pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (actualizat până la data de 28 februarie 2017
Emitent
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Versiune
Formă consolidată, valabilă 28 feb. 2017 – 21 apr. 2017
În baza Referatului de aprobare nr. 158.849 din 6 aprilie 2015 al Direcţiei generale politici agricole şi strategii,
în conformitate cu prevederile:
–Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;
–Regulamentului delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la regulamentul menţionat;
–Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea,
Prezentul ordin stabileşte criteriile de eligibilitate, condiţiile specifice şi modul de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 33 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare ordonanţă.
În sensul prezentului ordin, următorii termeni se definesc astfel:
a)«animal cu neconformităţi» înseamnă orice animal solicitat în cerere care nu respectă criteriile de eligibilitate sau alte obligaţii legate de condiţiile de acordare a ajutorului verificate la controlul administrativ şi/sau la controlul la faţa locului, după caz*);
b)"animale declarate" înseamnă animalele care fac obiectul unei cereri de ajutor pentru animale în cadrul schemei de ajutoare pentru animale sau care fac obiectul unei cereri de plată pentru o măsură de sprijin legată de animale;
c)"animal determinat" înseamnă, în cazul unei scheme de ajutoare pentru animale, un animal pentru care sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de normele privind acordarea ajutorului, sau, în cazul unei măsuri de sprijin legate de animale, un animal identificat prin controale administrative sau prin controale la faţa locului;
d)"anul de cerere" este anul calendaristic în care fermierii depun cererea unică de plată, conform art. 8 alin. (1) lit. b) din ordonanţă;
e)«bivoliţă de lapte» înseamnă femela din specia bubaline care a fătat cel puţin o dată şi are cel puţin un produs înregistrat în Registrul naţional al exploataţiilor, denumit în continuare RNE, până la data-limită de depunere a cererilor fără penalizări;
f)"bloc fizic" este o suprafaţă de teren utilizată în scopuri agricole de unul sau mai mulţi fermieri, delimitată de limite naturale sau artificiale stabile şi care poate include una sau mai multe parcele agricole;
g)"categoriile de folosinţă" sunt:
(i)"terenuri arabile" înseamnă terenurile cultivate în scopul producţiei de culturi sau menţinute în bune condiţii agricole şi de mediu în conformitate cu articolul 93 din Regulamentul (CE) nr. 1.306/2013, indiferent dacă terenurile respective sunt sau nu acoperite de sere sau de un mijloc de protecţie fix sau mobil;
(ii)"culturi permanente" înseamnă culturile pentru care nu se practică un sistem de rotaţie, altele decât pajiştile permanente, care ocupă terenurile pentru o perioadă de cinci ani sau mai mare şi care produc recolte repetate, inclusiv pepinierele şi speciile forestiere cu ciclu de producţie scurt;
Pct. (ii) a lit. g) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 737 din 30 aprilie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 300 din 30 aprilie 2015, prin înlocuirea unei sintagme.
(iii)"pajişti permanente" înseamnă terenurile folosite pentru producţia de iarbă sau de alte plante erbacee furajere în mod natural (spontan) sau prin cultivare (însămânţare), care nu au fost incluse timp de cinci ani sau mai mult în sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie, cu excepţia suprafeţelor scoase din producţia comercială în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 2.078/92 al Consiliului privind metodele de producţie agricolă compatibile cu cerinţele de protecţie a mediului şi de menţinere a spaţiului rural;
Pct. (iii) a lit. g) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 737 din 30 aprilie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 300 din 30 aprilie 2015, prin înlocuirea unei sintagme.
i)"controale administrative" înseamnă controalele care au ca scop verificarea corectitudinii şi exhaustivităţii informaţiilor furnizate în cererea unică de plată, în documentele ataşate acesteia sau în alte declaraţii, a respectării conformităţii cu toate criteriile de eligibilitate, cu angajamentele şi cu alte obligaţii privind schema de ajutoare şi/sau măsura de sprijin în cauză, a condiţiilor în care este acordat ajutorul şi/sau sprijinul, a cerinţelor şi a standardelor relevante pentru ecocondiţionalitate, conform art. 24 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2013 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 809/2013;
j)"controlul vizual" înseamnă controlul administrativ privind completitudinea, coerenţa, plauzibilitatea şi corectitudinea datelor din cererea unică de plată, a documentelor ataşate cererii, precum şi a documentelor doveditoare privind utilizarea terenului declarat. Controlul vizual se realizează la primirea cererii unice de plată sau a modificărilor acesteia în prezenţa fermierului;
Lit. j) a art. 2 a fost modificată de pct. 32 al art. I din ORDINUL nr. 1.468 din 9 iunie 2015 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 411 din 10 iunie 2015, prin înlocuirea unei sintagme.
k)«culturi secundare» înseamnă amestecurile de specii de culturi înfiinţate pentru respectarea cerinţelor privind zonele cu strat vegetal, care se înfiinţează după recoltarea culturii principale declarate în anul de cerere curent, în scopul asigurării acoperirii terenului arabil pe perioada iernii*);
n)«exploataţia în sectorul zootehnic» - orice incintă împrejmuită cu unul sau mai multe adăposturi, orice construcţie sau, în cazul unei ferme în aer liber, orice loc în care sunt ţinute, deţinute, îngrijite, tăiate sau manipulate animale, cu cod ANSVSA, în conformitate cu Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul ANSVSA nr. 40/2010*);
n^1)«identificarea parcelei/parcelelor agricole utilizate» înseamnă declararea şi delimitarea în cadrul blocului fizic a parcelei/parcelelor agricole utilizate, în aplicaţia electronică GIS, pusă la dispoziţie de către APIA. Identificarea presupune ca parcela să nu se suprapună peste parcelele declarate de alţi fermieri şi să nu depăşească limita blocului fizic.
o)«livada tradiţională utilizată extensiv» înseamnă suprafeţele de livezi tradiţionale care sunt utilizate în principal ca pajişti permanente prin cosit şi/sau păşunat, având dimensiunea minimă a parcelei eligibile de 0,3 ha. Densitatea pomilor este de maximum 240 pomi/ha, indiferent de specia cultivată, iar intervalele dintre pomi sunt acoperite cu specii furajere perene;
p)«marginile de câmp» înseamnă suprafeţe de teren situate la marginea parcelei şi care constituie zone de interes ecologic. Lăţimea acestora este cuprinsă între 1-20 m, cu condiţia să nu facă obiectul unei alte cereri de plată;
q)"neconformitate" înseamnă, în cazul criteriilor de eligibilitate, al angajamentelor sau al altor obligaţii legate de condiţiile de acordare a ajutorului sau sprijinului menţionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, orice nerespectare a acelor criterii de eligibilitate, angajamente sau alte obligaţii sau, în cazul ecocondiţionalităţii, neconformitatea cu cerinţele de reglementare în materie de gestionare din cadrul legislaţiei Uniunii Europene, cu standardele privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor, definite de statele membre în conformitate cu articolul 94 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, sau cu cerinţa privind întreţinerea pajiştilor permanente menţionată la articolul 93 alineatul (3) din acelaşi regulament;
Lit. q) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 737 din 30 aprilie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 300 din 30 aprilie 2015, prin înlocuirea unei sintagme.
r)"parcelă agricolă" înseamnă o suprafaţă continuă de teren agricol, care face obiectul unei declaraţii din partea unui singur fermier, cu aceeaşi categorie de folosinţă, pe care se cultivă o singură grupă de culturi, în conformitate cu art. 67 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului;
s)"parcelă de referinţă" este o suprafaţă delimitată geografic, având un identificator unic, înregistrată în sistemul de informaţii geografice (GIS) al sistemului de identificare al parcelelor agricole (LPIS) la care face referire art. 70 din Regulamentul (CE) nr. 1.306/2013 şi art. 2 alin. 25 din Regulamentul (CE) nr. 640/2014. În România parcela de referinţă este blocul fizic; ş) «perioadă de reţinere» este perioada în care un animal care face obiectul unei cereri unice de plată trebuie reţinut în exploataţia, inclusiv în evidenţele acesteia, pentru care a depus cererea unică de plată sau transferat în alte exploataţii ale solicitantului sau în exploataţiile asociaţiilor/cooperativelor/ grupurilor de producători, inclusiv în evidenţele acestora, în care a fost transferat temporar pentru păşunat;
t)"produse agricole" înseamnă produsele, cu excepţia produselor pescăreşti, enumerate în anexa nr. 1 la Tratatul dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005; ţ) "registrul individual al exploataţiei" înseamnă registrul ţinut de deţinătorii de animale în conformitate cu art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 21/2004 şi/sau art. 3 lit. d) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.760/2002 şi/sau documentele de evidenţă ale exploataţiei cu privire la suprafaţa agricolă utilizată, structura culturilor, tipul şi cantitatea îngrăşămintelor cu azot aplicate pe terenul agricol şi/sau expediate din exploataţie (planul de fertilizare şi borderoul de livrare), astfel cum sunt prevăzute în Codul de bune practici agricole;
u)"suprafaţă determinată" înseamnă, în cazul schemelor de ajutoare pe suprafaţă, suprafaţa pentru care au fost îndeplinite toate criteriile de eligibilitate sau alte obligaţii legate de condiţiile de acordare a ajutoarelor; sau, în cazul măsurilor de sprijin pe suprafaţă, suprafaţa loturilor sau a parcelelor determinate în urma controalelor administrative sau prin controale la faţa locului;
v)"sistemul de informaţii geografice" (GIS) reprezintă tehnicile computerizate bazate pe sistemul de informaţii geografice menţionate la art. 70 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013;
w)"sistemul de identificare a parcelelor agricole" (LPIS) reprezintă o bază de date computerizată, componentă a sistemului integrat de administrare şi control (IACS), care funcţionează la nivel de parcelă de referinţă. Sistemul LPIS din România utilizează ortofotoplanuri aeriene sau satelitare care respectă un standard uniform ce garantează o precizie cel puţin echivalentă cu cea oferită de cartografierea la o scară de 1:5000. Dimensiunea pixelului imaginilor este de 0,5 m ceea ce asigură o precizie submetrică;
x)"suprafaţa maximă eligibilă a parcelei de referinţă" este suprafaţa maximă pentru care se pot acorda plăţi directe pentru fiecare bloc fizic;
y)"suprafaţa de pajişti permanente" înseamnă terenul cu pajişti permanente declarat în anul 2012 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 73/2009, precum şi suprafaţa cu pajişti permanente declarată în 2015 în conformitate cu art. 72 alin. (1) primul paragraf lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 de către fermierii care fac obiectul obligaţiei de a aplica practicile agricole benefice pentru climă şi mediu, care nu a fost declarat ca teren cu pajişte permanentă în anul 2012;
z)«suprafaţa agricolă totală» înseamnă suprafaţa agricolă declarată în 2015 în conformitate cu art. 72 alin. (1) primul paragraf lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 de către fermierii care fac obiectul obligaţiei de a aplica practicile agricole benefice pentru climă şi mediu, în scopul determinării proporţiei de referinţă pentru păşunile permanente, stabilită conform prevederilor art. 45 din Regulamentul (UE) nr 1.307/2013;
aa) sintagma "menţinerea unei suprafeţe agricole într-o stare care o face adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, fără nicio acţiune pregătitoare care depăşeşte cadrul metodelor şi al utilajelor agricole uzuale", în sensul art. 2 alin. (2) lit. b) din ordonanţă, înseamnă acţiunile pregătitoare, metodele şi utilajele agricole care nu exced tehnologiei specifice culturilor agricole; ab) «taur din rasă de carne» înseamnă masculul necastrat din specia taurine din rasă de carne*);
ac) "teren aflat la dispoziţia fermierului" înseamnă terenul pentru care fermierul dovedeşte utilizarea acestuia;
Lit. ac) a art. 2 a fost modificată de pct. 32 al art. I din ORDINUL nr. 1.468 din 9 iunie 2015 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 411 din 10 iunie 2015, prin înlocuirea unei sintagme.
ad) "taurine din rase de carne" înseamnă taurinele din rasele cuprinse în lista întocmită de Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu" şi prevăzută în anexa nr. 6; ae) «vacă de lapte» înseamnă femela din specia taurine care a fătat cel puţin o dată şi are cel puţin un produs înregistrat în RNE până la data-limită de depunere a cererilor fără penalizări.
af) «vacă din rasă de carne» înseamnă femela din specia taurine din rase de carne care a fătat cel puţin o dată şi are cel puţin un produs înregistrat în RNE până la data-limită de depunere a cererilor fără penalizări;
ag) «vacă metisă cu rasă de carne» înseamnă femela din specia taurine care a fătat cel puţin o dată şi are cel puţin un produs înregistrat în RNE până la data-limită de depunere a cererilor fără penalizări;
ah) "femelă reproducătoare de rasă pură" înseamnă femelă înscrisă în secţiunea principală a registrului genealogic şi care are înregistrată cel puţin o montă sau însămânţare artificială.
Capitolul IICondiţii specifice şi criterii de eligibilitate pentru acordarea plăţilor
(1)Beneficiarii plăţilor prevăzute la art. 1 alin. (2) şi art. 33 alin. (2) lit. b) şi c) din ordonanţă sunt cei prevăzuţi la art. 7 alin. (1), (1^2), (2^1) şi art. 7^1 din ordonanţă.
(1^1)Beneficiarii plăţilor prevăzute la art. 1 alin. (3) şi art. 33 alin. (2) lit. a) din ordonanţă sunt cei prevăzuţi la art. 7 alin. (1^1) din ordonanţă.
(2)Fermierii care nu desfăşoară activitatea agricolă prevăzută la art. 2 alin. (2) din ordonanţă nu sunt eligibili la plată.
(3)Beneficiarii plăţilor prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 33 din ordonanţă depun la centrele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, denumită în continuare APIA, o singură cerere unică de plată şi sunt identificaţi în mod unic în Registrul Unic de Identificare, pe baza:
a)identificatorului atribuit în Registrul Unic de Identificare;
b)codului numeric personal sau codului unic de înregistrare cuprins în certificatul de înregistrare eliberat de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, denumit în continuare ONRC;
c)contului bancar declarat la APIA de către beneficiar.
(4)Persoana fizică, pe de-o parte, şi persoana fizică autorizată/întreprinderea familială/întreprinderea individuală, pe de altă parte, având acelaşi titular, depun numai o cerere unică de plată.
(5)Subunităţile persoanelor juridice, care nu au personalitate juridică, nu au calitatea de beneficiari ai plăţilor prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 33 alin. (2) din ordonanţă.
Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească un solicitant pentru a beneficia de acordarea de plăţi în cadrul schemelor de plăţi directe sunt cele prevăzute la art. 8 din ordonanţă.
(1)La depunerea cererii unice de plată, fermierii trebuie să prezinte la APIA:
a)copie de pe cartea de identitate/buletinul de identitate/paşaport/certificatul de înregistrare la oficiul registrului comerţului/certificatul de înregistrare fiscală, după caz, iar în cazul reprezentantului, copie de pe datele de identificare, respectiv carte de identitate/buletin de identitate/paşaport;
b)dovada deţinerii unui cont bancar activ;
c)procura notarială, în cazul în care fermierul persoană fizică împuterniceşte o persoană pentru depunerea cererii unice de plată în numele său sau pentru a-l reprezenta în relaţia cu APIA.
(2)Documentele care fac dovada că terenul eligibil declarat este la dispoziţia fermierului, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. n) din ordonanţă, sunt:
a)adeverinţa conform înscrisurilor din registrul agricol, aferente anului curent de cerere, care se completează pe baza modelului-cadru prevăzut în anexa nr. 1; şi b) copie conform cu originalul a contractului de închiriere/concesiune a suprafeţei agricole, încheiat între fermier şi unităţile administrativ-teritoriale, după caz;
c)copie conform cu originalul a contractului de concesiune/arendă a suprafeţei agricole, încheiat între fermier şi Agenţia Domeniilor Statului, denumită în continuare ADS, după caz.
(4)Contractele de asociere în participaţiune incluse în documentele menţionate la alin. (2) trebuie să respecte prevederile art. 1.949-1.954 din noul Cod Civil. Suprafeţele de teren arendate/închiriate/concesionate/împrumutate prin contracte de comodat nu pot face obiectul contractelor de asociere în participaţiune.
(5)În cursul controalelor administrative referitoare la utilizarea terenurilor agricole care fac obiectul cererii unice de plată, funcţionarul APIA responsabil cu administrarea cererii unice de plată verifică corespondenţa suprafeţelor utilizate înscrise în adeverinţă cu suprafeţele declarate în cererea unică de plată. În urma verificărilor, funcţionarul APIA responsabil cu administrarea cererii unice de plată notifică, după caz, fermierul pentru clarificări suplimentare, în urma cărora decide dacă sunt necesare măsuri corective de reducere a suprafeţei declarate*).
(5^1)Fără a aduce atingere art. 11 alin. (2^2)-(2^4), în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (8) din ordonanţă, în cursul controalelor administrative, în situaţia în care se constată că terenul face obiectul cererilor a doi sau mai mulţi solicitanţi, APIA, în termen de 30 de zile calendaristice, va notifica solicitanţii, care au obligaţia să rezolve litigiul. Dacă litigiul nu se rezolvă în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notificării, suprafaţa de teren supradeclarată nu este eligibilă la plată în anul curent de cerere, cu excepţia cazurilor în care litigiul este soluţionat în instanţă judecătorească.
(6)În sensul art. 6 alin. (2) şi al art. 8 alin. (1) lit. n) din ordonanţă, precum şi al art. 3 alin. (3) şi (4) din prezentul ordin, fermierul persoană fizică, pe de-o parte, şi persoana fizică autorizată/întreprinderea familială/întreprinderea individuală, pe de altă parte, având acelaşi titular, depun documentele care fac dovada utilizării terenului, prevăzute la alin. (2), pentru ambele forme de organizare, odată cu cererea unică de plată.
(7)În sensul art. 7 alin. (1) din ordonanţă, cooperativele agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 566/2004, fac dovada utilizării terenurilor agricole declarate cu documentele prevăzute la alin. (2). Cooperativele prezintă copii conforme cu originalul ale registrelor prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. a), b) şi f) din Legea nr. 566/2004 din care să reiasă datele de identificare ale suprafeţei de teren cu care participă în cooperativă fiecare membru al acesteia.
Alin. (7) al art. 5 a fost modificat de pct. 32 al art. I din ORDINUL nr. 1.468 din 9 iunie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 411 din 10 iunie 2015, prin înlocuirea unei sintagme.
(8)Suprafeţele declarate în cererile unice de plată pentru care nu se depun documentele care fac dovada utilizării terenului până la data-limită de depunere a cererilor unice de plată sunt neeligibile*).
Cererile unice de plată se depun până la data de 15 mai a fiecărui an calendaristic la centrele APIA, conform prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea şi se înregistrează în IACS. Cererile unice de plată pot fi depuse şi după data de 15 mai, în termen de 25 de zile calendaristice, conform prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă până la data de 15 mai. Dacă o astfel de întârziere depăşeşte 25 de zile calendaristice, cererea de ajutor sau cererea de plată este considerată inadmisibilă, iar beneficiarului nu i se acordă niciun ajutor sau sprijin, în conformitate cu prevederile art. 13 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014.
(1)Documentele prin care fermierii fac dovada utilizării pajiştilor permanente aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale sau ADS, conform art. 8 alin. (1) lit. n) din ordonanţă, sunt cele prevăzute la art. 5 alin. (2), respectiv şi:
a)copie conform cu originalul de pe contractele de concesiune sau de închiriere încheiate între, pe de o parte, primării/consiliile judeţene sau ADS şi, pe de altă parte, crescătorii de animale sau asociaţiile crescătorilor de animale, din care să reiasă suprafaţa de pajişte permanentă utilizată, valabile la data depunerii cererii. Contractele de concesiune sau de închiriere încheiate în condiţiile legii înainte de intrarea în vigoare a prezentului ordin, având ca obiect utilizarea pajiştilor permanente aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale, continuă să îşi producă efectele până la data încetării prin modalităţile stabilite în contract;
b)copia cardului exploataţiei, conform Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 40/2010. În cazul în care fermierul nu deţine card de exploataţie, trebuie să prezinte adeverinţa eliberată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, din care să rezulte codul exploataţiei înscrise în RNE valabil la data depunerii cererii unice de plată.
(2)În conformitate cu art. 7 alin. (2) din ordonanţă, în cazul pajiştilor comunale concesionate/închiriate în condiţiile legii de către asociaţiile crescătorilor de animale, beneficiarii plăţilor sunt membrii asociaţiei, respectiv fermierii activi. Calculul suprafeţelor aferente fiecărui membru se efectuează proporţional cu numărul de UVM deţinut de fiecare membru în parte la data de 1 martie a anului de cerere, asigurându-se cel puţin încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha, pentru suprafaţa concesionată/închiriată de către asociaţie. Fiecare membru al asociaţiei, solicitant al plăţilor directe în calitate de fermier activ, prezintă la APIA dovada utilizării acestor suprafeţe de pajişti permanente, respectiv copia de pe contractul de concesiune/închiriere a pajiştii de către asociaţie şi copia centralizatorului care cuprinde acordul, datele de identificare, numărul de animale deţinute de către fiecare membru al asociaţiei, precum şi suprafeţele alocate acestuia pe blocuri fizice, folosind aplicaţia GIS, pusă la dispoziţie de către APIA. Centralizatorul se întocmeşte anual de către asociaţie, se vizează de către primărie şi este prevăzut în anexa nr. 2. (3) Fiecare membru al asociaţiei, în calitate de beneficiar al plăţilor, declară la APIA în cererea unică de plată suprafeţele utilizate de pajişte permanentă comunală care îi revin, folosind codul de cultură aferent pajiştilor permanente utilizate în comun. În cazul suprafeţelor utilizate în comun, fără delimitare fizică în teren, sancţiunile se calculează proporţional cu suprafaţa declarată de către fiecare fermier, membru al asociaţiei, în blocul fizic în care a fost constatată neconformitatea.
(4)Codul/Codurile de exploataţie zootehnică şi animalele declarate într-o cerere unică de plată, pentru asigurarea încărcăturii cu animale pe pajiştile permanente şi/sau pentru solicitarea plăţilor pentru efectivele de animale, fac obiectul unei singure cereri unice de plată.
(5)Cooperativele agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea nr. 566/2004, precum şi grupurile de producători care desfăşoară activitate agricolă în calitate de fermier activ pe pajiştile aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale, cu animalele pe care le deţin, pot depune cererea de plată prin reprezentantul legal, în conformitate cu actul constitutiv şi/sau statutul formei asociative.
