privind colaborarea dintre direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului și serviciile publice de asistență socială și modelul standard al documentelor elaborate de către acestea
Prezenta metodologie stabilește procedura de colaborare și coordonare între direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului, denumite în continuare DGASPC, și serviciile publice de asistență socială de la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor, denumite în continuare SPAS, instrumentele de lucru și activitățile necesar a fi realizate, în vederea îndeplinirii obligațiilor ce le revin conform prevederilor Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 156/2023 privind organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie, cu modificările și completările ulterioare.
În sensul prezentei metodologii, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a)gospodărie - reprezintă un grup de două sau mai multe persoane adulte, care au în întreținere copii și care în mod obișnuit locuiesc împreună, au sau nu au legături de rudenie și se gospodăresc în comun, participând integral sau parțial la bugetul de venituri și cheltuieli al gospodăriei;
b)fișă de observație - documentul completat de reprezentanții serviciului public de asistență socială pentru copiii aflați în risc de separare de familie, atunci când familia acestora se află într-o situație de vulnerabilitate;
c)plan de servicii - documentul prevăzut la art. 3 lit. e) din Legea nr. 156/2023, cu modificările și completările ulterioare.
Colaborarea între DGASPC și SPAS se bazează pe următoarele principii:
a)interesul superior al copilului, conform căruia în toate deciziile adoptate și acțiunile realizate în colaborarea dintre DGASPC și SPAS trebuie să prevaleze bunăstarea copilului, iar interesul superior al acestuia să stea la baza fiecărei intervenții și activități;
b)parteneriatul cu familia, conform căruia familia copilului trebuie văzută ca un partener în procesul de evaluare și intervenție și să fie implicată activ în toate etapele de evaluare și intervenție, astfel încât să fie respectat dreptul copilului de a crește alături de părinții săi, într-un mediu familial sigur și stabil;
c)prevenirea și intervenția timpurie, conform cărora intervențiile trebuie implementate cu maximă celeritate pentru a evita separarea copilului de părinți;
d)implicarea comunitară, conform căreia, pentru a sprijini copilul și familia, trebuie utilizate toate resursele și rețelele existente în comunitate.
(1)În vederea realizării activității de prevenire a separării copilului de familie, SPAS identifică și înregistrează în Observatorul național al copilului, înființat conform prevederilor art. 16 din Legea nr. 156/2023, cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare Observatorul copilului, copiii ale căror creștere și îngrijire sunt asigurate de o familie care se află în una din situațiile de vulnerabilitate prevăzute la art. 5 din Legea nr. 156/2023, cu modificările și completările ulterioare.
(2)În vederea identificării copiilor aflați în risc de separare de familie, care pot face obiectul înregistrării în Observatorul copilului, SPAS întocmește o listă a potențialelor familii din unitatea lor administrativ-teritorială, care se pot afla într-o situație de vulnerabilitate prevăzută la art. 5 din Legea nr. 156/2023, cu modificările și completările ulterioare, și care au copii în întreținere. Lista cuprinde cel puțin următoarele categorii de familii:
a)care primesc beneficii de asistență socială și de servicii sociale aflate în evidența SPAS;
b)în care părintele unic susținător sau ambii părinți sunt plecați la muncă în străinătate și au notificat SPAS în baza prevederilor art. 104 din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
c)care au în întreținere copii și care au avut sau au unul sau mai mulți copii în sistemul de protecție specială;
d)care au în îngrijire copii cu cerințe educaționale speciale;
e)care au în îngrijire copii și care au în componență persoane adulte cu dizabilități, încadrate în grad de handicap, care le pot afecta semnificativ calitatea vieții și participarea la viața socială.
(3)SPAS solicită informațiile prevăzute la alin. (2) lit. d) de la centrul județean de resurse și asistență educațională sau, după caz, de la Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională în baza protocolului de colaborare încheiat în temeiul art. 56 alin. (3) din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, iar informațiile prevăzute la alin. (2) lit. e) de la DGASPC.
