Hotărîre Nr. 1518 din 14 octombrie 1960

REGULAMENT

privind aplicarea dispoziţiilor Decretului nr. 377/1960 pentru organizarea şi funcţionarea Notariatului de Stat

Capitolul 1Organizarea Notariatului de Stat

Secţiunea IOrganele Notariatului de Stat

Articolul 1

În fiecare centru regional funcţionează un notariat de stat regional, care are şi atributia de îndrumare şi control a notariatelor de stat din regiunea respectiva.

În Capitala Republicii Populare Române funcţionează Notariatul de Stat al Capitalei Republicii Populare Române şi regiunii Bucureşti, care are şi atributia de îndrumare şi control a notariatelor de stat din Capitala Republicii Populare Române şi din regiunea Bucureşti.

În raioane şi oraşe, altele decît centre regionale, funcţionează notariate de stat de raion şi de oraş; un singur notariat de stat poate funcţiona pentru oraş şi raion, ori pentru doua sau mai multe raioane.

În acelaşi oraş, cu excepţia Capitalei Republicii Populare Române, unde vor putea funcţiona notariate de raion de oraş, nu va funcţiona decît un singur notariat de stat, indiferent de numărul unităţilor administrativ-teritoriale.

Numărul şi sediile notariatelor de stat, altele decît cele regionale, se stabilesc prin ordinul Ministrului Justiţiei.

Articolul 2

Actele notariale se îndeplinesc la notariatele de stat prin notari de stat.

Notarii de stat sînt încadraţi în următoarele funcţiuni: notar şef, notar şef adjunct, notar principal şi notar.

Notarii de stat sînt ajutaţi în exercitarea funcţiunii lor de secretari şefi, secretari şi alt personal necesar.

Notariatele de stat regionale, Notariatul de Stat al Capitalei Republicii Populare Române şi regiunii Bucureşti şi notariatele de stat de raion de oraş din Bucureşti sînt conduse de notari şefi, iar celelalte notariate de stat, de notari principali.

Articolul 3

Notar de stat poate fi cel care:

a)este cetăţean român şi are folosinţă şi exerciţiul tuturor drepturilor civile şi politice, bucurindu-se de o reputaţie nestirbita;

b)are studii juridice superioare, cu examenul de stat.

Notarul de stat nou numit va efectua un stagiu de 2 ani, după terminarea căruia va depune un examen de definitivare, fiind retribuit pe timpul stagiului cu 75% din salariul funcţiei de notar de stat la poziţia medie de salarizare.

Poate fi numit notar de stat, fără a fi necesar stagiul şi examenul de definitivare, cel care a fost judecător, notar de stat, ori a avut o vechime de cel puţin 3 ani în una din următoarele funcţiuni: consilier în Ministerul Justiţiei, procuror sau anchetator penal, consultant la Tribunalul Suprem, jurisconsult, lucrator în cadrul unor direcţii, secţii sau birouri juridice cu atribuţii speciale de legislaţie sau studii juridice, avocat definitiv, arbitru de stat ori consultant arbitral.

Notarii de stat nu pot ocupa alte funcţii retribuite, în afară de acelea legate de activitatea didactica - juridică şi publicistica.

Articolul 4

Pentru a fi notar principal se cere o vechime de cel puţin 2 ani în munca de notar de stat.

Pentru a fi notar şef adjunct se cere o vechime de cel puţin un an în munca de notar principal sau cel puţin 4 ani în munca de notar de stat.

Pentru a fi notar şef se cere o vechime de cel puţin 2 ani în munca de notar principal sau cel puţin 5 ani în munca de notar de stat.

Ca vechime în funcţia de notar de stat se socoteşte şi timpul în care s-a prestat efectiv munca într-una din funcţiile arătate în art. 3 alin. III.

Articolul 5

Angajarea notarilor de stat şi desfacerea contractului lor de muncă se face de către Ministrul Justiţiei.

Angajarea secretarilor şi a celorlalţi lucrători necesari notariatelor de stat se face, după caz, de către notarii şefi ai notariatelor de stat regionale, sau de către notarul şef al Capitalei Republicii Populare Române şi regiunii Bucureşti.

