

k)Ordinul Inspectorului de Stat Şef al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat nr. 401/2005 privind aplicarea sigiliilor la instalaţiile şi echipamentele neautorizate sau care nu prezintă siguranţă în funcţionare conform prescripţiilor tehnice, Colecţia ISCIR, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 10 august 2005;

l)Ordinul Inspectorului de Stat Şef al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat nr. 465/2009 privind aprobarea Metodologiei de atestare a personalului tehnic de specialitate in domeniul ISCIR, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 4 noiembrie 2009;

Secţiunea a 4-aTermeni, definiţii şi abrevieri

Art. 6 (1) În sensul prezentei prescripţii tehnice, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a)acceptare - acţiunea prin care se admite şi se dă un acord scris privind folosirea unor materiale, proceduri şi altele asemenea în baza unor verificări preliminare şi în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice;

b)accesibilitate pentru utilizare şi întreţinere - caracteristică a conductelor de a permite personalului de deservire sau de întreţinere accesul la piesele componente în timpul exploatării sau întreţinerii, fără a conduce la situaţii care pot produce avarii sau accidente;

c)accesorii de securitate - dispozitive destinate protejării echipamentelor sub presiune împotriva depăşirii limitelor admise;

d)accesorii pentru reglarea presiunii - dispozitive cu rol funcţional, care au o incintă pentru suprapresiune;

e)accident - eveniment fortuit, imprevizibil, care întrerupe funcţionarea normală a unei conducte, provocând avarii şi/sau afectând viaţa sau sănătatea persoanelor ori mediul;

f)autoritate competentă - orice organism sau autoritate dintr-un stat membru cu rol de control ori de reglementare în ceea ce priveşte activităţile de servicii, în special autorităţile administrative, precum şi ordinele profesionale şi asociaţiile profesionale sau alte organisme profesionale care, în exercitarea competenţei de autoreglementare, creează cadrul legal

pentru accesul la activităţile de servicii ori exercitarea acestora;

g)autorizare - activitate de evaluare şi atestare efectuată de către ISCIR, a competenţei şi capabilităţii unei persoane fizice sau juridice de a desfăşura activităţi reglementate de prezenta prescripţie tehnică;

h)autorizarea funcţionării - acord emis de ISCIR pentru deţinătorii/utilizatorii de conducte în scopul atestării faptului că o conductă îndeplineşte toate condiţiile şi cerinţele pentru a fi utilizată în condiţii de siguranţă;

i)autorizaţie - document emis de ISCIR sau inspecţia teritorială ISCIR prin care se acordă unei persoane juridice/fizice dreptul de a desfăşura activităţi reglementate de prezenta prescripţie tehnică;

j)avarie - deteriorare suferită de o conductă, care scoate din funcţiune conducta respectivă;

k)cerinţă - orice obligaţie, interdicţie, condiţie sau limitare impusă prestatorilor ori beneficiarilor de servicii, care este prevăzută în actele cu caracter normativ sau administrativ ale autorităţilor competente ori care rezultă din jurisprudenţă, practici administrative, norme ale ordinelor profesionale sau norme colective ale asociaţiilor profesionale ori ale altor organizaţii profesionale, adoptate în exercitarea competenţei lor de autoreglementare; clauzele contractelor colective de muncă negociate de partenerii sociali nu sunt, în sine, considerate cerinţe;

l)conducte - elemente tubulare destinate transportului fluidelor, atunci când sunt montate într-un sistem sub presiune. Acestea cuprind ţevi, sisteme de ţevi, tubulatură, fitinguri, compensatoare de dilatare şi alte componente sub presiune, după caz;

m)declaraţie de conformitate - document prin care producătorul sau reprezentantul său autorizat declară că echipamentul sub presiune introdus pe piaţă respectă toate cerinţele esenţiale de securitate aplicabile acestuia;

n)desen de ansamblu - document obligatoriu anexat la cartea conductei, care se elaborează pentru instalare/montare şi reparare conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice;

o)desen de ansamblu „As built” - desenul de ansamblu, obligatoriu, anexat la cartea conductei, care oglindeşte modul efectiv în care a fost instalată/montată/reparată conducta şi în care se înscriu toate diferenţele apărute faţă de desenul de ansamblu elaborat iniţial;

p)deţinător - persoană fizică sau juridică care deţine sub orice titlu o conductă în utilizare;

q)diametru nominal (DN) - mărime numerică a diametrului, care este comună pentru

toate componentele dintr-un sistem de conducte, altele decât componentele pentru care se indică diametrul exterior sau mărimea filetului. Acesta este în mod convenţional un număr întreg, care serveşte în scop de referinţă, şi este aproximativ egal cu dimensiunea de fabricaţie. Diametrul nominal se exprimă prin simbolul DN urmat de o mărime numerică;

r)documentaţie tehnică - totalitatea documentelor şi instrucţiunilor elaborate conform prevederilor prescripţiilor tehnice de către producător, deţinător/utilizator pentru construirea, montarea, punerea în funcţiune, realizarea reviziilor, reparaţiilor şi/sau pentru întreţinerea conductelor sau, respectiv, totalitatea documentelor întocmite de către persoanele fizice sau juridice autorizate pentru efectuarea acestor activităţi în vederea realizării sarcinilor specifice ce le revin. Documentaţia tehnică include, după caz, descrierea generală a conductelor metalice pentru fluide, proiectele de execuţie, procesul de fabricaţie şi schemele componentelor, subansamblurilor şi circuitelor, după caz, descrieri şi explicaţii necesare pentru înţelegerea acestor desene şi scheme, rezultatele calculelor de proiectare, rapoartele încercărilor şi examinărilor şi altele asemenea;

s)durata normală de funcţionare - durata de utilizare în care se recuperează, din punct de vedere fiscal, valoarea de achiziţie a conductei pe calea amortizării;

t)expert ISCIR - persoana fizică autorizată de către ISCIR, pe baza evaluării capabilităţii şi competenţei sale, în scopul realizării de sarcini specifice;

u)expertiză tehnică - investigaţia/examinarea cu caracter tehnic a conductelor;

v)fluid de lucru - gaze, lichide şi vapori în stare pură, precum şi amestecuri ale acestora. Un fluid poate conţine şi o suspensie de substanţe solide;

w)inspector de specialitate din cadrul ISCIR - persoană fizică angajată în cadrul ISCIR, care efectuează verificări tehnice şi alte sarcini specifice conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice;

x)introducere pe piaţă - acţiunea de a face disponibilă/disponibil, pentru prima dată, contra cost sau gratuit, o/un instalaţie/echipament în vederea distribuirii şi/sau utilizării;

y)înregistrare - acţiunea de a înregistra echipamente/instalaţii în evidenţa ISCIR;

``) întreţinere - totalitatea operaţiilor prin care se asigură menţinerea unei conducte în parametrii de funcţionare în condiţii de siguranţă;

aa) montare - ansamblu de operaţii de asamblare a părţilor componente ale unei conducte sau a mai multor conducte legate între ele în cadrul unei instalaţii conform documentaţiei tehnice, în vederea funcţionării acesteia;

bb) montator - persoană juridică autorizată de către ISCIR pentru montarea conductelor.

cc) operator responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor -

persoană fizică autorizată de către ISCIR pentru supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor care se supun prevederilor prescripţiilor tehnice;

dd) persoană juridică - orice entitate constituită potrivit legii naţionale precum şi cele constituite în temeiul dreptului altui stat membru sau reglementat de acesta, indiferent dacă acestea sunt considerate sau nu ca având personalitate juridică;

ee) personal tehnic de specialitate - angajat al persoanei juridice autorizate, desemnat de către acesta prin decizie internă şi nominalizat în autorizaţia eliberată de către ISCIR;

ff) prescripţie tehnică - norma tehnică elaborată de către ISCIR şi aprobată prin ordin al ministrului economiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, care conţine, pentru domenii clar definite, condiţii şi cerinţe tehnice referitoare la conductele şi la activităţi specifice domeniului de activitate, prevăzute în Legea 64/2008, ce se realizează în legătură cu acestea, în vederea introducerii pe piaţă, punerii în funcţiune şi utilizării conductelor respective în condiţii de siguranţă în funcţionare;

gg) presiune - presiunea relativă la presiunea atmosferică, adică presiunea măsurată. În consecinţă, vacuumul se exprimă printr-o valoare negativă;

hh) presiune de încercare (IP) - presiunea la care se încearcă hidraulic conducta pentru verificarea rezistenţei şi etanşeităţii acesteia, stabilită de deţinător/utilizator sau conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice;

ii) presiune maximă admisibilă (PS) - presiunea maximă pentru care a fost proiectată conducta;

jj) producător - persoană fizică sau juridică, responsabilă pentru proiectarea şi/sau realizarea unei/unui instalaţii/echipament în scopul introducerii pe piaţă şi/sau al punerii în funcţiune, în numele său, precum şi orice persoană fizică sau juridică, care construieşte, montează, instalează, ambalează sau etichetează o/un instalaţie/echipament în vederea introducerii pe piaţă şi/sau al punerii în funcţiune sub nume propriu;

kk) punerea în funcţiune - acţiunea care are loc în momentul primei utilizări a unei conducte;

ll) regim de autorizare şi verificare tehnică - totalitatea condiţiilor, cerinţelor, examinărilor, încercărilor şi/sau evaluărilor la care este supusă, cu caracter obligatoriu, o conductă, pe parcursul realizării şi utilizării, precum şi deciziile luate în legătură cu aceasta, în scopul de a se asigura funcţionarea în condiţii de siguranţă, conform prescripţiilor tehnice;

mm)registru - orice evidenţă sau bază de date administrată de o autoritate competentă, în format electronic ori pe hârtie, cuprinzând informaţii cu privire la prestatorii de servicii în general sau prestatorii de servicii autorizaţi într-un domeniu specific;

nn) reparare - ansamblu de lucrări şi operaţiuni ce se execută prin înlăturarea neconformităţilor/defecţiunilor constatate la o conductă, în scopul aducerii acesteia la parametrii iniţiali sau la alţi parametri care asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a acesteia, conform prescripţiilor tehnice;

oo) repunerea în funcţiune - acţiunea care are loc în momentul primei utilizări a unei conducte, ulterior reparării, efectuării unei revizii şi/sau efectuării unei intervenţii de întreţinere a acesteia, conform prezentei prescripţii tehnice;

pp) sistem de conducte - două sau mai multe conducte dintr-o instalaţie, racordate între ele. Conductele transportă şi distribuie fluidul, au aceiaşi parametri de lucru şi de calcul şi sunt supuse unor condiţii tehnice de funcţionare identice;

qq) stat membru - stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European;

rr) temperatura de calcul - temperatura luată în considerare la calculul de rezistenţă al unui element de conductă. Aceasta se stabileşte pornind de la temperatura de referinţă a fluidului interior cumulată cu adaosurile de temperatură pe baza calculului de schimb de căldură;

ss) temperatura minimă/maximă admisibilă (TSmin./max.) - temperatura minimă/maximă pentru care conducta a fost proiectată;

tt) utilizator - persoană fizică sau juridică care are în folosinţă o conductă;

uu) verificare tehnică - totalitatea examinărilor şi/sau încercărilor ce se realizează, în baza documentaţiei tehnice aplicabile unei conducte şi prevederilor prescripţiilor tehnice, în scopul evaluării măsurii în care conducta satisface cerinţele de funcţionare în condiţii de siguranţă;

vv) verificare tehnică periodică (VTP) - activitate desfăşurată periodic, conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice;

ww) verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic - ansamblul de verificări, examinări şi încercări pentru stabilirea stării tehnice, evaluarea duratei remanente de funcţionare şi stabilirea condiţiilor de funcţionare în siguranţă a conductelor.