(4)În cazul în care familiile se află în mai multe situații dintre cele prevăzute la alin. (2), se introduc în listă o singură dată.
(5)Personalul SPAS completează fișa de observație, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1, pentru fiecare familie aflată în una dintre situațiile prevăzute la alin. (2).
(6)În situația în care, în urma completării fișei de observație, este identificată cel puțin o situație de vulnerabilitate, asistentul social sau, după caz, tehnicianul de asistență socială se deplasează la adresa de domiciliu a gospodăriei din care face parte familia, în vederea înregistrării copilului sau, după caz, a copiilor în Observatorul copilului.
(1)În situația în care, în urma deplasării în teren, asistentul social sau, după caz, tehnicianul în asistență socială identifică și alte familii care se află în una din situațiile de vulnerabilitate prevăzute la art. 5 din Legea nr. 156/2023, cu modificările și completările ulterioare, acesta completează lista prevăzută la art. 4 alin. (2).
(2)Lista se completează și ca urmare a autosesizării SPAS sau a sesizării de către orice persoană fizică sau juridică cu privire la o situație de vulnerabilitate a unei familii, prevăzută la art. 5 din Legea nr. 156/2023, cu modificările și completările ulterioare.
În vederea evaluării situației copilului, în cadrul procesului de introducere și actualizare a datelor în Observatorul copilului sunt avute în vedere toate persoanele din gospodăria în care locuiesc familiile care se află în una dintre situațiile de vulnerabilitate prevăzute la art. 5 din Legea nr. 156/2023, cu modificările și completările ulterioare, și care au copii în întreținere.
(1)Participarea membrilor gospodăriei la procesul de colectare a datelor și introducere în Observatorul copilului este voluntară.
(2)Se consideră membri ai gospodăriei și sunt înregistrate date referitoare la aceștia în Observatorul copilului:
a)copiii care locuiesc în gospodărie, inclusiv cei pentru care a fost stabilită o măsură de protecție specială în condițiile Legii nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și se află în gospodărie;
b)copiii care au locuit în gospodărie și care sunt temporar separați de familie în baza unei măsuri de protecție specială stabilită în condițiile Legii nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
c)persoanele majore din gospodărie plecate la muncă în țară sau în străinătate, care nu și-au stabilit domiciliul în altă localitate și care nu lipsesc din gospodărie o perioadă mai mare de 12 luni;
d)persoanele private de libertate, aflate în detenție sau în arest preventiv, care fac parte din gospodărie, însă sunt absente la momentul efectuării vizitei, dar care nu lipsesc din gospodărie o perioadă mai mare de 12 luni;
e)părinții copiilor din gospodărie, indiferent dacă aceștia sunt sau nu prezenți în gospodărie la momentul înregistrării în Observatorul copilului;
f)persoanele prezente sau cele temporar absente sau plecate la studii în alte localități, în vacanță, internate în unități sanitare sau în orice altă situație care determină absența lor din gospodărie pentru o perioadă mai îndelungată, dar nu mai mare de 12 luni.
(3)Nu se consideră membri ai gospodăriei și nu sunt înregistrate date referitoare la aceștia în Observatorul copilului:
a)persoanele aflate în gazdă sau în chirie, precum și persoanele angajate pentru efectuarea de servicii în gospodărie sau orice altă persoană care nu își gestionează bugetul în comun cu membrii gospodăriei;
b)persoanele adulte din gospodărie, care se află în servicii sociale cu cazare.