Articolul 6

Notarii de stat sînt obligaţi să se prezinte la serviciu în termen de 10 zile de la data stabilită pentru intrarea lor în funcţie. Acest termen poate fi prelungit numai de Ministrul Justiţiei.

La încetarea contractului de muncă sau la trecerea în alt loc de muncă, notarii de stat sînt obligaţi sa termine toate lucrările la care au participat, în cel mult 10 zile.

Articolul 7

Notarii de stat vor fi caracterizaţi periodic cu privire la activitatea lor profesională şi corespunderea lor în munca, de conducătorii notariatelor de stat şi de organele de control ale Ministerului Justiţiei.

Articolul 8

La Notariatul de stat al Capitalei Republicii Populare Române şi regiunii Bucureşti precum şi la notariatele de stat care vor fi determinate prin ordinul Ministrului Justiţiei, funcţionează servicii de traduceri, cu numărul necesar de traducatori salariaţi.

Prin ordinul Ministrului Justiţiei se vor putea stabili notariatele de stat la care vor putea efectua traduceri şi traducatori autorizaţi.

Ministrul Justiţiei, de acord cu Ministrul Finanţelor şi Preşedintele Comitetului de Stat pentru Problemele de Muncă şi Salarii, va stabili în termen de 90 zile de la publicarea prezentului regulament, normele de recrutare, funcţionare şi retribuire a traducatorilor autorizaţi.

Secţiunea IIDispoziţii cu privire la urmărirea disciplinară a notarilor de stat

Articolul 9

Abaterile cu caracter disciplinar, săvîrşite de notarii stat, se judeca de către colegii disciplinare care sînt constituite şi funcţionează pe lîngă notariatele de stat regionale, respectiv Notariatul de stat al Capitalei Republicii Populare Române şi regiunii Bucureşti.

Colegiile disciplinare se compun din notarul şef al notariatului regional, respectiv al Notariatului de stat al Capitalei Republicii Populare Române şi regiunii Bucureşti ca preşedinte şi doi notari stat, de orice grad, numiţi pe termen de 2 ani de Ministrul Justiţiei.

Secretarul colegiului disciplinar va fi unul dintre secretarii notariatului de stat regional, respectiv al Notariatului de stat al Capitalei Republicii Populare Române şi regiunii Bucureşti, desemnat de notarul şef.

Colegiile disciplinare judeca abaterile disciplinare săvîrşite de către notari, notari principali şi notari şefi adjuncţi, din circumscripţia notariatului de stat regional, respectiv a Notariatului de stat al Capitalei Republicii Populare Române şi regiunii Bucureşti, excepţia notarilor şefi adjuncţi de la acest din urma notariat.

Articolul 10

Abaterile săvîrşite de către notarii şefi precum şi cele săvîrşite de către notarii şefi adjuncţi de la Notariatul de stat al Capitalei Republicii Populare Române şi regiunii Bucureşti vor fi judecate de un colegiu disciplinar special, compus dintr-un preşedinte şi doi membri, numiţi pe termen de 2 ani de Ministrul Justiţiei dintre notarii şefi.

Secretarul colegiului disciplinar special va fi unul dintre secretarii şefi şi notariatelor de stat din Capitala Republicii Populare Române, desemnat de către preşedintele colegiului.

Articolul 11

Trimiterea în judecata disciplinară se face de către:

a)Ministrul Justiţiei pentru toate categoriile de notari; b) notarul şef al notariatului de stat regional, respectiv notarul şef al Notariatului de stat al Capitalei Republicii Populare Române şi regiunii Bucureşti, pentru categoriile de notari de stat prevăzute de art. 9 alineatul ultim.

Dispoziţiile statutului disciplinar al judecătorilor se aplică în mod corespunzător şi notarilor de stat, în măsura în care nu se dispune altfel prin prezentul regulament.

Împotriva deciziilor colegiilor disciplinare prevăzute de art. 9 şi 10 se poate face intimpinare la Ministerul Justiţiei, în termen de 15 zile de la comunicarea copiei de pe decizie.

