a organizării contribuţiei băneşti şi în munca pentru efectuarea unor lucrări de interes obştesc
Pentru continua dezvoltare a localităţilor rurale şi urbane, în planurile de dezvoltare a economiei naţionale se aloca fonduri însemnate care asigura schimbarea radicala a înfăţişării tuturor unităţilor administrativ-teritoriale, progresul şi propăşirea fiecărei localităţi.
Creşterea aportului maselor la soluţionarea multiplelor probleme pe care le ridica modernizarea, buna gospodărire şi infrumusetare a comunelor şi oraşelor, constituie însă o condiţie esenţială de care depinde în mare măsura înfăptuirea acestor planuri pentru satisfacerea necesităţilor de viaţa civilă ale populaţiei. Patrunse de un înalt patriotism, masele populare în adunări hotărăsc în mod liber consimţit sa participe cu contribuţie bănească şi în munca la ridicarea nivelului edilitar-gospodăresc, infrumusetarea şi innobilarea peisajului nostru rural şi urban, la imbogatirea vieţii culturale a oamenilor muncii din comunele, oraşele şi municipiile patriei noastre.
Venind în întâmpinarea propunerilor făcute de organele locale ale puterii şi ale administraţiei de stat, precum şi de masele largi de oameni ai muncii, de a se asigura în mai mare măsura extinderea şi intensificarea iniţiativei cetăţeneşti în activitatea de conducere a treburilor obşteşti, prin participarea nemijlocită a acestora la ridicarea de noi edificii social-culturale şi a altor lucrări de interes obştesc cu caracter local,
Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege,
Locuitorii comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti pot hotărî să contribuie cu bani şi prin munca la efectuarea lucrărilor de interes obştesc, prevăzute în prezenta lege.
Contribuţia bănească poate fi hotărâtă pentru efectuarea următoarelor lucrări de interes obştesc cu caracter local: construcţii, amenajări sau reparaţii, după caz, de şcoli, internate şcolare, cămine de copii, ateliere-şcoala, cămine culturale, case de cultura, cluburi, crese, grădiniţe de copii, dispensare, case de naştere, băi populare, starzi, drumuri, poduri, acoperiri cu imbracaminti asfaltice uşoare a drumurilor locale, îndiguiri, fantani, alimentari cu apa, canalizari, spaţii verzi, baze sportive, turistice şi de agrement, precum şi alte lucrări cu caracter urbanistic, edilitar-gospodăresc şi social-cultural de asemenea natura, ca şi pentru procurarea de inventar necesar funcţionarii unităţilor social-culturale de interes local.
De asemenea, contribuţia bănească poate fi hotărâtă şi pentru efectuarea unor lucrări de arta monumentala, statui, busturi, plăci memoriale şi alte lucrări de asemenea natura, precum şi pentru restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice. În acest scop, la comune, oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti, în funcţie de valoarea lucrărilor aprobate, se constituie din contribuţia bănească un fond obştesc pentru arta monumentala.
Lucrările cu caracter urbanistic şi edilitar-gospodăresc, altele decât cele prevăzute în mod expres în alineatul 1, precum şi cele prevăzute în alineatul 2, care urmează să se propună spre analizare şi pronunţare adunărilor locuitorilor din comune, oraşe, municipii sau sectoarele municipiului Bucureşti, se supun, în prealabil spre aprobare comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, care au obligaţia ca în termen de 30 de zile de la primirea propunerii să se pronunţe asupra ei.
Contribuţia în munca poate fi hotărâtă pentru executarea unor lucrări de interes local constând în construirea, modernizarea, repararea şi întreţinerea drumurilor publice, a lucrărilor de arta, accesorii sau anexe ale acestora, precum şi executarea lucrărilor de regularizări de albii şi consolidări de maluri, în scopul apărării comunelor, oraşelor sau municipiilor, împotriva efectelor dăunătoare ale apelor.
Contribuţia bănească şi în munca se hotărăşte o dată pe an.
Propunerea de a se efectua anumite lucrări prin contribuţia bănească şi în munca poate fi facuta de către deputaţi, comisiile permanente ale consiliilor populare sau de către organizaţiile socialiste, ori de către un grup de locuitori.