(6)Membrii formelor asociative menţionate la alin. (5) nu pot depune în mod individual cereri unice de plată în cadrul schemelor de plăţi pentru suprafeţele sau animalele solicitate la plată de către forma asociativă*).
(1)În conformitate cu art. 7^1 alin. (1) din ordonanţă, în cazul pajiştilor comunale concesionate/închiriate în condiţiile legii de către asociaţiile crescătorilor de animale, beneficiarii plăţilor pot fi:
a)membrii asociaţiei care asigură încărcătura cu animale pentru suprafaţa de pajişte concesionată/închiriată. Calculul suprafeţelor aferente fiecărui membru se efectuează proporţional cu numărul de UVM ale fiecărui membru în parte cu care asigură cel puţin încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha prin păşunat, la data depunerii cererii unice de plată, pentru suprafaţa concesionată/închiriată de către asociaţie. Fiecare membru al asociaţiei, solicitant al plăţilor directe în calitate de fermier activ, prezintă la APIA dovada utilizării legale a acestor suprafeţe de pajişti permanente, respectiv copia de pe contractul de concesiune/închiriere al pajiştii de către asociaţie şi copia centralizatorului care cuprinde datele de identificare, numărul de animale cu care păşunează fiecare membru al asociaţiei, precum şi suprafeţele alocate pe fiecare membru. Fiecare membru al asociaţiei, în calitate de beneficiar al plăţilor, declară la APIA în cererea unică de plată suprafeţele utilizate de pajişte permanentă comunală care îi revin, folosind codul de cultură aferent pajiştilor permanente utilizate în comun, în cazul suprafeţelor utilizate în comun, fără delimitare fizică în teren; sancţiunile se calculează proporţional cu suprafaţa declarată de către fiecare fermier, membru al asociaţiei, în blocul fizic în care a fost constatată neconformitatea. Centralizatorul se întocmeşte anual de către asociaţie, se vizează de către primărie şi este prevăzut în anexa nr. 2;
b)asociaţia crescătorilor de animale care efectuează activitatea agricolă pe suprafaţa concesionată/închiriată, asigurând cel puţin încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha, prin păşunat cu animalele înscrise în exploataţia asociaţiei înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor pe perioada păşunatului. Asociaţia crescătorilor de animale întocmeşte un tabel centralizator care cuprinde acordul membrilor privind depunerea cererii unice de plată de către asociaţie, datele de identificare, codul de identificare al exploataţiei zootehnice în Registrul naţional al exploataţiilor al proprietarilor animalelor şi al asociaţiei, numărul de animale cu care păşunează fiecare membru al asociaţiei, precum şi suprafeţele alocate pe fiecare membru. Centralizatorul se întocmeşte anual, se vizează de către primărie şi este prevăzut în anexa nr. 2. La acesta se anexează copia conform cu originalul a hotărârii adunării generale a membrilor asociaţiei crescătorilor de animale privind utilizarea fondurilor.
(2)Asociaţiile crescătorilor de animale prevăzute la alin. (2) nu mai pot solicita plăţi pentru suprafeţele care au fost solicitate la plată individual de către membrii acestora.
(3)Membrii asociaţiilor crescătorilor de animale pot depune în mod individual cereri unice de plată în cadrul schemelor de sprijin cuplat şi/sau ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic pentru animalele pe baza cărora asociaţia a asigurat încărcătura minimă pentru suprafaţa de pajişte permanentă solicitată la plată.
(4)În cazul cooperativelor agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al grupurilor de producători, care desfăşoară activitate agricolă pe o suprafaţă de pajişte prin păşunat cu animalele membrilor, beneficiarii plăţilor pot fi cooperativa/grupul de producători sau membrii cooperativei/ grupului de producător, în aceleaşi condiţii ca ale asociaţiei de crescători de animale, prevăzute la alin. (1)-(3).
(1)Formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor, obşti de moşneni în devălmăşie, obşti răzeşeşti nedivizate, composesorate, obşti de cumpărare, păduri grănicereşti, păduri urbariale, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative cu diferite denumiri, menţionate în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de fermier activ care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă, pe pajiştile aflate în proprietatea lor, pot depune cererea unică de plată prin reprezentantul legal, în conformitate cu actul constitutiv şi/sau statut. Documentele care fac dovada utilizării terenului agricol sunt prevăzute la art. 5 alin. (2), fiind însoţite de cele prevăzute la art. 5 alin. (1). Documentele pe care le prezintă forma asociativă de proprietate sunt:
a)copie a titlului de proprietate asupra terenurilor aparţinând formei asociative sau a altor acte cu forţă juridică egală doveditoare ale dreptului de proprietate, de exemplu, hotărâre judecătorească definitivă, contract de vânzare-cumpărare;
b)copie a tabelului centralizator care cuprinde acordul fiecărui membru crescător de animale din speciile bovine, ovine, caprine şi ecvidee, privind depunerea cererii unice de plată de către forma asociativă, datele de identificare, codul de identificare a exploataţiei zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor, numărul total de animale pe specii şi categorii, deţinute de fiecare membru, precum şi suprafaţa utilizată de forma asociativă prin cosit sau păşunat. Centralizatorul se completează anual şi se semnează de către preşedintele formei asociative, conform modelului prezentat în anexa nr. 3;
c)copie conform cu originalul a hotărârii adunării generale a asociaţilor privind utilizarea fondurilor. Acest document poate fi prezentat până la până la data-limită de depunere a cererilor cu întârziere. În cazul în care aceste forme de organizare nu respectă încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, asigurată cu animalele membrilor, activitatea agricolă minimă constă inclusiv în realizarea unui cosit anual pe pajiştile permanente aflate în proprietate, în perioada 15 iunie-1 august. În cazul pajiştilor permanente aflate sub angajamente în cadrul subpachetului 3.1 sau pachetului 6 al măsurii 10 - agromediu şi climă sau în cadrul variantei 3.1 sau pachetului 6 al măsurii 214 - agromediu, cositul se efectuează numai după datele stabilite în fişele măsurilor şi trebuie efectuat până la finalul lunii septembrie. Formele asociative de proprietate prezintă la APIA facturile valorificării fânului şi/sau documente contabile de gestiune privind depozitarea fânului pentru consumul cu animalele deţinute şi/sau centralizatorul repartizării fânului rezultat către membrii formei asociative de proprietate, pe baza semnăturii membrilor, până la data de 15 octombrie a anului de cerere curent*).
Lit. c) a alin. (1) al art. 7 a fost modificată de pct. 61 al art. I din ORDINUL nr. 1.000 din 21 decembrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.058 din 28 decembrie 2016, prin înlocuirea sintagmei "factura fiscală" cu sintagma "factura".
(2)În conformitate cu art. 7 alin. (21) lit. b) din ordonanţă, cererea unică de plată poate fi depusă de membrii formei asociative de proprietate care asigură încărcătura cu animale pentru suprafaţa deţinută în proprietate, crescători de animale din speciile bovine, ovine, caprine şi ecvidee, în calitate de utilizatori ai pajiştilor permanente şi în calitate de fermieri activi care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă, în cazul în care adunarea generală a membrilor sau consiliul de administraţie, cu respectarea prevederilor art. 631-645 din noul Cod civil, decide în acest sens. Suprafeţele utilizate de către fiecare membru sunt repartizate de către forma asociativă. În cazul suprafeţelor utilizate în comun, fără delimitare fizică în teren, reducerile de suprafaţă se fac proporţional cu suprafaţa declarată de către fiecare fermier, membru al asociaţiei, în blocul fizic în care a fost constatată neconformitatea. Documentele doveditoare pe care le prezintă fiecare dintre membrii acestor forme asociative sunt:
a)copie a titlului de proprietate asupra terenurilor aparţinând formei asociative;
b)copie a centralizatorului care cuprinde acordul, datele de identificare, codul de identificare a exploataţiei zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor, numărul total de animale pe specii şi categorii, deţinute de fiecare membru, precum şi suprafeţele repartizate membrilor de către forma asociativă. Centralizatorul se completează anual, se semnează de către preşedintele formei asociative menţionate la alin. (1), conform modelului prezentat în anexa nr. 31;
c)copie conform cu originalul a hotărârii adunării generale a asociaţilor privind utilizarea fondurilor. Acest document poate fi prezentat până la până la data-limită de depunere a cererilor cu întârziere*).
(4)Membrii formelor asociative de proprietate prevăzuţi la alin. (1) pot depune în mod individual cereri unice de plată în cadrul schemelor de sprijin cuplat şi/sau ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic pentru animalele pe baza cărora asociaţia a asigurat încărcătura minimă pentru suprafaţa de pajişte permanentă solicitată la plată.
Utilizatorii de pajişti permanente, persoane fizice sau juridice de drept privat, altele decât cele menţionate la art. 7 alin. (1) şi art. 6 care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă pe pajiştile permanente aflate la dispoziţia lor în condiţiile legii, aşa cum este definită la art. 2 alin. (2) lit. d) din ordonanţă, în calitate de fermieri activi, prezintă, la depunerea cererii unice de plată la APIA, documentele prevăzute la art. 5 alin. (1) şi (2), precum şi, după caz:
a)copie a cardului exploataţiei zootehnice în care sunt înregistrate animalele sau adeverinţă eliberată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, din care să rezulte codul exploataţiei înscrise în RNE valabil la data depunerii cererii unice de plată, în cazul în care proprietarul de pajişte permanentă deţine animale prin care asigură o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha;
b)documentele doveditoare ale valorificării fânului şi/sau declaraţiile privind depozitarea fânului pentru consumul cu animalele deţinute în cazul persoanelor fizice sau documentele contabile de gestiune pentru depozitarea fânului în cazul persoanelor juridice, până la data de 15 octombrie a anului de cerere curent, în cazul în care proprietarul de pajişte permanentă nu asigură încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, iar activitatea agricolă minimă constă inclusiv în asigurarea unui cosit anual pe pajiştile permanente aflate în proprietate, în perioada 15 iunie-1 august. În cazul pajiştilor permanente aflate sub angajamente în cadrul subpachetului 3.1 sau pachetului 6 al măsurii 10 - agromediu şi climă sau în cadrul variantei 3.1 sau pachetului 6 al măsurii 214 - agromediu, cositul se efectuează numai după datele stabilite în fişele măsurilor şi trebuie efectuat până la finalul lunii septembrie. Documentele doveditoare ale valorificării fânului sunt factura, în cazul persoanelor juridice, sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice;
Lit. b) a art. 7^1 a fost modificată de pct. 61 al art. I din ORDINUL nr. 1.000 din 21 decembrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.058 din 28 decembrie 2016, prin înlocuirea sintagmei "factura fiscală" cu sintagma "factura".
c)documentele privind depozitarea/valorificarea fânului, până la data de 15 octombrie a anului de cerere curent, în cazul în care proprietarul de pajişte permanentă nu deţine animale, iar activitatea agricolă minimă constă exclusiv în asigurarea unui cosit anual, respectiv:
(i)declaraţiile privind depozitarea fânului, în cazul persoanelor fizice, sau documentele contabile de gestiune, în cazul persoanelor juridice;
(ii)fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, sau factura, în cazul persoanelor juridice*).
Pct. (ii) al lit. c) a art. 7^1 a fost modificat de pct. 61 al art. I din ORDINUL nr. 1.000 din 21 decembrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.058 din 28 decembrie 2016, prin înlocuirea sintagmei "factura fiscală" cu sintagma "factura".
(1)Documentele privind deţinerea animalelor sunt prevăzute în Ordinul ANSVSA nr. 40/2010 şi se depun în funcţie de cerinţele măsurilor de sprijin solicitate.
(2)Documentele privind deţinerea legală a ecvideelor, respectiv paşapoartele ecvideelor, sunt prevăzute prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 651/60/2013 pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a ecvideelor.
(1)În situaţia în care, în cadrul aceleiaşi scheme de sprijin pe suprafaţă, un bloc fizic face obiectul cererilor unice de plată a doi sau mai mulţi fermieri, în cazul în care suprafaţa totală declarată este mai mare decât suprafaţa agricolă din sistemul de referinţă - LPIS, cu o diferenţă de maximum 1 hectar, APIA poate aplica o reducere proporţională a suprafeţelor din acel bloc fizic, în temeiul art. 29 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 809/2014. (2) În situaţia prevăzută la alin. (1), APIA notifică fermierii privitor la aplicarea unei reduceri proporţionale pentru supradeclararea blocului fizic. Notificarea poate fi contestată numai în scris de fermieri în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii, având la bază actele doveditoare prezentate la APIA la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor acesteia, privind utilizarea suprafeţei declarate.
Alin. (2) al art. 9 a fost modificat de pct. 32 al art. I din ORDINUL nr. 1.468 din 9 iunie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 411 din 10 iunie 2015, prin înlocuirea unei sintagme.
(1)Nu se acordă plăţi directe pentru suprafaţa care depăşeşte suprafaţa maximă eligibilă a blocului fizic.
(2)Nu sunt incluse în hectarul eligibil:
a)suprafeţele compacte sau însumate mai mari de 100 metri pătraţi care nu sunt folosite pentru activităţi agricole, cum ar fi vegetaţia forestieră, iazurile naturale permanente, cu excepţia drumurilor/aleilor de exploatare din interiorul suprafeţei parcelei agricole, inclusiv din sere şi solare, cu lăţimea mai mică de 2 m;
b)drumurile/aleile de exploatare din interiorul suprafeţei parcelei agricole, inclusiv din sere şi solare, a căror lăţime este mai mare de 2 m. (3) Suprafaţa de teren ocupată de orice tip de construcţie, indiferent de mărime, nu este eligibilă la plată. Fac excepţie suprafeţele de teren ocupate cu sere şi solare.
(4)Terenurile scoase din circuitul agricol nu sunt eligibile la plăţile pe suprafaţă.
(5)Nu sunt eligibile la plată următoarele suprafeţe:
a)suprafeţele agricole pe care se constată în urma controlului pe teren că nu s-a desfăşurat activitatea agricolă definită la art. 2 alin (2) din ordonanţă;
b)suprafeţele din rezervaţiile ştiinţifice, zonele de protecţie strictă din parcurile naţionale, parcurile naturale sau din rezervaţii ale biosferei şi amenajările peisagistice (de exemplu, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Parcul Naţional Munţii Rodnei). Sunt eligibile la plată suprafeţele agricole situate în zonele de protecţie integrală şi zonele de conservare durabilă (zonele-tampon) din parcurile naţionale şi naturale pe care se pot desfăşura activităţi agricole, cu respectarea măsurilor impuse în planul de management al ariei protejate, compatibile cu cerinţele pentru măsurile de sprijin direct, iar în situaţia în care acesta nu este elaborat/este în curs de elaborare, cu respectarea setului de măsuri de conservare stabilite de către administratorii ariilor naturale protejate respective.
c)suprafeţele amenajate ca terenuri permanente de sport;
d)suprafeţele aferente aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă, suprafeţele aferente aerodromurilor şi/sau heliporturilor;
e)suprafeţe aferente zonelor sportive/de agrement (parcuri, pârtii de ski) care sunt scoase din circuitul agricol;
f)suprafeţele/terenurile firmelor imobiliare scoase din circuitul agricol;
g)suprafeţe aparţinând unităţilor militare;
h)suprafeţele de teren ocupate de parcuri fotovoltaice;
i)suprafeţele scoase din circuitul agricol pentru parcurile eoliene;
j)suprafeţele de teren aferente lucrărilor de consolidare, de protecţie şi de apărare şi terenul aferent elementelor infrastructurii autostrăzilor şi drumurilor naţionale aparţinând domeniului public al statului, conform Ordonanţei nr. 43/1997 privind regimul drumurilor;
k)suprafeţele de teren care constituie zone de protecţie ale suprafeţelor ocupate de lucrări de amenajare sau de consolidare a albiilor minore, de canale şi derivaţii hidrotehnice la capacitatea maximă de transport a acestora, precum şi de alte construcţii hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, construcţii şi instalaţii hidrometrice, precum şi instalaţii de determinare automată a calităţii apelor, prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. d), e) şi f) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
m)suprafeţele de pârloagă declarate pe acelaşi amplasament pentru mai mult de 1 an;
n)suprafeţele declarate în cererea unică de plată în afara limitelor blocului fizic. Excepţie sunt cazurile în care fermierul semnalează, la depunerea cererii, necesitatea actualizării limitelor blocului fizic, iar APIA confirmă observaţia fermierului pe baza celor mai recente imagini ortofoto sau în urma verificărilor în teren pentru acest scop.
o)suprafeţele cu amenajări piscicole, aşa cum acestea sunt prevăzute în art. 23 alin. (20) din Normele tehnice de completare a registrului agricol pentru perioada 2015-2019, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, al ministrului finanţelor publice şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 734/480/1.003/3.727/2015*).
(2)Suprafaţa declarată a parcelei solicitate la plată este suprafaţa rezultată în urma procesului de digitizare a parcelei în aplicaţia electronică GIS pusă la dispoziţie de către APIA, în conformitate cu documentele care fac dovada utilizării terenului agricol. Excepţie fac cazurile în care pe parcela digitizată se regăsesc suprafeţe neagricole mai mici de 100 de metri pătraţi, dar care însumate depăşesc 100 de metri pătraţi. Suprafaţa digitizată a parcelei poate fi diferită faţă de suprafaţa declarată în limita toleranţei, calculată în aplicaţia electronică GIS, de 0,75 m x perimetrul parcelei digitizate, dar nu mai mare de 1 ha.
Alin. (2) al art. 11 a fost modificat de pct. 32 al art. I din ORDINUL nr. 1.468 din 9 iunie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 411 din 10 iunie 2015, prin înlocuirea unei sintagme.
(2^1)În sensul prevederilor art. 72 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, fermierii care deţin parcele agricole cu o suprafaţă de până la 0,1 ha nesolicitate la plată pot să nu le declare, cu condiţia ca suprafaţa însumată a acestor parcele să nu depăşească un hectar*).
(2^2)Pentru a veni în sprijinul fermierilor şi pentru creşterea calităţii cererilor de plată, conform art. 1 pct. 2 din Regulamentul (UE) nr. 2.333/2015, cererile unice de plată sunt supuse unor verificări preliminare încrucişate, aşa cum sunt menţionate la art. 29 alin. (1) primul paragraf lit. (c) din Regulamentul (UE) nr. 809/2014*).
(2^3)Rezultatele verificărilor preliminare încrucişate se notifică fermierului de către APIA în termen maxim de 26 de zile calendaristice de la data-limită de depunere a cererii unice de plată menţionată la art. 13 din Regulamentul (UE) nr. 809/2014.
(2^4)În termen de maximum 35 de zile calendaristice după data-limită a depunerii cererii unice de plată, fermierul notificat de APIA conform alin. (2^3) poate modifica cererea unică de plată în aplicaţia IPA online, fără penalităţi*).
(3)În cazul măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală pentru angajamentele care se aplică la nivel de parcelă, prevăzute în art. 33 alin. (2) din ordonanţă, nu există posibilitatea schimbării parcelelor, prin modificarea amplasamentului sau prin micşorarea suprafeţei, pe tot parcursul celor 5 ani de angajament. În caz contrar, APIA va proceda la recuperarea plăţilor efectuate pentru aceste suprafeţe pentru toţi anii de angajament. Angajamentele asumate de către fermieri pentru măsurile compensatorii, prevăzute în art. 33 alin. (2) din ordonanţă, care se aplică la nivel de suprafaţă total angajată, sunt condiţionate de menţinerea suprafeţei angajate pe toată perioada de angajament, parcelele putând fi schimbate anual.
(4)În cursul controalelor la faţa locului, efectuate de APIA, se aplică o toleranţă-tampon cu valoare unică, conform prevederilor art. 38 alin. (4) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014, cu modificările şi completările ulterioare.
(5)În cazul în care în urma tuturor controalelor se constată că parcela nu respectă definiţia de la art. 2 lit. n^1), nu se acordă plăţi pentru suprafeţele identificate eronat.
(1)Fără a aduce atingere art. 11 alin. (2^2)-(2^4), în sensul art. 8 alin. (1) lit. i) din ordonanţă, precum şi în conformitate cu prevederile art. 3 şi art. 15 din Regulamentul (UE) nr. 809/2014, fermierii pot aduce modificări cererii unice de plată sau pot retrage în totalitate cererea unică de plată sau părţi ale acesteia, numai dacă:
a)APIA nu a informat deja beneficiarul cu privire la eventualele neconformităţi din cererea unică de plată;
b)APIA nu a notificat fermierului intenţia sa de a efectua un control la faţa locului;
c)nu au solicitat plăţi pentru animale care au perioadă de reţinere.
(2)În cazul în care în cadrul unui control la faţa locului a fost constatată o neconformitate, modificările sau retragerile nu se mai pot face pentru parcelele agricole la care se referă neconformitatea.
(3)În cazul în care modificările aduse cererii unice de plată au incidenţă asupra documentelor justificative sau asupra contractelor care trebuie prezentate, respectivele documente sau contracte se vor actualiza în consecinţă.
(1)În conformitate cu art. 15 din Regulamentul (UE) nr. 809/2014, modificările cererilor unice de plată se depun la APIA până la data de 31 mai, fără penalităţi.
(2)Fermierii pot depune modificări ale cererii unice de plată după data de 31 mai, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul.
În urma retragerilor efectuate în temeiul art. 12 alin. (1), fermierii revin la situaţia în care se aflau înainte de a depune cererea unică de plată sau o parte a acesteia.
Capitolul IIIDeterminarea suprafeţelor eligibile în cazul în care parcela agricolă conţine zone de interes ecologic
(1)Sunt eligibile la plată în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă gardurile vii sau rigolele care au o lăţime maximă de 2 metri şi grupurile de arbori/pâlcurile arbustive a căror suprafaţă maximă este de 100 metri pătraţi amplasate pe terenul arabil solicitat la plată.
(2)O parcelă agricolă care conţine arbori răzleţi este considerată suprafaţă eligibilă la plată cu condiţia îndeplinirii următoarelor condiţii:
a)activităţile agricole se pot desfăşura la fel cum s-ar desfăşura pe parcelele fără arbori situate în aceeaşi zonă; şi b) numărul de arbori nu depăşeşte o densitate maximă de 100 de arbori/hectar, conform art. 9 alin. (3) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014*).
(3)Limita de 100 arbori/ha nu se aplică pentru parcelele cu livezi tradiţionale utilizate extensiv pentru care fermierii solicită plăţi pentru măsurile menţionate la articolele 28 - Agromediu şi Climă şi 30 - Plăţi Natura 2000 şi plăţi legate de Directiva-cadru privind apa din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013.