Capitolul 2Competenţa notariatelor de stat şi efectuarea actelor notariale

Secţiunea ICompetenţa notariatelor de stat

Articolul 12

Notarul de stat poate îndeplini actele notariale şi în afară sediului notariatului de stat la care funcţionează, atunci cînd partea interesată în act este împiedicată din motive temeinice de a se prezenta la sediul notariatului de stat.

De asemenea actul se poate îndeplini în afară sediului notariatului de stat, dacă la săvîrşirea acelui act este interesat un grup de oameni ai muncii, care fac parte dintr-o organizaţie socialistă, sau care vor să se constituie într-o asemenea organizaţie.

Îndeplinirea actului în afară sediului se va putea face de notarul de stat în întreaga circumscripţie a notariatului de stat.

Articolul 13

Repartizarea activităţii între notariatele de stat din Capitala Republicii Populare Române poate fi modificată prin instrucţiuni date de Ministrul Justiţiei.

Secţiunea IIEfectuarea actelor notariale de către notariatele de stat

1.Dispoziţii generale

Articolul 14

Notarul de stat nu poate îndeplini acte notariale în care sînt interesaţi, în orice calitate, el, soţul sau, ori o ruda a sa sau a soţului sau pînă la gradul IV inclusiv.

Articolul 15

Notarul de stat şi ceilalţi angajaţi ai notariatelor de stat sînt obligaţi sa păstreze secretul actelor notariale pe care le întocmesc.

Articolul 16

Înscrisurile întocmite de notariatele de stat, copiile de pe ele şi adeverintele constatind îndeplinirea de acte notariale se vor elibera numai părţilor şi persoanelor care justifica un interes, cît şi organelor judecătoreşti sau de urmărire penală, în cazurile prevăzute de lege.

Articolul 17

Pentru săvîrşirea unui act notarial, notarul de stat va proceda la constatarea identităţii părţilor şi, după caz, a reprezentanţilor sau celor chemaţi a incuviinta actele pe care părţile le îndeplinesc, în toate cazurile arătate de art. 20 lit. f.

Articolul 18

În vederea îndeplinirii atribuţiilor sale, notarul de stat este dator sa desluseasca raporturile reale dintre părţi şi să le dea explicaţiile şi îndrumările necesare asupra consecinţelor juridice care decurg din actul juridic pe care părţile vor sa-l îndeplinească.

Notarul de stat va da înscrisurilor pe care le întocmeşte cuprinsul corespunzător voinţei părţilor.

Articolul 19

Înainte de săvîrşirea oricărui act notarial, notarul de stat este dator sa verifice scopul urmărit de părţi prin acel act.

Dacă pentru validitatea actului notarial legea prevede respectarea unor anumite condiţii de împuternicire încuviinţare, autorizare sau forme prealabile de orice fel, notarul de stat va constata îndeplinirea acestor condiţii pe baza certificatelor sau a altor înscrisuri eliberate de organul competent.

Notarul de stat va refuza îndeplinirea oricărui act notarial referitor la înscrisuri al căror cuprins ar fi potrivnic dispoziţiunilor legii, intereselor statului sau regulilor de convieţuire socialistă, precum şi în cazul cînd nu sînt îndeplinite condiţiile prevăzute în alin. precedent.

Articolul 20

Notarul de stat încuviinţează îndeplinirea actului notarial cerut, printr-o rezoluţie semnată de el, pusă pe cererea părţii.

Îndeplinirea actelor notariale, în afară de redactarea şi traducerea înscrisurilor, se constata prin încheiere, întocmită de notarul de stat.

Încheierea va cuprinde:

a)denumirea notariatului de stat;

b)indicarea actului notarial savirsit ;

c)data îndeplinirii actului notarial;

d)locul unde s-a savirsit actul notarial, dacă acesta a fost efectuat în afară sediului notariatului de stat ;

e)numele notarului de stat care îndeplineşte actul, cu excepţia încheierilor prin care se da data certa înscrisurilor sau se legalizează copii de pe înscrisuri;

f)numele părţilor, domiciliul sau sediul acestora şi faptul prezentării lor în persoana sau reprezentate ori asistate, precum şi modul în care li s-a constatat identitatea, cu excepţia încheierilor prin care se da data certa înscrisurilor, sau se legalizează copii de pe înscrisuri;

g)arătarea îndeplinirii condiţiilor esenţiale ale actului notarial savirsit, în raport cu natura acelui act;

h)menţiunea perceperii taxelor de timbru;

i)menţiunea despre săvîrşirea actului notarial;

j)sigiliul notariatului de stat;

k)semnatura notarului de stat care a îndeplinit actul.