Comitetul executiv al consiliului popular al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, este obligat sa analizeze propunerea în cel mult 30 de zile de la depunere. Dacă constata ca lucrarea este de interes obştesc şi ca sînt condiţii pentru efectuarea ei, decide convocarea locuitorilor pe circumscripţiile electorale. Convocarea cuprinde data şi locul adunării şi se aduce la cunoştinţa locuitorilor din circumscripţia electorală prin afişare la sediul consiliului popular, precum şi prin orice alt mijloc de publicitate.
Adunarea locuitorilor pe circumscripţia electorală lucrează valabil în prezenta a cel puţin două treimi din numărul locuitorilor care au îndeplinit vîrsta de 18 ani şi hotărăşte prin vot deschis cu majoritatea voturilor locuitorilor se pot organiza una sau mai multe adunări.
Adunarea locuitorilor din fiecare circumscripţia electorală analizează propunerile făcute de comitetul executiv al consiliului popular cu privire la : lucrările ce urmează a fi făcute, precum şi cuantumul cotributiei băneşti şi numărul de zile de muncă necesare efectuării lucrărilor, se pronunţa cu privire la propunerile făcute şi împuterniceşte 3-5 delegaţi pentru a participa la adunarea delegatiilor pe comuna, oraş, municipiu sau sector al municipiului Bucureşti, pentru a dezbate şi lua hotărîri în condiţiile prevăzută de prezenta lege cu privire la lucrările propuse a fi executate, precum şi la sumele şi numărul zilelor de muncă necesare efectuării acestor lucrări.
Adunarea delegatiilor lucrează valabil în prezenta a cel puţin două treimi din numărul delegatiilor împuterniciţi de locuitorii circumscriptiilor electorale.
Adunarea hotărăşte, prin vot deschis, cu majoritatea voturilor delegaţilor de locuitorii circumscriptiilor electorale, lucrările propuse a se executa prin contribuţia în bani şi în munca, stabilind suma ce revine pe fiecare familie, numărul de zile ce urmează a fi efectuat de fiecare locuitor şi cu fiecare mijloc de transport proprietatea acestora, precum şi termenele de încasare a sumelor şi executare a lucrărilor din contribuţia bănească şi în munca.
Hotărîrea adunării delegaţilor este obligatorie pentru toţi locuitorii comunei, oraşului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti.
Comitetul executiv al consiliului popular judeţean şi al municipiului Bucureşti, în cazul cînd constata ca hotărîrea nu a fost luată cu respectarea legii, este obligat ca în termen de 20 zile de la ţinerea adunării sa dea îndrumări scrise comitetului executiv al consiliului popular respectiv, cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru respectarea prevederilor legale.
Locuitorul nemulţumit de felul cum adunarea delegaţilor i-a stabilit contribuţia în bani şi contribuţia în munca poate face sesizare la comitetul executiv al consiliului popular comunal, orasenesc, municipal sau al sectorului municipiului Bucureşti, în termen de 10 zile de la primirea comunicării.
Comitetul executiv este obligat să soluţioneze sesizarea în termen de 10 zile şi sa comunice rezultatul celui în cauza, decizia sa fiind definitivă.
Prin contribuţia bănească se efectuează lucrări care se pot executa în mare parte din resurse locale şi care pot fi date în funcţiune în termen de cel mult 3 ani.
Pentru sprijinirea construcţiilor prevăzute în alineatul precedent, care nu pot fi executate numai din resurse locale, în planul de stat se pot prevedea în mod distinct, pe fiecare judeţ, materialele respective. Materialele vor fi plătite la preţurile cu ridicată, plus cota organizaţiei de aprovizionare.
Data începerii lucrărilor poate fi stabilită, după caz, de către comitetul executiv al consiliului popular al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, după ce s-au strâns bani şi materiale în proporţie de cel puţin 50 la suta, cu excepţia construcţiilor de şcoli, internate şcolare, crese, grădiniţe de copii, cămine culturale şi de unităţi sanitare, la care proporţia va fi de cel puţin 30 la suta din costul total al lucrărilor.
Contribuţia bănească se stabileşte pe familii şi ea nu poate fi mai mare de 300 lei.
Sumele reprezentând contribuţia bănească se stabilesc de adunarea delegaţilor în raport cu costul lucrării ce urmează a fi efectuată, ţinându-se seama de veniturile ce le realizează fiecare familie.