(2)În conţinutul prezentei prescripţii tehnice sunt folosite următoarele abrevieri:

a)IE - Încercare de etanşeitate;

b)IP - Încercare la presiune hidraulică;

c)ISCIR- Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat;

d)RADTE - Personal tehnic de specialitate, responsabil cu avizarea documentaţiei

tehnice de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic;

e)RADTP - Personal tehnic de specialitate, responsabil cu avizarea documentaţiei tehnice preliminare de montare/reparare;

f)RSL - Personal tehnic de specialitate, responsabil cu supravegherea lucrărilor;

g)RSVTI - Operator responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor;

h)RTS - Personal tehnic de specialitate, responsabil tehnic cu sudura;

i)VE - Verificare exterioară;

j)VTP - Verificare tehnică periodică.

Capitolul IIMontarea conductelor

Art. 7 (1) Montarea conductelor se efectuează de către producătorul acestora, de către persoane juridice autorizate de către ISCIR sau de către persoane juridice autorizate de autorităţile competente din statele membre. Persoanele juridice autorizate de autorităţile competente din statele membre trebuie să fie înregistrate în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate. Condiţiile privind autorizarea de către ISCIR a persoanelor juridice care efectuează montarea conductelor precum şi condiţiile de înregistrare în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate sunt stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă.

(2)Cerinţa de autorizare pentru montare nu se aplică producătorilor care montează conducte fabricate de către ei.

(3)Prevederile prezentei prescripţii tehnice, referitoare la montare, se aplică conductelor noi sau vechi care urmează să fie asamblate la locul de funcţionare de o persoană juridică autorizată de către ISCIR pentru această activitate.

(4)În cazul instalaţilor compuse din recipiente sub presiune şi conductele de legătură aferente, şi a căror montare se face de producător, autorizarea de către ISCIR a acestuia nu mai este necesară.

Art. 8 Condiţiile privind autorizarea persoanelor juridice care efectuează montarea conductelor sunt stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă.

Art. 9 Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice sau juridice sunt prevăzute la capitolul XII. Pentru serviciile prestate, persoanele juridice autorizate de către ISCIR pentru

montarea conductelor trebuie să elibereze o declaraţie întocmită conform modelului din anexa 2.

Art. 10 Montarea conductelor se face pe baza unei documentaţii tehnice preliminare de montare.

Art. 11 Conductele trebuie însoţite de o documentaţie tehnică întocmită de către montator, care trebuie să respecte prevederile prezentei prescripţii tehnice, reglementările tehnice, standardele şi documentele normative.

Art. 12 (1) Documentaţia tehnică preliminară de montare trebuie să conţină:

a)memoriul tehnic de prezentare cu descrierea generală a conductei şi a instalaţiei/echipamentelor aferente acesteia cu specificarea parametrilor de funcţionare;

b)breviarul de calcul de rezistenţă;

c)schema izometrică, condiţiile tehnice de execuţie, proceduri de sudare, lista materialelor, armături, dispozitive de siguranţă şi altele asemenea;

d)verificările, încercările şi examinările distructive/nedistructive, date despre tratamentul termic post sudare, pe parcursul montării şi în vederea autorizării funcţionării.

(2)Documentaţia tehnică preliminară trebuie avizată de către RADTP.

(3)Condiţiile privind atestarea persoanelor fizice care efectuează avizarea documentaţiilor tehnice preliminare de montare a conductelor sunt prevăzute în prescripţia tehnică aplicabilă.

Art. 13 La elaborarea documentaţiei tehnice preliminare de montare trebuie să se ţină

seama de următoarele situaţii:

a)în cazul montării în aer liber trebuie luate măsurile necesare astfel ca aparatura de comandă, măsurare şi control, precum şi dispozitivele de siguranţă ale conductei să fie protejate împotriva intemperiilor, degradărilor şi accesului neautorizat al persoanelor străine la instalaţie;

b)suprafaţa exterioară a conductelor trebuie să fie protejată împotriva coroziunii datorate condiţiilor atmosferice sau mediului în care lucrează;

c)la montarea conductelor care prezintă pericol ridicat în funcţionare, trebuie avut în vedere amplasarea la distanţe corespunzătoare faţă de alte obiective, precum şi alte măsuri suplimentare de siguranţă prevăzute în normativele de prevenire şi stingere a incendiilor şi în normele generale şi specifice de protecţia muncii;

d)nu se admite existenţa cablurilor electrice deasupra conductelor, cu excepţia instalaţiilor electrice pentru iluminat executate şi în conformitate cu prevederile standardelor pentru executarea instalaţiilor electrice în medii cu pericol de explozie;

e)conductele se montează pe suporturi astfel încât îmbinările sudate ale conductelor să fie accesibile pentru examinări şi verificări tehnice iar aşezarea trebuie să fie făcută astfel încât să permită dilatări sau contractări termice, să asigure o repartizare uniformă a sarcinii pe suporturi şi să nu producă tensiuni suplimentare în pereţii conductelor;

f)conductele trebuie prevăzute cu scări sau căi de acces pentru deservirea armăturilor

şi pentru efectuarea verificării tehnice;

g)în cazul conductelor la care există posibilitatea producerii condensului trebuie prevăzute mijloace pentru drenarea şi îndepărtarea lichidelor din zonele mai joase, pentru evitarea producerii avariilor datorate loviturilor de berbec sau coroziunilor;

h)conductele pentru fluide inflamabile şi explozibile trebuie prevăzute cu instalaţie de legare la pământ;

i)conductele parţial îngropate trebuie prevăzute cu elemente de izolare care să asigure derularea verificărilor tehnice a zonei supraterane;

j)conductele care lucrează la temperaturi :2 440ºC se prevăd obligatoriu, prin documentaţia tehnică, cu repere de fluaj.

Art. 14 (1) Verificarea tehnică a conductelor, în timpul şi la finalul lucrărilor de montare, se efectuează de către RSL al montatorului atestat de ISCIR.

(2)Verificarea tehnică a conductelor în timpul lucrărilor de montare constă în:

a)examinarea stării tehnice a îmbinărilor demontabile şi nedemontabile precum şi a armăturilor;

b)examinarea stării tehnice a sistemelor de susţinere şi a elementelor de dilatare;

c)încercarea la presiune conform art. 68 până la art. 81;

d)alte verificări şi încercări impuse prin documentaţia tehnică a conductei;

e)măsurarea dimensională iniţială, direct pe conductă, în cazul conductelor care lucrează la temperaturi :2 440ºC, astfel:

1) în locurile, prin metoda şi la elementele de conductă indicate în documentaţia tehnică. Locurile de măsurare se curăţă până la luciu metalic, iar temperatura pereţilor nu trebuie să depăşească 50ºC;

2) pentru fiecare secţiune de măsurare, se efectuează, obligatoriu, 2 măsurări, în plan vertical şi în plan orizontal;

3) măsurările de liniaritate a elementelor drepte de conductă se fac pe 4 generatoare ale ţevii, în plan vertical şi în plan orizontal;

4) măsurările dimensionale se fac de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului, iar rezultatele finale se consemnează în mod obligatoriu în buletine întocmite şi emise de către acesta.

Art. 15 Documentaţia tehnică de montare, întocmită de montator, la finalizarea lucrărilor trebuie să conţină următoarele documente:

a)documentaţia tehnică preliminară avizată de către RADTP conform art. 12;

b)certificatele de inspecţie material ale materialelor de bază şi de adaos utilizate la execuţia părţilor conductei supuse presiunii sau care se asamblează prin sudare la aceasta;

c)tabelul nominal, întocmit de RTS, cu sudorii autorizaţi de către ISCIR, care au executat lucrările de sudare, inclusiv numărul autorizaţiei, numărul poansonului acestora şi harta marcajelor pentru sudurile executate;

d)documentele rezultate în urma efectuării examinărilor nedistructive/distructive efectuate de către persoane juridice autorizate/evaluate de către ISCIR;

e)fişa şi diagrama de tratament termic, atunci când acesta este prevăzut în memoriul tehnic;

f)copii de pe procesele-verbale de verificare tehnică întocmite pe parcursul montării;

g)procesul-verbal în care sunt consemnate rezultatele încercărilor de casă, în care să se specifice că instalaţia poate fi supusă verificărilor tehnice în vederea autorizării funcţionării conductelor;

h)instrucţiuni care trebuie să conţină informaţii despre montare utilizare şi întreţinere, redactate/traduse în limba română;

i)declaraţia prevăzută la art. 9.

Art. 16 Montatorul trebuie să aplice placa de timbru la sfârşitul lucrărilor de montare; placa de timbru trebuie să fie vizibilă, lizibilă şi permanent accesibilă.

Art. 17 Conductele la care se obţin rezultate corespunzătoare sunt supuse examinărilor şi verificărilor în vederea obţinerii autorizării funcţionării de la ISCIR.

Capitolul IIIAutorizarea funcţionării conductelor

Secţiunea 1Prevederi generale

Art. 18 Cerinţele tehnice prevăzute în prezentul capitol sunt condiţii minime obligatorii referitoare la autorizarea funcţionării conductelor.

Art. 19 Conductele nu pot fi exploatate fără autorizarea funcţionării.

Art. 20 Autorizarea funcţionării conductelor se efectuează numai de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR.

Art. 21 Se admite autorizarea funcţionării următoarelor conducte noi:

a)care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă, stabilite de reglementările tehnice ce transpun directive europene specifice: HG 584/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

b)montate în condiţiile prevederilor prezentei prescripţii tehnice de persoane juridice autorizate.

Art. 22 Se admite autorizarea funcţionării următoarelor conducte care au funcţionat şi:

a)provin din Uniunea Europeană:

1) care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă stabilite, prin directiva europeană aplicabilă;

2) care au fost construite anterior intrării în vigoare a directivei europene aplicabile şi care au fost introduse pe piaţă cu respectarea reglementărilor naţionale ale statului membru în care au fost construite;

b)provin din afara Uniunii Europene şi care respectă cerinţele prevăzute la introducerea pe piaţă stabilite prin directiva europeană aplicabilă.

Art. 23 Toate constatările referitoare la autorizarea funcţionării conductelor trebuie consemnate de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR în procese-verbale de verificare tehnică.

Art. 24 Obţinerea autorizării emise de către ISCIR nu absolvă persoana fizică/juridică de obligaţia obţinerii tuturor celorlalte autorizaţii reglementate de legislaţia în vigoare.

Secţiunea a 2-aCondiţii pentru autorizarea funcţionării

Art. 25 Pentru obţinerea autorizăriii funcţionării conductei, deţinătorul/utilizatorul trebuie să solicite, în scris, efectuarea verificărilor tehnice necesare.

Art. 26 În vederea autorizării funcţionării conductelor, deţinătorul/utilizatorul prezintă documentaţia tehnică a conductei, supune conductele la verificările tehnice prevăzute în prezenta prescripţie, şi asigură operator RSVTI.

Art. 27 ISCIR stabileşte de comun acord cu deţinătorul/utilizatorul data la care urmează să se efectueze verificările tehnice, în vederea autorizării funcţionării conductelor.

Art. 28 (1) În vederea autorizării funcţionării conductelor prevăzute la art. 21 lit. a) deţinătorul/utilizatorul trebuie să depună la ISCIR următoarele:

a)cererea în vederea autorizării care trebuie să conţină datele complete de identificare ale deţinătorului/utilizatorului cu precizarea locului de montare al conductei;

b)documentaţia tehnică stabilită potrivit cerinţelor Hotărârii Guvernului 584/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

c)documentaţia tehnică de însoţire a dispozitivelor de siguranţă, conform prescripţiei tehnice aplicabile.