Încheierea care nu cuprinde denumirea notariatului de stat, semnatura notarului, precum şi arătarea îndeplinirii condiţiilor esenţiale după natura actului savirsit este nulă, afară de cazul cînd lipsurile pot fi împlinite prin conţinutul rezoluţiei.

Articolul 21

Încheierile prin care se constata îndeplinirea actelor săvîrşite de notarii de stat, precum şi orice acte de procedura, ca şi înscrisurile părţilor, se vor întocmi în limba română, asigurindu-se în unităţile administrativ-teritoriale locuite de o populaţie de alta naţionalitate decît cea română şi folosirea limbii acelei populaţii.

Celor ce nu cunosc limba în care s-a întocmit înscrisul, li se garantează posibilitatea de a lua cunoştinţa de conţinutul acestuia prin interpret.

Notariatele de stat pot savirsi acte şi în legătură cu înscrisurile întocmite de părţi într-o alta limba decît cea folosită potrivit dispoziţiilor alin. 1, dar numai dacă notarul de stat cunoaşte limba în care este întocmit înscrisul sau poate lua cunoştinţa de cele prevăzute în el, prin interpret.

Articolul 22

Încheierile care constata sau dispun îndeplinirea vreunui act dintre cele prevăzute în art. 4 din decretul nr. 377/1960 pentru organizarea şi funcţionarea Notariatului de stat, dar care conţin erori materiale sau omisiuni, vor putea fi rectificate din oficiu sau la cererea părţilor interesate, prin încheieri separate, date pe baza menţiunilor din rezoluţiile ce constata îndeplinirea acelui act, precum şi, după caz, a datelor cuprinse în dosar.

Rectificarea trebuie facuta pe toate exemplarele înscrisului.

2.Actele ce se îndeplinesc de notariatele de stat

A. Autentificarea înscrisurilor

Articolul 23

În vederea autentificării, notarul de stat va da citire înscrisului în auzul părţilor, pe care le va intreba dacă cele cuprinse în înscris exprima voinţa lor.

Părţile îşi vor manifesta consimţămîntul înaintea notarului de stat prin declaraţia lor verbală ca cele cuprinse în înscris sînt conforme voinţei lor.

Articolul 24

Pentru motive temeinice, notarul de stat va putea lua separat, dar în aceeaşi zi, consimţămîntul părţilor care figurează în înscris.

Părţile nu pot reveni asupra consimtamintului dat decît de comun acord şi numai înainte de autentificare.

Articolul 25

Declaraţia de voinţa a surdului, mutului sau surdo-mutului, stiutor de carte, se va da în scris în faţa notarului de stat, prin inserarea de către parte, înaintea semnăturii, a menţiunii "consimt la prezentul act, pe care l-am citit"

Dacă surdul, mutul sau surdo-mutul se găseşte din orice motive în imposibilitate de a scrie, declaraţia de voinţa se va lua prin interpret, afară de cazul cînd notarul de stat va putea stabili fără dubiu voinţa părţilor.

Pentru a lua consimţămîntul unui orb, notarul de stat va intreba dacă a auzit bine cînd i s-a citit înscrisul şi dacă cele auzite reprezintă voinţa sa.

Articolul 26

Înscrisul ce urmează a fi autentificat se întocmeşte în numărul de exemplare originale cerut de părţi şi în plus unul care se păstrează de notariatul de stat la care s-a autentificat înscrisul.

În cuprinsul acestuia se va menţiona numărul exemplarelor întocmite.

Articolul 27

Cererea de autentificare, exemplarele înscrisului şi anexele lor se vor semna în faţa notarului de stat, de părţi, de reprezentanţii lor şi, după caz, de cei chemaţi a incuviinta actele pe care părţile le întocmesc.