Zonele de interes ecologic care sunt eligibile la plată în cadrul schemei de plată unice pe suprafaţă sunt următoarele:
a)terasele;
b)arborii izolaţi;
c)arborii în aliniament, în cazul în care lăţimea şirului de arbori măsurată la nivelul solului pe care nu se poate desfăşura activitate agricolă este mai mică de 2 m;
d)marginile de câmp, incluse în suprafaţa blocului fizic, cu iarbă, pe care se respectă normele de ecocondiţionalitate;
e)zonele-tampon - fâşii de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea apelor de suprafaţă stabilite prin GAEC 1;
(1)Fermierii care în anul anterior de plată au beneficiat de plăţi directe care depăşesc cuantumul de 5.000 euro sunt fermieri activi dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (2)-(4) din ordonanţă şi din documentele depuse, respectiv certificatul de înregistrare şi/sau certificatul constatator eliberat/e de ONRC sau actul de înfiinţare/actul constitutiv/statut reiese că desfăşoară activitatea agricolă. Lista codurilor CAEN aferente activităţii agricole este prevăzută în anexa la Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, cu modificările şi completările ulterioare, la Diviziunea 01, grupele 011-016.
(2)Fermierii care depun cererea unică de plată în calitate de persoană fizică şi ulterior optează pentru aplicarea prevederilor art. 6 alin. (2) din ordonanţă, pentru a respecta condiţia de fermier activ, trebuie să prezinte la APIA documentele prevăzute la alin. (1), la depunerea notificării privind schimbarea formei de organizare, dar nu mai târziu de data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere.
Fermierii persoane fizice, pentru asigurarea trasabilităţii parcelelor şi, după caz, a angajamentelor asumate de către fermieri în cadrul măsurilor prevăzute la art. 33 alin. (2) din ordonanţă, în cazul în care optează pentru aplicarea prevederilor art. 6 alin. (2) din ordonanţă, depun iniţial cererea unică de plată ca persoană fizică. După înregistrarea ca persoane autorizate/întreprinderi individuale/întreprinderi familiale sau ca persoane juridice, fermierii persoane fizice depun formularul de transfer al exploataţiei, în condiţiile prevăzute la art. 28 din ordonanţă, până la data-limită de depunere a cererii unice de plată.
(1)Persoanele fizice, prevăzute la art. 6 alin. (3) din ordonanţă, care nu au optat pentru înscrierea la ONRC ca persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau ca persoane juridice prezintă dovezile verificabile prevăzute la art. 6 alin. (5) lit. a) sau b) din ordonanţă. Contribuabilii care nu au obligaţia întocmirii situaţiilor financiare anuale prezintă următoarele documente:
a)Formularul 221 «Declaraţie privind veniturile din activităţi agricole impuse pe bază de norme de venit», aprobat prin ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în vigoare la data depunerii formularului, depus de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale care desfăşoară o activitate agricolă pentru care venitul se determină pe bază de normă de venit şi decizia de impunere emisă de unitatea teritorială a Ministerului Finanţelor Publice; sau*)
b)Formularul 200 «Declaraţie privind veniturile realizate din România», aprobat prin ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în vigoare la data depunerii formularului, depus de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale care desfăşoară o activitate agricolă pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă; şi*)
c)documente justificative eliberate de plătitorii de venituri care au obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului pe veniturile cu regim de reţinere la sursă a impozitului, intermediari, societăţi de administrare a investiţiilor sau alţi plătitori de venit, după caz; şi d) adeverinţa eliberată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală privind veniturile totale realizate în anul precedent anului de cerere.
(2)În cazul în care intervin modificări ale formularelor 200 "Declaraţie privind veniturile realizate din România" şi 221 "Declaraţie privind veniturile din activităţi agricole impuse pe bază de norme de venit", se vor depune formularele corespunzătoare modificărilor intervenite, până la data de 1 septembrie a anului de cerere.
(3)Dovezile verificabile privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) se prezintă la APIA la depunerea cererii unice de plată, dar nu mai târziu de data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere.
În sensul art. 6 alin. (4) şi (4^1) din ordonanţă, persoanele juridice sunt fermieri activi dacă din documentele prevăzute la art. 17 alin. (1) reiese că desfăşoară activitate agricolă.
În situaţia persoanelor juridice care nu deţin cod CAEN/statut/act de înfiinţare din care să rezulte că desfăşoară activitate agricolă, dovezile verificabile sunt situaţiile financiare anuale, respectiv raportările contabile anuale, din care rezultă venitul total realizat în anul anterior anului depunerii cererii unice de plată.
(1)Dovezile verificabile privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 6 alin. (5) lit. b) din ordonanţă pentru persoanele juridice operatori economici sunt situaţiile financiare anuale, respectiv raportările contabile anuale, însoţite de formularul "Date informative", întocmite potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Dovezile verificabile privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 6 alin (5) lit. a) sau b) din ordonanţă pentru persoanele juridice, în ultimul an fiscal, sunt:
a)formularul "Date informative" (cod 30), aprobat anual prin ordin al ministrului finanţelor publice privind principalele aspecte legate de întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, care cuprinde indicatorul "venituri din activităţi agricole", definit la art. 23 alin. (1);
b)formularul "Situaţia veniturilor şi cheltuielilor" (cod 20), aprobat anual prin ordin al ministrului finanţelor publice privind principalele aspecte legate de întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice care cuprinde indicatorul "venituri totale", definit la art. 23 alin. (5).
(3)În sensul art. 6 alin. (5) lit. a) din ordonanţă, precum şi al art. 23 alin. (5) din prezentul ordin, veniturile totale obţinute din activităţi neagricole ale persoanelor juridice rezultă ca diferenţă între venitul total şi venitul total din activităţi agricole.
(4)Dovezile verificabile privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) se prezintă la APIA la depunerea cererii unice de plată, dar nu mai târziu de data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere.
(5)Dovezile verificabile privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 6 alin. (5) lit. a) sau b) din ordonanţă pe care le prezintă persoanele juridice care nu sunt înregistrate la ONRC, prevăzute la art. 21 şi din ale/al căror acte de înfiinţare/act constitutiv/statut/regulament de organizare şi funcţionare al staţiunii de cercetare şi a celor aflate în subordinea universităţilor nu reiese activitatea agricolă, sunt, după caz, următoarele:
(1)În sensul art. 6 alin. (5) lit. b) din ordonanţă, "veniturile obţinute din activităţi agricole" sunt veniturile care au fost obţinute de un fermier din activitatea sa agricolă, definită la art. 2 alin. (2) din ordonanţă, în cadrul exploataţiei sale, inclusiv sprijinul din partea Uniunii Europene din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), precum şi orice ajutor naţional acordat pentru activităţi agricole.
(2)Veniturile obţinute din procesarea produselor agricole ale exploataţiei sunt considerate venituri din activităţi agricole cu condiţia ca produsele procesate să rămână în proprietatea fermierului şi o astfel de procesare să aibă ca rezultat un alt produs agricol.
(3)Orice alte venituri decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt considerate venituri din activităţi neagricole.
(4)În sensul prezentului articol, "venituri" înseamnă veniturile brute, înaintea deducerii cheltuielilor şi impozitelor aferente.
(5)În sensul prezentului articol, "venituri totale" înseamnă veniturile obţinute din activităţile agricole şi neagricole.
În sensul art. 6 alin. (5) lit. a) şi b) din ordonanţă, sintagma "ultimul an fiscal" înseamnă ultimul an pentru care fermierul a depus la ANAF situaţia financiară anuală sau formularele 200 sau 221, după caz.
În sensul art. 6 alin. (5) şi alin. (6) din ordonanţă termenul "gestionează" înseamnă activităţile de operare, exploatare, administrare, conducere a unor unităţi sau întreprinderi.
(1)În sensul art. 6 alin. (5) lit. a) din ordonanţă, cuantumul anual total al plăţilor directe este cuantumul total al plăţilor directe la care avea dreptul fermierul respectiv în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 pentru ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile dovezi privind veniturile din activităţi neagricole. Cuantumul respectiv se calculează fără a se ţine cont de aplicarea articolului 63 şi a articolului 91 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013. (2) Când ultimul an fiscal prevăzut la alin. (1) este anul 2014 sau un an anterior, cuantumul anual al plăţilor directe este cuantumul total al plăţilor directe la care fermierul avea dreptul în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 73/2009 înaintea reducerilor şi a excluderilor prevăzute la articolele 21 şi 23 din regulamentul menţionat, respectiv plăţile pentru schema de plată unică pe suprafaţă, schema de plată separată pentru zahăr, schema de plată specifică pentru orez din zonele defavorizate, altele decât zona montană, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 863/2014 privind stabilirea pentru anul 2014 a cuantumului plăţilor directe unice pe suprafaţă, plăţilor separate pentru zahăr şi plăţilor specifice pentru orez, care se acordă în agricultură în sectorul vegetal, plăţile privind sectorul zootehnic prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 298/2014 privind schema de ajutor specific acordat producătorilor de lapte şi de carne de vită şi producătorilor de lapte şi de carne de ovine/caprine din zonele defavorizate, precum şi plăţile din sectorul de agricultură ecologică prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 759/2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Dacă un fermier nu a depus o cerere unică de plată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 în ultimul an fiscal menţionat la alin. (1), cuantumul total anual estimat al plăţilor directe menţionate la alin. (1) se stabileşte înmulţind numărul hectarelor eligibile declarate de fermierul respectiv în anul depunerii cererii unice de plată în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 cu plata medie naţională la hectar a sprijinului direct pentru anul menţionat la alin. (1).
(4)Plata medie naţională la hectar a sprijinului direct prevăzută la alin. (3) se stabileşte prin împărţirea plafonului naţional prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 pentru anul respectiv la numărul total al hectarelor eligibile declarate pentru anul respectiv în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013. (5) Dacă ultimul an fiscal menţionat la alin. (1) este anul 2014 sau un an anterior, dar nu mai devreme de anul 2009, plata medie naţională la hectar a sprijinului direct menţionată la alin. (4) se stabileşte prin împărţirea plafonului naţional prevăzut în anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 73/2009 pentru anul respectiv la numărul total al hectarelor eligibile declarate pentru anul respectiv în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009.
(1)Cuantumul de 5.000 euro menţionat la art. 6 din ordonanţă este suma totală a plăţilor directe la care fermierul avea dreptul, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, înaintea aplicării articolului 63 şi a articolului 91 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 pentru anul precedent.
(2)Dacă anul precedent este anul 2014, cuantumul plăţilor directe este cuantumul total al plăţilor directe pentru anul 2014 la care fermierul avea dreptul în temeiul Regulamentului (CE) nr. 73/2009 înaintea reducerilor şi a excluderilor prevăzute la articolele 21 şi 23 din regulamentul menţionat.
(3)Dacă un fermier nu a mai depus o cerere unică de plată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, cuantumul total al plăţilor directe se calculează înmulţind numărul hectarelor eligibile declarate de fermierul respectiv în anul depunerii cererii unice de plată în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 cu plata medie naţională la hectar a sprijinului direct pentru anul precedent.
(4)Plata medie naţională la hectar se stabileşte prin împărţirea plafonului naţional prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 pentru anul respectiv la numărul total al hectarelor eligibile declarate pentru anul respectiv în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013. (5) Dacă anul menţionat la alineatul (2) este anul 2014, cuantumul anual al plăţilor directe ale fermierului respectiv se calculează înmulţind numărul hectarelor eligibile declarate de fermierul respectiv pentru anul 2015 în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 cu plata medie naţională la hectar a sprijinului direct pentru anul 2014. (6) Plata medie naţională la hectar a sprijinului direct pentru anul 2014 se stabileşte prin împărţirea plafonului naţional pentru anul 2014 stabilit în anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 73/2009 la numărul total al hectarelor eligibile declarate pentru anul 2014 în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) litera (a) din regulamentul menţionat.
În sensul art. (6) alin. (3)-(6) din ordonanţă, fermierii care nu pot dovedi calitatea de fermier activ prin documentele prevăzute la art. 17, 19, 20 şi 21 din prezentul ordin nu sunt eligibili la plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi la art. 33 alin. (2) lit. b) şi c) din ordonanţă.
Pentru a beneficia de acordarea de plăţi în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă, fermierii trebuie să îndeplinească prevederile art. 6, 7 şi art. 8 alin. (1), (2), (3), (5), (6), (7), (8) din ordonanţă şi ale art. 3-13 din prezentul ordin.
(1)În cazul suprafeţelor utilizate pentru producţia de cânepă în conformitate cu art. 10 alin. (5) din ordonanţă, în cererea unică de plată fermierul trebuie să furnizeze următoarele informaţii şi documente:
a)identificarea parcelelor semănate cu cânepă;
b)soiurile de seminţe şi cantităţile de seminţe utilizate (în kg/ha);
c)etichetele oficiale aplicate pe ambalajele seminţelor certificate, în conformitate cu Directiva 2002/57/CE a Consiliului privind comercializarea seminţelor de plante oleaginoase şi pentru fibre, care se vor păstra la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA, după caz.
(2)Eligibilitatea suprafeţelor utilizate pentru producţia de cânepă este condiţionată de utilizarea de seminţe din soiurile enumerate în «Catalogul comun al soiurilor de plante agricole» la data de 15 martie a anului pentru care se acordă plata respectivă şi publicate în conformitate cu articolul 17 din Directiva 2002/53/CE a Consiliului privind Catalogul comun al soiurilor de plante agricole.
(3)Prin derogare de la alin. (1) lit. c), în cazul în care semănatul are loc după data finală stabilită pentru depunerea cererii unice de plată, etichetele sunt furnizate cel târziu până la 30 iunie. Dacă etichetele trebuie furnizate, de asemenea, altor autorităţi naţionale, APIA restituie originalele etichetelor beneficiarilor de îndată ce au fost prezentate în conformitate cu dispoziţiile de la alin. (1) lit. c). Etichetele înapoiate se ştampilează de către APIA ca fiind utilizate pentru o cerere unică de plată.
(4)În conformitate cu legislaţia în vigoare, inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor recoltează probele pentru determinarea conţinutului de tetrahidrocanabinol (THC) la soiurile de cânepă cultivate şi transmit Laboratorului Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj probele preluate, însoţite de datele de identificare ale fiecărui fermier (numele şi prenumele, codul numeric personal/codul unic de înregistrare, adresa, sediul) şi datele de identificare ale fiecărei parcele cultivate (dimensiunea, parcela/lotul), până la data de 15 septembrie a anului de recoltă.
Laboratorul Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj are obligaţia să transmită MADR şi APIA până la data de 1 noiembrie a anului de recoltă raportul cu privire la conţinutul de THC pentru fiecare parcelă cultivată cu cânepă pentru fibră şi seminţe care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor.
Fragmentarea exploataţiei după data de 18 octombrie 2011 se consideră condiţie artificială creată pentru a determina eligibilitatea cererii de plată pentru plata redistributivă. Exploataţiile rezultate în urma fragmentării, potrivit art. 16 din ordonanţă, nu sunt eligibile la plata redistributivă.
În cazul transferului de exploataţie realizat între 2 fermieri, plata redistributivă se acordă pentru suprafaţa totală rezultată în urma transferului, fără a depăşi plata pentru suprafaţa maximă pentru care se acordă această plată.
Fără aduce atingere prevederilor art. 31, cazurile în care se consideră că fermierii nu şi-au fragmentat/divizat exploataţiile în scopul de a beneficia de plata redistributivă sunt următoarele:
a)moştenirea;
b)vânzarea-cumpărarea de terenuri agricole;
c)rezilierea contractelor de arendă/concesiune.
Capitolul VIIAjutoare naţionale tranzitorii în sectorul vegetal
(1)Pentru a beneficia de acordarea ajutoarelor naţionale tranzitorii prevăzute la art. 1 alin. (3), din ordonanţă, fermierii trebuie:
a)să fie înregistraţi în Registrul unic de identificare, administrat de APIA;
b)să depună cerere unică de plată în termen;
c)să exploateze un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solarelor, culturilor de hamei, suprafaţa parcelei agricole trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha;
d)să declare la depunerea cererii unice de plată datele de identificare şi de contact actualizate;
e)persoanele juridice trebuie să notifice APIA în termen de 15 zile calendaristice cu privire la modificările apărute în înregistrările de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului privind: administratorul/administratorii, sediul social, obiectul de activitate;
f)orice modificare a datelor declarate în cererea unică de plată şi în documentele doveditoare survenită în perioada cuprinsă între data depunerii cererii şi data acordării plăţii se comunică în termen de 15 zile calendaristice, în scris, la APIA;
g)să înscrie, sub sancţiunea legii, date reale, complete şi perfect valabile în formularul de cerere unică de plată şi în documentele anexate acesteia privind lista suprafeţelor şi/sau efectivele de animale;
h)să fie de acord ca datele din formularul de cerere unică de plată să fie introduse în baza de date a IACS, procesate şi verificate în vederea calculării sumelor de plată şi transmise autorităţilor responsabile în vederea elaborării de studii statistice şi de evaluări economice, în condiţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare;
i)să fie de acord ca datele personale, datele înscrise în cererea unică de plată despre suprafeţele din exploataţie să facă obiectul controalelor administrative încrucişate cu bazele de date ale altor autorităţi publice cu competenţe în gestionarea acestor tipuri de date;
j)să respecte normele privind ecocondiţionalitatea prevăzute la art. 93 şi anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, pe întreaga exploataţie agricolă;
k)să prezinte, la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia, documentele prevăzute la art. 5 alin. (2).
l)să furnizeze toate informaţiile solicitate de APIA în termenele stabilite de aceasta;
m)să permită efectuarea controalelor de către APIA sau de către alte instituţii abilitate în acest sens;
n)să marcheze în teren limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeaşi cultură cu a parcelei/parcelelor învecinată/învecinate. În cazul în care sunt identificate neconformităţi, dacă limitele parcelelor utilizate în comun nu sunt marcate în teren, fermierii sunt sancţionaţi proporţional în cazurile de neconformitate privind normele de ecocondiţionalitate;
o)să identifice, să declare, să delimiteze şi să localizeze parcelele agricole în aplicaţia electronică GIS pusă la dispoziţie de către APIA şi să utilizeze datele cadastrale, în situaţia în care acestea sunt disponibile şi relevante*).
(3)Ajutoarele naţionale tranzitorii se acordă pentru suprafeţele agricole eligibile existente în stratul de referinţă din LPIS, gestionat de APIA. Stratul de referinţă constituie baza pentru procesul de control încrucişat.
(4)Solicitarea de către fermieri de modificare a suprafeţei parcelelor agricole şi a culturilor agricole poate fi depusă la APIA până la data-limită de depunere a cererilor unice de plată. Solicitările depuse după această dată se vor soluţiona în cursul anului următor. Soluţionarea modificărilor solicitate se va face numai după verificarea acestora efectuată de APIA.
(5)Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor menţionate la art. 5 aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.
Se acordă ajutor naţional tranzitoriu - ANT 1, decuplat de producţie, în cuantum fix pe hectar, fermierilor din sectorul vegetal, care îndeplinesc prevederile capitolului II şi condiţiile prevăzute la art. 33 şi care cultivă următoarele culturi amplasate pe teren arabil: cereale (grâu comun, grâu dur, secară, orz, ovăz, porumb, sorg, orez, triticale, porumb dulce şi alte cereale), culturi proteice (mazăre, fasole, bob, lupin, linte, alte leguminoase pentru boabe), plante industriale (floarea-soarelui, rapiţă, soia convenţională, in şi cânepă pentru fibră, tutun, in pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale), rădăcinoase (sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr), cartofi, legume, căpşuni, pepeni, flori şi plante ornamentale, plante de nutreţ, loturi semincere, alte culturi pe teren arabil.
Se acordă ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul vegetal, decuplate de producţie, fermierilor care cultivă: in pentru fibră - ANT 2, cânepă pentru fibră - ANT 3, tutun - ANT 4, hamei - ANT 5, sfeclă de zahăr - ANT 6 şi care îndeplinesc condiţiile generale de acordare a plăţilor prevăzute la capitolul II, condiţiile de la art. 33 la care se adaugă condiţiile specifice fiecăruia.
Pentru cultura de in pentru fibră se acordă ajutor naţional tranzitoriu - ANT 2, cu îndeplinirea următoarelor condiţii specifice:
a)să fie amplasate pe parcele agricole de minimum 0,3 hectare;
b)fermierul trebuie să depună la APIA, până la data de 1 septembrie, inclusiv, a anului de recoltă certificatul de calitate a seminţelor utilizate sau factura de cumpărare a seminţelor certificate, pentru fiecare parcelă şi copia contractului/angajamentului încheiat între fermier şi prim-procesator;
Lit. b) a art. 36 a fost modificată de pct. 61 al art. I din ORDINUL nr. 1.000 din 21 decembrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.058 din 28 decembrie 2016, prin înlocuirea sintagmei "factura fiscală" cu sintagma "factura".
c)fermierul trebuie să prezinte până la data de 31 octombrie a anului de recoltă, inclusiv, acte doveditoare privind livrarea, respectiv proces-verbal de recepţie, factura, bon fiscal.
Lit. c) a art. 36 a fost modificată de pct. 61 al art. I din ORDINUL nr. 1.000 din 21 decembrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.058 din 28 decembrie 2016, prin înlocuirea sintagmei "factura fiscală" cu sintagma "factura".
Pentru cultura de cânepă pentru fibră se acordă ajutor naţional tranzitoriu - ANT 3, cu îndeplinirea următoarelor condiţii specifice:
a)să fie amplasată pe parcele agricole de minimum 0,3 hectare;
b)să fie menţinută în condiţii de creştere normale, conform tehnologiei de cultivare, timp de cel puţin 10 zile după înflorire, astfel încât să poată fi efectuate controalele;
c)fermierul trebuie să depună la APIA, până la data de 1 septembrie, inclusiv, a anului de recoltă copia contractului/angajamentului încheiat între fermier şi prim-procesator şi copia autorizaţiei de cultivare a cânepei pentru fibră emisă de DAJ;
d)fermierul trebuie să prezinte până la data de 31 martie, inclusiv, a anului următor anului de cerere, acte doveditoare privind livrarea, respectiv proces-verbal de recepţie, factura, bon fiscal, fila/filele din carnetul de comercializare;
e)declaraţie privind varietăţile de cânepă pentru fibră cultivate şi cantităţile de seminţe utilizate la hectar pentru înfiinţarea culturii, până la data de 1 septembrie;
f)în conformitate cu legislaţia în vigoare, inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor recoltează probele pentru determinarea conţinutului de tetrahidrocanabinol (THC) la soiurile de cânepă cultivate şi transmit Laboratorului Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj probele preluate, însoţite de datele de identificare ale fiecărui fermier (numele şi prenumele, codul numeric personal/codul unic de înregistrare, adresa, sediul) şi datele de identificare ale fiecărei suprafeţei cultivate (dimensiunea, parcela/lotul), până la data de 15 septembrie a anului de recoltă;
g)Laboratorul Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj are obligaţia să transmită MADR şi APIA până la data de 1 noiembrie a anului de recoltă raportul cu privire la conţinutul de THC pentru fiecare parcelă cultivată cu cânepă pentru fibră, care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor.