(2)În vederea autorizării funcţionării conductelor prevăzute la art. 21 lit. b) deţinătorul/utilizatorul trebuie să depună la ISCIR următoarele:

a)cererea în vederea autorizării care trebuie să conţină datele complete de identificare ale deţinătorului/utilizatorului cu precizarea locului de montare al conductei;

b)documentaţia tehnică prevăzută la art. 16;

c)documentaţia tehnică de însoţire a dispozitivelor de siguranţă, conform prescripţiei tehnice aplicabile.

Art. 29 (1) În vederea autorizării funcţionării conductelor prevăzute la art. 22 lit. a) pct. 1), deţinătorul/utilizatorul trebuie să depună la ISCIR următoarele:

a)cererea în vederea autorizării care trebuie să conţină datele complete de identificare ale deţinătorului/utilizatorului cu precizarea locului de montare al conductei;

b)documentaţia tehnică stabilită potrivit cerinţelor Hotărârii Guvernului 584/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

c)raportul tehnic întocmit ca urmare a verificărilor tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic;

d)documentaţia tehnică de însoţire a dispozitivelor de siguranţă, conform prescripţiei tehnice aplicabile.

(2)Pentru conductele prevăzute la art. 22 lit. a) pct. 2), sunt necesare următoarele documente:

a)cererea în vederea autorizării care trebuie să conţină datele complete de identificare ale deţinătorului/utilizatorului cu precizarea locului de montare al conductei;

b)documentaţia tehnică întocmită conform reglementărilor naţionale aplicabile în ţara de provenienţă;

c)raportul tehnic întocmit ca urmare a verificărilor tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic;

d)documentaţia tehnică de însoţire a dispozitivelor de siguranţă, conform prescripţiei tehnice aplicabile.

(3)Pentru conductele prevăzute la art. 22 lit. b), sunt necesare următoarele documente:

a)cererea în vederea autorizării care trebuie să conţină datele complete de identificare ale deţinătorului/utilizatorului cu precizarea locului de montare al conductei;

b)documentaţia tehnică stabilită potrivit cerinţelor Hotărârii Guvernului 584/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

c)raportul tehnic întocmit ca urmare a verificărilor tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic;

d)documentaţia tehnică de însoţire a dispozitivelor de siguranţă, conform prescripţiei tehnice aplicabile.

Secţiunea a 3-aVerificarea tehnică în vederea autorizării funcţionării

Art. 30 (1) Pentru obţinerea autorizării funcţionării a conductelor inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR efectuează următoarele:

a)verificarea documentaţiei tehnice prevăzută la art. 28 sau art. 29, după caz;

b)verificarea existenţei buletinelor cu valorile măsurărilor iniţiale dimensionale şi de fluaj, în cazul conductelor care funcţionează la o temperatură :2 4400C;

c)verificarea dispozitivelor de siguranţă;

d)verificarea condiţiilor de montare;

e)verificarea exterioară conform art. 63 până la art. 67;

f)încercarea la presiune conform art. 68 până la art. 81;

g)încercarea de etanşeitate conform art. 84 până la art. 87.

(2)În cazul în care verificările prevăzute la alin. (1) lit. a) până la lit. c), sunt corespunzătoare se continuă verificările prevăzute la alin. (1) lit. d) până la lit. f). Dacă documentaţia tehnică depusă la ISCIR este incompletă sau incorect întocmită, este înapoiată deţinătorului/utilizatorului pentru întocmire corespunzătoare, şi se reiau acţiunile prevăzute la art. 28 sau art. 29, după caz.

(3)Verificările prevăzute la alin. (1) lit. d) până la lit. f), se efectuează la locul de funcţionare al conductei şi rezultatele se consemnează în procese-verbale de verificare tehnică întocmite de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR.

Secţiunea a 4-aVerificarea exterioară

Art. 31 Verificarea exterioară constă în examinarea componentelor conductei, în scopul constatării eventualelor defecte ca urmare a operaţiilor de transport şi montare.

Art. 32 Cu ocazia verificării exterioare se efectuează următoarele:

a)examinarea stării tehnice a sistemelor de susţinere şi a elementelor de dilatare;

b)examinarea stării tehnice a dispozitivelor de siguranţă;

c)verificarea existenţei reperelor de fluaj, în cazul conductelor care funcţionează la temperaturi :2 440ºC.

Secţiunea a 5-aÎncercarea la presiune hidraulică

Art. 33 Încercarea la presiune hidraulică se efectuează în condiţiile prevăzute la art. 68 până la art. 81.

Art. 34 Încercarea la presiune hidraulică nu este obligatorie dacă de la data efectuării acesteia nu au trecut mai mult de 24 de luni.

Secţiunea a 6-aÎncercarea de etanşeitate

Art. 35 Conductele care lucrează cu fluide din grupa I, conform prevederilor din Hotărârea Guvernului 584/2004, se supun şi la încercarea de etanşeitate.

Art. 36 Încercarea de etanşeitate se efectuează în condiţiile prevăzute la art. 84 până la art. 87 de către RSVTI la punerea în funcţiune.

Secţiunea a 7-aMăsurări de fluaj

Art. 37 În cazul conductelor care lucrează la temperaturi :2 440ºC inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR trebuie să verifice rezultatele măsurărilor efectuate, în conformitate cu art. 14 lit. e).

Secţiunea a 8-aVerificarea dispozitivelor de siguranţă

Art. 38 Verificarea dispozitivelor de siguranţă constă în:

a)verificarea corespondenţei dintre dispozitivele de siguranţă şi documentaţia tehnică de însoţire a acestora;

b)verificarea marcajelor de conformitate a dispozitivelor de siguranţă;

c)verificarea buletinelor de verificare/reglare a dispozitivelor de siguranţă, dacă este cazul.

Secţiunea a 9-aConcluziile verificării tehnice în vederea autorizării funcţionării

Art. 39 Autorizarea funcţionării conductei se acordă, numai dacă rezultatele verificărilor tehnice prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. d) până la lit. g) sunt corespunzătoare, prin întocmirea unui proces-verbal de verificare tehnică, al cărui model este prevăzut în anexa 3, în care se consemnează parametrii de funcţionare şi data efectuării următoarei verificări tehnice periodice (ziua, luna şi anul) cu respectarea prevederilor art. 61 alin. (1).

Art. 40 (1) Dacă rezultatele verificărilor tehnice sunt necorespunzătoare, neconformităţile se consemnează în procesul-verbal de verificare tehnică, şi nu se acordă autorizarea funcţionării conductei.

(2)Este interzisă acordarea autorizării funcţionării conductei cu condiţia îndeplinirii ulterioare a unor dispoziţii menţionate în procesul-verbal de verificare tehnică.

(3)După înlăturarea neconformităţilor deţinătorul/utilizatorul înaintează o nouă solicitare scrisă la ISCIR însoţită de documentaţia tehnică doveditoare de înlăturare a neconformităţilor.

(4)După acceptarea de către ISCIR a acestei documentaţii tehnice se reiau verificările tehnice necesare autorizării conductei.

Art. 41 Conductele autorizate să funcţioneze se înregistrează în evidenţa ISCIR şi se eliberează cartea conductei.

Art. 42 Cartea conductei trebuie să conţină:

a)documentaţia tehnică menţionată la art. 28 sau art. 29;

b)partea de evidenţă a verificărilor, eliberată de ISCIR, care se compune din:

1) copertă fixă;

2) parte legată cu coperta ce conţine informaţii referitoare la amplasare şi verificările tehnice efectuate;

3) parte prevăzută cu sistem de ataşare a documentelor tehnice şi documentaţiilor tehnice întocmite pe toată durata de utilizare a conductei;

4) procesele-verbale întocmite de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR şi de către RSVTI, dacă este cazul, pe parcursul şi la finalul verificărilor tehnice.

Capitolul IVUtilizarea/exploatarea conductelor

Secţiunea 1Prevederi generale

Art. 43 Cerinţele tehnice prevăzute în prezentul capitol sunt condiţii minime obligatorii referitoare la utilizarea/exploatarea conductei.

Art. 44 Pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă, deţinătorii/utilizatorii au obligaţia să asigure pe toată perioada de utilizare a conductei operator autorizat RSVTI.

Art. 45 Autorizarea/reautorizarea RSVTI se efectuează în conformitate cu reglementările în vigoare.

Art. 46 Dacă în timpul exploatării se constată defecţiuni care pot afecta siguranţa în funcţionare a conductei operatorul RSVTI are obligaţia să oprească din funcţiune conducta şi să anunţe de îndată ISCIR despre producerea evenimentului, în vederea luării măsurilor corespunzătoare.

Art. 47 Deţinătorul/utilizatorul este responsabil pentru eventualele avarii sau accidente produse prin utilizarea conductelor fără autorizarea funcţionării acordate sau prin utilizarea necorespunzătoare a acestora.

Secţiunea a 2-aCondiţii privind utilizarea/exploatarea conductelor

Art. 48 Exploatarea conductelor se face conform prevederilor din documentaţia tehnică.

Art. 49 (1) Deţinătorul/utilizatorul are obligaţia să afişeze în locuri vizibile planul (traseul) conductelor şi instrucţiunile interne întocmite prin grija RSVTI, pe baza documentaţiei tehnice.

(2)Instrucţiunile interne cuprind condiţiile de utilizare a conductelor, măsurile care se iau în caz de avarii sau de întreruperi în funcţionare, lucrările de întreţinere, revizie tehnică curentă, verificările şi încercările care se efectuează până la data scadentă a următoarei verificări tehnice periodice.

(3)În instrucţiunile interne se precizează obligaţiile şi responsabilităţile personalului de deservire a conductelor.

Art. 50 Nu se admite executarea de lucrări de reparare prin sudare, strângeri de şuruburi, şi altele asemenea, la conductă atunci când aceasta se află în funcţionare.

Art. 51 Verificarea la deschidere-închidere a supapelor de siguranţă se face în modul şi la intervalele de timp stabilite prin documentaţia tehnică, respectând prevederile prescripţiei tehnice aplicabile.

Art. 52 Înlocuirea supapelor de siguranţă este admisă numai cu supape identice, iar operatorul RSVTI al deţinătorului/utilizatorului consemnează înlocuirea într-un proces-verbal de verificare tehnică, care se ataşează la cartea conductei.

Art. 53 Pentru conductele la care, între supapa de siguranţă şi conductă, sunt montate membrane de rupere, verificarea supapelor de siguranţă se efectuează cu ocazia opririi instalaţiei pentru revizie tehnică curentă şi verificare tehnică sau în cazul înlocuirii membranei de rupere.

Art. 54 (1) La conductele care funcţionează la temperaturi :2 440ºC, măsurarea deformaţiilor remanente se face periodic la un interval de timp de cel mult 30% din durata de funcţionare stabilită prin documentaţia tehnică a conductei, dar nu mai mult de 30.000 de ore, pe toată durata de funcţionare a conductelor.

(2)Dacă în urma măsurătorilor apare o deformaţie mai mare de 0,5% faţă de diametrul măsurat iniţial, pentru porţiunile drepte de conductă (ţevi) sau 0,5% abatere de la liniaritate faţă de măsurătorile iniţiale, periodicitatea efectuării măsurătorilor se micşorează la 15.000 de ore.