În cazul acelora care din pricina infirmităţii, a bolii sau din orice alte cauze nu pot semna, notarul de stat, indeplinind actul, va face menţiune despre aceasta împrejurare, după caz, pe cerere sau în încheierea ce întocmeşte, menţiunea astfel facuta ţinînd loc de semnatura.

Articolul 28

Părţile vor putea fi reprezentate la autentificare printr-un mandatar cu procura specială autentică.

Articolul 29

În încheiere se va arata ca s-au îndeplinit condiţiile esenţiale ale autentificării înscrisului, în sensul art. 20 lit. g prin următoarele menţiuni:

a)data (anul, luna, ziua); b) numele părţilor şi, după caz, faptul prezentării lor în persoana sau reprezentate ori asistate, mentionindu-se şi numele reprezentantului sau al celui care a încuviinţat actul; c) constatarea ca s-a luat consimţămîntul părţilor; d) constatarea ca înscrisul a fost semnat în faţa notarului de stat de toţi cei ţinuţi sa-l semneze sau arătarea, cînd va fi cazul, ca semnarea nu a fost cu putinta.

B. Legalizarea semnaturilor

Articolul 30

Notarul de stat legalizează semnatura de pe înscrisurile pentru care legea nu cere forma autentică.

Articolul 31

Pentru legalizarea semnăturii de pe un înscris, notarul de stat se margineste la constatarea ca semnatura este a părţii.

Articolul 32

Notarul de stat, după ce va constata identitatea părţii şi după ce partea îi va confirma ca a citit înscrisul, va viza toate exemplarele şi va cere părţii să le semneze în faţa sa.

Articolul 33

În încheiere se va arata ca s-au îndeplinit condiţiile esenţiale ale legalizarii de semnatura, în sensul art. 20 lit. g, prin următoarele menţiuni:

a)data (anul, luna, ziua);

b)numele părţii şi faptul prezentării ei în persoana;

c)constatarea subscrierii în faţa notarului de stat a tuturor exemplarelor înscrisului.

C. Darea de data certa înscrisurilor

Articolul 34

În încheiere se va arata ca s-au îndeplinit condiţiile esenţiale pentru darea de data certa, în sensul art. 20 lit. g, prin următoarele menţiuni:

a)data (anul, luna, ziua); b) starea în care se afla înscrisul (dacă are sau nu ştersături, adăugiri, etc.).

D. Certificarea unor fapte constatate personal de notarul de stat

Articolul 35

Notariatele de stat pot certifica următoarele fapte a căror existenta notarul de stat o poate constata prin propriile sale simturi:

a)faptul ca o persoană se afla într-un anumit loc; b) faptul ca o persoană se afla în viaţa;

c)faptul ca o persoană chemată prin somaţie să se prezinte într-o anumită zi la sediul unui notariat de stat, s-a prezentat sau nu; d) faptul ca persoana din fotografie este aceiaşi cu persoana care cere certificarea.

Articolul 36

În încheiere se va arata ca s-au îndeplinit condiţiile esenţiale ale certificării faptului constatat de notarul de stat, în sensul art. 20 lit. g prin următoarele menţiuni :

a)data (anul, luna, ziua şi ora); b) numele părţii; c) certificarea, după caz, ca persoana se afla într-un anumit loc, ori se afla în viaţa, sau ca persoana chemată prin somaţie să se prezinte într-o anumită zi la sediul notariatului de stat s-a prezentat sau nu, ori ca persoana care cere certificarea pe o fotografie este aceeaşi cu persoana din fotografie.

E. Legalizarea de copii de pe înscrisuri

Articolul 37

Pentru legalizarea de copii, parte a va prezenta la notariatul de stat înscrisurile, registrele, planurile sau tipariturile de pe care se cere eliberarea copiei legalizate.

Notarul de stat va dispune ca secretarul sa procedeze la confruntarea copiilor cu originalul, pentru a constata dacă au un conţinut identic.