(1)Se acordă ajutor naţional tranzitoriu - ANT 4 pentru suprafaţa cultivată cu tutun, în baza contractelor încheiate între fermieri/grupul de producători şi prim-procesatorii autorizaţi, cu îndeplinirea următoarelor condiţii specifice:
a)fermierul sau grupul de producători trebuie să încheie un contract de cultură cu un prim-procesator, să îl înregistreze la direcţia pentru agricultură judeţeană (DAJ), respectiv a municipiului Bucureşti şi ulterior să îl depună la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA. Contractul trebuie să fie încheiat până la data de 30 aprilie a anului de recoltă şi să fie depus la APIA până cel târziu la data de 30 iunie a anului de recoltă inclusiv;
b)contractul va avea ca anexă lista nominală a membrilor grupului şi suprafeţele aferente fiecăruia, atunci când unitatea prim-procesatoare încheie contracte de cultură cu un grup de producători;
c)un fermier/grup de producători încheie contract de cultivare cu un singur prim-procesator;
d)grupurile de producători nu pot exercita activitate de prim-procesare a tutunului;
e)un fermier, producător de tutun, poate să aparţină unui singur grup de producători;
f)fermierul/grupul de producători depune la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA, după caz, până la data de 1 mai a anului următor recoltării, declaraţia de livrare a tutunului livrat; declaraţia de livrare se vizează de reprezentantul desemnat al DAJ pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat, pentru atestarea cantităţii şi a calităţii tutunului livrat; dacă fermierul este membru al unui grup de producători, declaraţia de livrare se vizează şi de grupul în cauză; lipsa vizei/vizelor pe declaraţia de livrare determină neeligibilitate la plată pentru ANT 4 - tutun;
g)tutunul livrat trebuie să îndeplinească condiţiile minime de calitate, aşa cum sunt prevăzute în anexa III la Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2.848/1998 de stabilire a modalităţilor de aplicare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 2.075/92 privind sistemul primelor, cotele de producţie şi ajutorul specific acordat asociaţiilor de producători în sectorul tutunului brut;
h)suprafeţele solicitate conform cererii unice de plată pe suprafaţă sunt supuse controalelor de către structurile de control ale APIA, cu privire la respectarea suprafeţelor şi culturilor declarate, şi ale MADR, cu privire la lucrările agrotehnice specifice, astfel încât la recoltare să se asigure o densitate medie de cel puţin 2 plante/mp.
(2)Pentru a beneficia de ANT 4, solicitanţii care nu sunt eligibili pentru acordarea plăţilor directe prevăzute la art. 1 alin. (2) din ordonanţă din cauza nerespectării condiţiilor privind suprafaţa prevăzută la art. 8 alin. (1) lit. c) din ordonanţă au obligaţia să bifeze în cererea unică de plată doar căsuţa pentru ANT 4.
Pentru cultura de hamei se acordă ajutor naţional tranzitoriu - ANT 5, cu îndeplinirea următoarele condiţii specifice:
a)parcela agricolă eligibilă este de minimum 0,1 ha;
b)DAJ respectiv a municipiului Bucureşti desemnează un reprezentant care, în urma deplasării pe teren la fiecare solicitant, certifică printr-un proces-verbal că suprafaţa cultivată cu hamei pentru care se solicită sprijin financiar a fost recoltată. Acest proces-verbal va fi întocmit în două exemplare şi înregistrat la DAJ, respectiv a municipiului Bucureşti;
c)plata se acordă plantaţiilor de hamei situate în zonele de cultură stabilite conform Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 623/2002 privind stabilirea zonelor de cultură a hameiului, recunoscute pentru certificarea denumirii de origine, cu modificările şi completările ulterioare;
d)solicitantul trebuie să înregistreze contractul de vânzare-cumpărare pentru producţia de hamei la DAJ, respectiv a municipiului Bucureşti. O copie a acestui contract se depune ulterior de către solicitant la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA. Copia contractului menţionat anterior se depune până la data de 15 octombrie a anului în care solicitantul depune cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă. Contractele de vânzare-cumpărare trebuie să respecte prevederile art. 14 alin. (1) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.952/2005 privind organizarea comună a pieţei în sectorul hameiului şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1.696/71, (CEE) nr. 1.037/72, (CEE) nr. 879/73 şi (CEE) nr. 1.981/82;
e)solicitantul trebuie să prezinte la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA, până la data de 1 decembrie a anului în care depune cererea unică de plată, procesul-verbal întocmit de reprezentantul DAJ prevăzut la lit. b);
f)plata se va face în cuantum fix pe hectar la suprafaţa determinată de APIA în urma controalelor.
(1)Se acordă ajutor naţional tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr - ANT 6 fermierilor care îndeplinesc următoarele condiţii specifice:
a)suprafaţa pe care este amplasată cultura este destinată exclusiv producţiei de zahăr;
b)deţin contract de producere a sfeclei de zahăr cu o fabrică de zahăr, conform modelului prevăzut în anexa la Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr, aprobat anual prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, care se înregistrează la DAJ, iar o copie a acestuia este depusă la APIA până la data de 1 octombrie a anului în curs; contractul se vizează de reprezentantul desemnat al DAJ pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat numai dacă, pe baza verificărilor efectuate în perioada de vegetaţie, se constată respectarea condiţiilor agrotehnice, suprafaţa culturii şi asigurarea unei densităţi medii de cel puţin 6 plante/mp; lipsa vizei DAJ pe contract determină neeligibilitatea la plată pentru ANT 6; rezultatul verificărilor se consemnează într-un proces-verbal de constatare semnat de reprezentanţii DAJ, ai Federaţiei cultivatorilor de sfeclă de zahăr şi ai fabricii de zahăr, care se păstrează la DAJ.
(2)Ajutorul naţional tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr se acordă în cuantum fix numai pentru suprafaţa cultivată în baza contractului de producere a sfeclei de zahăr încheiat cu a fabrică de zahăr pentru anul în curs, cu îndeplinirea condiţiilor specifice prevăzute la alin. (1).
Capitolul VIIISprijinul cuplat în sectorul vegetal
(1)Se acordă sprijin cuplat în sectorul vegetal fermierilor activi care cultivă:
a)soia;
b)lucernă;
c)mazăre boabe pentru industrializare;
d)fasole boabe pentru industrializare;
e)cânepă pentru ulei şi fibre;
f)orez;
g)sămânţă de cartof;
h)hamei;
i)sfeclă de zahăr;
j)tomate pentru industrializare cultivate în câmp;
k)castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;
l)legume cultivate în sere - tomate, castraveţi, ardei, varză pentru consum în stare proaspătă şi castraveţi pentru industrializare;
m)legume cultivate în solare - tomate, castraveţi, ardei, varză şi vinete pentru consum în stare proaspătă şi castraveţi pentru industrializare;
n)prune pentru industrializare;
o)mere pentru industrializare;
p)cireşe şi vişine pentru industrializare;
q)caise şi zarzăre pentru industrializare;
r)cartof timpuriu pentru industrializare.
(2)Pentru a beneficia de sprijinul cuplat fermierii activi trebuie să îndeplinească condiţiile generale de acordare a plăţilor prevăzute la cap. II, condiţiile de la art. 33, la care se adaugă condiţiile specifice fiecărui tip de sprijin.
(3)În cazul în care cultura pentru care se solicită sprijinul cuplat face parte dintr-o parcelă cu mai multe culturi, cultura pentru care se solicită sprijinul cuplat trebuie să îndeplinească cerinţa privind suprafaţa minimă eligibilă a parcelei conform art. 8 alin. (1) lit. c) din ordonanţă, cu excepţia legumelor din sere şi solare, pentru care suprafaţa minimă a exploataţiei este de 0,3 ha, iar suprafaţa minimă a parcelei este de 0,03 ha.
(4)Verificarea realizării producţiei minime anuale se face prin raportarea cantităţii livrate la suprafaţa parcelelor solicitate în cererea unică de plată pentru sprijinul cuplat pentru măsura respectivă.
(5)Verificarea utilizării seminţei certificate se face prin raportarea cantităţii de sămânţă utilizată, înscrisă în factura de achiziţie a seminţei sau în adeverinţa eliberată de fabrica de zahăr cu care fermierul a încheiat contractul de producere a sfeclei de zahăr sau în documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă produsă de fermierul care solicită plata sau în avizul de expediţie al seminţei de soia/lucernă eliberat de deţinătorul soiului de soia/lucernă către fermier, la suprafaţa parcelelor solicitate în cererea unică de plată pentru sprijinul cuplat la cultura respectivă, rezultat care se compară cu cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar, prevăzute în anexa nr. 4.
(6)Nerespectarea prevederilor alin. (4) şi (5), precum şi lipsa sau prezentarea după termen a documentelor obligatorii atrage respingerea sprijinului pentru măsurile de sprijin cuplat solicitate în cererea unică de plată, pentru care nu se respectă aceste prevederi. În cazul serelor şi solarelor, nerespectarea prevederilor alin. (4) şi (5), precum şi lipsa sau prezentarea după termen a documentelor obligatorii atrage respingerea de la plată a suprafeţelor aferente culturii pentru care nu se respectă aceste prevederi.
(1)Sprijinul cuplat pentru cultura de soia se acordă fermierilor activi care fac dovada:
a)valorificării unei producţii minime anuale de 1,3 tone boabe soia/ha către unităţi de procesare autorizate/înregistrate la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor sau a utilizării acesteia în consumul propriu la nivelul fermei pentru hrana animalelor deţinute, înscrise în Registrul naţional al exploataţiilor, şi a păsărilor, situaţie în care prezintă dovada că la nivelul fermei deţin instalaţii tehnologice de obţinere a şrotului de soia şi animale, respectiv păsări. În cazul loturilor semincere, fac dovada livrării către menţinătorul sau deţinătorul soiului a cantităţii minime de 1,3 tone sămânţă, pe bază de aviz de expediţie şi/sau cantitatea minimă de 1,3 tone/ha se livrează către terţi ale căror exploataţii sunt situate pe teritoriul naţional, pe bază de factură şi/sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol;
b)utilizării seminţei certificate oficial din următoarele categorii: Prebază, Bază, Certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante, republicată, denumită în continuare Legea nr. 266/2002, şi Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 150/2010 privind comercializarea seminţelor de plante oleaginoase şi pentru fibre, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Unitatea de procesare prevăzută la alin. (1) lit. a) trebuie să fie înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 111/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum şi a activităţilor de producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul ANSVSA nr. 111/2008, sau autorizată/înregistrată potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 109/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare/înregistrare sanitară veterinară a unităţilor ce desfăşoară activităţi în domeniul hranei pentru animale de fermă şi a mijloacelor de transport al hranei pentru animale de fermă, cu modificările ulterioare.
(3)Documentele doveditoare privind condiţiile prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:
a)factura de vânzare a mărfii sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, pentru minimum 1.300 kg boabe soia/ha comercializată;
b)note de intrare/recepţie a furajelor de soia procesate pentru consumul cu animalele sau păsările pe care le deţine în fermă, pentru minimum 1.300 kg boabe soia/ha utilizată în consumul propriu la nivelul fermei;
c)factura de achiziţie a instalaţiei de procesare sau, în cazul în care fermierul nu mai deţine factura de achiziţie a instalaţiei de procesare, trebuie să prezinte extras din documentele contabile din ultimul an prin care dovedeşte că instalaţia este înregistrată ca mijloc fix;
d)în situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator, înregistrat pentru siguranţa alimentelor la ANSVSA, acesta face dovada procesării producţiei minime de 1,3 tone/ha prin documente contabile interne;
e)factura de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea «sămânţă admisă pentru însămânţare», sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea «Necesar propriu» şi «Interzisă comercializarea» sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantitatea minimă de sămânţă necesară la hectar este inclusă în anexa nr. 4;
f)în cazul loturilor semincere, prin excepţie de la lit. a)-e), fermierul prezintă:
(i)factura pentru servicii multiplicare soia, emisă către menţinătorul sau deţinătorul soiului, din care să reiasă că i-a livrat minimum 1.300 kg sămânţă certificată/ha. În situaţia în care factura pentru servicii multiplicare sămânţă de soia este emisă către deţinătorul soiului, prezintă şi contractul dintre menţinătorul şi deţinătorul soiului; şi/sau
(ii)factura de comercializare a minimum 1.300 kg sămânţă certificată/ha sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol din care să reiasă comercializarea a minimum 1.300 kg sămânţă certificată/ha emise către terţi ale căror exploataţii sunt situate pe teritoriul naţional.
(4)Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (3) este 31 martie a anului următor anului de cerere curent.
(5)Verificarea eligibilităţii, în cazul consumului în ferma proprie, se face inclusiv pe baza consumurilor de furaje normate pe specii de animale, prevăzute în anexa nr. 5, şi a numărului mediu de animale înscrise în RNE şi de păsări din fermă pe perioada anului de cerere.
(1)Sprijinul cuplat pentru cultura de lucernă se acordă fermierilor activi care fac dovada că:
a)au realizat anual o producţie minimă de 15 tone/ha masă verde sau 3,75 tone/ha fân sau produse derivate din fân, respectiv granule, peleţi sau făină, sau 200 de kg de sămânţă certificată;
b)au comercializat cel puţin producţia minimă de masă verde sau fân sau produse derivate din fân prevăzute la lit. a) către exploataţii de creştere a animalelor înscrise în RNE şi/sau a păsărilor, pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol sau c) au consumat cu animalele înscrise în RNE şi/sau cu păsările pe care le deţin şi/sau au stocat în vederea consumului cu acestea cel puţin producţia minimă de masă verde sau fân sau produse derivate din fân prevăzute la lit. a), obţinută în fermă. Verificarea eligibilităţii pentru sprijinul cuplat se face pe baza consumurilor de furaje, normate pe specii de animale, prevăzute în anexa nr. 5, a calculului efectivului mediu furajat din fermă şi a producţiei de lucernă/soia/fân obţinute pe perioada anului de cerere prevăzute în anexa nr. 51, întocmită şi semnată de către fermier;
d)în cazul loturilor semincere de lucernă, au comercializat cel puţin producţia minimă de 200 kg/ha sămânţă certificată cultivatorilor de lucernă a căror exploataţii sunt situate pe teritoriul naţional, pe bază de factură şi/sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol;
e)pentru obţinerea producţiei de masă verde sau fân sau produse derivate din fân, prevăzute la lit. a), cât şi în cazul loturilor semincere de lucernă prevăzute la lit. d), utilizează sămânţa certificată oficial din categoriile prebază, bază şi certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002. cu Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 155/2010 privind producerea în vederea comercializării şi comercializarea seminţelor de plante furajere, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 59/2011 pentru aprobarea procedurilor privind cerinţele specifice pentru producerea, certificarea şi comercializarea seminţelor de cereale, plante oleaginoase şi pentru fibre şi plante furajere în România.
(2)Factura de achiziţie a seminţelor este însoţită de documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea «sămânţă admisă pentru însămânţare», sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea «Necesar propriu» şi «Interzisă comercializarea» sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4.
(3)Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (1) şi (2) este 31 martie a anului următor anului de cerere curent.
(4)În cazul loturilor semincere de lucernă, fermierul prezintă factura sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol din care să reiasă comercializarea a minimum 200 kg sămânţă de lucernă certificată/ha către cultivatori de lucernă ale căror exploataţii sunt situate pe teritoriul naţional sau factura pentru servicii multiplicare sămânţă de lucernă emisă către menţinătorul sau deţinătorul soiului, din care să reiasă că i-a livrat minimum 200 kg sămânţă certificată/ha. În situaţia în care factura pentru servicii multiplicare este emisă către deţinătorul soiului, prezintă şi contractul dintre menţinătorul şi deţinătorul soiului.
(1)Sprijinul cuplat pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare - mazăre boabe şi fasole boabe se acordă fermierilor activi care:
a)livrează cantitatea minimă de 1,9 tone/ha mazăre boabe şi/sau de 0,85 tone/ha fasole boabe la o unitate de industrializare/procesare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, sau autorizată/înregistrată potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 109/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare/înregistrare sanitară veterinară a unităţilor ce desfăşoară activităţi în domeniul hranei pentru animale de fermă şi a mijloacelor de transport al hranei pentru animale de fermă, cu modificările ulterioare;
b)au consumat cu animalele pe care le deţin, înscrise în RNE, şi/sau au stocat în vederea consumului cu acestea cel puţin producţia minimă de mazăre boabe prevăzută la lit. a) obţinută în fermă. Verificarea eligibilităţii pentru sprijinul cuplat se face pe baza consumurilor de furaje, normate pe specii de animale, prevăzute în anexa nr. 5^1, întocmită şi semnată de către fermier;
c)fac dovada livrării cantităţii minime prevăzute la lit. a), pe bază de factură sau pe baza filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol a comercializării producţiei;
(2)Documentele doveditoare privind condiţiile prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:
a)factura de livrare a producţiei minime prevăzute la alin. (1) lit. a) sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol;
b)factura de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea «sămânţă admisă pentru însămânţare», sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea «Necesar propriu» şi «Interzisă comercializarea» sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4. (3) Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (2) este 1 septembrie a anului de cerere.
(4)Procesatorii care cultivă mazăre boabe şi/sau fasole boabe fac dovada procesării producţiei proprii, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne.
c)deţin autorizaţie de cultivare emisă de DAJ şi respectă condiţiile specifice privind cultivarea cânepei, conform legislaţiei privind cultivarea plantelor ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope. În conformitate cu legislaţia în vigoare, inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor recoltează probele pentru determinarea conţinutului de tetrahidrocanabinol (THC) la soiurile de cânepă cultivate şi transmit Laboratorului Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj probele preluate, însoţite de datele de identificare ale fiecărui fermier (numele şi prenumele, codul numeric personal/codul unic de înregistrare, adresa, sediul) şi datele de identificare ale fiecărei parcele cultivate (dimensiunea, parcela/lotul), până la data de 15 septembrie a anului de recoltă.
Laboratorul Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj are obligaţia să transmită MADR şi APIA până la data de 1 noiembrie a anului de recoltă raportul cu privire la conţinutul de THC pentru fiecare parcelă cultivată cu cânepă pentru fibră şi seminţe care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor;
d)fac dovada că utilizează sămânţă certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 59/2011 pentru aprobarea procedurilor privind cerinţele specifice pentru producerea, certificarea şi comercializarea seminţelor de cereale, plante oleaginoase şi pentru fibre şi plante furajere în România.
b)copie de pe certificatul de înregistrare şi/sau certificatul constatator eliberate/eliberat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, din care să rezulte activitatea de procesare a unităţii către care a livrat producţia;
c)proces-verbal de recepţie însoţit de bon fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, din care să reiasă că s-a comercializat producţia minimă prevăzută la alin. (1) lit. b);
c^1)în situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator, înregistrat la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, acesta face dovada procesării producţiei minime prevăzute la alin. (1) lit. b), prin documente contabile interne;
d)raportul cu privire la conţinutul de THC al culturilor de cânepă pentru fibră şi seminţe, emis de Laboratorul Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj, care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor;
e)factura de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea «sămânţă admisă pentru însămânţare», sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea «Necesar propriu» şi «Interzisă comercializarea» sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4;
(1)Sprijinul cuplat pentru cultura de orez se acordă cultivatorilor de orez, fermieri activi, care:
a)valorifică o producţie minimă de 4.500 kg/ha orez pe bază de factură sau pe baza filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol a comercializării producţiei. În situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator, acesta face dovada procesării producţiei proprii prin documente contabile interne;
b)fac dovada că utilizează sămânţă certificată însoţită de documentul oficial de calitate a seminţei, certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 149/2010 privind comercializarea seminţelor de cereale, cu modificările şi completările ulterioare. Factura de achiziţie a seminţelor este însoţită de documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea «sămânţă admisă pentru însămânţare», sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea «Necesar propriu» şi «Interzisă comercializarea» sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE privind echivalenţa inspecţiilor în câmp la culturile producătoare de seminţe, efectuate în ţări terţe, şi echivalenţa seminţelor produse în ţări terţe, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Decizia Consiliului 2003/17/CE, sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4.
Sprijinul cuplat pentru cultura de sămânţă de cartof se acordă fermierilor activi care:
a)au autorizaţii pentru producerea seminţei de cartof pentru anul de cerere, eliberate de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care îşi desfăşoară activitatea, pe care le prezintă la APIA la depunerea cererii unice de plată, dar nu mai târziu de data-limită de depunere a cererilor unice de plată;
b)valorifică minimum 15.000 kg sămânţă de cartof/ha pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, pe care le prezintă la APIA până la data de 15 mai a anului următor anului de cerere;
c)pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă certificată în conformitate cu Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.266/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, certificarea calităţii şi comercializarea cartofului pentru sămânţă, denumit în continuare Ordinul nr. 1.266/2005, prin factura de achiziţie a seminţei de cartof, pentru cantitatea corespunzătoare suprafeţei declarate, însoţită de Autorizaţia pentru producerea cartofului de sămânţă, vizată pentru anul curent de cerere, şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea "sămânţă admisă pentru însămânţare", sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea "Necesar propriu" şi "Interzisă comercializarea" sau Documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. Acestea se prezintă la APIA la depunerea cererii unice de plată, împreună cu declaraţia de multiplicare. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4.
Lit. c) a art. 48 a fost modificată de pct. 61 al art. I din ORDINUL nr. 1.000 din 21 decembrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.058 din 28 decembrie 2016, prin înlocuirea sintagmei "factura fiscală" cu sintagma "factura".
(1)În cazul în care cantitatea minimă de sămânţă de cartof/ha prevăzută la art. 48 lit. b) nu este valorificată deoarece inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor (ITCSMS) a respins de la certificare una sau mai multe parcele, până la data de 15 mai a anului următor anului de cerere curent, fermierul depune la APIA documentul/documentele de inspecţie în câmp emis/emise de ITCSMS din care rezultă suprafaţa respinsă.