(3)Dacă în timpul unei utilizări sub durata de funcţionare stabilită prin documentaţia tehnică a conductei se constată că deformaţiile au atins 1% faţă de diametrul măsurat iniţial, pentru porţiunile drepte de conductă (ţevi) sau 1% abatere de la liniaritate faţă de măsurătorile iniţiale, conductele se opresc din funcţionare în vederea casării conform prevederilor capitolului X.

Art. 55 În cazul opririi din funcţionare a conductelor, curăţarea la interior şi conservarea se face conform prevederilor documentaţiei tehnice.

Capitolul VVerificarea tehnică periodică şi verificarea tehnică neprogramată

Secţiunea 1Prevederi generale

Art. 56 Cerinţele tehnice prevăzute în prezentul capitol sunt condiţii minime obligatorii referitoare la verificarea tehnică periodică şi la verificarea tehnică neprogramată a conductelor.

Art. 57 Se interzice funcţionarea conductelor cu termenul de valabilitate al autorizării funcţionării depăşit.

Art. 58 (1) Verificarea tehnică periodică a conductelor constă în:

a)verificarea exterioară;

b)încercarea la presiune hidraulică;

c)încercarea la presiune pneumatică, acolo unde este cazul;

d)verificarea de etanşeitate, acolo unde este cazul;

e)verificarea dispozitivelor de siguranţă;

f)verificarea fluajului, în cazul conductelor care funcţionează la temperaturi :2 440ºC.

(2)Cu ocazia VTP se verifică modul în care a fost exploatată conducta, starea tehnică a conductei şi a instalaţiilor aferente acesteia, în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice.

Art. 59 (1) VTP se efectuează de către:

a)inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR, pentru conductele care se încadrează conform diagramelor 1, 2 şi 3 în categoria III şi conform diagramei 4 în categoria II, din anexa 1;

b)inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR sau de către operatorul RSVTI, numai după obţinerea împuternicirii scrise de la ISCIR, pentru conductele care se încadrează conform diagramelor 1, 2 şi 3 în categoria II, din anexa 1;

c)operatorul RSVTI pentru conductele care se încadrează conform diagramelor 1, 2, 3 şi 4 în categoria I, din anexa 1.

Art. 60 (1) În vederea efectuării VTP, deţinătorul/utilizatorul trebuie să pregătească conducta pentru efectuarea tuturor verificărilor şi încercărilor tehnice şi să asigure toate condiţiile necesare efectuării acestora.

(2)În cazurile în care VTP se efectuează de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, participarea operatorului RSVTI este obligatorie.

(3)Rezultatele verificării tehnice periodice se consemnează în procese-verbale de verificare tehnică de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI, iar dacă acestea corespund cu prevederile documentaţiei tehnice şi ale prezentei prescripţii tehnice, se acordă autorizarea funcţionării în continuare, stabilind şi data (ziua, luna şi anul) următoarei VTP.

(4)Data (ziua, luna şi anul) următoarei VTP, se stabileşte în funcţie de complexitatea, locul de instalare, condiţiile de mediu, regimul de funcţionare, vechimea în serviciu şi starea tehnică a conductei, cu respectarea prevederilor art. 61.

(5)Dacă rezultatele VTP sunt necorespunzătoare, neconformităţile se consemnează în procesul-verbal de verificare tehnică şi nu se acordă autorizarea funcţionării în continuare a conductei.

(6)În cazul în care verificarea tehnică periodică se efectuează de către RSVTI, deţinătorul/utilizatorul trebuie să transmită la ISCIR o copie a procesului-verbal de verificare tehnică a conductei în termen de 15 zile de la întocmirea acestuia.

Art. 61 (1) Scadenţa următoarei VTP este de maxim 4 ani pentru verificarea exterioară şi maxim 8 ani pentru încercarea la presiune.

(2)În cazul conductelor care transportă fluide puternic corozive sau care provoacă coroziune fisurantă sub sarcină, încercarea de presiune se efectuează o dată la 4 ani

(2)Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI poate stabili termene mai scurte în funcţie de starea tehnică şi vechimea în serviciu a conductei.

Art. 62 (1) Data pentru efectuarea verificării tehnice periodice se stabileşte de către deţinători/utilizatori de comun acord cu ISCIR, fără să se depăşească termenul scadent.

(2)Deţinătorul/utilizatorul este singurul răspunzător pentru respectarea termenelor scadente de efectuarea VTP.

Secţiunea a 2-aVerificarea exterioară

Art. 63 VTP se efectuează la termenul scadent precum şi în următoarele cazuri:

a)după o întrerupere a funcţionării conductei mai mare de 2 ani, înainte de repunerea acesteia în funcţiune;

b)în situaţia în care se impune demontarea integrală a izolaţiei conductei;

c)după efectuarea unor lucrări de reparare;

d)atunci când inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, sau RSVTI, are motive temeinice să considere necesară o astfel de verificare;

e)atunci când este cerută, motivat, de către deţinătorul/utilizatorul conductei.

Art. 64 În vederea efectuării verificării exterioare, conductele se opresc din funcţiune şi se pregătesc corespunzător.

Art. 65 Cu ocazia verificării exterioare se efectuează următoarele:

a)verificarea plăcii de timbru precum şi verificarea existenţei marcajului de conformitate, atunci când cerinţa de marcare îi este aplicabilă conductei.

b)examinarea stării tehnice a îmbinărilor şi armăturilor;

c)examinarea stării tehnice a sistemelor de susţinere şi a elementelor de dilatare;

d)examinarea stării tehnice a dispozitivelor de siguranţă şi existenţa buletinelor de verificare/reglare;

e)verificarea eventualelor deformaţii ale elementelor de conductă, în cazul conductelor care funcţionează la temperaturi :2 440ºC.

f)prezentarea procesului-verbal de conservare al conductei, dacă este cazul. alte verificări şi încercări impuse prin documentaţia tehnică a conductei;

g)alte verificări şi încercări impuse prin documentaţia tehnică a conductei;

Art. 66 (1) Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR poate solicita şi efectuarea altor examinări în vederea stabilirii stării tehnice a conductelor.

(2)În funcţie de rezultatele obţinute la verificarea exterioară, inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI, poate solicita efectuarea investigaţiilor/examinărilor cu caracter tehnic, dacă este cazul.

Art. 67 Dacă în urma verificării exterioare sau a derulării unor examinări suplimentare sunt necesare lucrări de reparare, autorizaţia de funcţionare în continuare se acordă numai după remedierea integrală a defectelor şi efectuarea unei noi verificări exterioare.

Secţiunea a 3-aÎncercarea la presiune

Art. 68 (1) Încercarea la presiune, hidraulică sau pneumatică, se efectuează în scopul verificării rezistenţei şi etanşeităţii elementelor sub presiune şi ale îmbinărilor conductei. Încercarea se efectuează cu toate armăturile montate, care trebuie să fie în stare perfectă de funcţionare.

(2)Încercarea la presiune se execută numai după efectuarea unei verificări exterioare cu rezultate corespunzătoare.

Art. 69 (1) Încercarea la presiune hidraulică se efectuează cu apă sau alt lichid şi la o presiune stabilită prin documentaţia tehnică. Temperatura maximă a lichidului de încercare nu trebuie să depăşească 50ºC, iar temperatura minimă nu trebuie să fie mai scăzută de 5ºC.

(2)În cazul în care durata încercării nu este prevăzută în documentaţia tehnică, aceasta nu trebuie să fie mai mică de 10 minute.

Art. 70 În afară de verificarea la termenul scadent, încercarea la presiune se efectuează şi în următoarele cazuri:

a)după o întrerupere a funcţionării mai mare de 2 ani, înainte de repunerea în funcţiune a conductei;

b)cu ocazia demontării integrale a izolaţiei;

c)cu ocazia efectuării unor lucrări de reparare;

d)atunci când inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau operatorul RSVTI al deţinătorului/utilizatorului, după caz, are motive temeinice să considere necesară efectuarea încercării.

Art. 71 Dispozitivele de siguranţă sau diafragmele de măsurare, care nu trebuie să fie supuse presiunii de încercare, trebuie să fie demontate sau izolate.

Art. 72 Încercarea la presiune hidraulică se efectuează în regimul (cu indicarea creşterii, menţinerii şi scăderii de presiune şi cu indicarea modului de înregistrare), la presiunea, la temperatura şi cu fluidul stabilit în documentaţia tehnică a conductei.

Art. 73 În cazul instalaţiilor în care conductele nu pot fi izolate şi separate de restul echipamentelor, acestea se probează împreună la presiunea de încercare a instalaţiei.

Art. 74 Pentru efectuarea încercării la presiune hidraulică, trebuie respectate următoarele:

a)conducta se prevede obligatoriu cu două manometre de control verificate metrologic;

b)clasa metrologică de precizie a manometrelor de control trebuie să fie cel mult 2,5;

c)manometrele de control se aleg astfel încât valoarea presiunii de încercare să fie citită pe treimea mijlocie a scării gradate;

d)încercarea de presiune hidraulică se execută astfel încât ridicarea şi coborârea presiunii să se facă continuu şi fără şocuri;

e)în timpul umplerii cu lichidul de încercare trebuie luate măsuri pentru eliminarea completă a aerului, astfel încât să nu se producă pungi de aer, iar debitul de alimentare cu lichid se stabileşte astfel încât să permită evacuarea aerului;

f)încercarea la presiune hidraulică se consideră admisă în cazul în care, după expirarea timpului de încercare stabilit, nu se constată pierderi de presiune, deformaţii remanente ale elementelor sub presiune sau scurgeri ale lichidului de probă;

g)examinarea suprafeţelor conductei se face numai după reducerea presiunii de încercare la valoarea presiunii maxime admisibile.

Art. 75 Încercarea la presiune hidraulică se consideră reuşită dacă nu se constată:

a)deformări plastice remanente vizibile, sau fisuri ale elementelor conductei;

b)pierderi ale fluidului de probă la elementele conductei sau la îmbinările demontabile/nedemontabile ale acestora;

c)scăderea presiunii indicate de manometre.

Art. 76 În cazul deficienţelor indicate la art. 75, acestea se remediază, după care se repetă încercarea.

Art. 77 După efectuarea încercării la presiune hidraulică cu rezultat corespunzător se interzice efectuarea de lucrări de sudare, tratament termic şi altele asemenea la elementele conductei care lucrează sub presiune.

Art. 78 Încercarea la presiune hidraulică se poate înlocui cu o încercare la presiune pneumatică, efectuată cu aer sau alt gaz neutru, atunci când:

a)masa lichidului introdus în conductă este mare, determinând solicitări exagerate ale elementelor de susţinere şi a elementelor conductelor respectiv conducând la dimensionarea exagerată a acestora;

b)există pericol evident de îngheţ;

c)apa dăunează ulterior procesului tehnologic;

d)este prevăzută de producător sau montator în documentaţia tehnică.

Art. 79 (1) Documentaţia tehnică pentru efectuarea încercării la presiune pneumatică trebuie să conţină detalii complete ale condiţiilor tehnice de efectuare a încercării precum şi măsurile de protecţia muncii.

(2)Documentaţia tehnică pentru efectuarea încercării la presiune pneumatică trebuie avizată de către RADTE.

(3)Documentaţia tehnică avizată se prezintă inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR cu ocazia efectuării încercării.