Articolul 38

În încheiere se va arata ca s-au îndeplinit condiţiile esenţiale ale legalizarii copiei, în sensul art. 20 lit. g, prin următoarele menţiuni:

a)atestarea conformitatii copiei cu înscrisul prezentat de parte;

b)starea în care se afla înscrisul (dacă are sau nu ştersături, adăugiri, etc.).

Încheierea va fi contrasemnata de secretar.

Articolul 39

Nu se pot elibera copii legalizate de pe următoarele înscrisuri:

a)buletinele de identitate, livretele şi documentele militare, pasapoartele, certificatele de călătorie, carnetele de apartenenţa politică şi sindicala, legitimatiile de intrare în întreprinderi sau instituţii, precum şi ordinele de serviciu cît timp durează valabilitatea lor; b) înscrisurile care conţin corectări, ştersături, adăugiri, cuvinte tăiate sau alte particularităţi, dacă nu sînt confirmate prin semnatura şi sigiliul organului care a întocmit înscrisul.

F. Efectuarea şi legalizarea traducerilor

Articolul 40

Pentru efectuarea traducerii, partea va prezenta la notariatul de stat înscrisul care urmează să fie tradus.

Articolul 41

Traducătorul care a întocmit traducerea va semna formula de certificare a traducerii, iar notarul de stat va legaliza semnatura traducatorului, dacă traducerea nu este facuta de către notarul de stat, autorizat în acest scop.

Articolul 42

Dacă înscrisul se traduce din limba română într-o limbă străină, atît certificarea traducerii, cît şi legalizarea semnăturii traducatorului de către notarul de stat se va scrie în limba străină în care se face traducerea.

În acelaşi mod se va proceda şi în cazul în care înscrisul se traduce dintr-o limbă străină în alta limba străină.

Articolul 43

În cazul cînd pentru traducerile destinate sa servească în străinătate este necesară legalizarea semnăturii notarului de stat, semnatura acestuia trebuie legalizată de Ministrul Justiţiei, semnatura Ministrului Justiţiei trebuie legalizată de Ministrul Afacerilor Externe, iar semnatura Ministrului Afacerilor Externe trebuie legalizată de oficiul diplomatic sau consular din Republica Populara Romina al statului în care traducerea urmează sa fi fie folosită.

Articolul 44

Pasapoartele, actele de călătorie străine şi actele de identitate străine pot fi traduse numai cu încuviinţarea organelor militiei, iar livretele şi documentele militare străine numai cu încuviinţarea comisariatului militar.

G. Primirea în depozit de înscrisuri şi documente

Articolul 45

În încheiere se va arata ca s-au îndeplinit condiţiile esenţiale ale primirii în depozit de înscrisuri şi documente, în sensul art. 20 lit. g, prin următoarele menţiuni:

a)data depunerii (anul, luna, ziua);

b)identificarea înscrisurilor predate, aratindu-se toate datele necesare în acest scop;

c)numele deponentului şi al persoanei căreia trebuie să i se elibereze înscrisurile.

H. Investirea cu formula executorie a înscrisurilor autentificate precum şi a cambiilor şi biletelor la ordin

Articolul 46

Investirea cu formula executorie se încuviinţează la cererea părţii interesate.

Pentru încuviinţarea cererii se va ţine seama de exigibilitatea creanţei, precum şi de calitatea şi dreptul deţinătorului înscrisului de a cere investirea.

Articolul 47

Notarul de stat rezolva cererea fără citarea părţilor şi da o încheiere motivată.

În încheiere se va arata ca s-au îndeplinit condiţiile esenţiale ale investirii cu formula executorie, în sensul art. 20 lit. g, prin următoarele menţiuni:

a)numele creditorului şi debitorului;

b)valoarea creanţei urmărite;

c)identificarea înscrisului care este investit cu formula executorie.

Articolul 48

Înscrisul investit cu formula executorie este executoriu.

Articolul 49

Înscrisurile autentificate de notariatele de stat şi investite cu formula executorie se pun în executare de executorul judecătoresc de pe lîngă tribunalul popular în circumscripţia căruia debitorul îşi are domiciliul.