(2)În cazul în care cantitatea minimă de sămânţă de cartof/ha prevăzută la art. 48 lit. b) nu este valorificată deoarece Autoritatea Naţională Fitosanitară şi/sau ITCSMS au respins de la certificarea finală unul sau mai multe loturi, până la data de 15 mai a anului următor anului de cerere curent, fermierul depune la APIA procesul/procesele-verbale pentru eliberarea paşaportului fitosanitar, emis/emise de Autoritatea Naţională Fitosanitară, şi/sau buletinul/buletinele de analiză oficială a lotului/loturilor de sămânţă emis/emise de ITCSMS din care rezultă cantitatea respinsă.
(3)În baza documentelor menţionate la alin. (1) şi alin. (2), îndeplinirea prevederilor art. 41 alin. (4) se face prin raportarea cantităţii livrate la suprafaţa parcelelor solicitate în cererea unică de plată, ajustată prin scăderea suprafeţei corespunzătoare loturilor respinse şi/sau suprafeţei respinse.
(4)Suprafaţa respinsă corespunzătoare loturilor respinse în cazul prevăzut la alin. (2) se stabileşte prin raportarea cantităţii respinse la cantitatea minimă prevăzută la art. 48 lit. b).
(5)Suprafaţa respinsă conform alin. (1) şi (4) ajustează suprafaţa declarată pentru plată."
Sprijinul cuplat pentru cultura de hamei se acordă fermierilor activi care:
a)au încheiat un contract cu o fabrică de bere/unităţi de procesare a hameiului pentru scop farmaceutic/unităţi de procesare a hameiului pentru producţia de bere, înregistrate în Oficiul Naţional al Registrului Comerţului;
b)solicitantul trebuie să înregistreze contractul de vânzare-cumpărare pentru producţia de hamei la DAJ, respectiv a municipiului Bucureşti. O copie a acestui contract se depune ulterior de către solicitant la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA. Copia contractului menţionat anterior se depune până la data de 15 octombrie a anului în care solicitantul depune cererea unică de plată. Contractele de vânzare-cumpărare trebuie să respecte prevederile art. 14 alin. (1) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.952/2005 privind organizarea comună a pieţei în sectorul hameiului şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1.696/71, (CEE) nr. 1.037/72, (CEE) nr. 879/73 şi (CEE) nr. 1.981/82;
c)fac dovada producţiei minime de 490 kg conuri uscate de hamei/ha prin proces-verbal de constatare încheiat între DAJ şi fermier, care se depune la APIA, până la data de 1 decembrie a anului de cerere*).
d)în situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator, înregistrat la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, acesta face dovada procesării producţiei minime prevăzute la lit. c), prin documente contabile interne.
Sprijinul cuplat pentru cultura de sfeclă de zahăr se acordă fermierilor activi care:
a)deţin contract de producere a sfeclei de zahăr cu o fabrică de zahăr, conform modelului prevăzut în anexa la Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr, aprobat anual prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, înregistrat la DAJ, iar o copie a acestuia este depusă la APIA până la data de 1 octombrie a anului în curs. Contractul se vizează de reprezentantul desemnat al DAJ pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat numai dacă, pe baza verificărilor efectuate în perioada de vegetaţie, se constată respectarea condiţiilor agrotehnice, suprafaţa culturii şi asigurarea unei densităţi medii de cel puţin 6 plante/mp; rezultatul verificărilor se consemnează într-un proces-verbal de constatare semnat de reprezentanţii DAJ, ai Federaţiei cultivatorilor de sfeclă de zahăr şi ai fabricii de zahăr, care se păstrează la DAJ. Lipsa vizei DAJ pe contract determină neeligibilitatea la plată pentru sprijinul cuplat;
b)fac dovada comercializării unei producţii minime de 26.400 kg/ha, pe bază de factură pentru persoanele juridice şi pe bază de adeverinţă eliberată de fabrica de zahăr pentru persoanele fizice, care se prezintă la APIA până la data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere curent;
Lit. b) a art. 50 a fost modificată de pct. 61 al art. I din ORDINUL nr. 1.000 din 21 decembrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.058 din 28 decembrie 2016, prin înlocuirea sintagmei "factura fiscală" cu sintagma "factura".
c)pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002. Documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea "sămânţă admisă pentru însămânţare", sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea "Necesar propriu" şi "Interzisă comercializarea" sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate sau adeverinţa eliberată de fabrica de zahăr cu care fermierul a încheiat contractul de producere a sfeclei de zahăr se prezintă la APIA până la data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere curent. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4.
c)livrează cantitatea minimă de 15 tone/ha tomate la o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008;
d)fac dovada valorificării cantităţii minime prevăzute la lit. c) pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere;
e)unităţile de industrializare care cultivă tomate fac dovada procesării producţiei proprii, prin documente contabile interne, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.
(3)Pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă certificată. În anul 2016 procentul din sămânţa certificată autohtonă utilizată este de minimum 5% din norma de semănat pe hectar. Se consideră sămânţă autohtonă sămânţa certificată în conformitate cu legislaţia în vigoare în domeniul calităţii seminţelor, produsă pe teritoriul României din soiuri înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, în anul de cerere respectiv.
(3^1)Pentru cultura înfiinţată începând cu anul 2017, procentul din sămânţă certificată autohtonă utilizată este de minimum 5% din norma de semănat pe hectar.
(4)Factura de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea «sămânţă admisă pentru însămânţare», sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea «Necesar propriu» şi «Interzisă comercializarea» sau Documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate se prezintă la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere. Documentele care atestă calitatea seminţelor certificate autohtone se vizează în prealabil de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care fermierul îşi desfăşoară activitatea sau de Laboratorul central pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar şi numărul minim de seminţe la 1 gram sunt incluse în anexa nr. 4.
c)fac dovada valorificării producţiei pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere;
d)livrează cantitatea minimă de 12 tone/ha castraveţi la o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008;
e)unităţile de industrializare care cultivă castraveţi fac dovada procesării producţiei proprii, prin documente contabile interne, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.
(3)În anul 2016 procentul din sămânţa certificată autohtonă utilizată este de minimum 5% din norma de semănat pe hectar. Se consideră sămânţă autohtonă sămânţa certificată în conformitate cu legislaţia în vigoare în domeniul calităţii seminţelor, produsă pe teritoriul României din soiuri înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, în anul de cerere respectiv.
(3^1)Pentru cultura înfiinţată începând cu anul 2017, procentul din sămânţă certificată autohtonă utilizată este de minimum 5% din norma de semănat pe hectar.
(4)Factura de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea «sămânţă admisă pentru însămânţare», sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea «Necesar propriu» şi «Interzisă comercializarea» sau Documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate se prezintă la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere. Documentele care atestă calitatea seminţelor certificate autohtone se vizează în prealabil de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care fermierul îşi desfăşoară activitatea sau de Laboratorul central pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar şi numărul minim de seminţe la 1 gram sunt incluse în anexa nr. 4.
(1)Sprijinul cuplat pentru legume cultivate în spaţii protejate: sere şi solare se acordă fermierilor activi.
(2)Pentru legume cultivate în sere, sprijinul cuplat se acordă pentru următoarele culturi:
a)tomate pentru consum în stare proaspătă;
b)castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau destinaţi industrializării;
c)ardei pentru consum în stare proaspătă;
d)varză pentru consum în stare proaspătă.
(3)Sprijinul cuplat pentru culturile prevăzute la alin. (2) se acordă fermierilor activi care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectarul cultivat, în funcţie de legumele cultivate: a) 85 tone la tomate pentru consum în stare proaspătă; b) 50 tone la castraveţi pentru consum în stare proaspătă; c) 50 tone la castraveţi destinaţi industrializării; d) 29 tone la ardei pentru consum în stare proaspătă; e) 46 tone la varză pentru consum în stare proaspătă.
(4)Pentru legume cultivate în solare, sprijinul cuplat se acordă pentru următoarele culturi:
a)tomate pentru consum în stare proaspătă;
b)castraveţi pentru consum în stare proaspătă;
c)castraveţi destinaţi industrializării;
d)ardei pentru consum în stare proaspătă;
e)varză pentru consum în stare proaspătă;
f)vinete pentru consum în stare proaspătă.
(5)Sprijinul cuplat pentru culturile prevăzute la alin. (4) se acordă fermierilor activi care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectarul cultivat, în funcţie de legumele cultivate: a) 32 tone la tomate pentru consum în stare proaspătă; b) 30 tone la castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau destinaţi industrializării; c) 16 tone la ardei pentru consum în stare proaspătă; d) 22 tone la varză pentru consum în stare proaspătă; e) 20 tone la vinete pentru consum în stare proaspătă.
(6)Dovada comercializării legumelor o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol. Castraveţii destinaţi industrializării se comercializează către unităţi de industrializare înregistrate pentru siguranţa alimentelor potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008.
(8)Procentul din sămânţa certificată autohtonă utilizată este de minimum 5% din norma de semănat pe hectar pentru fiecare specie în parte. Se consideră sămânţă autohtonă sămânţa certificată în conformitate cu legislaţia în vigoare în domeniul calităţii seminţelor, produsă pe teritoriul României din soiuri înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, în anul de cerere respectiv.
(9)Documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea «sămânţă admisă pentru însămânţare», sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea «Necesar propriu» şi «Interzisă comercializarea» sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate şi factura de achiziţie a seminţei, se depune la APIA până la data de 1 februarie a anului următor anului de cerere. Documentele care atestă calitatea seminţelor certificate autohtone se vizează în prealabil de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care fermierul îşi desfăşoară activitatea sau de Laboratorul central pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar şi numărul minim de seminţe la 1 gram sunt incluse în anexa nr. 4. (10) Unităţile de industrializare care cultivă castraveţi în sere sau solare proprii fac dovada procesării producţiei proprii, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne.
(11)Nu sunt eligibile la plată suprafeţele de sere sau solare în care legumele nu sunt cultivate pe pământ.
(1)Sprijinul cuplat pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireşe, vişine, caise şi zarzăre pentru obţinerea de produse alimentare nonalcoolice se acordă fermierilor activi care exploatează livezi de pruni, meri, cireşi, vişini, caişi şi zarzări.
(2)Sprijinul cuplat se acordă fermierilor activi care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectar: a) 5,6 tone la prune; b) 7,8 tone la mere; c) 4,4 tone cireşe şi vişine; d) 4,7 tone caise şi zarzăre.
(3)Dovada comercializării fructelor către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol.
(4)Unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi prevăzute la alin. (1) fac dovada industrializării producţiei proprii în cantităţile prevăzute la alin. (2) prin documente contabile interne.
(5)Dovezile prevăzute la alin. (3) şi (4) se prezintă la APIA până la data de 31 decembrie a anului de cerere.
(1)Sprijinul cuplat pentru cultura de cartof timpuriu pentru industrializare se acordă fermierilor activi care:
a)cultivă cartof timpuriu, categorie care include cartoful semitimpuriu şi de vară;
b)fac dovada comercializării unei producţii minime de 12,5 tone/ha, către o unitate de procesare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008;
c)fac dovada comercializării producţiei pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, care se depun la APIA până la data de 30 octombrie a anului de cerere;
d)în situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator înregistrat pentru siguranţa alimentelor la ANSVSA, acesta face dovada procesării producţiei minime, prin documente contabile interne.
(2)Pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţa certificată oficial din categoriile Prebază, Bază şi Certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul nr. 1.266/2005.
(3)Documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea «sămânţă admisă pentru însămânţare» sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea «Necesar propriu» şi «Interzisă comercializarea» sau Documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate se prezintă la APIA până la data de 1 august a anului de cerere. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4.
(1)În situaţia în care solicitantul sprijinului cuplat în sectorul vegetal este membru al unui grup/unei organizaţii de producători recunoscut(e) de MADR, actele doveditoare ale cantităţii livrate prin intermediul grupului/organizaţiei sunt fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol sau copia facturii emise către grup.
În sectorul zootehnic se acordă ajutoare naţionale tranzitorii, denumite în continuare ANTZ, aşa cum sunt prevăzute la art. 1 alin. (3) şi art. 12 din ordonanţă.
ANTZ se acordă fermierilor crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, înscrişi în evidenţa APIA cu cod unic de identificare, în funcţie de criteriile de eligibilitate, pentru următoarele scheme:
a)schemă decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte;
b)schemă decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne;
c)schemă cuplată de producţie, speciile ovine/caprine.
(1)ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. a) se acordă fermierilor crescători de bovine, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)la data solicitării ANTZ exploataţia cu cod ANSVSA să fie înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine;
Lit. a) a alin. (1) al art. 63 a fost modificată de pct. 41 al art. I din ORDINUL nr. 234 din 22 februarie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 23 februarie 2016 prin înlocuirea sintagmei termenului "exploataţie" cu sintagma "exploataţie cu cod ANSVSA".
b)pentru anul de cerere 2015, solicitantul să fie înregistrat în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2014-2015;
c)solicitantul să fi livrat şi/sau vândut direct o cantitate de minimum 3 tone de lapte în anul de cotă de referinţă 2012-2013;
(2)Plata ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. a) se acordă pentru o cantitate de minimum 3 tone de lapte, produsă şi înregistrată la livrări şi/sau vânzări directe în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2012-2013.
(1)Pentru fermierii crescători de bovine nou-înregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2013-2014, plata ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. a) se acordă fermierilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)la data solicitării ANTZ exploataţia cu cod ANSVSA să fie înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine;
Lit. a) a alin. (1) al art. 64 a fost modificată de pct. 41 al art. I din ORDINUL nr. 234 din 22 februarie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 23 februarie 2016 prin înlocuirea sintagmei termenului "exploataţie" cu sintagma "exploataţie cu cod ANSVSA".
b)solicitantul să fi livrat şi/sau vândut direct o cantitate de minimum 3 tone de lapte în anul de cotă 2013-2014;
c)pentru anul de cerere 2015, solicitantul să fie înregistrat în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2014-2015;
(2)Pentru fermierii crescători de bovine nou-înregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2014-2015, plata ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. a) se acordă fermierilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)la data solicitării ANTZ exploataţia cu cod ANSVSA să fie înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine;
Lit. a) a alin. (2) al art. 64 a fost modificată de pct. 41 al art. I din ORDINUL nr. 234 din 22 februarie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 23 februarie 2016 prin înlocuirea sintagmei termenului "exploataţie" cu sintagma "exploataţie cu cod ANSVSA".
b)solicitantul să fi livrat şi/sau vândut direct o cantitate de minimum 3 tone de lapte în anul de cotă 2014-2015;
(3)Plata ANTZ pentru fermierii prevăzuţi la alin. (1) şi (2) se acordă pentru o cantitate de minimum 3 tone de lapte, produsă şi înregistrată la livrări şi/sau vânzări directe în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă de referinţă.
(1)Începând cu anul de cerere 2016, ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. a) se acordă fermierilor crescători de bovine care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)la data solicitării ANTZ, exploataţia să fie înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine;
b)solicitantul să fi livrat şi/sau vândut direct o cantitate de minimum 3 tone de lapte în anul de cotă de referinţă;
c)solicitantul să fie înregistrat în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2014-2015. (2) Plata ANTZ pentru fermierii prevăzuţi la alin. (1) se acordă pentru o cantitate de minimum 3 tone de lapte, produsă şi înregistrată la livrări şi/sau vânzări directe în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă de referinţă.
(1)Începând cu anul de cerere 2016, ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. a) se acordă şi fermierilor crescători de bovine, neînregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte până la data de 1 aprilie 2015, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)la data solicitării ANTZ, exploataţia să fie înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine;
b)solicitantul să fi comercializat o cantitate de minimum 3 tone de lapte în perioada de referinţă.
(2)Plata ANTZ pentru fermierii prevăzuţi la alin. (1) se acordă pentru o cantitate de minimum 3 tone de lapte comercializată în perioada de referinţă.
(1)ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. b) se acordă fermierilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)deţin un efectiv de minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de referinţă 31 ianuarie 2013 înregistrate în RNE;
b)la data solicitării ANTZ exploataţia cu cod ANSVSA este înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine;
Lit. b) a alin. (1) al art. 65 a fost modificată de pct. 41 al art. I din ORDINUL nr. 234 din 22 februarie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 23 februarie 2016 prin înlocuirea sintagmei termenului "exploataţie" cu sintagma "exploataţie cu cod ANSVSA".
(2)Plata ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. b) se acordă pentru minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni, precum şi pentru tineretul bovin mascul şi/sau femel cu vârsta de minimum 7 luni, existent în exploataţie cu cod ANSVSA la data de referinţă.
Alin. (2) al art. 65 a fost modificat de pct. 41 al art. I din ORDINUL nr. 234 din 22 februarie 2016 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 23 februarie 2016 prin înlocuirea sintagmei termenului "exploataţie" cu sintagma "exploataţie cu cod ANSVSA".
(3)Pentru exploataţiile cu cod ANSVSA înfiinţate în perioada 1 februarie 2013 - 17 aprilie 2014, plata ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. b) se acordă în mod corespunzător cu prevederile alin. (2) fermierilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)deţin un efectiv de minimum 3 capete de bovine purtătoare de primă provenite dintr-un transfer integral de animale purtătoare de primă şi/sau nepurtătoare de primă, cu vârsta de minimum 16 luni la data de 17 aprilie 2014, înregistrate în RNE;
b)la data solicitării ANTZ exploataţia cu cod ANSVSA să fie înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine;
Alin. (3) al art. 65 a fost modificat de pct. 41 al art. I din ORDINUL nr. 234 din 22 februarie 2016 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 23 februarie 2016 prin înlocuirea sintagmei termenului "exploataţie" cu sintagma "exploataţie cu cod ANSVSA".
(4)Pentru exploataţiile cu cod ANSVSA înfiinţate în perioada 18 aprilie 2014 - 31 martie 2015, plata ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. b) se acordă în mod corespunzător cu prevederile alin. (2) fermierilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)deţin un efectiv de minimum 3 capete de bovine purtătoare de primă provenite dintr-un transfer integral de animale purtătoare de primă şi/sau nepurtătoare de primă, cu vârsta de minimum 16 luni la data de 31 martie 2015, înregistrate în RNE;
b)la data solicitării ANTZ exploataţia cu cod ANSVSA să fie înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine;
Alin. (4) al art. 65 a fost modificat de pct. 41 al art. I din ORDINUL nr. 234 din 22 februarie 2016 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 23 februarie 2016 prin înlocuirea sintagmei termenului "exploataţie" cu sintagma "exploataţie cu cod ANSVSA".
(5)Plata ANTZ pentru fermierii prevăzuţi la alin. (3) şi (4) se acordă pentru minimum 3 capete de bovine purtătoare de primă provenite dintr-un transfer integral de animale purtătoare de primă şi/sau nepurtătoare de primă, cu vârsta de minimum 16 luni, precum şi pentru tineretul bovin mascul şi/sau femel cu vârsta de minimum 7 luni, existent în exploataţie la data de referinţă.
(1)Începând cu anul de cerere 2016, ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. b) se acordă fermierilor crescători de bovine şi pentru exploataţiile nou-înfiinţate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)deţin un efectiv minim de 3 capete de bovine purtătoare de primă provenite dintr-un transfer integral de animale purtătoare de primă şi/sau nepurtătoare de primă, cu vârsta de minimum 16 luni la data de referinţă, înregistrate în RNE;
b)la data solicitării ANTZ exploataţia să fie înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine.
(2)Prin excepţie de la alin. (1), pentru anul de cerere 2016 exploataţiile noi sunt cele înfiinţate în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2015 şi ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii unice în anul 2016. (3) Plata ANTZ se acordă pentru un efectiv de minimum 3 capete bovine purtătoare de primă provenite dintr-un transfer integral de animale purtătoare de primă şi/sau nepurtătoare de primă, cu vârsta de minimum 16 luni, precum şi pentru tineretul bovin mascul şi/sau femel cu vârsta de minimum 7 luni, existent în exploataţie la data de referinţă.
Solicitanţii care au obţinut un drept la primă în anii anteriori pentru ANTZ - specia bovine, prevăzut la art. 62 lit. b), pot solicita acest drept pentru efectivul de animale purtătoare de primă, fără ca acesta să fie detaliat pe coduri unice de identificare în cererea de plată.
ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. c) se acordă fermierilor crescători de ovine/caprine, pentru femelele de ovine şi/sau femelele de caprine identificate conform legislaţiei în domeniu care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)efectivul din exploataţia cu cod ANSVSA înregistrată în RNE să fie de minimum 50 de capete de femele ovine/25 de capete de femele caprine, care au împlinit vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului în care se depune cererea unică de plată;
Lit. a) a art. 66 a fost modificată de pct. 41 al art. I din ORDINUL nr. 234 din 22 februarie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 23 februarie 2016 prin înlocuirea sintagmei termenului "exploataţie" cu sintagma "exploataţie cu cod ANSVSA".
b)la data solicitării ANTZ efectivul de femele ovine/femele caprine pentru care se solicită ANTZ să fie înscris în RNE;
c)efectivul de femele ovine/femele caprine pentru care se solicită ANTZ să fie menţinut în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionate în cerere pe perioada de reţinere de 100 de zile de la data-limită de depunere fără penalizări a cererii unice de plată;
d)să deţină registrul individual al exploataţiei cu cod ANSVSA, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 21/2004 al Consiliului de stabilire a unui sistem de identificare şi de înregistrare a animalelor din speciile ovină şi caprină şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003 şi a Directivelor 92/102/CEE şi 64/432/CEE, denumit în continuare Regulamentul (CE) nr. 21/2004.
Lit. d) a art. 66 a fost modificată de pct. 41 al art. I din ORDINUL nr. 234 din 22 februarie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 23 februarie 2016 prin înlocuirea sintagmei termenului "exploataţie" cu sintagma "exploataţie cu cod ANSVSA".
Sunt eligibile la plată inclusiv femelele de ovine şi/sau femelele de caprine care în perioada celor 100 de zile au intrat, respectiv au ieşit în/din exploataţiile deţinute de acelaşi beneficiar sau în exploataţiile asociaţiilor/cooperativelor/ grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.
(1)Documentul specific care însoţeşte cererea unică de plată pentru fermierii care nu au solicitat ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. a) în anii de cerere 2013-2015 este copia de pe dovada de înregistrare a solicitantului în sistemul de administrare a cotelor de lapte, precum şi a cantităţilor de lapte livrate şi/sau vândute direct în anul de cotă de referinţă.