Dacă după stabilirea contribuţiei, veniturile unor familii se diminuează datorită pierderii capacităţii de muncă a unor persoane sau altor cauze obiective, acestea pot cere adunării delegaţilor reevaluarea contribuţiei în bani şi în munca. Adunarea delegaţilor este obligată să soluţioneze sesizarea şi sa comunice rezultatul celui în cauza, decizia sa fiind definitivă.
Sumele încasate din contribuţia bănească nu se includ în bugetul local şi pot fi folosite numai pentru efectuarea lucrărilor aprobate de adunarea delegaţilor. Aceste sume se păstrează la unităţile Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni.
În cazul în care comunele, oraşele, precum şi satele ce aparţin de oraşe sau municipii nu dispun din contribuţia bănească de mijloace suficiente pentru construirea de şcoli, cămine culturale, case de cultura şi unităţi sanitare, se poate acorda de la bugetul de stat sprijin banesc nerambursabil, în limita fondurilor prevăzute anual în planul de stat, pînă la valoarea integrală a materialelor de construcţii, fără a depăşi 40 la suta din costul total al lucrărilor.
Acordarea sprijinului banesc se face la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti cu avizul, după caz, al Ministerului Învăţămîntului, Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste sau al Ministerului Sănătăţii.
Delegaţii locuitorilor comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti pot hotărî în adunări, în condiţiile prezentei legi dacă unităţile administrativ-teritoriale sînt invecinate, să contribuie prin bani sau munca, după caz, la efectuarea unor lucrări de interes comun ca: licee, internate, unităţi sanitare, drumuri, poduri şi îndiguiri. Executarea unor asemenea lucrări se face cu aprobarea comitetului executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti, care este şi coordonatorul acestor lucrări.
Pentru construirea de şcoli, internate şcolare, grădiniţe de copii, cămine culturale, case de cultura şi cluburi, dispensare şi case de naşteri din contribuţia bănească, Banca de Investiţii poate acorda credite rambursabile pe termen lung în limita plafoanelor anuale aprobate prin planul de stat.
Aceste credite se acordă dacă sînt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 7 alin. 3.
Creditele bancare se rambursează din contribuţia bănească a populaţiei în termen de 1-5 ani de la data terminării lucrărilor respective. La creditul bancar acordat se percepe o dobînda de 4 la suta pe an. În cazul în care ratele nu se depun la timp, suma de plată se considera restanta şi pe tot timpul cat este în aceasta situaţie se calculează o dobînda de 6 la suta pe an.
În cazul în care după executarea lucrărilor stabilite au rămas sume necheltuite sau materiale neconsumate, sau din diferite motive lucrările programate nu se pot executa, adunarea delegaţilor poate hotărî ca aceste sume să fie folosite pentru alte lucrări de natura celor prevăzute la art. 2.
Contribuţia în munca se efectuează:
a)cu bratele, de bărbaţi şi de femei de la vîrsta de 18 ani pînă la vîrsta de 55, respectiv 50 ani; b) cu mijloace de transport cu tracţiune animala sau mecanică, cu excepţia autoturismelor aparţinînd locuitorilor, indiferent de vîrsta acestora.
Adunarea delegaţilor poate hotărî pentru fiecare locuitor efectuarea unui număr de maximum 6 zile contribuţie în munca pe an. Numărul de zile reprezentând contribuţia în munca se stabileşte în raport cu vîrsta şi volumul lucrărilor care urmează a fi efectuate. De asemenea, adunarea delegaţilor poate hotărî ca persoanele fizice, proprietare ale mijloacelor de transport să efectueze un număr de maximum 6 zile anual contribuţie în munca cu fiecare mijloc de transport, stabilind totodată volumul anual al lucrărilor care urmează a fi executate cu aceste mijloace.
Întreprinderile agricole de stat, întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii şi celelalte organizaţii economice de stat care îşi au sediul sau îşi desfăşoară activitatea în mod permanent sau temporar în comune, oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti, contribuie cu bani la lucrările ce se efectuează prin contribuţia în munca.
Contribuţia în bani se stabileşte pe fiecare mijloc de transport cu tracţiune animala sau mecanică, autocamionete, autocamioane, tractoare rutiere cu remorcile şi semiremorcile aferente, deţinute cu orice titlu de organizaţiile de stat prevăzute în alineatul precedent.
