Decizie nr. 65 din 3 februarie 2005

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecator

Aspazia Cojocaru - judecator

Kozsokar Gabor - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Ion Predescu - judecator

Serban Viorel Stanoiu - judecator

Florentina Balta - procuror

Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

Pe rol se afla solutionarea excepţiei de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare şi a falimentului, excepţie ridicata de Societatea Comerciala "Dunaco Invest" - S.A. din Galaţi în Dosarul nr. 198/LJ/2004 al Tribunalului Galaţi - Sectia comerciala.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal indeplinita.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata. Arata ca, după sesizarea Curtii Constitutionale cu excepţia de neconstitutionalitate, Legea nr. 64/1995 a fost republicată, dandu-li-se textelor o noua numerotare, art. 31 devenind art. 38. De asemenea, arata ca instanţa de contencios constituţional s-a mai pronuntat asupra constitutionalitatii acestor dispozitii, statuand, prin Decizia nr. 283 din 3 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 5 august 2003 şi Decizia nr. 358 din 12 decembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 25 martie 2003, ca acestea sunt neconstitutionale. Atât considerentele, cat şi solutia pronuntate în deciziile menţionate îşi mentin valabilitatea şi în prezenta cauza, intrucat nu au intervenit elemente noi de natura a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrarile dosarului, retine urmatoarele:

Prin Incheierea din 19 octombrie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 198/LJ/2004, Tribunalul Galaţi - Sectia comerciala a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare şi a falimentului, excepţie ridicata de Societatea Comerciala "Dunaco Invest" - S.A. din Galaţi.

În motivarea excepţiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca dispozitiile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 24 privind dreptul la aparare, din Constitutie.

Tribunalul Galaţi - Sectia comerciala considera ca excepţia de neconstitutionalitate este neintemeiata. În acest sens arata ca, potrivit dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 64/1995, hotărârile pronuntate de judecatorul-sindic, pot fi atacate cu recurs, iar împotriva hotărârii de deschidere a procedurii, partea interesata are deschisa calea opozitiei, care, conform art. 31 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, va fi solutionata de judecatorul-sindic prin încheiere. De asemenea, arata ca, asupra dispozitiei de lege criticate, Curtea Constituţională s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 358 din 12 decembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 25 martie 2003, statuand ca aceasta este constituţională.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicata.

Guvernul apreciaza ca excepţia de neconstitutionalitate este neintemeiata. În acest sens arata ca fixarea unui termen de 48 de ore în care judecatorul-sindic trebuie să comunice cererea de deschidere a procedurii de reorganizare judiciara debitorului, precum şi a unui termen de 5 zile în care debitorul poate contesta existenta stării de insolventa nu instituie un regim discriminatoriu, care să între sub incidenţa interdicţiei consacrate de art. 16 din Constitutie. În ceea ce priveste raportarea la dispozitiile art. 21 din Constitutie, arata ca instanţa de contencios constituţional a statuat, în repetate randuri, ca dispozitiile constitutionale lasă la latitudinea legiuitorului stabilirea procedurii de judecată, inclusiv fixarea termenelor procedurale. De altfel, în ceea ce priveste liberul acces la justiţie, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat, în Cauza Golder împotriva Marii Britanii, ca pot fi aduse restrictii exercitiului acestui drept, intrucat dreptul de acces, prin chiar natura sa, cere o reglementare din partea statului, reglementare care poate varia în timp şi spatiu în functie de resursele comunităţii şi de nevoile indivizilor. Limitarile astfel aduse trebuie să urmareasca un scop legitim şi sa nu afecteze substanţa insasi a dreptului, fiind necesară asigurarea unui raport rezonabil de proportionalitate între scopul urmarit şi mijloacele alese. De asemenea, arata că nu poate fi retinuta nici critica potrivit careia textul de lege criticat vine în contradictie cu dispozitiile art. 24 din Constitutie, deoarece procedura reglementata de Legea nr. 64/1995 are un caracter special, scopul legii fiind acela de a reglementa un cadru procesual care să permită solutionarea cu celeritate a cauzei şi evitarea devalorizarii bunurilor din patrimoniul debitorului. Stabilirea unor termene procedurale mai scurte, dar care nu impieteaza asupra aspectelor privind asigurarea apararii, raspunde şi preocuparii debitorului de a fi elucidate, cat mai rapid, indoielile cu privire la starea de insolventa invocata de creditor în cererea sa de deschidere a procedurii de reorganizare judiciara sau de faliment.

Avocatul Poporului apreciaza ca excepţia de neconstitutionalitate este neintemeiata. În acest sens arata ca textul de lege criticat nu încalcă sub nici un aspect principiul fundamental al egalitatii cetatenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, aplicandu-se tuturor debitorilor aflati în stare de insolventa, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare. În ceea ce priveste critica potrivit careia textul de lege criticat vine în contradictie cu dispozitiile art. 21 din Constitutie, arata ca aceasta nu poate fi retinuta, deoarece este de competenţa exclusiva a organului legislativ sa instituie regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătorești şi modalitatile de exercitare a cailor de atac, iar principiul accesului liber la justiţie presupune tocmai posibilitatea celor interesati de a le exercita. De asemenea, nu poate fi retinuta nici raportarea textului de lege criticat la dispozitiile art. 24 din Constitutie, deoarece debitorii aflati în stare de insolventa au posibilitatea de a formula pretentii şi aparari.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstitutionalitate ridicata.

CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizata şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze excepţia de neconstitutionalitate ridicata.

Ulterior sesizarii Curtii Constitutionale cu excepţia de neconstitutionalitate, Legea nr. 64/1995 a fost republicată, dandu-li-se textelor o noua numerotare, art. 31 alin. (2) şi (3) devenind art. 38 alin. (2) şi (3). Astfel, Curtea Constituţională urmeaza să se pronunte asupra excepţiei de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare şi a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004. Textul de lege criticat are urmatorul continut:

–Art. 38 alin. (2) şi (3): "(2) În termen de 48 de ore de la inregistrarea cererii creditorilor, judecatorul sindic va comunică cererea, în copie, debitorului şi va dispune afisarea unei copii la usa instanţei.

(3)Dacă, în termen de 5 zile de la primirea copiei, debitorul contesta ca ar fi în stare de insolventa, în condiţiile stabilite la art. 36, judecatorul-sindic va tine, în termen de 10 zile, o sedinta la care vor fi citati debitorul şi creditorii care au introdus cererea."

Autorul excepţiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile art. 16, 21 şi 24 din Constitutia României, care au urmatorul continut:

–Art. 16: "(1) Cetatenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminari.

(2)Nimeni nu este mai presus de lege.

(3)Functiile şi demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetatenia română şi domiciliul în tara. Statul român garanteaza egalitatea de sanse între femei şi barbati pentru ocuparea acestor functii şi demnitati.

(4)În condiţiile aderarii României la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care indeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale.";

–Art. 21: (1) "Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor şi a intereselor sale legitime.

(2)Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.

(3)Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

(4)Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.";

–Art. 24: "(1) Dreptul la aparare este garantat.

(2)În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu."

Examinand excepţia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca, potrivit art. 2 din Legea privind procedura reorganizarii judiciare şi a falimentului, scopul acestei legi este instituirea unei proceduri speciale, pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolventa, fie prin reorganizarea activităţii acestuia sau prin lichidarea unor bunuri din averea lui până la stingerea pasivului, fie prin faliment.

Curtea constata că nu poate fi retinuta susţinerea privind incalcarea principiului constituţional al egalitatii în drepturi, intrucat textul criticat este aplicabil tuturor debitorilor împotriva cărora s-a depus o cerere din partea creditorilor, prin care se solicita constatarea stării de insolventa şi deschiderea procedurii reorganizarii judiciare şi a falimentului. În toate cazurile, la primirea unei astfel de cereri, în termen de 48 de ore de la inregistrarea acesteia, judecatorul-sindic o va comunică, în copie, debitorului şi va dispune afisarea unei copii la usa instanţei. De asemenea, orice debitor împotriva caruia s-a depus o astfel de cerere din partea creditorilor poate, în termen de 5 zile de la primirea copiei, sa conteste ca ar fi în stare de insolventa, iar judecatorul-sindic, în condiţiile stabilite de art. 36 din Legea nr. 64/1995, va tine, în termen de 10 zile, o sedinta la care vor fi citati debitorul şi creditorii care au introdus cererea.

În ceea ce priveste critica potrivit careia dispozitiile de lege criticate vin în contradictie cu prevederile art. 21 din Constitutie, Curtea constata ca nici aceasta nu poate fi retinuta. Astfel, Curtea constata ca dispozitiile legale criticate reglementeaza modul în care se realizează deschiderea procedurii lichidarii judiciare şi a falimentului, acestea fiind norme de procedura, or, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, "Competenţa instanţelor judecătorești şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", fiind de competenţa exclusiva a legiuitorului de a institui regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătorești. De altfel, Curtea observa ca insusi textul criticat ofera debitorului posibilitatea sa conteste ca ar fi în stare de insolventa. În acest caz, judecatorul-sindic urmeaza sa tina, în termen de 10 zile de la primirea contestaţiei debitorului, o sedinta la care vor fi citati debitorul şi creditorii care au introdus cererea, iar dacă stabileste ca debitorul nu este în stare de insolventa, va respinge cererea creditorilor şi va dispune ca sentinta să fie afisata la usa instanţei. În cazul respingerii cererii, aceasta va fi considerata ca lipsita de orice efect chiar de la inregistrarea ei.

De asemenea, nu poate fi retinuta nici raportarea textului de lege criticat la dispozitiile art. 24 din Constitutie, deoarece debitorii se pot adresa instanţelor judecătorești cu cereri, opozitii şi intampinari şi pot exercita caile legale de atac în condiţiile procedurale stabilite de lege.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare şi a falimentului, excepţie ridicata de Societatea Comerciala "Dunaco Invest" - S.A. din Galaţi în Dosarul nr. 198/LJ/2004 al Tribunalului Galaţi - Sectia comerciala.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în sedinta publică din data de 3 februarie 2005.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Maritiu