Art. 80 Încercarea la presiune pneumatică, se efectuează cu respectarea următoarelor condiţii:

a)îmbinările sudate ale conductei se verifică, înainte şi după efectuarea încercării în proporţie de 100% prin examinări nedistructive; acest lucru trebuie să fie precizat în documentaţia tehnică prevăzută la art. 79 alin. (1);

b)valoarea presiunii de încercare se stabileşte conform documentaţiei tehnice prevăzută la art. 79 alin. (1);

c)presiunea se măreşte uniform şi continuu până la 50% din valoarea presiunii maxime admisibile, după care creşterea de presiune se face în trepte de circa 10% din valoarea presiunii maxime admisibile, până la atingerea valorii presiunii de încercare;

d)duratele de menţinere pe fiecare palier de presiune sunt stabilite prin documentaţia tehnică prevăzută la art. 79 alin. (1).

Art. 81 Încercarea la presiune pneumatică se consideră reuşită dacă:

a)nu se constată deformări plastice remanente vizibile ale elementelor conductei;

b)nu se constată pierderi ale fluidului de probă la elementele conductei sau la îmbinările demontabile/nedemontabile ale acestora prin controlul cu lichide spumante sau prin alte metode stabilite prin documentaţia tehnică prevăzută la art. 79 alin. (1);

c)nu se constată scăderea presiunii indicate de manometre.

Secţiunea a 4-aVerificarea fluajului

Art. 82 (1) Verificarea fluajului se efectuează în cazul conductelor care lucrează la temperaturi :2 440ºC.

(2)Verificarea fluajului se efectuează cu ocazia verificării exterioare şi constă în:

a)verificarea valorilor măsurate şi înregistrate în buletinele emise cu această ocazie, prin grija RSVTI, şi rezultate ca urmare a efectuării unor măsurători în condiţiile şi la termenele stabilite prin documentaţia tehnică a conductei;

b)măsurători dimensionale, prin sondaj a unor elemente de conductă.

(3)Verificarea îndeplinirii condiţiilor indicate la art. 54.

Art. 83 În cazul în care nu sunt respectate condiţiile indicate la art. 54 alin. (3), inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR nu acordă autorizarea funcţionării în continuare şi întocmeşte un proces-verbal pentru oprirea din funcţionare a conductei în vederea casării.

Secţiunea a 5-aÎncercarea de etanşeitate

Art. 84 Încercarea de etanşeitate se efectuează, atunci când este prevăzută în documentaţia tehnică a conductei, de către RSVTI, înainte de repunerea în funcţiune a

conductei, după demontarea unor elemente ale acesteia sau după o oprire din funcţiune îndelungată, care poate duce la pierderea etanşeităţii.

Art. 85 Încercarea de etanşeitate se poate efectua cu aer, azot sau cu fluidul de lucru.

Art. 86 Încercarea de etanşeitate constă în menţinerea presiunii indicate în documentaţia tehnică timp de 30 de minute, dacă prin documentaţie nu este prevăzut altfel, şi se consideră reuşită dacă:

a)nu se constată pierderi ale fluidului de probă la elementele conductei sau la îmbinările demontabile/nedemontabile ale acestora prin controlul cu lichide spumante sau prin alte metode;

b)nu se constată scăderea presiunii indicate de manometre.

Art. 87 În cazul în care rezultatele încercării de etanşeitate sunt corespunzătoare, RSVTI al deţinătorului/utilizatorului, întocmeşte procesul-verbal de verificare tehnică al cărui model este prezentat în anexa 3; procesul-verbal se ataşează la cartea conductei.

Secţiunea a 6-aVerificarea dispozitivelor de siguranţă

Art. 88 Verificarea tehnică periodică a dispozitivelor de siguranţă se face conform prescripţiei tehnice aplicabile.

Art. 89 Buletinele de verificare/reglare ale dispozitivelor de siguranţă se ataşează la cartea conductei.

Secţiunea a 7-aRevizia exterioară

Art. 90 Revizia exterioară este o verificare tehnică neprogramată care se efectuează în timpul funcţionării conductei şi constă în examinarea tuturor elementelor care contribuie la funcţionarea conductei în condiţii de siguranţă, şi anume:

a)funcţionarea dispozitivelor de siguranţă şi control, precum şi a instalaţiei de automatizare acolo unde este cazul;

b)respectarea parametrilor principali ai conductei, ca de exemplu, presiune, temperatură şi altele asemenea;

c)starea părţilor vizibile şi accesibile ale conductei, a suporturilor acesteia, precum şi a instalaţiilor auxiliare;

d)existenţa instrucţiunilor de exploatare.

Secţiunea a 8-aPrelungirea autorizării funcţionării şi modificarea termenelor scadente pentru realizarea verificărilor tehnice periodice

Art. 91 Prevederile prezentei secţiuni se aplică la conductele prevăzute la art. 59 lit. a) şi lit. b).

Art. 92 (1) Prelungirea autorizării funcţionării se poate acorda la solicitarea scrisă a deţinătorilor/utilizatorilor, care se transmite la ISCIR cu minim 30 de zile înainte de termenul scadent.

(2)Solicitarea scrisă trebuie să fie însoţită de memoriul tehnic conform art. 93, alin. (3).

Art. 93 (1) Atunci când cerinţele procesului tehnologic nu permit oprirea conductei la data scadentă prevăzută în procesul-verbal, se poate prelungi autorizarea funcţionării cu cel mult 12 luni.

(2)Prelungirea autorizării funcţionării se efectuează în baza unui memoriu tehnic întocmit de deţinătorul/utilizatorul conductei.

(3)Memoriul tehnic cuprinde, cel puţin, următoarele:

a)prezentarea/descrierea conductei;

b)istoricul exploatării, precum verificări tehnice periodice, revizii, reparaţii, avarii şi altele asemenea;

c)monitorizarea parametrilor de funcţionare pe perioada de la ultima verificare tehnică periodică;

d)măsuri compensatorii;

e)concluzii privind funcţionarea în continuare în condiţii de siguranţă.

Art. 94 (1) Atunci când cerinţele procesului tehnologic nu permit oprirea conductei la data scadentă pentru verificarea exterioară se poate prelungi autorizaţia de funcţionare până la termenul scadent pentru verificarea exterioară şi încercarea la presiune hidraulică.

(2)Prelungirea autorizării funcţionării se efectuează în baza unui memoriu tehnic de analiză a riscurilor, întocmit de persoane juridice autorizate pentru verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic.

(3)Memoriul tehnic de analiză a riscurilor, avizat de RADTE, cuprinde, cel puţin, următoarele:

a)prezentarea/descrierea conductei;

b)istoricul exploatării, precum verificări tehnice periodice, revizii, reparaţii, avarii şi altele asemenea;

c)monitorizarea parametrilor de funcţionare pe perioada de la ultima verificare tehnică periodică;

d)identificarea şi evaluarea riscurilor astfel:

1) identificarea evenimentelor nedorite care duc la materializarea unui risc;

2) analiza mecanismelor prin care aceste evenimente nedorite ar putea să se producă în general, aprecierea importanţei lor şi a probabilităţii apariţiei de efecte dăunătoare;

3) evaluarea riscurilor;

e)măsuri compensatorii;

f)concluzii privind funcţionarea în continuare în condiţii de siguranţă.

Art. 95 În funcţie de concluziile memoriului tehnic, ISCIR decide continuarea verificărilor tehnice sau respingerea solicitării de prelungire a autorizării funcţionării conductei.

Art. 96 (1) Ca urmare a deciziei continuării verificărilor tehnice, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR efectuează o revizie exterioară.

(2)Rezultatele verificărilor se consemnează într-un proces-verbal de verificare tehnică conform modelului din anexa 3 şi dacă acestea sunt corespunzătoare, se acordă prelungirea autorizării funcţionării conductei, stabilindu-se termenul următoarei verificări tehnice (ziua, luna şi anul).

Capitolul VIRepararea conductelor

Secţiunea 1Prevederi generale

Art. 97 (1) Repararea conductelor se efectuează de către producătorul acestora, de către persoane juridice autorizate de către ISCIR sau de către persoane juridice autorizate de autorităţile competente din statele membre. Persoanele juridice autorizate de autorităţile competente din statele membre trebuie să fie înregistrate în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate. Condiţiile privind autorizarea de către ISCIR a persoanelor juridice care efectuează repararea conductelor precum şi condiţiile de înregistrare în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate sunt stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă.

(2)Cerinţa de autorizare pentru reparare nu se aplică producătorilor care repară conducte fabricate şi montate de către ei.

(3)Cerinţele tehnice prevăzute în prezentul capitol sunt condiţii minime obligatorii referitoare la repararea conductelor şi se aplică tuturor conductelor autorizate în funcţionare de către ISCIR.

Art. 98 Condiţiile privind autorizarea persoanelor juridice care efectuează repararea conductelor sunt prevăzute în prescripţia tehnică aplicabilă.

Art. 99 Repararea conductelor este consemnată în procese-verbale de verificare tehnică de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR sau de către RSVTI, ca urmare a unor defecţiuni depistate în următoarele situaţii:

a)cu ocazia VTP;

b)cu ocazia derulării unor verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic;

c)în exploatarea conductei şi semnalate de deţinători/utilizatori prin grija RSVTI.

Art. 100 Lucrările de reparare a conductelor, constau în:

a)înlocuirea, remedierea sau modificarea unor elemente de conductă ca de exemplu coturi, curbe, compensatoare de dilatare, tronsoane, îmbinările nedemontabile ale acestora şi altele asemenea;

b)modificări ale izometriei conductei, faţă de documentaţia tehnică, lucrări de modernizare şi altele asemenea;

c)repararea zonelor de prelevare de material, necesar determinării proprietăţilor mecanice, fizice şi chimice ale acestuia.

Art. 101 Nu se admite începerea lucrărilor de reparare fără procesul-verbal de acceptare a începerii lucrărilor de reparare întocmit de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR.

Art. 102 (1) Repararea conductelor se face pe baza unei documentaţii tehnice preliminare de reparare, avizată de către RADTP.

(2)Condiţiile privind atestarea RADTP sunt prevăzute în prescripţia tehnică aplicabilă.

(3)Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice care efectuează avizarea documentaţiilor tehnice preliminare de reparare a conductelor sunt prevăzute la capitolul XII.

Art. 103 În cazul în care pe parcursul efectuării lucrărilor de reparare apar şi alte defecte care nu au fost cuprinse în documentaţia tehnică preliminară de reparare, aceasta se completează şi se prezintă la ISCIR în vederea acceptării.

Secţiunea a 2-aEtapele lucrărilor de reparare

Art. 104 Înaintea începerii lucrărilor de reparare, reparatorul, cu acordul deţinătorului/utilizatorului conductei, prezintă la ISCIR, în vederea acceptării începerii lucrărilor de reparare, o documentaţie tehnică preliminară de reparare, avizată de către RADTP.

Art. 105 Documentaţia tehnică preliminară de reparare, avizată de RADTP trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:

a)memoriul tehnic de reparare care trebuie să conţină:

1) date generale privind conducta,

2) istoricul de funcţionare şi de reparare, precum şi altele asemenea;

3) tehnologii de reparare, lista de proceduri de sudare;

b)schema izometrică a conductei cu precizarea zonei ce urmează a fi reparată, cu menţionarea tuturor elementelor ce trebuie să fie reparate sau înlocuite, detalii despre suduri, tehnologie de control;

c)breviarul de calcul de rezistenţă în cazul unor modernizări sau a unor modificări de izometrie sau/şi tehnologice ale conductei.

Art. 106 În urma analizei documentaţiei tehnice întocmită conform art. 105, acceptarea începerii lucrărilor de reparare se face prin încheierea unui proces-verbal de verificare tehnică, ocazie cu care se stabilesc şi eventualele puncte de staţionare obligatorie, însoţit de un exemplar al documentaţiei tehnice ştampilat de inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR.