Valoarea anuală a acestei contribuţii se stabileşte pentru fiecare organizaţie economică de stat, de către comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti şi va fi echivalenta cu suma aferentă folosirii timp de 4 zile a unui mijloc de transport de acelaşi fel, pentru unităţile care îşi au sediul sau îşi desfăşoară activitatea în mod permanent în localitatea respectiva şi de minimum 2 zile pentru cele care desfăşoară o activitate temporară de cel puţin 90 de zile pe an, în acea localitate. Valoarea contribuţiei se calculează conform tarifelor prevăzute la art. 22.
Unităţile prevăzute la art. 15 alin. 1 pot închiria comitetelor executive ale consiliilor populare la tarifele de transport în vigoare mijloace de transport pentru efectuarea lucrărilor de interes obştesc prevăzute de dispoziţiile prezentei legi, dacă transportul nu poate fi asigurat cu mijloacele de transport auto aparţinînd parcului de deservire generală al Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor.
Cooperativele agricole de producţie, celelalte organizaţii cooperatiste, precum şi orice organizaţii obşteşti, care îşi au sediul sau îşi desfăşoară activitatea în comune, oraşe, municipii sau în sectoarele municipiului Bucureşti, sînt obligate să efectueze, cu mijloace de transport, contribuţia în munca la lucrările de interes obştesc, stabilite de adunările delegaţilor, în aplicarea art. 3.
Contribuţia în munca se efectuează cu toate mijloacele de transport cu tracţiune animala sau mecanică (autocamionete, autocamioane, tractoare rutiere cu remorcile şi semiremorcile aferente) pe care organizaţiile le deţin cu orice titlu.
Numărul zilelor de contribuţie în munca este pe fiecare mijloc de transport de maximum 6 zile anual şi se stabileşte împreună cu volumul lucrărilor, pentru fiecare organizaţie socialistă, după caz, de comitetul executiv al consiliului popular comunal, orasenesc, municipal sau al sectorului municipiului Bucureşti. Programarea mijloacelor de transport pentru executarea contribuţiei în munca la lucrările de interes obştesc se face de comitetele executive ale consiliilor populare, de acord cu conducerea organizaţiilor respective.
Persoanele fizice proprietare ale mijloacelor de transport şi organizaţiile prevăzute la art. 17 deţinătoare de mijloace de transport asigura pe timpul efectuării contribuţiei în munca lubrifianţii, combustibilul, hrana animalelor, precum şi conducătorii mijloacelor de transport.
Comitetul executiv al consiliului popular poate propune adunării delegaţilor scutirea totală sau parţială de plată contribuţiei băneşti a unor familii şi de efectuarea contribuţiei în munca cu bratele a unor persoane, în cazuri bine justificate.
Odată cu aprobarea lucrărilor din contribuţie, adunarea delegaţilor alege câte un comitet de cetăţeni pentru fiecare lucrare ce urmează a fi executată. Comitetele de cetăţeni au sarcina de a sprijini comitetul executiv în încasarea sumelor şi mobilizarea cetăţenilor la efectuarea lucrărilor. Ele lucrează sub îndrumarea comitetului executiv al consiliului popular şi prezintă împreună, în mod periodic, informări în faţa adunării delegaţilor, asupra încasării sumelor, mersului lucrărilor şi la receptionarea acestora.
Contribuţia în munca se efectuează pe bază de norme de lucru, diferenţiate, pe categorii de lucrări şi mijloace de transport, stabilite de Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală, Ministerul Finanţelor, Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor şi Ministerul Muncii.
Contravaloarea muncii neefectuate de locuitori, cooperativele agricole de producţie, celelalte organizaţii cooperatiste, precum şi de orice organizaţii obşteşti se calculează, după cum urmează:
a)pentru o zi de muncă cu bratele, 25 lei; b) pentru o zi de muncă cu atelajele cu un tragator, 50 lei, iar cu 2 tragatori, 100 lei; c) pentru o zi de muncă cu tractorul de transport sau orice mijloc de transport cu tracţiune mecanică, avînd o capacitate de pînă la 4 tone, 300 lei, iar pentru o zi de muncă cu autotractorul sau cu orice mijloc de transport cu tracţiune mecanică, avînd o capacitate de peste 4 tone, 500 lei.
În baza hotărîrii adunării delegaţilor prin care s-a stabilit contribuţia, sumele neplătite în termenele fixate, precum şi contravaloarea muncii neefectuate se încasează potrivit normelor de urmărire a veniturilor statului.