La momentul efectuării vizitei în gospodărie, în vederea colectării datelor și înregistrării lor în Observatorul copilului, asistentul social sau, după caz, tehnicianul în asistență socială parcurge următoarele etape:
a)informează părinții sau, după caz, persoana care îngrijește copilul/copiii în condițiile Legii nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la identitatea și datele sale de contact, instituția pe care o reprezintă, datele de contact ale responsabilului cu protecția datelor, temeiul legal și scopul prelucrării datelor cu caracter personal, perioada de stocare a acestora, precum și drepturile persoanelor vizate;
b)înmânează părinților sau, după caz, persoanei care îngrijește copilul/copiii în condițiile Legii nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nota de informare care cuprinde informațiile prevăzute la lit. a). Modelul notei de informare este prevăzut în anexa nr. 2;
c)solicită informații cu privire la membrii gospodăriei, informații care sunt validate cu cele din actele de identitate. În situația în care în gospodărie există persoane care nu dețin acte de identitate, informațiile sunt înregistrate exclusiv pe baza propriilor declarații;
d)completează în Observatorul copilului datele și informațiile prevăzute la art. 11 alin. (2).
(1)După finalizarea completării datelor și informațiilor, asistentul social sau, după caz, tehnicianul în asistență socială elaborează Planul de servicii din Observatorul copilului și întocmește proiectul de dispoziție a planului de servicii, pe care îl supune aprobării primarului.
(2)În unitățile administrativ-teritoriale în care există înființate servicii comunitare integrate, asistentul social sau, după caz, tehnicianul în asistență socială pune la dispoziția asistentului medical comunitar/mediatorului sanitar, consilierului/mediatorului școlar o copie a planului de servicii.
(3)Ulterior aprobării planului de servicii, asistentul social sau, după caz, tehnicianul în asistență socială monitorizează implementarea acestui plan, conform prevederilor art. 7 alin. (7) din Legea nr. 156/2023, cu modificările și completările ulterioare.
Angajații instituțiilor publice sau private care, prin natura profesiei, intră în contact cu copilul și iau cunoștință de existența unei situații menționate în fișa de observație prevăzută la anexa nr. 1, respectiv polițistul de proximitate, medicul de familie, cadrele didactice, cadrele medicale din unitățile de învățământ, asistentul medical, mediatorul școlar, mediatorul sanitar, asistentul medical comunitar, sunt obligați să sesizeze în termen de maximum 48 de ore SPAS din unitatea administrativ-teritorială în care își desfășoară activitatea.
(1)În termen de maximum 72 de ore de la completarea fișei de observație sau, după caz, de la primirea sesizării, în condițiile prevăzute la art. 10, asistentul social sau, după caz, tehnicianul în asistență socială are obligația de a se deplasa la domiciliul familiei cu copil/copii, în vederea evaluării situației acesteia și a înregistrării în Observatorul copilului.
(2)Datele și informațiile din Observatorul copilului sunt organizate după cum urmează:
a)fișa de observație;
b)date despre gospodărie;
c)familia referită prin fișa de observație;
d)situația economică a familiei;
e)practicile parentale;
f)părinții;
g)persoana care îngrijește copilul/copiii, dacă este alta decât părinții;
h)date despre copil;
i)starea de sănătate a copilului;
j)dezvoltarea copilului;
k)educația copilului;
l)bunăstarea copilului;
m)locuința familiei.
(3)Datele și informațiile din Observatorul copilului se șterg la momentul dobândirii capacității depline de exercițiu sau, după caz, a capacității anticipate de exercițiu de către copilul care sa aflat în situație de risc la momentul înregistrării.
(1)Pentru completarea datelor și informațiilor din Observatorul copilului, asistentul social sau, după caz, tehnicianul în asistență socială poate solicita informații suplimentare de la profesioniștii care intră în contact cu copilul, cum ar fi: medicul de familie, cadre didactice, asistentul medical, mediatorul școlar, mediatorul sanitar, asistentul medical comunitar, preotul, precum și specialiști din organizațiile neguvernamentale acreditate care desfășoară activități în domeniul protecției copilului.
(2)În situația în care în urma deplasării prevăzute la art. 11 alin. (1) este/sunt identificat/identificați un copil/copii cu părinți plecați la muncă în străinătate, asistentul social sau, după caz, tehnicianul în asistență socială are obligația de a îndeplini atribuțiile prevăzute în anexa nr. 1 la hotărâre.