Art. 107 Pe parcursul reparaţiei se efectuează verificările prevăzute în memoriul tehnic de reparare menţionat la art. 105, lit. a) şi verificările stabilite la art. 106. Reparatorul prezintă inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR documentele specifice etapei respective, precum certificate de inspecţie material, materiale de bază şi de adaos, lista sudorilor autorizaţi, lista procedurilor de sudare aprobate, buletine de examinări şi altele asemenea; verificările se finalizează cu încheierea de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR de procese-verbale de verificare tehnică.

Art. 108 După finalizarea lucrărilor de reparare, reparatorul întocmeşte şi depune la ISCIR documentaţia tehnică de reparare, compusă din următoarele documente:

a)documentaţia tehnică preliminară de reparare acceptată conform art. 105;

b)tabelul nominal cu sudorii, autorizaţi de către ISCIR, care au executat lucrările de sudare, întocmit de RTS;

c)harta marcajelor lucrărilor de sudare efectuate;

d)certificatele de inspecţie material pentru materialele de sudare folosite;

e)documentele de însoţire a elementelor de conductă certificate, dacă este cazul;

f)fişa şi diagrama de tratament termic, dacă este cazul;

g)buletinele cu rezultatele examinărilor nedistructive/distructive efectuate;

h)copii ale proceselor-verbale pentru verificările tehnice efectuate pe parcursul lucrărilor de reparare;

i)procesul-verbal în care sunt consemnate rezultatele încercărilor de casă, în care să fie specificat că instalaţia poate fi supusă verificărilor tehnice necesare în vederea autorizării funcţionării acesteia;

j)documentaţiile tehnice pentru subansambluri sau alte dispozitive şi aparate aferente conductei care au fost înlocuite;

k)declaraţia privind lucrările de reparare efectuate, întocmită conform modelului din anexa 2.

Art. 109 După finalizarea lucrărilor de reparare se efectuează următoarele verificări tehnice:

a)verificarea documentaţiei tehnice de reparare;

b)verificare exterioară, conform prevederilor art. 63 până la art. 67;

c)încercarea la presiune hidraulică, conform prevederilor art. 68 până la art. 81;

d)verificarea dispozitivelor de siguranţă, conform prevederilor art. 88 şi art. 89;

e)încercarea de etanşeitate, conform prevederilor art. 84 până la art. 87.

Art. 110 (1) Rezultatele verificărilor tehnice după reparare se consemnează de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR în procesul-verbal de verificare tehnică.

(2)În procesul-verbal de verificare tehnică, încheiat cu ocazia verificării tehnice în vederea repunerii în funcţiune a conductei, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR stabileşte şi data (ziua, luna şi anul) următoarei verificări tehnice periodice, în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice.

Art. 111 Documentaţia tehnică de reparare a conductei se ataşează la cartea conductei.

Art. 112 Efectuarea lucrărilor de reparare se consemnează în registrul de evidenţă a lucrărilor de montare/reparare conducte conform modelului din anexa 5.

Capitolul VIITimbrarea şi retimbrarea conductelor

Art. 113 Conductele care fac obiectul prezentei prescripţii tehnice, nu pot fi autorizate să funcţioneze fără placă de timbru.

Art. 114 Timbrarea/retimbrarea conductelor se face în următoarele situaţii:

a)lipseşte placa de timbru;

b)placa de timbru este deteriorată;

c)reducerea parametrilor de funcţionare ai conductei ca urmare a deciziei deţinătorului/ utilizatorului, prin RSVTI;

d)modificarea parametrilor de funcţionare ai conductei ca urmare a unor verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic a conductei.

Art. 115 Pentru conductele aflate în funcţionare, la care placa de timbru lipseşte sau este deteriorată, aceasta se poate reconstitui de către deţinători/utilizatori, în baza documentaţiei tehnice existente sau pe baza marcajelor de pe conducte, dacă este cazul, din care să rezulte datele iniţiale: parametrii de funcţionare şi numărul de fabricaţie/an.

Art. 116 Placa de timbru este conformă modelului din documentaţia tehnică a conductei, şi se aplică prin grija operatorului RSVTI al deţinătorului/utilizatorului.

Art. 117 În situaţia prezentată la art. 114 lit. c), placa de timbru este conformă modelului din documentaţia tehnică a conductei, şi se aplică prin grija operatorului RSVTI al deţinătorului/utilizatorului cu marcarea noilor parametrii de funcţionare.

Art. 118 (1) În situaţia prezentată la art. 114 lit. d), placa de timbru este conformă modelului prezentat în raportul final avizat de RADTE, înaintat la ISCIR în urma efectuării verificărilor tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic a conductei, şi conţine parametri de funcţionare nou adoptaţi.

(2)Tot cu această ocazie se acordă şi se inscripţionează pe placa de timbru, numărul care este considerat număr de identificare.

Capitolul VIIIVerificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic

Secţiunea 1Domeniu de aplicare

Art. 119 (1) Verificarea tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic a conductelor se efectuează de către producătorul acestora, de către persoane juridice autorizate de către ISCIR sau de către persoane juridice autorizate de autorităţile competente din statele membre. Persoanele juridice autorizate de autorităţile competente din statele membre trebuie să fie înregistrate în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate. Condiţiile privind autorizarea de către ISCIR a persoanelor juridice care efectuează verificarea tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic a conductelor precum şi condiţiile de înregistrare în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate sunt stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă.

(2)Cerinţa de autorizare pentru verificarea tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic nu se aplică producătorilor care efectuează această activitate la conductele fabricate de către ei.

Art. 120 Verificarea tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic se efectuează în scopul evaluării stării tehnice, estimării duratei de funcţionare remanente şi stabilirii condiţiilor de funcţionare în siguranţă a conductelor.

Art. 121 Verificarea tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic se efectuează în următoarele cazuri:

a)dacă la conducta sub presiune s-au produs avarii şi/sau accidente;

b)dacă în urma verificărilor tehnice periodice, efectuate conform prezentei prescripţii tehnice, se obţin rezultate necorespunzătoare, care pot periclita siguranţa în funcţionare în continuare;

c)dacă conducta, elementele/componentele conductei prezintă zone de oxidare/coroziune cauzate de proasta conservare sau rezultate din funcţionare care poate afecta grosimea de rezistenţă a materialului şi ar putea periclita siguranţa în funcţionare în continuare;

d)atunci când conducta urmează să fie repusă în funcţiune după o perioadă de timp în care a fost oprită, fără să fie conservată în mod corespunzător, conform instrucţiunilor de utilizare şi a unor proceduri specifice, iar repunerea acesteia în funcţiune ar putea periclita siguranţa în funcţionare în continuare;

e)la sfârşitul duratei de viaţă a conductei, atunci când aceasta este stabilită prin documentaţia tehnică;

f)la expirarea duratei normale de funcţionare prevăzută în Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, atunci când prin documentaţia tehnică nu este prevăzută durata de viaţă a conductei;

g)înainte de autorizarea funcţionării conductelor care au funcţionat fără să fie înregistrate la ISCIR, iar documentaţia tehnică a conductei necesară pentru autorizare/înregistrare lipseşte sau este incompletă;

h)atunci când documentaţia tehnică a conductei lipseşte sau este incompletă.

Secţiunea a 2-aCondiţii privind efectuarea verificărilor tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic

Art. 122 (1) Persoana juridică autorizată de ISCIR pentru efectuarea de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic întocmeşte un program de investigaţii/examinări care cuprinde cel puţin următoarele:

a)descrierea generală, indicarea parametrilor de funcţionare şi izometria conductei;

b)prezentarea istoriei de funcţionare a conductei, şi prezentarea eventualelor lucrări de reparare care au fost efectuate anterior sau a altor evenimente (avarii, accidente şi altele asemenea) care au avut loc în timpul perioadei de funcţionare a conductei;

c)planuri care cuprind examinările, verificările şi încercările care se propun a fi efectuate la conductă; se întocmesc schiţe care cuprind, după caz, poziţionarea exactă a punctelor şi zonelor unde urmează să se efectueze examinări nedistructive/distructive;

d)indicarea referenţialelor care stabilesc metodele de efectuare a examinărilor nedistructive/distructive care se propun a fi efectuate la conductă;

e)indicarea referenţialelor care stabilesc criteriile de acceptare şi nivelurile de calitate a discontinuităţilor (defectelor), pentru fiecare metodă de examinare nedistructivă/distructivă.

(2)Programul de investigaţii/examinări trebuie să fie avizat de responsabilul cu avizarea documentaţiei tehnice de examinări RADTE al persoanei juridice autorizate de către ISCIR.

(3)Complexitatea programului de investigaţii/examinări este determinată de istoria de funcţionare a conductei, istoria eventualelor lucrări de reparare, parametrii de lucru, fluidul vehiculat, existenţa integrală sau parţială a documentaţiei tehnice precum şi a înregistrărilor de monitorizare în funcţionare a conductei.

Art. 123 Programul întocmit conform art. 122, se înaintează la ISCIR pentru acceptare.

Art. 124 Programul de investigaţii/examinări, acceptat de ISCIR, se execută numai sub directa supraveghere a persoanei juridice autorizate de ISCIR care a întocmit programul pentru verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic şi care este singura responsabilă de corectitudinea derulării programului.

Art. 125 Examinările nedistructive se efectuează în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice referitoare la autorizarea persoanelor juridice şi a personalului care execută examinări nedistructive.

Art. 126 Examinările distructive se efectuează de către persoane juridice evaluate conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile.

Art. 127 ISCIR poate solicita ca anumite examinări, verificări sau încercări să se efectueze în prezenţa inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR cu menţiunea că participarea devine obligatorie în următoarele cazuri:

a)dacă anumite puncte din program sunt derulate cu personal autorizat din cadrul societăţii care deţine sau exploatează echipamentul;

b)dacă anumite puncte din program sunt derulate cu personal autorizat aparţinând persoanei juridice care a întocmit programul de investigaţii/examinări.

Art. 128 Persoana juridică autorizată pentru efectuarea de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic, are obligaţia să anunţe ISCIR, cu cel puţin 5 zile înainte de începerea examinărilor, ocazie cu care indică şi persoana juridică care efectuează aceste examinări.

Art. 129 Reprezentantul persoanei juridice autorizată pentru efectuarea de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic trebuie să participe la toate examinările, verificările şi încercările prevăzute în programul acceptat de ISCIR.

Art. 130 (1) Pe baza rezultatelor obţinute în urma examinărilor, verificărilor şi încercărilor efectuate, persoana juridică autorizată de către ISCIR pentru efectuarea de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic întocmeşte raportul tehnic care conţine concluziile finale privind posibilitatea funcţionării în condiţii de siguranţă a conductei.

(2)Raportul tehnic trebuie să fie avizat de responsabilul cu avizarea documentaţiei tehnice de examinări RADTE al persoanei juridice autorizate de către ISCIR.

(3)Raportul tehnic împreună cu buletinele şi certificatele cu rezultatele obţinute, breviarul de calcul de rezistenţă şi procesele-verbale întocmite de inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR , după caz, se transmit la ISCIR pentru acceptare.

Art. 131 (1) După acceptarea de către ISCIR a raportului tehnic, deţinătorul trebuie să respecte concluziile menţionate în raportul tehnic întocmit de persoana juridică autorizată de ISCIR pentru efectuarea de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic.

(2)În cazul obţinerii unor rezultate corespunzătoare deţinătorul/utilizatorul solicită la ISCIR efectuarea examinărilor şi verificărilor în vederea obţinerii autorizăriii funcţionării conductei, conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.