(2)Documentul specific care însoţeşte cererea unică de plată pentru schema prevăzută la art. 62 lit. a) în situaţia art. 642 şi care atestă livrarea/vânzarea a minimum 3 tone lapte este unul din următoarele, după caz:
a)copie de pe cel puţin un contract cu un prim-cumpărător, valabil pe o perioadă de minimum 6 luni, însoţită de copii de pe cel puţin o factură sau de pe cel puţin o filă din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pentru producătorul care efectuează livrarea de lapte în perioada de referinţă a anului de solicitare;
b)copie de pe fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pentru producătorul persoană fizică ce efectuează vânzarea directă a laptelui în perioada de referinţă a anului de solicitare;
c)copie de pe avizul de însoţire a mărfii şi de pe dispoziţia de încasare a valorii/documente fiscale aferente laptelui comercializat pentru producătorul care efectuează vânzarea directă a laptelui în perioada de referinţă a anului de solicitare prin automatele de lapte, indiferent de forma de organizare juridică;
d)copie de pe factura/bonuri fiscale de vânzare directă a laptelui în perioada de referinţă a anului de solicitare pentru PFA, II, IF şi SC.
(2^1)Fermierii neînregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte până la data de 1 aprilie 2015 care au obţinut dreptul la prima ANTZ pentru schema prevăzută la art. 62 lit. a), într-un an anterior anului de cerere, pot solicita acest drept şi beneficia de primă doar pentru cantitatea pentru care au obţinut acest drept fără a mai prezenta documentele specifice prevăzute la art. 68 alin. (2).
(3)Documentul specific care însoţeşte cererea unică de plată pentru schema prevăzută la art. 62 lit. b) este copia de pe paşaportul fiecărui animal pentru care se solicită ANTZ/copie de pe documentele care atestă ieşirile din efectiv, după caz, în cazul exploataţiilor înfiinţate potrivit prevederilor art. 65^1 şi/sau pentru care nu s-a solicitat/beneficiat de primă în anii anteriori.
(4)Pentru cererile unice de plată depuse în termen şi în perioada cu penalizări, data-limită privind îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate şi, respectiv, cea a începerii perioadei de reţinere este data-limită de depunere a cererii unice de plată fără penalizări.
(1)Dreptul la primă, obţinut în anii anteriori, pentru schema prevăzută la art. 62 lit. a), poate fi cedat în aceeaşi exploataţie cu cod ANSVSA, în urma schimbării formei de organizare sau între soţi, cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate.
(2)Documentele care însoţesc cererea unică de plată pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) sunt, după caz:
a)copie de pe certificatul de căsătorie şi declaraţia pe propria răspundere a soţului care cedează dreptul la primă;
b)copie de pe certificatul de înregistrare/radiere şi de pe documentul notarial de cedare a dreptului la primă, cu excepţia schimbării formei de organizare din PF în PFA/II/IF.
(3)Dreptul la primă obţinut în anii anteriori pentru schema prevăzută la art. 62 lit. b) poate fi cedat în aceeaşi exploataţie, cu cod ANSVSA, cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, pentru următoarele cazuri:
a)între soţi;
b)în urma schimbării formei de organizare;
c)în urma donării/vânzării exploataţiei cu cod ANSVSA;
d)în urma moştenirii exploataţiei cu cod ANSVSA.
(4)Documentele care însoţesc cererea unică de plată pentru situaţiile prevăzute la alin. (3) sunt:
a)copie de pe certificatul de căsătorie şi declaraţia pe propria răspundere a soţului/soţiei care cedează dreptul la primă, pentru cazul prevăzut la alin. (3) lit. a);
b)copie de pe certificatul de înregistrare/radiere, precum şi de pe documentul notarial de cedare a dreptului la primă, cu excepţia schimbării formei de organizare din PF în PFA/II/IF, pentru cazul prevăzut la alin. (3) lit. b);
c)copie de pe documentul notarial de cedare a dreptului la primă, pentru cazul prevăzut la alin. (3) lit. c);
d)copie de pe certificatul de moştenitor, certificatul de calitate de moştenitor sau copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi copie de pe documentul notarial de cedare a dreptului la primă, dacă sunt mai mulţi moştenitori, pentru cazul prevăzut la alin. (3) lit. d).
(5)Dreptul la primă obţinut în anii anteriori, pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, prevăzută la art. 62 lit. b), poate fi cedat, pe baza unei declaraţii notariale, unei alte persoane, în altă exploataţie, cu cod ANSVSA, înfiinţată ulterior datei de referinţă pentru care a fost stabilit dreptul la primă, în urma preluării integrale a animalelor purtătoare de primă, cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, pentru exploataţiile nou-înfiinţate.
(5^1)Dreptul la primă obţinut în anii anteriori, pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, prevăzută la art. 62 lit. b), în cazul persoanelor juridice, poate fi cedat unei alte persoane juridice sau aceleiaşi persoane juridice rezultată dintr-o reorganizare cu excepţia divizării, atestată prin certificatul constatator de la ONRC, în altă exploataţie cu cod ANSVSA, înfiinţată ulterior datei de referinţă pentru care a fost stabilit dreptul la primă, în urma preluării integrale a animalelor purtătoare de primă, cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, pentru exploataţiile nou-înfiinţate.
(6)Documentele care însoţesc cererea unică de plată pentru situaţia prevăzută la alin. (5) sunt:
a)copie de pe declaraţie/declaraţii notariale de cedare a dreptului la primă obţinut în anii anteriori; sau b) copie de pe certificatul de moştenitor, certificatul de calitate de moştenitor sau copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităţilor administrativ-teritoriale, însoţite de copiile declaraţiilor de cedare a dreptului la primă din partea celorlalţi moştenitori, în cazul în care există mai mulţi moştenitori.
a)pentru schema prevăzută la art. 62 lit. a) şi b) - controale administrative, conform manualelor/ghidurilor de procedură, elaborate şi aprobate prin decizie a directorului general al APIA şi avizate de către direcţia de specialitate din MADR;
b)pentru schema prevăzută la art. 62 lit. c) - controale administrative şi controale la faţa locului, conform manualelor/ghidurilor de procedură, elaborate şi aprobate prin decizie a directorului general al APIA şi avizate de către direcţia de specialitate din MADR.
(2)APIA verifică administrativ, în baza naţională de date a Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, conform procedurii elaborate, îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate prevăzute la art. 63 alin. (1) lit. a), art. 64 alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. a), art. 64^1 alin. (1) lit. a), art. 64^2 alin. (1) lit. a), art. 65 alin. (1) lit. a) şi b), alin. (3) lit. a) şi b), alin. (4) lit. a) şi b), art. 65^1 alin. (1) lit. a) şi b) şi art. 66 lit. a), b) şi c).
În cuprinsul capitolelor IX şi X, următorii termeni se definesc astfel:
a)perioada de referinţă: este perioada cuprinsă între data începerii depunerii cererii unice de plată a anului anterior şi ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii unice de plată în primul an de cerere în care obţine un drept de plată pe exploataţia respectivă;
Prin excepţie pentru anul de cerere 2016 perioada de referinţă este cuprinsă între 1 aprilie 2015 şi ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii unice de plată în anul 2016;
b)data de referinţă: este ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii unice de plată a fiecărui an de depunere pentru exploataţiile nou-înfiinţate;
c)exploataţii nou-înfiinţate: sunt exploataţiile înfiinţate în perioada cuprinsă între data începerii depunerii cererii unice a anului anterior şi ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii unice în anul în curs;
SCZ se acordă fermierilor activi, crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, şi crescătorilor de viermi de mătase, în funcţie de efectivul de animale determinate/kg gogoşi crude determinate solicitat/e de beneficiar, din următoarele categorii:
a)bivoliţe de lapte;
b)ovine;
c)caprine;
d)taurine din rase de carne şi metişii acestora. Categoriile de animale sunt prevăzute pe grupe la art. 74 alin. (2);
SCZ pentru creşterea bivoliţelor de lapte prevăzut la art. 70 lit. a) se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)solicită SCZ pentru un efectiv de maximum 100 de capete de bivoliţe de lapte, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA;
b)solicitanţii cu un efectiv mai mare de 100 de capete de bivoliţe de lapte beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 100 de capete de bivoliţe de lapte;
c)bivoliţele de lapte pentru care se solicită SCZ trebuie menţinute în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionate în cerere, pe o perioadă de reţinere de 6 luni de la data-limită de depunere fără penalizări a cererii unice de plată;
d)efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere, potrivit prevederilor art. 53 alin. (4) paragraful al doilea lit. a) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la regulamentul menţionat;
e)să deţină registrul individual al exploataţiei cu cod ANSVSA, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000;
Lit. e) a art. 71 a fost modificată de pct. 41 al art. I din ORDINUL nr. 234 din 22 februarie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 23 februarie 2016 prin înlocuirea sintagmei termenului "exploataţie" cu sintagma "exploataţie cu cod ANSVSA".
f)bivoliţele de lapte pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscrise în Registrul genealogic al rasei.
Sunt eligibile la plată inclusiv animalele care în perioada celor 6 luni, prevăzută la art. 71 lit. b), au intrat sau au ieşit în/din exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar sau în/din exploataţiile asociaţiilor/cooperativelor/ grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.
(1)SCZ pentru ovine se solicită de către fermierii activi pentru un efectiv cuprins între 150 şi 500 de capete de femele ovine şi/sau berbeci, inclusiv, pe beneficiar, cu excepţia celor din UAT-urile din zona montană definită în anexa 8.2 «Lista zonelor eligibile M10, M11, M13» a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, aprobat prin Decizia Comisiei C (2015)3508/26.05.2015, publicată pe site-ul www.madr.ro, «Informare Măsuri de Mediu şi Climă PNDR 2014-2020», «Ghid-informativ-MMC-zone eligibile.xlsx», pentru care se solicită SCZ pentru un efectiv cuprins între 60 şi 500 de capete femele ovine şi/sau berbeci, inclusiv, pe beneficiar, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)animalele din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCZ au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare;
b)animalele din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCZ au vârsta de maximum 8 ani la femele, respectiv 6 ani la berbeci, la data-limită de depunere a cererii unice de plată, fără penalizări;
c)efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data-limită de depunere a cererii unice de plată potrivit prevederilor art. 53 alin. (4) paragraful al doilea lit. a) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la regulamentul menţionat;
d)să deţină registrul individual al exploataţiei completat în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 21/2004;
e)animalele pentru care se solicită SCZ trebuie să fie menţinute pe o perioadă de reţinere de 100 de zile de la data-limită de depunere a cererii unice de plată, fără penalizări, în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionată/menţionate în cerere;
f)berbecii pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscrişi în registrul genealogic al rasei;
g)efectivul de femele ovine înscrise registrul genealogic al rasei pentru care se acordă SCZ respectă raportul de sexe de minimum un berbec înscris în registrul genealogic al aceleiaşi rase la 35 de femele ovine;
h)efectivul de femele ovine neînscrise într-un registru genealogic pentru care se acordă SCZ respectă raportul de sexe de minimum un berbec cu certificat de origine la 35 de femele ovine.
(2)Solicitanţii cu un efectiv mai mare de 500 de capete femele ovine şi/sau berbeci beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 500 de capete femele ovine şi/sau berbeci.
Sunt eligibile la plată inclusiv animalele care în perioada celor 100 de zile, prevăzută la art. 72 lit. e), au intrat sau au ieşit în/din exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar sau în/din exploataţiile asociaţiilor/ cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.
SCZ pentru creşterea caprinelor prevăzut la art. 70 lit. c) se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)solicită SCZ pentru un efectiv de minimum 50 şi maximum 500 de capete de femele caprine şi/sau ţapi de reproducţie, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA, care au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare a SCZ;
b)solicitanţii cu un efectiv mai mare de 500 de capete de femele caprine şi/sau ţapi de reproducţie beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 500 de capete de femele caprine şi/sau ţapi de reproducţie;
c)femelele caprine şi/sau ţapii de reproducţie din exploataţia cu cod ANSVSA pentru care beneficiarul solicită SCZ să aibă vârsta de maximum 8 ani femelele şi, respectiv, 6 ani ţapii de reproducţie la data-limită de depunere a cererii de plată;
Lit. c) a art. 73 a fost modificată de pct. 41 al art. I din ORDINUL nr. 234 din 22 februarie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 23 februarie 2016 prin înlocuirea sintagmei termenului "exploataţie" cu sintagma "exploataţie cu cod ANSVSA".
d)efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere, potrivit prevederilor art. 53 alin. (4) paragraful al doilea lit. a) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la regulamentul menţionat;
e)să deţină registrul individual al exploataţiei cu cod ANSVSA, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 21/2004;
Lit. e) a art. 73 a fost modificată de pct. 41 al art. I din ORDINUL nr. 234 din 22 februarie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 23 februarie 2016 prin înlocuirea sintagmei termenului "exploataţie" cu sintagma "exploataţie cu cod ANSVSA".
f)femelele caprine şi/sau ţapii de reproducţie pentru care se solicită SCZ trebuie să fie menţinute/menţinuţi, pe o perioadă de reţinere de 100 de zile de la data-limită de depunere fără penalizări a cererilor unice de plată, în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionată/menţionate în cerere;
g^1)efectivul de femele caprine înscrise în registrul genealogic al rasei pentru care se acordă SCZ respectă raportul de sexe de minimum un ţap înscris în registrul genealogic al aceleiaşi rase la 35 de femele caprine;
g^2)efectivul de femele caprine neînscrise într-un registru genealogic pentru care se acordă SCZ respectă raportul de sexe de minimum un ţap cu certificat de origine la 35 de femele caprine.
Sunt eligibile la plată inclusiv animalele care în perioada celor 100 de zile, prevăzută la art. 73 lit. f), au intrat sau au ieşit în/din exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar sau în/din exploataţiile asociaţiilor/ cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.
(1)SCZ pentru creşterea taurinelor din rase de carne şi metişii acestora prevăzut la art. 70 lit. d) se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)solicită SCZ pentru un efectiv de animale de minimum 10 şi maximum 250 de capete taurine de carne, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA, constituit, după caz, din:
(i)vaci din rase de carne care nu au beneficiat de schema prevăzută la art. 75 în anii anteriori; şi/sau*)
(iii)tineret mascul şi/sau femel din rase de carne; şi/sau
(iv)tineret mascul şi/sau femel metis cu rase de carne, obţinut din tauri din rase de carne şi vaci pentru care nu se solicită schema prevăzuta la art. 75; şi/sau
b)solicitanţii cu un efectiv mai mare de 250 de capete taurine de carne beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 250 de capete taurine de carne;
c)tineretul mascul pentru care se solicită SCZ trebuie să aibă vârsta de maximum 25 de luni la data ieşirii din exploataţia cu cod ANSVSA sau la data depunerii cererii unice de plată, după caz*);
Lit. c) a alin. (1) al art. 74 a fost modificată de pct. 41 al art. I din ORDINUL nr. 234 din 22 februarie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 23 februarie 2016 prin înlocuirea sintagmei termenului "exploataţie" cu sintagma "exploataţie cu cod ANSVSA".
d)pentru tineretul femel se solicită SCZ până la prima fătare, dar nu mai târziu de vârsta de 32 de luni la data ieşirii din exploataţia cu cod ANSVSA sau la data depunerii cererii unice de plată, după caz;
Lit. d) a alin. (1) al art. 74 a fost modificată de pct. 41 al art. I din ORDINUL nr. 234 din 22 februarie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 23 februarie 2016 prin înlocuirea sintagmei termenului "exploataţie" cu sintagma "exploataţie cu cod ANSVSA".
e)vacile de carne şi/sau vacile metise cu rase de carne din exploataţia cu cod ANSVSA pentru care beneficiarul solicită SCZ să aibă vârsta de maximum 12 ani la termenul-limită de depunere a cererilor, iar taurii de reproducţie din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCZ să aibă vârsta de maximum 6 ani la data ieşirii din exploataţia cu cod ANSVSA sau la data depunerii cererii unice de plată, după caz;
Lit. e) a alin. (1) al art. 74 a fost modificată de pct. 41 al art. I din ORDINUL nr. 234 din 22 februarie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 23 februarie 2016 prin înlocuirea sintagmei termenului "exploataţie" cu sintagma "exploataţie cu cod ANSVSA".
f)efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere, cu excepţia animalelor din categoria tineret mascul şi/sau femel din rase de carne, tineret mascul şi/sau femel metis cu rase de carne şi tauri din rase de carne, care trebuie să fie identificate şi înregistrate în RNE cel puţin cu 8 luni înainte de data depunerii cererii unice de plată/data ieşirii din exploataţie, potrivit prevederilor art. 53 alin. (4) paragraful al doilea lit. a) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la regulamentul menţionat. Dacă data de început a perioadei de reţinere este anterioară datei de 1 ianuarie 2015, termenul-limită de identificare şi înregistrare în RNE a efectivului de animale nu poate fi mai mic de 1 ianuarie 2015. Fără a aduce atingere altor criterii de eligibilitate, un animal este eligibil pentru sprijin dacă s-au respectat cerinţele de identificare şi înregistrare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1.760/2000 al Parlamentului European şi al Consiliului sau, respectiv, în Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului, în perioada de reţinere.
g)să deţină registrul individual al exploataţiei cu cod ANSVSA, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000;
Lit. g) a alin. (1) al art. 74 a fost modificată de pct. 41 al art. I din ORDINUL nr. 234 din 22 februarie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 23 februarie 2016 prin înlocuirea sintagmei termenului "exploataţie" cu sintagma "exploataţie cu cod ANSVSA".
h)animalele din categoria tineret mascul şi/sau femel din rase de carne, tineret mascul şi/sau femel metis cu rase de carne şi tauri din rase de carne pentru care se solicită SCZ trebuie să fie deţinute în aceeaşi exploataţie cel puţin o perioadă de 8 luni de la data intrării în exploataţie şi până în momentul ieşirii/până la data depunerii cererii unice de plată, după caz; momentul ieşirii animalelor menţionate anterior trebuie să fie cuprins între ziua următoare închiderii perioadei de depunere a cererii unice de plată pentru anul precedent şi data depunerii cererii unice de plată pentru anul curent, iar prin excepţie, pentru anul de cerere 2015, acesta este cuprins între data de 21 iunie 2014 şi data depunerii cererii unice de plată la adresa/adresele exploataţiei cu cod ANSVSA/exploataţiilor cu cod ANSVSA menţionate în cerere. Animalele din categoria vaci din rase de carne şi vaci metise cu rase de carne trebuie menţinute de beneficiar pe o perioadă de reţinere de 6 luni de la data-limită de depunere fără penalizări a cererii unice de plată, în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionate în cerere. Sunt eligibile la plată inclusiv animalele care în perioada celor 8 luni, respectiv a celor 6 luni au intrat sau au ieşit în/din exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar sau în/din exploataţiile asociaţiilor/ cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.
Ultimele două teze ale lit. h) a alin. (1) al art. 74 au fost modificate de pct. 43 al art. I din ORDINUL nr. 1.000 din 21 decembrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.058 din 28 decembrie 2016.
i)vacile de carne şi/sau vacile metise cu rase de carne şi/sau taurii de reproducţie din rase de carne pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscrişi în Registrul genealogic al rasei*);
j)animalele beneficiază de sprijinul cuplat în zootehnie astfel:
–o singură dată pentru categoria tineret mascul şi/sau femel prevăzută la lit. a) pct. (iii) şi (iv);
–anual, pentru categoria tauri din rase de carne prevăzută la lit. a) pct. (v), categoria vaci din rase de carne prevăzută la lit. a) pct. (i) şi categoria vaci metise cu rase de carne prevăzută la lit. a) pct. (ii).
Liniuţa a doua a lit. j) a alin. (1) al art. 74 a fost modificată de pct. 57 al art. I din ORDINUL nr. 44 din 24 februarie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 150 din 28 februarie 2017.
–liniuţă abrogată;
Liniuţa a treia a lit. j) a alin. (1) al art. 74 a fost abrogată de pct. 58 al art. I din ORDINUL nr. 44 din 24 februarie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 150 din 28 februarie 2017.
(3)Pentru categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora, sunt eligibile rasele cuprinse în lista cu rasele de taurine de carne prevăzută în anexa nr. 6.
SCZ pentru vacile de lapte se solicită de către fermierii activi pentru un efectiv cuprins între 10 şi 250 de capete vaci de lapte inclusiv, pe beneficiar, cu excepţia celor din UATurile din zona montană definită în anexa 8.2 «Lista zonelor eligibile M10, M11, M13» a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, aprobat prin Decizia Comisiei C (2015)3.508/26.05.2015, publicată pe site-ul www.madr.ro, «Informare Măsuri de Mediu şi Climă PNDR 2014-2020», «Ghid-informativ-MMC-zone eligibile.xlsx», pentru care se solicită SCZ pentru un efectiv cuprins între 5 şi 250 de capete vaci de lapte, inclusiv, pe beneficiar, care nu au beneficiat de schema prevăzută la art. 74, în anii anteriori, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)solicită SCZ pentru un efectiv de minimum 10 şi maximum 250 de capete vaci de lapte inclusiv, care nu au beneficiat de schema prevăzută la art. 74, în anii anteriori, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA;
b)solicitanţii cu un efectiv mai mare de 250 de capete vaci de lapte beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 250 de capete vaci de lapte;
c)vacile de lapte din exploataţia cu cod ANSVSA pentru care beneficiarul solicită SCZ îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
Partea introductivă a lit. c) a art. 75 fost modificată de pct. 41 al art. I din ORDINUL nr. 234 din 22 februarie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 23 februarie 2016 prin înlocuirea sintagmei termenului "exploataţie" cu sintagma "exploataţie cu cod ANSVSA".
(i)să aibă vârsta de maximum 10 ani la data-limită de depunere a cererii unice de plată, fără penalizări;
(iii)să fie menţinute, pe o perioadă de reţinere de 6 luni de la data-limită de depunere fără penalizări a cererii unice de plată, în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionate în cerere;
(iv)efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere, potrivit prevederilor art. 53 alin. (4) paragraful al doilea lit. a) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la regulamentul menţionat.
d)să aibă încheiat un contract pe o perioadă de minimum 6 luni, valabil la data depunerii cererii unice de plată, cu un cumpărător şi cel puţin un document fiscal care să ateste livrarea laptelui sau, în cazul vânzărilor directe, să deţină carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol/dispoziţie de încasare a valorii aferente laptelui comercializat/factură care să ateste vânzarea laptelui sau a produselor lactate;
Lit. d) a art. 75 a fost modificată de pct. 61 al art. I din ORDINUL nr. 1.000 din 21 decembrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.058 din 28 decembrie 2016, prin înlocuirea sintagmei "factura fiscală" cu sintagma "factura".
e)să deţină registrul individual al exploataţiei cu cod ANSVSA, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000.