(1)Coordonarea și îndrumarea metodologică a activității SPAS în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului, precum și a activității de înregistrare și actualizare a datelor și informațiilor în Observatorul copilului sunt asigurate de DGASPC.
(2)În vederea îndeplinirii atribuțiilor de coordonare și îndrumare metodologică a activității SPAS în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului prevăzute la alin. (1), DGASPC desemnează asistenți sociali responsabili cu menținerea legăturii cu SPAS.
(3)Persoanele desemnate în condițiile alin. (2) îndeplinesc atribuțiile prevăzute la art. 11 din Legea nr. 156/2023, cu modificările și completările ulterioare.
(4)În vederea îndeplinirii activității de coordonare și îndrumare metodologică a activității de înregistrare și actualizare a datelor și informațiilor în Observatorul copilului prevăzute la alin. (1), DGASPC desemnează un coordonator județean.
(5)Coordonatorul județean desemnat în condițiile alin. (4) are următoarele atribuții:
a)coordonarea metodologică a activității serviciilor publice de asistență socială de la nivelul județului privind utilizarea Observatorului copilului;
b)administrarea conturilor utilizatorilor de la nivelul serviciilor publice de asistență socială;
c)oferirea de sprijin și suport metodologic utilizatorilor;
d)colectarea feedbackului din teren și asigurarea schimbului de informații între nivelurile local, județean și național;
e)transmiterea către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție a problemelor întâmpinate în procesul de înregistrare în Observatorul copilului.
(6)DGASPC asigură anual instruirea personalului SPAS care colectează și prelucrează date cu caracter personal în domeniul protecției datelor cu caracter personal și al respectării drepturilor fundamentale ale persoanelor vizate.
(1)Datele cu caracter personal ale persoanelor fizice, rezultate din acțiunile specifice activității de prevenire a separării copilului de familie, sunt prelucrate în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) și ale celorlalte acte normative aplicabile domeniului protecției datelor, atât de către instituțiile cu atribuții în domeniul protecției copilului, cât și de către instituțiile implicate în acțiuni specifice de prevenire a separării copilului de familie.
(2)Prelucrarea datelor și informațiilor cuprinse în Observatorul copilului este realizată de către SPAS, DGASPC și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, în vederea realizării de analize și evaluări statistice la nivel județean, respectiv la nivel național, cu respectarea garanțiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal, potrivit prevederilor Regulamentului general privind protecția datelor și ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările ulterioare.
(3)Instituțiile prevăzute la alin (2) prelucrează datele cu caracter personal cu respectarea următoarelor garanții:
a)datele sunt utilizate exclusiv în scopul prevăzut de Legea nr. 156/2023, cu modificările și completările ulterioare, și nu se prelucrează ulterior în scopuri incompatibile cu scopul inițial;
b)accesul la date este permis conform prevederilor art. 19 din Legea nr. 156/2023, cu modificările și completările ulterioare;
c)se respectă drepturile persoanelor vizate, conform dispozițiilor art. 12-22 din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016;
d)datele se păstrează conform prevederilor art. 11 alin. (3);
e)este interzisă transmiterea datelor către terți neautorizați.
(1)În situația în care asistentul social sau, după caz, tehnicianul în asistență socială are suspiciuni, în orice etapă a implicării sale în procesul de evaluare și înregistrare a copilului/copiilor în Observatorul copilului, cu privire la existența unei situații de abuz, neglijare, exploatare și orice altă formă de violență exercitată asupra unui copil, acesta are obligația să sesizeze de îndată DGASPC.
(2)DGASPC are obligația de a verifica sesizările prevăzute la alin. (1) în termen de cel mult 48 de ore de la primirea sesizării conform prevederilor alin. (1).
(1)Următoarele fapte constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:
a)nerespectarea obligației prevăzute la art. 4 alin. (5);
b)nerespectarea obligației prevăzute la art. 11 alin. (1).
(2)Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei.
(3)Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunii conducătorului instituției pentru nerespectarea obligațiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) se fac de către persoanele împuternicite din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și din agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială.