În ce priveşte bunurile aflate în circumscripţia altui tribunal popular, executarea se face de către executorul judecătoresc de pe lîngă tribunalul popular în a cărui circumscripţie se afla bunurile.

Dacă prin alte dispoziţii legale se stabileşte pentru executarea unor anumite creanţe o alta competenţa a organelor de executare, se va urma potrivit acelor dispoziţii.

Între organizaţiile socialiste executarea se face şi potrivit dispoziţiilor legale privitoare la reglementarea executării silite a hotărîrilor judecătoreşti prin decontare bancară.

I. Întocmirea actelor de protest al cambiilor, cecurilor şi altor titluri la ordin, eliberarea de titluri executorii, procedura succesorală notarială, precum şi efectuarea lucrărilor legate de publicitatea imobiliară, de publicitatea mobiliară în cazurile prevăzute de lege şi de cărţile funciare.

Articolul 50

Întocmirea actelor de protest al cambiilor, cecurilor şi altor titluri la ordin, eliberarea de titluri executorii în cazurile prevăzute de lege, îndeplinirea procedurii succesorale notariale, precum şi efectuarea lucrărilor legate de publicitatea imobiliară, de publicitatea mobiliară în cazurile prevăzute de lege şi de cărţile funciare se vor face în condiţiile prevăzute de legile speciale.

J. Eliberarea de duplicate de pe înscrisurile notariale

Articolul 51

Partea care a participat la un act notarial sau succesorii săi pot obţine eliberarea unui sau mai multor duplicate de pe înscrisul constatind acel act.

Duplicatul se emite de organul care a întocmit înscrisul notarial original, cu citarea părţilor.

În cazul în care una dintre părţile care au participat la actul autentic sau vreun succesor al acesteia nu este de acord cu emiterea duplicatului, eliberarea lui se va face în temeiul hotărîrii definitive, data cu citarea părţilor, de tribunalul popular competent potrivit art. 6 din decretul nr. 377/1960, pentru organizarea şi funcţionarea Notariatului de Stat.

Duplicatele vor purta menţiunea de "duplicat", indicarea persoanei care le-a cerut, motivul pentru care au fost eliberate şi ca ţin loc de original; ele au aceeaşi forta probanta ca şi originalul după care au fost întocmite.

3.Plîngerea împotriva încheierii de respingere

Articolul 52

Plîngerea prevăzută de art. 7 din Decretul nr. 377/1960 pentru organizarea şi funcţionarea Notariatului de Stat se depune la organul care a dat încheierea de respingere sau direct la instanţa competenţa.

Articolul 53

Plîngerea împotriva încheierii de respingere a îndeplinirii unui act notarial, data de o reprezentanta diplomatică sau consulară a Republicii Populare Române, se va adresa la tribunalul popular din Republica Populara Romina, în circumscripţia căruia domiciliază una dintre părţi.

Dacă nici una dintre părţi nu domiciliază în ţara, plîngerea se va adresa la tribunalul popular din Capitala Republicii Populare Române, desemnat în acest scop prin ordinul Ministrului Justiţiei.

Articolul 54

La cercetarea plingerii instanţa competenţa va cita părţile interesate.

În cazul cînd instanţa admite plîngerea, se va indica în sentinta în ce mod trebuie savirsit actul, iar notarul de stat este obligat să se conformeze indicaţiilor instanţei.

În cazul în care plîngerea s-a admis şi, la data încheierii de respingere, erau îndeplinite toate condiţiile legale pentru săvîrşirea actului de către notarul de stat, se va considera ca data de îndeplinire a acestui act, aceea la care s-a dat încheierea de respingere.

4.Refacerea înscrisurilor

Articolul 55

Refacerea oricărui înscris notarial întocmit de o reprezentanta diplomatică sau consulară a Republicii Populare Române şi care a dispărut în orice chip, fără a mai fi rămas vreun exemplar original, se face de tribunalul popular din Republica Populara Romina în circumscripţia căruia domiciliază una dintre părţi.

Dacă nici una dintre părţi nu domiciliază în ţara, cererea pentru refacerea înscrisului se va introduce la tribunalul popular din Capitala Republicii Populare Române, desemnat în acest scop prin ordinul Ministrului Justiţiei.