Lit. e) a art. 75 a fost modificată de de pct. 41 al art. I din ORDINUL nr. 234 din 22 februarie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 23 februarie 2016 prin înlocuirea sintagmei termenului "exploataţie" cu sintagma "exploataţie cu cod ANSVSA".
Sunt eligibile la plată inclusiv animalele care în perioada celor 6 luni, prevăzută la art. 75 lit. c) pct. (iii), au intrat sau au ieşit în/din exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar sau în/din exploataţiile asociaţiilor/ cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.
SCZ pentru viermi de mătase prevăzut la art. 70 lit. f) se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)achiziţionează cutii de câte 10 grame de ouă de viermi de mătase/cutie de la unităţi autorizate sanitar veterinar, din care se obţin minimum 15 kg gogoşi crude mătase;
b)să aibă încheiat un contract de livrare cu o unitate de procesare/operator din domeniu pentru minimum 15 kg gogoşi crude pentru fiecare cutie de 10 grame de ouă de viermi de mătase eclozionabile. Unitatea de procesare/operatorul din domeniu are ca obiect de activitate comerţul gogoşilor de mătase şi/sau pregătirea fibrelor şi filarea fibrelor textile şi/sau producţia de ţesături;
c)SCZ se acordă pentru viermii de mătase aferenţi unei producţii minime de 15 kg gogoşi crude/cutie de ouă.
Pe lângă condiţiile de eligibilitate prevăzute la art. 71-76, solicitanţii SCZ trebuie să respecte normele de ecocondiţionalitate prevăzute la art. 93 şi anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, pe întreaga exploataţie cu cod ANSVSA.
Art. 77 a fost modificat de pct. 41 al art. I din ORDINUL nr. 234 din 22 februarie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 23 februarie 2016 prin înlocuirea sintagmei termenului "exploataţie" cu sintagma "exploataţie cu cod ANSVSA".
(2)Documentele specifice care însoţesc cererea unică de plată pentru schema prevăzută la art. 71 sunt:
a)copia de pe paşaportul fiecărei bivoliţe de lapte pentru care se solicită SCZ;
b)adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al rasei, prin care se confirmă înscrierea bivoliţelor, pentru care se solicită sprijin cuplat, în Registrul genealogic al rasei, avizată de către Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu", denumită în continuare ANZ, după caz.
(3)Documentul specific pentru SCZ ovine/caprine care atestă condiţiile prevăzute la art. 72 alin. (1) lit. f), g) şi h) şi la art. 73 lit. g), g^1) şi g^2) este:
a)adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei, prin care se confirmă înscrierea berbecilor/ţapilor/oilor/caprelor, pentru care se solicită SCZ, în registrul genealogic al rasei şi respectarea raportului de maximum 35 de femele ovine/caprine la un berbec/ţap, avizată de către ANZ prin oficiile pentru zootehnie judeţene, după caz, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 6^1 partea A; sau b) adeverinţa eliberată de oficiul pentru zootehnie judeţean, prin care se confirmă respectarea raportului de maximum 35 femele ovine/caprine neînscrise într-un registru genealogic la un berbec/ţap cu certificat de origine, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 6^1 partea B.
(4)Documentele specifice care însoţesc cererea unică de plată pentru schema prevăzută la art. 74 sunt:
a)copie de pe paşaportul fiecărui animal pentru care se solicită SCZ, existent în exploataţie la data depunerii cererii unice de plată;
b)adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al rasei, care certifică rasele de carne şi metişii acestora, prin verificarea datelor din certificatele de origine, buletinele de însămânţări artificiale/adeverinţele de montă naturală, precum şi înscrierea în Registrul genealogic al rasei, avizată de ANZ, după caz;
c)documente care atestă ieşirile animalelor din exploataţia cu cod ANSVSA, dacă este cazul, conform prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 40/2010 pentru animalele din categoriile tauri din rasa de carne, tineret mascul şi/sau femel din rase carne şi tineret mascul şi/sau femel metis cu rase de carne.
Lit. c) a alin. (4) al art. 78 a fost modificată de pct. 41 al art. I din ORDINUL nr. 234 din 22 februarie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 23 februarie 2016 prin înlocuirea sintagmei termenului "exploataţie" cu sintagma "exploataţie cu cod ANSVSA".
(5)Documentele specifice care însoţesc cererea unică de plată pentru schema prevăzută la art. 75 sunt:
a)copie de pe paşaportul fiecărei vaci de lapte pentru care se solicită SCZ;
b)adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al rasei, prin care se confirmă înscrierea vacilor de lapte, pentru care se solicită SCZ, în Registrul genealogic al rasei, avizată de ANZ, după caz;
c)pentru livrarea sau vânzarea directă a laptelui şi produselor lactate:
(i)copie de pe cel puţin un contract cu un prim-cumpărător, valabil pe o perioadă de minimum 6 luni, însoţită de copii de pe cel puţin o factură sau de pe cel puţin o filă din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pentru producătorul care efectuează livrare de lapte;
(ii)copie de pe fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pentru producătorul persoana fizică ce efectuează vânzare directă a laptelui şi a produselor lactate;
(iii)copie de pe avizul de însoţire a mărfii şi de pe dispoziţia de încasare a valorii aferente laptelui comercializat pentru producătorul care efectuează vânzarea directă a laptelui prin automatele de lapte, indiferent de forma de organizare juridică;
(iv)copie de pe factura/bonuri fiscale de vânzare directă a laptelui şi a produselor lactate pentru PFA, II, IF şi SC.
Pct. (iv) al lit. d) a alin. (5) al art. 78 a fost modificat de pct. 61 al art. I din ORDINUL nr. 1.000 din 21 decembrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.058 din 28 decembrie 2016, prin înlocuirea sintagmei "factura fiscală" cu sintagma "factura".
(6)Documentul specific care însoţeşte cererea unică de plată pentru schema prevăzută la art. 76 este copia contractului de livrare cu o/un unitate de procesare/operator din domeniu.
(7)Documentele specifice care se prezintă până la data de 1 decembrie a anului de cerere pentru schema prevăzută la art. 76 sunt:
a)factura de achiziţie a cutiilor cu ouă de viermi de mătase; şi
Lit. a) a alin. (7) al art. 78 a fost modificată de pct. 61 al art. I din ORDINUL nr. 1.000 din 21 decembrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.058 din 28 decembrie 2016, prin înlocuirea sintagmei "factura fiscală" cu sintagma "factura".
b)factura de vânzare a gogoşilor crude de mătase către procesator/operator sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice. În situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator, acesta face dovada procesării producţiei proprii de gogoşi crude de mătase în unitatea proprie, prin documente contabile interne.
Lit. b) a alin. (7) al art. 78 a fost modificată de pct. 61 al art. I din ORDINUL nr. 1.000 din 21 decembrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.058 din 28 decembrie 2016, prin înlocuirea sintagmei "factura fiscală" cu sintagma "factura".
(8)Adeverinţele prevăzute la alin. (2) lit. b), alin. (3) şi alin. (5) lit. b) se avizează de către ANZ prin oficiile judeţene de zootehnie.
(9)Pentru cererile unice de plată depuse în termen şi în perioada cu penalizări, data-limită privind îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate şi, respectiv, cea a începerii perioadei de reţinere este data-limită de depunere a cererii unice de plată fără penalizări.
(1)Pentru stabilirea sumelor cuvenite, pentru schema prevăzută la art. 70 lit. a), b), c), d), e) şi f), APIA efectuează controale administrative şi controale la faţa locului, conform manualelor/ghidurilor de procedură elaborate şi aprobate prin decizie a directorului general al APIA şi avizate de către direcţia de specialitate din MADR.
(2)APIA verifică administrativ, în baza naţională de date a Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, conform procedurii elaborate, îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate prevăzute la art. 71 lit. a), c) şi d), art. 71^1, art. 72 lit. a), c), d) şi f), art. 72^1, art. 73 lit. a), c), d) şi f), art. 73^1, art. 74 alin. (1) lit. a), c), d), e), f) şi h), art. 75 lit. a) şi lit. c) pct. (i), (iii) şi (iv), art. 75^1.
(3)Condiţiile de eligibilitate prevăzute la art. 72 alin. (1) lit. f), g) şi h) şi la art. 73 lit. g), g^1) şi g^2) trebuie să fie îndeplinite până în data de 1 septembrie 2017 şi documentul specific care atestă îndeplinirea acestora se ataşează la cererea unică de plată tot până în data de 1 septembrie 2017.
Animalul solicitat în cererea unică de plată pentru SCZ supus unei circumstanţe naturale, care se notifică la APIA în maximum 10 zile lucrătoare de la data evenimentului, poate fi înlocuit cu alt animal, fără pierderea dreptului la plata sprijinului, în următoarele condiţii:
a)beneficiarul să nu fi fost informat de APIA în privinţa unei neconformităţi din cererea unică de plată;
b)beneficiarul să nu fi fost informat cu privire la intenţia APIA de a efectua un control la faţa locului;
c)animalul care înlocuieşte animalul cu circumstanţă naturală trebuie să îndeplinească toate condiţiile de acordare la data notificării către APIA a cazului de circumstanţă naturală;
d)beneficiarul trebuie să depună documentaţia specifică pentru animalul care înlocuieşte animalul cu circumstanţă naturală.
Diversificarea culturilor prevăzută la art. 18 alin. (1) din ordonanţă presupune următoarele:
a)în sensul art. 18 alin. (1), suprafeţele la care se face referire înseamnă suprafaţa totală de teren arabil a exploataţiei;
b)perioada care trebuie luată în considerare pentru calcularea proporţiilor privind diversificarea culturilor prevăzute în art. 18 alin. (1) lit. a), b) şi c) din ordonanţă, este mai-septembrie a anului de cerere;
c)în totalul terenurilor arabile ale exploataţiei, fiecare hectar este luat în calcul doar o singură dată într-un an de cerere în scopul calculării proporţiilor diferitelor culturi, inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha;
d)pentru calcularea proporţiilor diferitelor culturi, suprafaţa acoperită de o cultură poate include elemente de peisaj care fac parte din suprafaţa eligibilă în conformitate cu art. 16;
e)în cazul suprafeţelor ocupate de culturi mixte se consideră că suprafaţa este acoperită doar cu cultura preponderentă;
f)suprafeţele pe care se seamănă un amestec de seminţe, indiferent de speciile incluse în amestec, sunt considerate acoperite cu o singură cultură.
(1)În sensul art. 19 din ordonanţă, proporţia pajiştilor permanente se determină astfel:
Alin. (1) al art. 83 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 737 din 30 aprilie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 300 din 30 aprilie 2015, prin înlocuirea unei sintagme.
a)suprafeţele declarate de fermierii care participă la schema pentru micii fermieri prevăzută la cap. IX din ordonanţă, precum şi unităţile unei exploataţii care sunt utilizate pentru producţia ecologică în conformitate cu art. 11 referitor la Norme generale aplicabile producţiei agricole din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91, nu se includ în proporţia suprafeţelor cu pajişti permanente în totalul suprafeţei agricole şi în procentajul de referinţă menţionat la art. 19 lit. b) din ordonanţă;
Lit. a) a alin. (1) al art. 83 a fost modificată de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 737 din 30 aprilie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 300 din 30 aprilie 2015, prin înlocuirea unei sintagme.
b)proporţia de referinţă stabilită în 2015 se determină prin împărţirea "suprafeţei de pajişti permanente" la "suprafaţa agricolă totală".
Lit. b) a alin. (1) al art. 83 a fost modificată de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 737 din 30 aprilie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 300 din 30 aprilie 2015, prin înlocuirea unei sintagme.
(2)Proporţia de pajişti permanente se stabileşte în fiecare an pe baza suprafeţelor declarate de fermierii care fac obiectul obligaţiei de a aplica practicile agricole benefice pentru climă şi mediu pentru anul în cauză în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013.
Alin. (2) al art. 83 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 737 din 30 aprilie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 300 din 30 aprilie 2015, prin înlocuirea unei sintagme.
(3)Obligaţia menţinerii proporţiei de pajişti permanente se aplică la nivel naţional astfel încât aceasta să nu scadă cu mai mult de 5% din proporţia de referinţă.
Alin. (3) al art. 83 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 737 din 30 aprilie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 300 din 30 aprilie 2015, prin înlocuirea unei sintagme.
(1)Limitele care trebuie utilizate în scopul evaluării menţinerii pajiştilor permanente în termeni absoluţi, limite menţionate la articolul 45 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, vor consta într-o reducere de maximum 0,5 % a suprafeţelor pajiştilor permanente stabilite în conformitate cu articolul 45 alineatul (2) litera (a) din regulamentul menţionat.
(2)Dacă se constată că proporţia menţionată la articolul 45 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 a scăzut cu mai mult de 5% din proporţia menţionată la acelaşi articol, se prevede obligaţia reconversiei suprafeţelor în zone cu pajişti permanente şi norme pentru evitarea unor noi conversii de zone cu pajişti permanente.
(1)În cazul nerespectării obligaţiei privind menţinerea suprafeţelor cu pajişti permanente sensibile din punctul de vedere al mediului, se adoptă următoarele măsuri:
a)dacă un fermier a convertit sau a arat o pajişte permanentă care face obiectul interdicţiei prevăzute la art. 19 lit. a) din ordonanţă, reconvertirea suprafeţei convertite/arate este obligatorie;
b)imediat după constatarea încălcării, fermierul este informat de către APIA în privinţa obligaţiei de reconversie şi a datei înaintea căreia trebuie respectată obligaţia respectivă. Data în cauză trebuie să fie cel târziu data depunerii cererii unice de plată pentru anul de cerere următor.
(2)Prin derogare de la art. 2 alin (1) lit. h) din ordonanţă, terenul care face obiectul reconversiei este considerat pajişte permanentă începând din prima zi a reconversiei şi face obiectul interdicţiei prevăzute la art. 19 lit. a) din ordonanţă.
(1)În sensul art. 20 din ordonanţă, zonele de interes ecologic sunt prevăzute în anexa nr. 7. (2) Elementele de peisaj declarate de fermier sunt prevăzute în anexa nr. 7 şi reprezintă acele elemente situate în interiorul sau adiacent parcelei de teren arabil declarată de către fermier pentru care acesta face dovada utilizării terenului. Elementele de peisaj liniare, cum ar fi garduri vii, fâşii împădurite, arbori în aliniament, margini de câmp, rigole sau zonele-tampon, sunt considerate adiacente terenului arabil, atunci când latura lungă a elementului de peisaj atinge fizic parcela agricolă de teren arabil. Elementele de peisaj neliniare cum ar fi iazuri, arbori izolaţi, grupuri de arbori, pâlcuri arbustive din zona de câmpie sunt considerate «adiacente terenului arabil» când ating fizic terenul arabil în cel puţin un punct.
(3)Zonele-tampon sunt suprafeţele de teren înierbate, împădurite sau cultivate cu plante graminee perene sau cu plante leguminoase perene, situate în vecinătatea apelor de suprafaţă sau a captărilor de apă potabilă, pe care este interzisă aplicarea pesticidelor şi a fertilizanţilor. Zonele-tampon includ şi benzile-tampon sau fâşiile de protecţie aflate de-a lungul cursurilor de apă protejate prin standardul privind bunele condiţii agricole şi de mediu GAEC 1 şi prin cerinţele legale în materie de gestionare SMR 1 şi SMR 10, prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013. Zonele-tampon trebuie să fie situate pe un teren arabil sau adiacent acestuia, astfel încât laturile lor lungi să fie paralele cu marginea unui curs de apă sau a unui corp de apă. De-a lungul cursurilor de apă, aceste zone pot include benzi cu vegetaţie riverană cu o lăţime de 1-10 metri. În zonele-tampon se permite păşunatul sau tăierea ierbii, cu condiţia ca zona-tampon să poată fi în continuare distinsă de terenul agricol adiacent. Dimensiunile zonelor-tampon sunt prevăzute în anexa nr. 7. (4) Zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie sunt considerate doar cele cultivate cu salcie (Salix L), plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha. Ciclul maxim de recoltă, cerinţele privind utilizarea îngrăşămintelor minerale şi a produselor de protecţia plantelor sunt prevăzute în anexa nr. 8.
Alin. (4) al art. 86 a fost modificat de pct. 61 al art. I din ORDINUL nr. 234 din 22 februarie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 23 februarie 2016 prin eliminarea sintagmei "şi salcâm (Robinia pseudoacacia)".
(5)Zonele împădurite sunt suprafeţe de teren arabil împădurite:
a)prin măsura 221 «Prima împădurire a terenurilor agricole» din cadrul PNDR 2007-2013;
b)prin submăsura 8.1 «Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite» din cadrul PNDR 2014-2020;
c)în temeiul unei scheme naţionale ale cărei condiţii respectă dispoziţiile art. 43 alin. (1), (2) şi (3) din Regulamentul (CE) nr. 1.698/2005 sau ale art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013.
(5^1)Pentru recunoaşterea ca zonă de interes ecologic a suprafeţei împădurite conform alin. (5) lit. c), fermierul depune la APIA, nu mai târziu de data-limită de depunere a cererilor unice de plată, documentul care confirmă împădurirea suprafeţei printr-o schemă naţională, emis de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură/structurile subordonate acesteia, respectiv documentaţia tehnico-economică şi procesul-verbal de recepţie.
(6)Zonele cu strat vegetal sunt suprafeţele arabile cultivate cu amestecurile de specii de culturi incluse în anexa nr. 9, considerate culturi secundare, care nu participă la calculul diversificării culturilor şi care asigură acoperirea solului pe o perioadă de cel puţin 8 săptămâni. Proporţia dintre cele două specii din cadrul unui amestec de specii de culturi se stabileşte de fermier, astfel încât ambele specii să fie identificate la controlul pe teren care se efectuează de APIA. Perioada de însămânţare a culturilor secundare este 1 august-1 octombrie. Zonele acoperite de strat vegetal nu includ zonele acoperite de culturi de toamnă semănate în mod normal în vederea recoltării sau a păşunatului şi nici culturile înfiinţate pentru pachetele 4 şi 7 ale măsurii 10 «Agromediu şi climă» din PNDR 2014-2020 şi/sau pachetele 4 şi 7 ale măsurii 214 «Plăţi de agromediu» din PNDR 2007-2013, aflate în derulare. Zonele cu strat vegetal participă la respectarea GAEC 4 şi se pot înfiinţa inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha.
(6^2)Pentru efectuarea plăţii pentru practicile agricole benefice pentru climă şi mediu, conform art. 1 pct. 1 din Regulamentul (UE) nr. 2.333/2014, fermierul poate să modifice utilizarea parcelelor agricole în ceea ce priveşte zonele acoperite de strat vegetal prin schimbarea amplasamentului parcelei agricole sau schimbarea amestecului de specii de culturi pentru strat vegetal ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile, fără a modifica procentul zonelor acoperite de strat vegetal declarat, iar amestecul de specii de culturi pentru strat vegetal să fie cuprins în anexa nr. 5*).
(6^4)Dacă APIA a informat fermierul cu privire la eventualele neconformităţi din cererea unică de plată sau intenţia de a efectua un control pe teren sau dacă în cadrul controlului pe teren se constată neconformităţi, modificările solicitate de fermier în conformitate cu alin. (6^2) nu sunt acceptate pentru parcelele agricole la care se referă neconformitatea*).
(7)Culturile fixatoare de azot sunt prevăzute în anexa nr. 10. Aceste culturi trebuie să fie prezente pe teren pe toată perioada lor de vegetaţie, sunt considerate culturi principale şi participă la calculul diversificării culturilor, inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha. Fermierii trebuie să respecte măsurile Codului de bune practici agricole în vigoare, referitoare la poluarea cu azot.
(8)Un fermier poate declara aceeaşi zonă sau acelaşi element de peisaj o singură dată într-un an de cerere în scopul respectării cerinţei referitoare la zonele de interes ecologic.
(9)Zonele de interes ecologic care nu sunt niciodată la dispoziţia fermierului sunt zonele de interes ecologic situate pe suprafeţele prevăzute la art. 10 alin. (5) lit. c), d), e), g), h), i), j).
(10)În sensul aplicării art. 18 alin. (1) lit. c), alin. (3) lit. b) şi c), art. 20 alin. (4) lit. a) şi b) din ordonanţă, Lista codurilor de cultură pentru pajişti permanente, culturi utilizate pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee, culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producţie şi culturi de leguminoase care se iau în calcul pentru excepţiile de la aplicarea practicilor agricole benefice pentru climă şi mediu este prevăzută în anexa nr. 11.
Capitolul XIIIAccesul persoanelor juridice la plata pentru tinerii fermieri
(1)În sensul art. 22 alin. (2) lit. a) din ordonanţă, cei cinci ani în care un fermier poate primi plata în cadrul schemei pentru tinerii fermieri se determină astfel:
a)în cazul în care tânărul fermier se stabileşte la conducerea exploataţiei înainte de data-limită de depunere a cererii unice de plată fără penalizări, poate solicita plata pentru tinerii fermieri pentru cinci ani, începând cu anul curent de cerere;
b)în cazul în care tânărul fermier se stabileşte la conducerea exploataţiei prin transfer de exploataţie de la un alt fermier care a depus cerere unică de plată în anul de cerere precedent, până la data-limită de depunere a cererii unice de plată din anul curent, cererea pentru anul curent se depune de către cedentul exploataţiei şi apoi, până la data-limită de depunere a cererilor unice de plată, se înregistrează la APIA formularul de transfer al exploataţiei către tânărul fermier;
c)în cazul în care tânărul fermier se stabileşte la conducerea exploataţiei după data-limită de depunere a cererii unice de plată fără penalizări, poate solicita schema de plată pentru tinerii fermieri începând cu anul de cerere următor.
(2)În sensul art. 22 alin. (2) lit. b) din ordonanţă, nu sunt eligibili la plata pentru tinerii fermieri, solicitanţii care împlinesc vârsta de 41 de ani în cursul anului curent de cerere.
(3)În sensul art. 22 alin. (2) lit. a) din ordonanţă, fermierii care au depus cereri de plată într-un an anterior anului 2015, trebuie să nu fi împlinit vârsta de 41 de ani în anul în care au depus prima cerere de plată.
(4)Sunt eligibili la plata pentru tinerii fermieri, tinerii care se stabilesc pentru prima dată în exploataţii transferate acestora în cursul perioadei de depunere a cererilor unice de plată, până la data-limită de depunere. În acest caz cererea de plată depusă de cedentul exploataţiei rămâne valabilă şi trebuie să fie completată cu formularul de transfer de exploataţie. Anul în care s-a efectuat transferul de exploataţie în perioada de depunere a cererilor unice de plată reprezintă primul an de participare în schemă.