Contravaloarea muncii neefectuate de către organizaţiile cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti cu mijloacele de transport se executa din contul acestora.
Sumele încasate drept contravaloare a muncii neefectuate, precum şi contribuţia în bani a organizaţiilor de stat prevăzute la art. 15, se constituie ca mijloace speciale extrabugetare la dispoziţia comitetelor executive ale consiliilor populare respective şi se folosesc numai la executarea lucrărilor ce se efectuează prin contribuţia în munca.
Pentru lucrările care necesita contribuţia bănească sau în munca a locuitorilor pe 2-3 ani, adunarea delegaţilor poate hotărî contribuţia totală ce urmează să fie plătită de fiecare familie, suma anuală şi termenele de plată a acesteia, respectiv numărul de zile ce urmează să fie efectuate de fiecare locuitor cu bratele şi cu mijloacele de transport proprietatea acestora.
În cazul în care, în localităţile unde s-a hotărât construirea din contribuţie bănească a unor obiective social-culturale de natura celor prevăzute la art. 2, exista spre vânzare clădiri proprietatea persoaneler fizice, a unităţilor cooperatiste sau obşteşti, care cu mici amenajări pot satisface scopul urmărit, adunarea delegaţilor poate aproba, cu acordul comitetului executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti, cumpărarea unor asemenea imobile, dacă valoarea acestora este mai mica decât a unor construcţii noi.
Comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti răspund de gestionarea judicioasă a sumelor încasate şi a materialelor procurate, precum şi de calitatea lucrărilor executate din contribuţia bănească şi în munca a locuitorilor.
Pentru obiectivele cu un volum mare de lucrări care se executa în regie proprie, adunarea delegaţilor poate imputernici unu sau mai mulţi cetăţeni care să supravegheze permanent executarea lucrărilor.
Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti sprijină comitetele executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare în organizarea adunării locuitorilor pe circumscripţii electorale şi a adunării delegaţilor în cursul trimestrului IV al fiecărui an, pentru anul următor. De asemenea, asigura îndrumarea şi sprijinirea permanenta a comitetelor executive ale consiliilor populare din unităţile administrativ-teritoriale în care s-a aprobat efectuarea de lucrări prin contribuţia bănească şi în munca, astfel încît să se asigure folosirea cu eficienta maxima a resurselor locale, a fondurilor materiale şi băneşti, executarea la timp şi de buna calitate a lucrărilor.
Elaborarea proiectelor pentru lucrările ce se executa din contribuţia bănească a locuitorilor, ori adaptarea proiectelor tip pentru lucrări de asemenea natura, se asigura de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, prin contribuţia în munca a specialiştilor din institutele de proiectari subordonate sau din alte unităţi din cuprinsul judeţului sau al municipiului Bucureşti.
În aplicarea prezentei legi, prin familie se înţelege soţul, sotia, copiii necăsătoriţi, părinţii soţului sau ai sotiei şi alte persoane, dacă gospodăresc împreună; prin comune se înţeleg şi comunele suburbane, iar prin circumscripţii electorale se înţeleg circumscripţiile electorale comunale, orăşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
Prevederile prezentei legi se aplică începînd cu stabilirea contribuţiei pentru anul 1972.
Pe data de 1 ianuarie 1972 se abroga Decretul nr. 922/1965 privind contribuţia voluntara a locuitorilor pentru efectuarea de lucrări în interes obştesc, Decretul nr. 978/1968 pentru aplicarea unor prevederi ale Decretului nr. 922/1965 privind contribuţia voluntara a locuitorilor pentru efectuarea de lucrări în interes obştesc şi la lucrările de regularizări de albii şi consolidări de maluri, cu caracter local, în scopul apărării localităţilor rurale împotriva efectelor dăunătoare ale apelor, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.
Această lege a fost votată de Marea Adunare Naţionala în şedinţa din 16 decembrie 1971, intrunind din cele 424 voturi exprimate, 418 voturi pentru şi 6 voturi împotriva.
Preşedintele Marii Adunări Naţionale,
ŞTEFAN VOITEC
În conformitate cu articolul 57 din Constituţia Republicii Socialiste România, semnam această lege.
Preşedintele Consiliului de Stat,
NICOLAE CEAUŞESCU
─────────────────
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