Capitolul 3Alte organe îndreptăţite sa îndeplinească acte notariale

Articolul 56

Actele notariale prevăzute de art. 9 din Decretul nr. 377/1960 pentru organizarea şi funcţionarea Notariatului de Stat vor putea fi îndeplinite de comitetul executiv al sfatului popular comunal sau orasenesc, numai atunci cînd cel puţin una din părţi domiciliază în acea localitate.

Articolul 57

Actele notariale prevăzute în art. 9 din Decretul nr. 377/1960 pentru organizarea şi funcţionarea Notariatului de Stat se vor îndeplini în oraşe de secretarul comitetului executiv al sfatului popular sau de un delegat al comitetului executiv, iar în comune de secretarul comitetului executiv al sfatului popular comunal.

Articolul 58

Notariatele de stat vor îndrumă şi controla activitatea notarială a comitetelor executive ale sfaturilor populare din circumscripţia respectiva.

Articolul 59

Actele prevăzute de dispoziţiile art. 10 din Decretul nr. 377/1960, pentru organizarea şi funcţionarea Notariatului de Stat se vor îndeplini de un membru al reprezentantei diplomatice sau consulare, anume desemnat în acest scop, potrivit normelor stabilite de Ministerul Afacerilor Externe.

Articolul 60

Actele notariale prevăzute de art. 11 din Decretul nr. 377/1960 pentru organizarea şi funcţionarea Notariatului de Stat pot fi îndeplinite de conducătorul organizaţiei socialiste sau de un funcţionar delegat în acest scop.

Capitolul 4Dispoziţii tranzitorii şi finale

Articolul 61

În înţelesul prezentului regulament cei care au licenta în drept se asimilează cu absolvenţii Facultăţii de Ştiinţe Juridice şi Administrative cu examenul de stat.

Articolul 62

În cazul în care drepturile constatate în înscrisul prezentat spre autentificare urmează să fie transcrise, înscrise, intabulate sau notate în registrele de publicitate imobiliară, de publicitate mobiliară în cazurile prevăzute de lege sau în cărţile funciare ţinute de notariatul de stat, care urmează să facă şi autentificarea, părţile pot cere prin aceeaşi cerere atît autentificarea înscrisului, cît şi operaţiunile corespunzătoare privind registrul de publicitate imobiliară, de publicitate mobiliară în cazurile prevăzute de lege sau cartea funciară.

Articolul 63

Înscrisurile autentificate în mod valabil de organe desfiinţate sau în condiţii prevăzute de legi care nu mai sînt în vigoare, precum şi duplicatele eliberate tot astfel, se pot investi cu formula executorie de notariatul de stat competent potrivit art. 4 alin. ultim din Decretul nr. 377/1960 pentru organizarea şi funcţionarea Notariatului de Stat.

Articolul 64

Modul de predare al registrelor de publicitate imobiliară şi a cărţilor funciare de instanţele judecătoreşti către notariatele de stat, se stabileşte prin ordinul Ministrului Justiţiei.

Articolul 65

Cererile de transcriere, înscriere, intabulare sau alte cereri privind operaţiunile în legătură cu registrele de publicitate imobiliară, de publicitate mobiliară în cazurile prevăzute de lege sau cărţile funciare, introduse la instanţele judecătoreşti pînă la data punerii în aplicare a prezentului regulament, dar nerezolvate la acea data, se vor transmite spre rezolvare notariatelor de stat care au preluat registrele de publicitate imobiliară, de publicitate mobiliară sau cărţile funciare la care se referă acele cereri.

Articolul 66

Ministrul Justiţiei, de acord cu Ministrul pentru Problemele Organelor Locale ale Administraţiei de Stat va întocmi în termen de 60 de zile de la publicarea prezentului regulament instrucţiunile privind activitatea notarială a comitetelor executive ale sfaturilor populare.

Articolul 67

Dispoziţiile prezentului regulament se vor pune în aplicare în termen de 60 de zile de la publicarea Decretului nr. 377/1960 pentru organizarea şi funcţionarea Notariatului de Stat.