(3)Dacă în urma examinărilor, verificărilor şi încercărilor efectuate rezultă necesitatea efectuării unor lucrări de reparare a conductei, acestea se efectuează conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice, iar examinările şi verificările în vederea obţinerii autorizăriii funcţionării conductei se efectuează ulterior.

Art. 132 Documentaţia tehnică acceptată de ISCIR (programul de investigaţii/examinări, raportul tehnic şi documentele aferente acestuia) trebuie să fie ataşată la cartea conductei- partea de exploatare, urmând a fi prezentată inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR atunci când se solicită efectuarea examinărilor şi verificărilor în vederea obţinerii autorizăriii funcţionării conductei.

Capitolul IXAvarii şi accidente

Art. 133 (1) În cazul avariilor care determină oprirea din funcţiune sau funcţionarea în condiţii de nesiguranţă a conductelor, precum şi în cazuri de accidente, deţinătorul/utilizatorul are obligaţia de a opri din funcţionare conducta şi de a anunţa de îndată ISCIR despre producerea evenimentului prin grija RSVTI.

(2)Cu această ocazie se comunică cel puţin următoarele date:

a)numele şi prenumele şi funcţia persoanei care anunţă;

b)modul în care poate fi contactat în vederea unor eventuale date suplimentare;

c)data, ora şi locul producerii avariei/accidentului;

d)felul instalaţiei/echipamentului;

e)urmările avariei/accidentului.

Art. 134 Deţinătorul/utilizatorul conductei la care s-a produs avaria sau accidentul are următoarele obligaţii de îndeplinit prin grija operatorului RSVTI:

a)să ia măsurile necesare pentru starea de fapt produsă de avarie sau în timpul accidentului să rămână nemodificată până la sosirea inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR, cu excepţia cazului în care situaţia respectivă ar constitui un pericol pentru viaţa şi sănătatea persoanelor;

b)să ia toate măsurile de asigurare a condiţiilor de securitate;

c)să izoleze pe cât posibil zona de lucru a conductei avariate sau la care s-a produs accidentul;

d)să întocmească un raport cu situaţia tehnică a conductei imediat după avarie/accident, care include şi fotografii ale conductei avariate, precum şi intervenţiile efectuate până la sosirea inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR;

e)să pună la dispoziţia inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR cartea conductei precum şi raportul de mai sus (în cazurile justificate raportul nu mai este necesar).

Art. 135 Inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR întocmesc procesul-verbal de constatare a avariei sau a accidentului şi de oprire din funcţiune a conductei.

Art. 136 (1) Conductele care au suferit avarii sau accidente, care au determinat oprirea lor din funcţionare, se supun unor investigaţii/examinări cu caracter tehnic în vederea evaluării stării tehnice a acestora, efectuate conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.

(2)Investigaţiile/examinările cu caracter tehnic nu sunt necesare în măsura în care deţinătorul/utilizatorul renunţă la utilizarea conductei avariate şi decide scoaterea din uz şi casarea acesteia.

Art. 137 Expertizele în caz de avarii sau accidente la conducte se realizează de către experţii ISCIR.

Capitolul XScoaterea din uz şi casarea conductelor

Art. 138 (1) Scoaterea din uz a conductelor se poate face de către deţinător/utilizator în următoarele cazuri:

a)dacă în urma verificărilor tehnice periodice sau în urma investigaţiilor/examinărilor cu caracter tehnic, conducta nu mai îndeplineşte condiţiile de siguranţă în funcţionare;

b)în condiţiile prevăzute la art. 54 alin. (3);

c)atunci când deţinătorul/utilizatorul renunţă din proprie iniţiativă la acestea.

(2)Oprirea din funcţionare şi conservarea conductei nu înseamnă scoatere din uz.

Art. 139 Conductele scoase din uz se casează prin grija deţinătorului/utilizatorului.

Art. 140 Operaţia de casare a conductei este confirmată printr-un proces-verbal întocmit de către operatorul RSVTI şi semnat de către deţinător.

Art. 141 (1) Placa de timbru a conductei trebuie să fie demontată şi distrusă în prezenţa operatorului RSVTI al deţinătorului/utilizatorului. Acest fapt este menţionat în procesul-verbal încheiat de operatorul RSVTI.

(2)Procesul-verbal se ataşează la cartea conductei

Art. 142 (1) Deţinătorul/Utilizatorul comunică, în scris, scoaterea din uz şi casarea conductei la ISCIR, în vederea scoaterii din evidenţa proprie a acestuia.

(2)Comunicarea se transmite la ISCIR în termen de 15 zile de la întocmirea proces-verbal

de verificare tehnică conform modelului din anexa 4.

Art. 143 Nu se admite utilizarea conductelor scoase din uz şi casate.

Capitolul XIAtestări şi autorizări

Art. 144 (1) ISCIR atestă persoanele fizice pentru următoarele activităţi:

a)avizarea documentaţiei tehnice preliminare de montare;

b)avizarea documentaţiei tehnice preliminare de reparare;

(2)ISCIR autorizează persoanele juridice pentru următoarele activităţi:

a)montarea conductelor;

b)repararea conductelor;

c)verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic.

(3)ISCIR autorizează ca persoană fizică operatorul responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor (RSVTI).

Art. 145 Metodologia de atestare/autorizare/actualizare/extindere a domeniului de autorizare pentru activităţile prevăzute la art. 144, precum şi condiţiile şi documentaţia tehnică necesară sunt prevăzute în prescripţiile tehnice şi celelalte reglementări aplicabile.

Art. 146 Obţinerea atestatului/autorizaţiei emise de ISCIR nu absolvă persoana fizică/juridică de obligaţia obţinerii tuturor celorlalte autorizaţii reglementate de legislaţia în vigoare.

Capitolul XIIObligaţii şi responsabilităţi

Secţiunea 1Prevederi generale

Art. 147 Producătorii, persoanele fizice sau juridice autorizate de către ISCIR, deţinătorii/utilizatorii conductelor trebuie să respecte prevederile Legii 64/2008, legea privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil.

Secţiunea a 2-aObligaţiile şi responsabilităţile deţinătorilor/utilizatorilor conductelor

Art. 148 Deţinătorul/utilizatorul de conducte are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

a)să nu permită modificarea cerinţelor şi condiţiilor stabilite de autorizarea funcţionării;

b)să îndeplinească la termenele prevăzute măsurile dispuse de inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR şi RSVTI prin procesul-verbal de verificare tehnică;

c)să ia măsuri corespunzătoare astfel ca RSVTI, să-şi poată îndeplini în condiţii bune sarcinile prevăzute.

Art. 149 Să comunice la ISCIR, în scris, în termen de 15 zile, decizia de schimbare a RSVTI.

Art. 150 În cazul transferului dreptului de proprietate, noul deţinător/utilizator are obligaţia să înştiinţeze, în scris, în termen de 15 zile, ISCIR pentru luarea în evidenţă a conductei.

Secţiunea a 3-aObligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice sau juridice atestate/autorizate de ISCIR

Art. 151 Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice atestate pentru avizarea, documentaţiei tehnice de montare/reparare:

a)să cunoască actele normative în vigoare, prescripţiile tehnice şi standardele aplicabile;

b)să verifice dacă au fost adoptate soluţii tehnice care să permită funcţionarea conductelor în condiţii de siguranţă;

c)să verifice dacă au fost prevăzute în documentaţia tehnică, verificările şi încercările ce trebuie să fie efectuate de montatori/reparatori la locul de funcţionare, în concordanţă cu prevederile prezentei prescripţii tehnice;

d)să avizeze documentaţiile tehnice, respectiv desenele de ansamblu şi breviarele de calcul (unde este cazul);

e)să urmărească existenţa în documentaţiile tehnice avizate a precizărilor legate de standardele, codurile de proiectare şi normativele folosite;

f)să ţină evidenţa documentaţiilor tehnice pe care le verifică şi le avizează conform;

g)la cerere să pună la dispoziţia inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR, datele, informaţiile şi documentele în legătură cu obiectul autorizaţiei deţinute;

h)să participe la instructaje profesionale şi la examinări organizate de ISCIR (când este cazul);

i)să confirme avizarea documentaţiei tehnice cu privire la respectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice, pentru avizarea documentaţiei tehnice preliminare de montare/reparare prin aplicarea pe documentaţie a ştampilei conform modelului de mai jos:

Numele	şi prenumele:
ATESTAT RADTP – IMSP...............................
Nr.:
AVIZAT	CORESPUNDE *)
Data:	Semnătura:

*)Se menţionează indicativele principalelor prescripţii tehnice utilizate.

Art. 152 Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor juridice autorizate pentru efectuarea de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic:

a)să ia măsuri corespunzătoare astfel ca personalul propriu, nominalizat, să-şi poată îndeplini în bune condiţii sarcinile prevăzute;

b)să întocmească programul de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic;

c)să întocmească rapoartele tehnice în urma efectuării de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic;

d)să întocmească memoriul tehnic de analiză a riscurilor;

e)să aibă dotările tehnice specifice domeniului de autorizare;

f)să ţină la zi registre de evidenţă a lucrărilor efectuate, conform modelului din anexa 5;

g)să comunice, în scris, în termen de 15 zile, la ISCIR orice schimbare a RADTE; să asigure că personalul nou propus începe activitatea specifică numai după autorizarea acestuia de către ISCIR;

h)să desfăşoare activităţile autorizate conform procedurilor de lucru, prevederilor prezentei prescripţii tehnice şi instrucţiunilor specifice ale constructorului conductei (unde este cazul);

i)la cerere să pună la dispoziţia inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR datele, informaţiile şi documentele în legătură cu obiectul autorizaţiei deţinute, solicitate de către acesta cu ocazia controalelor efectuate.

Art. 153 Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice nominalizate în cadrul autorizaţiilor persoanelor juridice pentru efectuarea de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic:

a)să cunoască actele normative în vigoare, prescripţiile tehnice şi standardele specifice;

b)să adopte soluţii tehnice care să permită funcţionarea conductelor în condiţii de siguranţă;

c)să prevadă în documentaţia tehnică a investigaţiilor/examinărilor cu caracter tehnic verificările şi încercările ce trebuie să fie efectuate de montatori/reparatori la locul de funcţionare, în concordanţă cu prevederile prezentei prescripţii tehnice;

d)să estimeze termenul cu care se poate prelungi durata de utilizare a conductelor pentru care au fost efectuate verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic la expirarea duratei de viaţă sau duratei normale de utilizare;

e)să avizeze documentaţiile tehnice, rapoartele tehnice, respectiv desenele de ansamblu şi breviarele de calcul (unde este cazul);

f)să urmărească existenţa în documentaţiile tehnice avizate a precizărilor legate de standardele, codurile de proiectare şi normativele folosite;

g)să ţină evidenţa documentaţiilor tehnice pe care le verifică şi le avizează, într-un registru, conform modelului din anexa 6;

h)la cerere să pună la dispoziţia inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR datele, informaţiile şi documentele în legătură cu obiectul autorizaţiei deţinute;

i)să participe la instructaje profesionale şi la examinările organizate de ISCIR (când este cazul);

j)să confirme avizarea documentaţiei tehnice cu privire la respectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice prin aplicarea pe documentaţie a ştampilei conform modelului de mai jos:

*)
Numele	şi prenumele:
RADTE	IMSP...................................................
AVIZAT CORESPUNDE:**)
Data:	Semnătura:

*)Se înscrie denumirea persoanei juridice.