(4)Contravențiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta metodologie.
Anexa nr. 1*)
la metodologie
*)Anexa nr. 1 la metodologie este reprodusă în facsimil.
FIȘĂ DE OBSERVAȚIE!Imagine!Imagine!ImagineAnexa nr. 2
la metodologie
NOTĂ DE INFORMARE
–Model -
În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) și cu Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările ulterioare, vă aducem la cunoștință următoarele informații referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal de către Primăria ........... (denumit în continuare Operatorul), prin SPAS.
1.Identitatea și datele de contact ale Operatorului
Primăria: ........................
Adresă: .........................
Telefon: .........................
E-mail: ..........................
Numele și prenumele persoanei care colectează datele: ..................
2.Scopul și temeiul legal ale prelucrării
În vederea îndeplinirii obligațiilor legale ce îi revin SPAS din cadrul primăriilor, conform prevederilor Legii nr. 156/2023 privind organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie, cu modificările și completările ulterioare, datele cu caracter personal sunt prelucrate în scopul identificării și înregistrării copiilor aflați în risc de separare de familie, al elaborării și monitorizării planurilor de servicii, precum și pentru furnizarea de servicii destinate prevenirii separării copilului de familie.
3.Categoriile de date prelucrate
Categoriile de date cu caracter personal prelucrate sunt următoarele:
a)date de identificare ale copilului, părinților sau, după caz, ale persoanei care îngrijește copilul/copiii, dacă este alta decât părinții, respectiv numele și prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu;
b)date referitoare la originea etnică și starea de sănătate ale copilului, părinților sau, după caz, ale persoanei care îngrijește copilul/copiii, dacă este alta decât părinții;
c)datele referitoare la veniturile părinților sau, după caz, ale persoanei care îngrijește copilul/copiii.
4.Sursa datelor
Datele sunt colectate direct de la părinții copilului sau, după caz, de la persoana care îngrijește copilul/copiii, dacă este alta decât părinții.
5.Destinatarii datelor
Datele pot fi divulgate către alte autorități publice doar în măsura în care există un temei legal, prevăzut de actele normative care le reglementează activitatea.
6.Durata de stocare a datelor
Datele și informațiile prelucrate se șterg la momentul dobândirii capacității depline de exercițiu sau, după caz, a capacității anticipate de exercițiu de către copilul care s-a aflat în situație de risc la momentul înregistrării.
7.Drepturile persoanelor ale căror date sunt prelucrate
În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), drepturile persoanelor ale căror date sunt prelucrate sunt următoarele:
a)dreptul de acces la datele personale;
b)dreptul la rectificarea datelor;
c)dreptul la ștergerea datelor („dreptul de a fi uitat“);
d)dreptul la restricționarea prelucrării;
e)dreptul la opoziție;
f)dreptul la portabilitatea datelor;
g)dreptul de a nu fi supus unei decizii bazate exclusiv pe prelucrare automată.
Pentru exercitarea acestor drepturi, persoanele vizate se pot adresa în scris DGASPC sau responsabilului cu protecția datelor cu caracter personal din cadrul acestei instituții.
De asemenea, persoanele vizate au dreptul de a se adresa cu plângere către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal - www.dataprotection.ro.
8.Obligația de furnizare a datelor
Furnizarea datelor este necesară pentru identificarea situației copilului și sprijinirea familiilor aflate în situații de vulnerabilitate, în realizarea obligațiilor ce le revin cu privire la creșterea, îngrijirea și educarea copilului prin activitatea de prevenire a separării copilului de familie. Refuzul de a furniza aceste date poate conduce la imposibilitatea includerii în Observatorul copilului și la neacordarea serviciilor de prevenire a separării copilului de familie.
Data informării:
Semnătura persoanei care colectează datele: ....................
Semnătura părintelui sau, după caz, a persoanei care îngrijește copilul/copiii .........
05.08.2025Metodologia a fost modificată de Punctul 2., Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 612 din 31 iulie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 730 din 5 august 2025
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