**)Se menţionează indicativele principalelor prescripţii tehnice utilizate.

Art. 154 Persoanele juridice autorizate pentru montare şi reparare au următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

a)să întocmească şi să ţină la zi registre de evidenţă a lucrărilor efectuate;

b)să ia măsuri corespunzătoare astfel ca RSL şi RTS să-şi poată îndeplini în bune condiţii sarcinile prevăzute;

c)să comunice, în scris, în termen de 15 zile, la ISCIR orice decizie de schimbare a RSL/RTS; să asigure că personalul nou propus efectuează activităţile specifice numai după nominalizarea acestuia de către ISCIR;

d)să desfăşoare activităţile autorizate conform procedurilor de lucru, prevederilor prescripţiei tehnice şi instrucţiunilor specifice ale producătorului conductei (unde este cazul);

e)să înceapă execuţia lucrărilor de reparare numai după existenţa procesului-verbal al inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR prin care se dispune efectuarea acestor lucrări;

f)să execute lucrările de montare/reparare în conformitate cu documentaţiile tehnice preliminare avizate de RADTP;

g)să supună avizării RADTP documentaţiile tehnice de montare/reparare, în cazul în care, pe parcursul montării/reparării apar modificări faţă de documentaţia tehnică preliminară avizată;

h)să solicite efectuarea verificării conductelor de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, în fazele în care examinarea acestora este posibilă;

i)să pună la dispoziţia deţinătorului/utilizatorului documentaţia tehnică de reparare;

j)să pregătească conducta, în mod corespunzător, în vederea efectuării verificărilor şi încercărilor în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice;

k)să pună la dispoziţie personalul şi utilajele necesare verificării conductei;

l)să emită la finalizarea lucrărilor declaraţia conform anexei 2.

Art. 155 Obligaţiile şi responsabilităţile responsabilului cu supravegherea lucrărilor (RSL):

a)să cunoască legislaţia în domeniu, prescripţiile tehnice, standardele şi normativele aplicabile;

b)să menţioneze în documentaţiile tehnice întocmite precizările legate de standardele, codurile de proiectare şi normativele folosite;

c)să completeze la zi registrele de evidenţă a lucrărilor efectuate;

d)să verifice periodic, cel puţin o dată pe an, pregătirea tehnică a personalului de montare/reparare, consemnând rezultatele într-un proces-verbal;

e)să urmărească execuţia pe faze de lucru a lucrărilor de montare/reparare, din punct de vedere al respectării prevederilor prescripţiei tehnice şi ale documentaţiei tehnice preliminare de montare/reparare şi să supună la încercări instalaţiile respective;

f)să verifice documentaţia tehnică întocmită pentru lucrările efectuate sub aspectul respectării prevederilor prezentei prescripţii tehnice;

g)să participe la instruirile periodice organizate de ISCIR;

h)să confirme avizarea documentaţiei tehnice cu privire la respectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice, prin aplicarea pe documentaţie a ştampilei conform modelului de mai jos:

*)
Numele şi prenumele:
RSL .................................................................
Data: Semnătura:

*)Se înscrie denumirea persoanei juridice.

Art. 156 RTS are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

a)să cunoască legislaţia, prevederile prescripţiilor tehnice, standardele şi alte acte normative aplicabile;

b)să verifice dacă tehnologia de execuţie şi de examinare a elementelor sudate este în concordanţă cu procedura de sudare aprobată;

c)să verifice documentaţia tehnică preliminară de montare şi/sau reparare înainte de lansarea acesteia în execuţie, astfel încât soluţiile adoptate să asigure condiţii optime de sudare şi verificare;

d)să asigure alegerea corectă a materialelor de adaos, funcţie de materialele de bază utilizate, în conformitate cu procedurile de sudare aprobate, astfel încât prin condiţiile tehnologice impuse să se realizeze o îmbinare sudată corectă a instalaţiei;

e)să verifice calitatea materialelor de adaos şi să admită introducerea în execuţie numai a materialelor de adaos prevăzute în proiect sau stabilite ca echivalente la aprobarea procedurii de sudare;

f)să ia măsurile necesare ca la repararea elementelor instalaţiilor să se folosească numai tehnologii stabilite pe baza procedurilor de sudare aprobate;

g)să supravegheze ca materialele de bază introduse în execuţie să fie conforme cu documentaţia tehnică preliminară de montare/reparare;

h)să urmărească efectuarea verificării calităţii îmbinărilor sudate pe fluxul tehnologic de execuţie, să verifice rezultatele obţinute şi să vizeze documentele privind verificarea îmbinărilor sudate, care se ataşează la documentaţia tehnică;

i)să participe la analiza şi stabilirea cauzelor eventualelor defecte datorate sudurii şi să ia măsuri corespunzătoare pentru remedierea şi evitarea acestora în viitor;

j)să verifice, atunci când este cazul, dacă în cazul sudorilor certificaţi, condiţiile de certificare sunt identice cu cele de autorizare, în caz contrar procedând conform prescripţiei tehnice aplicabile;

k)să participe la întrunirile şi instructajele organizate de ISCIR;

l)să confirme avizarea documentaţiei tehnice cu privire la respectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice prin aplicarea pe documentaţie a ştampilei conform modelului de mai jos:

*)
Numele şi prenumele:
RTS
Data: Semnătura:

*)Se înscrie denumirea persoanei juridice.

Secţiunea a 4-aObligaţiile şi responsabilităţile RSVTI

Art. 157 RSVTI are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

a)răspunde, împreună cu deţinătorul/utilizatorul, de luarea măsurilor necesare pentru aplicarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice privind siguranţa în funcţionare a conductelor;

b)să vizeze registrul de supraveghere la interval de 3 luni prin aplicarea ştampilei în registru;

c)să verifice funcţionarea dispozitivelor de siguranţă la interval de 3 luni;

d)să efectueze verificarea tehnică pentru care are acest drept; verificările conductelor se efectuează după obţinerea împuternicirii scrise de la ISCIR;

e)să transmită la ISCIR copiile proceselor-verbale pentru care a primit împuternicire, în termen de 15 zile de la întocmire;

f)să anunţe de îndată producerea unei avarii sau a unui accident;

g)să efectueze examinarea personalului de deservire, cu respectarea prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile.

Capitolul XIIIMăsuri administrative

Art. 158 (1) Nerespectarea obligaţiilor şi responsabilităţilor de către persoanele fizice sau juridice autorizate sau de către personalul tehnic de specialitate atestat, prevăzute/prevăzut în prezenta prescripţie tehnică precum şi în cazul în care condiţiile de acordare a autorizaţiei nu mai sunt îndeplinite, se pot aplica următoarele măsuri administrative, în funcţie de natura acestora cu:

a)avertisment;

b)suspendarea, pe o perioadă de până la 6 luni, a autorizaţiei/atestatului eliberate/ eliberat de către ISCIR;

c)retragerea autorizaţiei/atestatului eliberate/eliberat de către ISCIR.

(2)Aplicarea măsurilor administrative prevăzute la alin. (1) se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare şi a principiului proporţionalităţii.

(3)Aplicarea în termen de 6 luni a două măsuri administrative precizate la alin. (1) lit. a), atrage suspendarea pe o perioadă de până la 6 luni a autorizaţiei/atestatului eliberate de către ISCIR.

(4)Aplicarea în termen de un an a două măsuri administrative precizate la alin. (1) lit. b), atrage retragerea autorizaţiei/atestatului eliberate de către ISCIR.

(5)Contestarea deciziei de sancţionare şi modul de reacordare a autorizaţiilor/atestatelor suspendate sau retrase se efectuează în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice aplicabile.

Capitolul XIVTarife

Art. 159 Pentru verificările efectuate de inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice, se aplică tarifele stabilite de lista de tarife ISCIR. care reglementează acest lucru.

Capitolul XVDispoziţii finale

Art. 160 (1) În cazul în care cartea conductei se deteriorează sau se pierde, ISCIR, la solicitarea deţinătorului/utilizatorului, eliberează o nouă carte-partea de utilizare.

(2)Solicitarea deţinătorului/utilizatorului trebuie să fie însoţită de documentaţia tehnică a conductei prevăzută la art. 28 sau art. 29, sau de documentaţia tehnică întocmită de o persoană juridică autorizată pentru verificări tehnice în utilizare pentru examinări/investigaţii cu caracter tehnic.

Art. 161 Inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR au dreptul de a efectua verificări tehnice neprogramate la toate conductele supuse prevederilor prezentei prescripţii tehnice, precum şi asupra modului în care persoanele juridice autorizate şi operatorul RSVTI desfăşoară activităţile reglementate de prezenta prescripţie tehnică, luând, după caz, măsurile necesare pentru respectarea prevederilor acesteia.

Art. 162 Autorizaţiile eliberate până la data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice rămân valabile până la data expirării acestora, cu excepţia autorizaţiilor personalului de deservire, iar autorizaţiile personalului de deservire emise de ISCIR până la data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice, trebuie să fie preschimbate conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile.

Art. 163 La instalaţiile şi echipamentele neautorizate pentru funcţionare de către ISCIR sau care nu prezintă siguranţă în funcţionare, inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR au dreptul să aplice sigilii, în conformitate cu prevederile legale.

Art. 164 Pe perioada valabilităţii autorizaţiei, persoana fizică/juridică atestată/autorizată poate fi supravegheată de ISCIR privind menţinerea capabilităţii tehnice de a efectua activitatea specifică pentru care a fost autorizată.

Art. 165 Documentele care se depun la ISCIR trebuie să fie redactate/traduse în limba română de către un traducător autorizat.

Art. 166 Termenele de soluţionare a cererilor depuse la ISCIR sunt cele stabilite conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

Art. 167 (1) Pentru acordarea de derogări de la prevederile prezentei prescripţii tehnice, persoana solicitantă depune la ISCIR următoarele:

a)cererea de solicitare cu menţionarea derogării de la prevederile prescripţiei tehnice;

b)memoriul justificativ care să cuprindă descrierea situaţiei (date despre conductă, amplasament, deservire), desene, calcule, soluţiile compensatorii propuse;

c)avize, după caz, de la montatorul conductei, de la un avizator atestat ISCIR pentru documentaţii tehnice de montare, instalare, reparare.

(2)Pe baza documentaţiei tehnice depuse, ISCIR avizează sau respinge motivat, în scris, solicitarea.

Art. 168 Anexele 1-7 fac parte integrantă din prezenta prescripţie tehnică.

Anexa 1

Diagrame de clasificare a conductelor

(Numerotarea diagramelor este în concordanţă cu Hotărârea Guvernului nr. 584/2004)

!image

Diagrama 1 - Conducte conform prevederilor din art. 8 alin. (4) lit. a) paragraf i) din Hotărârea Guvernului nr. 584/2004

Prin excepţie, conductele metalice pentru fluide destinate să conţină gaze instabile şi care se clasifică în categoriile I sau II, conform diagramei 6, trebuie să fie clasificate în categoria III.

!image

Diagrama 2 - Conducte conform prevederilor din art. 8 alin. (4) lit. a) paragraf ii) din Hotărârea Guvernului nr. 584/2004

Prin excepţie, toate conductele metalice pentru fluide destinate să conţină fluide la o temperatură mai mare de 350C şi care se clasifică în categoria II, conform diagramei 7, trebuie să fie clasificate în categoria III.

Anexa 1

!image

Diagrama 3 - Conducte conform prevederilor din art. 8 alin. (4) lit. b) paragraf i) din Hotărârea Guvernului nr. 584/2004

!image

Diagrama 4 - Conducte conform prevederilor din art. 8 alin. (4) lit. b) paragraf ii) din Hotărârea Guvernului nr. 584/2004