(5)Indiferent de numărul şi forma de organizare a exploataţiilor pe care le administrează tânărul fermier, plata pentru tinerii fermieri se acordă pentru o singură exploataţie.
(6)În cazul în care transferul de exploataţie se realizează între 2 tineri fermieri, chiar dacă suprafaţa rezultată în urma transferului depăşeşte plafonul de 60 ha, plata pentru tinerii fermieri se acordă pentru suprafaţa totală a exploataţiei rezultată în urma transferului, fără a depăşi plata pentru plafonul maxim de 60 ha.
(1)În sensul art. 22 alin. (4) lit. a) din ordonanţă, fermierul dovedeşte controlul efectiv şi durabil din punct de vedere al deciziilor de gestionare, al beneficiilor şi al riscurilor financiare, astfel:
a)este asociat unic sau asociat/acţionar majoritar în cadrul societăţii comerciale;
b)este titular PFA, II/reprezentant legal în cazul IF;
c)este titularul exploataţiei în calitate de persoană fizică.
(2)Documentele prin care solicitanţii dovedesc controlul efectiv şi durabil din punct de vedere al deciziilor de gestionare, al beneficiilor şi al riscurilor financiare, sunt următoarele:
a)registrul acţionariatului societăţii comerciale sau certificatul constatator eliberat de către ONRC, în cazul persoanelor juridice;
b)certificatul de înregistrare la ONRC în cazul PFA, II, IF;
c)statutul sau fişa postului prin care sunt stabilite atribuţiile administratorului societăţii comerciale din care să rezulte că exercită managementul zilnic al persoanei juridice.
(1)Sunt eligibili fermierii activi persoane juridice, prevăzute la art. 22, alin. (4) din ordonanţă, dacă la capitalul sau la conducerea persoanei juridice participă cel puţin un tânăr cu vârsta de maxim 40 ani, care exercită fie exclusiv, fie în comun cu alţi acţionari/asociaţi, persoane fizice sau juridice, controlul efectiv şi durabil pe termen lung în ceea ce priveşte deciziile în materie de management, beneficii şi riscuri financiare.
(2)Dacă mai mulţi tineri fermieri, în sensul art. 22, alin. (4) din ordonanţă au dobândit controlul asupra persoanei juridice la diferite momente, prima dobândire a controlului trebuie considerat momentul "instalării" menţionat la art. 22, alin. (2) şi (3) din ordonanţă.
(3)Plata pentru tinerii fermieri nu se mai acordă dacă toţi tinerii fermieri care îndeplinesc criteriile prevăzute la art. 22, alin. (5) din ordonanţă şi la alineatul (2) au încetat a mai exercita controlul asupra persoanei juridice.
(4)În sensul prezentului articol:
a)referirea la prima depunere a unei cereri de plată în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă de la art. 22 alin. (2) din ordonanţă trebuie înţeleasă ca o referire la prima cerere de plată a persoanei juridice în cadrul schemei pentru tinerii fermieri;
b)fără a se aduce atingere dispoziţiilor de la art. 22 alin. (3) din ordonanţă, referirea la "instalare" trebuie înţeleasă ca o referire la momentul din care tinerii fermieri preiau efectiv controlul asupra persoanei juridice.
(5)Evaluarea controlului efectiv şi durabil pe termen lung în ceea ce priveşte deciziile în materie de management, beneficii şi riscuri financiare se face pe baza documentelor care atestă participarea nemijlocită la deciziile esenţiale ale persoanei juridice privind gestionarea afacerilor exploataţiei, de exemplu: achiziţionarea unui nou utilaj, stabilirea planului de culturi şi altele asemenea. Partenerii care nu iau decizii nu trebuie să fie consideraţi tineri fermieri întrucât nu participă la administrare.
(1)Fermierii incluşi în schema de plată pentru micii fermieri prevăzută la capitolul IX - "Schema simplificată pentru micii fermieri" din ordonanţă au următoarele obligaţii:
a)să depună anual cererea unică de plată;
b)fermierii incluşi automat în schema de plată pentru micii fermieri, conform art. 26 alin. (1) lit. a) din ordonanţă completează o declaraţie că au luat la cunoştinţă condiţiile speciale aferente schemei pentru micii fermieri prevăzute la capitolul IX - "Schema pentru micii fermieri" din ordonanţă. Declaraţia este anexă la formularul-tip de cerere unică de plată;
(3)Fermierii incluşi în schema pentru micii fermieri pentru care, într-un an ulterior anului 2015, cuantumul plăţilor directe depăşeşte 1.250 euro sunt notificaţi de către APIA privind excluderea din schema pentru micii fermieri după data de 15 iulie a anului de cerere. Fermierii pot opta pentru rămânerea în schema pentru micii fermieri, cu informarea APIA, în termen de 15 zile calendaristice de la data notificării.
(1)Beneficiarii care decid să se retragă din schema pentru micii fermieri în anul 2015 sau într-un an ulterior anului 2015, în conformitate cu art. 62 alin. (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, cu modificările şi completările ulterioare, sau cu art. 62 alin. (2) din respectivul regulament, informează APIA cu privire la retragerea lor, până la data de 15 iulie, fără posibilitatea de a mai fi incluşi în această schemă de plată.
(3)Fermierii care au informat APIA cu privire la retragerea lor din schema pentru micii fermieri şi fermierii care au fost excluşi din schemă primesc în continuare celelalte plăţi solicitate şi nu mai beneficiază de prevederile art. 27 alin. (2) lit. a) şi b) din ordonanţă.
(1)Se consideră condiţie artificială creată pentru a dovedi calitatea de fermier activ, depunerea cererii unice de plată de către societăţile comerciale al căror acţionar majoritar este una dintre persoanele fizice sau juridice sau grupurile de persoane fizice sau juridice care gestionează aeroporturi, servicii de transport feroviar, sisteme de alimentare cu apă, servicii imobiliare, terenuri permanente de sport şi terenuri destinate activităţilor de recreere sau de alte întreprinderi cu activităţi neagricole similare prevăzute la art. 6 alin. (6) din ordonanţă. Aceste societăţi comerciale nu pot solicita plăţi pe suprafeţele care aparţin acţionarului majoritar.
(2)Se consideră condiţie artificială creată pentru a dovedi calitatea de fermier activ, divizarea exploataţiei agricole, astfel încât să respecte prevederile art. 6 alin. (1) din ordonanţă.
(3)Se consideră condiţie artificială creată pentru a dovedi calitatea de fermier activ declararea în cererea unică de plată a unui cod CAEN secundar, aferent unei activităţi agricole, în locul codului CAEN principal, de către solicitanţii prevăzuţi la art. 6 alin. (5) şi (6) din ordonanţă, pentru a evita respectarea cerinţelor prevăzute la art. 6 alin. (5) lit. a) sau b) din ordonanţă.
(4)Se consideră condiţie artificială creată pentru a respecta prevederile art. 6 alin (1) din ordonanţă privind calitatea de fermier activ depunerea de cereri unice de plată separate ca persoană fizică şi ca persoană fizică autorizată/întreprindere individuală/întreprindere familială ale aceluiaşi titular.
(1)Se consideră condiţie artificială creată pentru a determina eligibilitatea suprafeţelor de teren, prevăzute la art. 10 alin. (5) lit. b)-l) cedarea dreptului de folosinţă către un fermier activ asupra acestor suprafeţe.
(2)APIA verifică eligibilitatea acestor suprafeţe înaintea acordării plăţilor prin următoarele metode:
a)solicită documente doveditoare că terenul în cauză nu a fost scos din circuitul agricol;
b)solicită documente doveditoare privind activitatea agricolă desfăşurată de către solicitant pe aceste suprafeţe;
c)efectuează verificări în baza de date LPIS cu privire la zonele rezervaţiilor ştiinţifice/zonele de protecţie strictă şi conservare specială/amenajările peisagistice;
d)efectuează verificări în lista aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă/aerodromurilor/heliporturilor pusă la dispoziţie de Ministerul Transporturilor;
e)efectuează, după caz, verificări în baza de date LPIS şi/sau verificări în teren, utilizând ortofotoplanurile cele mai recente, privind existenţa lucrărilor hidrotehnice, de îmbunătăţiri funciare, de gospodărirea apelor şi ale căilor de transport terestru, parcuri fotovoltaice sau parcuri eoliene, terenuri de golf, parcuri, pârtii de ski.
(3)APIA verifică eligibilitatea acestor suprafeţe după acordarea plăţilor în următoarele situaţii:
a)la solicitarea unei terţe persoane în vederea realizării unui control pe teren (plângere pentru nerespectarea condiţiilor de eligibilitate sau a normelor de ecocondiţionalitate);
b)la sesizarea instituţiilor cu atribuţii de control (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Parchete, Poliţie etc.);
c)oricare alt tip de verificări realizate de APIA, MADR, Curtea de Conturi a României, Comisia Europeană, Curtea Europeană de Audit etc.
(1)Se consideră condiţie artificială creată pentru a obţine plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu declararea zonelor de interes ecologic, prevăzute la art. 20 alin. (1) din ordonanţă, dacă zonele de interes ecologic nu sunt la dispoziţia fermierului şi acesta nu poate dovedi utilizarea terenului pe care acestea sunt amplasate.
Alin. (1) al art. 94 a fost modificat de pct. 32 al art. I din ORDINUL nr. 1.468 din 9 iunie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 411 din 10 iunie 2015, prin înlocuirea unei sintagme.
(2)Se consideră condiţie artificială creată pentru a obţine plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu declararea unei alte categorii de folosinţă în loc de teren arabil, pentru a diminua suprafaţa de teren arabil totală a exploataţiei sub 10 ha şi pentru a evita obligativitatea conformării la condiţiile pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu.
În cazul în care, în urma efectuării plăţii, se constată că fermierul a creat condiţii artificiale pentru a primi plăţi, APIA aplică procedura de recuperare a plăţilor necuvenite şi sesizează în mod obligatoriu Departamentul pentru Lupta Antifraudă şi Direcţia Naţională Anticorupţie.
(1)Începând cu Campania 2015, fermierii pot beneficia de plăţi compensatorii pe suprafaţă acordate utilizatorilor de terenuri agricole în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală, cu finanţare FEADR şi buget naţional, astfel:
a)Măsura 214 - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, pentru angajamentele aflate în desfăşurare, cu alocare din programarea PNDR 2014-2020:
–pachetul 1 - pajişti cu înaltă valoare naturală;
–pachetul 2 - practici agricole tradiţionale;
–pachetul 3 - pajişti importante pentru păsări: varianta 3.1 - Crex crex; varianta 3.2 - Lanius minor şi Falco vespertinus;
–pachetul 4 - culturi verzi;
–pachetul 5 - agricultură ecologică [varianta 5.1 - culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ); varianta 5.2 - legume (inclusiv ciuperci şi cartofi); varianta 5.3 - livezi; varianta 5.4 - vii; varianta 5.5 - plante medicinale şi aromatice];
–pachetul 6 - pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.);
–pachetul 7 - terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis)*).
b)Măsuri prevăzute în PNDR 2014-2020 (cu alocarea din programarea 2014-2020):
(i)Măsura 10 - Agro-Mediu şi climă:
–Pachetul 1 - Pajişti cu înaltă valoare naturală;
–Pachetul 2 - Practici agricole tradiţionale (varianta 2.1 - lucrări manuale pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe; varianta 2.2 - lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe);
–Pachetul 3 - Pajişti importante pentru păsări (varianta 3.1.1 - lucrări manuale pe pajişti importante pentru Crex crex; varianta 3.1.2 - lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Crex crex; varianta 3.2.1 - lucrări manuale pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco vespertinus; varianta 3.2.2 - lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco vespertinus);
–Pachetul 4 - Culturi verzi;
–Pachetul 5 - Adaptarea la efectele schimbărilor climatice;
–Pachetul 6 - Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) (varianta 6.1 - lucrări manuale pe pajişti importante pentru fluturi; varianta 6.2 - lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru fluturi);
–Pachetul 7 - Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis);
–Pachetul 8 - Creşterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon.
(ii)Măsura 11 - Agricultură ecologică:
–submăsura 11.1: «Sprijin pentru conversia la metode de agricultură ecologică», care conţine următoarele pachete: pachetul 1 - culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) aflate în conversia la agricultura ecologică; pachetul 2 - legume aflate în conversia la agricultura ecologică; pachetul 3 - livezi aflate în conversia la agricultura ecologică; pachetul 4 - vii aflate în conversia la agricultura ecologică; pachetul 5 - plante medicinale şi aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică; pachetul 6 - pajişti permanente aflate în conversia la agricultura ecologică (varianta 6.1 - pajişti permanente aflate în conversia la agricultura ecologică localizate în UAT-uri neeligibile M 10 şi varianta 6.2 - pajişti permanente aflate în conversia la agricultura ecologică localizate în UAT-uri eligibile M 10);
–submăsura 11.2: «Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologică», ce conţine următoarele pachete: pachetul 1 - culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) certificate în agricultura ecologică; pachetul 2 - legume certificate în agricultura ecologică; pachetul 3 - livezi certificate în agricultura ecologică; pachetul 4 - vii certificate în agricultura ecologică; pachetul 5 - plante medicinale şi aromatice certificate în agricultura ecologică; pachetul 6 - pajişti permanente certificate în agricultura ecologică (varianta 6.1 - pajişti permanente certificate în agricultura ecologică localizate în UAT-uri neeligibile M 10 şi varianta 6.2 - pajişti permanente certificate în agricultura ecologică localizate în UAT-uri eligibile M 10)*);
(iii)Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice:
–Submăsura 13.1 - "Plăţi compensatorii în zona montană";
–Submăsura 13.2 - "Plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative";
–Submăsura 13.3 - "Plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri specifice".
(2)Fermierii care solicită plăţi compensatorii pentru una sau mai multe din măsurile prevăzute la alin. (1) litera b) pct. (i) şi (ii) semnează angajamente pe durata a 5 ani, prin care se obligă să respecte condiţiile de eligibilitate, de bază şi specifice fiecărei măsuri.
(3)Angajamentele se urmăresc:
a)la nivel de parcelă în cazul pachetelor 1, 2, 3, 6, 7 din cadrul Măsurii 10/Măsurii 214 şi în cazul pachetelor 1, 2, 3, 4, 5, 6 ale fiecărei submăsuri din cadrul Măsurii 11 (11.1 şi 11.2)/în cazul pachetului 5 (cu cele cinci variante 5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.5) din cadrul Măsurii 214;
b)la nivel de suprafaţă totală angajată pentru pachetele 4 şi 5 din cadrul Măsurii 10/pentru pachetul 4 din cadrul Măsurii 214;
c)la nivelul efectivelor de animale femele adulte de reproducţie din rase locale în pericol de abandon prevăzut la începerea angajamentului, în cazul pachetului 8 din Măsura 10. (4) Parcelele aflate sub angajament în cadrul măsurii 10 şi/sau măsurii 11 nu se comasează şi pachetul nu se accesează pe fracţiuni de parcelă*).
(1)Pentru angajamentele de agro-mediu semnate în cadrul perioadei anterioare de programare se aplică prevederile art. 44 (1) ale Regulamentul (CE) nr. 1.974/2006, cu modificările şi completările ulterioare, independent de data la care are loc transferul exploataţiei (în perioada de programare anterioară sau actuală). În aceste condiţii, beneficiarii sprijinului pentru agro-mediu, acordat în cadrul perioadei de programare 2007-2013, care transferă terenul aflat sub angajament de agro-mediu, trebuie să ramburseze ajutorul acordat, dacă persoana care preia terenul nu preia şi angajamentele.
(2)Pentru angajamentele de mediu şi climă aplicate pe suprafaţă, semnate în cadrul măsurilor PNDR 2014-2020, se aplică prevederile art. 47 alin. 2 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013. Astfel, dacă întregul teren sau o parte a acestuia, care face obiectul angajamentului, sau întreaga exploataţie este transferat(ă) altei persoane în cursul perioadei angajamentului respectiv, angajamentul sau partea din acesta aferentă terenului transferat poate fi preluat(ă) de cealaltă persoană pentru perioada rămasă sau poate înceta şi rambursarea nu este solicitată în ceea ce priveşte perioada în care angajamentul a produs efecte*).
(3)În cazul în care o suprafaţă aflată sub angajament este transferată unui alt fermier, noul utilizator al suprafeţei în cauză, care a preluat angajamentul existent, este responsabil pentru eventualele neconformităţi depistate ulterior transferului şi ca urmare acestuia i se vor reţine sumele acordate necuvenit în campaniile anterioare transferului pentru suprafaţa respectivă.
(1)Angajamentele aferente Măsurii 11/pachetului 5 din cadrul Măsurii 214 - PNDR 2007-2013 se aplică la nivel de parcelă agricolă, neexistând posibilitatea schimbării parcelelor pe perioada angajamentelor. De asemenea, trebuie menţinute aceleaşi suprafeţe determinate la plată în primul an de angajament pe parcursul celor 5 ani de angajament. Parcela pe care s-a accesat Măsura 11/pachetul 5 din cadrul Măsurii 214 trebuie să rămână parcelă de sine stătătoare, pe toată perioada angajamentului.
(4)Fermierii care au finalizat cei doi/trei ani de conversie pot începe angajamente în cadrul Submăsurii 11.2, cu semnarea unui nou angajament de 5 ani. În situaţia în care nu deschid angajamente pentru Submăsura 11.2, aceştia au obligaţia de a menţine suprafeţele în sistem ecologic 5 ani de la semnarea angajamentului aferent Submăsurii 11.1. (5) Dacă pe perioada celor 5 ani de angajament din Submăsura 11.2 se constată nerespectări ale angajamentului ce conduc la recuperarea sumelor necuvenite primite în campaniile anterioare, recuperarea se va face şi pe perioada conversiei, dacă nu s-au încheiat cei 5 ani de semnarea angajamentului pe Submăsura 11.1. (6) Plăţile din cadrul Submăsurii 11.1 se acordă numai pentru limitele perioadelor de conversie, prevăzute în PNDR 2014-2020, pentru fiecare categorie de producţie vegetală şi nu în cazul repetării anului de conversie sau prelungirii perioadei de conversie.
În cazul constatării repetării anului de conversie sau prelungirii perioadei de conversie, se consideră angajament nerespectat şi se aplică sancţiuni, care pot conduce şi la recuperarea sumelor acordate în anii anteriori, conform legislaţiei în vigoare.
Angajamentele încheiate pentru Pachetul 4 din cadrul Măsurii 10 sau Măsurii 214 sunt condiţionate de menţinerea valorii suprafeţei total angajate pe toată perioada de angajament, parcelele pe care se aplică cerinţele putând fi, însă schimbate de la un an la altul, atât la depunerea cererii, cât şi ulterior. În cazul în care semănarea culturilor verzi se realizează pe altă parcelă decât cea indicată în cererea unică de plată, fermierul are obligaţia să notifice APIA în termen de 10 zile de la înfiinţarea culturii, dar nu mai târziu de 30 septembrie. În lipsa acestei notificări, suprafaţa respectivă este exclusă de la plată. Mutarea pachetului 4 poate fi aplicată doar pe o parcelă întreagă, nu pe fracţiune de parcelă şi nu este condiţionată de menţinerea suprafeţei iniţiale a parcelei, ci doar de cea a suprafeţei totale angajate.
Fermierii care solicită sprijin în cadrul pachetului 5 din Măsura 10, prezintă la APIA, până la termenul-limită de depunere a cererilor unice de plată, documentele pentru dovedirea utilizării a doi hibrizi/soiuri cu precocităţi diferite pentru cultura înscrisă în declaraţia de suprafaţă, astfel:
a)certificatul oficial de calitate a seminţei;
b)factura de achiziţionare a seminţei care include următoarele informaţii: hibridul, soiul, precocitatea acestuia (semi-timpuriu/timpuriu şi semi-tardiv/tardiv) şi cantitatea de sămânţă achiziţionată;
c)certificatul oficial de calitate şi conformitate a furnizorului/producătorului.
În cazul pachetului 5 din Măsura 10, condiţia de eligibilitate "în cadrul fermei suprafeţe arabile mai mici de 10 ha", vizează suprafeţele de teren arabil eligibile, neeligibile, solicitate şi nesolicitate la plată.
Sunt eligibili pentru accesarea pachetului 8 din cadrul măsurii 10 doar fermierii care desfăşoară activitate agricolă şi deţin femele de reproducţie de rasă pură locală în pericol de abandon, din speciile prevăzute în PNDR 2014-2020, înscrise în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală, condus de asociaţii acreditate de ANZ.
(1)În cazul pachetului 8 din Măsura 10, nu se deschide un nou angajament, cel iniţial continuând până la expirarea celor 5 ani, dacă fermierul declară un număr de animale/rasă de până în 20% din numărul de animale/rasă determinat în primul an de angajament.
(2)Dacă procentul menţionat la alin. 1 este depăşit, fermierul deschide un nou angajament pentru întregul număr de animale/rasă pentru o perioadă de 5 ani începând cu anul în care angajamentul a fost înlocuit. Vechiul angajament se urmăreşte până la împlinirea celor 5 ani.
Fermierii care accesează măsura 10 şi/sau măsura 11 trebuie să facă dovada deţinerii cunoştinţelor şi informaţiilor necesare. Dovada/Documentul justificativ privind deţinerea competenţelor necesare implementării angajamentelor este valabilă/valabil la nivel de măsură şi trebuie prezentată/prezentat la APIA până la 10 octombrie inclusiv a anului de cerere respectiv, în funcţie de suprafaţa angajată. Pentru stabilirea anului de angajament în care trebuie dovedită deţinerea cunoştinţelor şi informaţiilor necesare în raport cu pragul de suprafaţă prevăzut de fişele măsurii 10 sau măsurii 11, suprafaţa angajată se calculează la nivel de pachet/ subpachet/variantă. Sintagmele «prima plată», «cea de-a II-a plată» şi «cea de-a III-a plată» menţionate în fişele măsurilor M10 şi M11 se referă la prima plată dintr-unul din anii de angajament (primul an, al II-lea an, al III-lea an) efectuată către beneficiar în anul de cerere respectiv (plata în avans sau plata regulară)*).
(1)În cazul în care în campania curentă fermierul solicită sprijin pentru submăsura 11.1 şi ulterior obţine o derogare de la durata perioadei de conversie în conformitate cu art. 13 alin. (1) din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 895/2016 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare, de aprobare a organismelor de inspecţie şi certificare/organismelor de control şi de supraveghere a activităţii organismelor de control, în agricultura ecologică, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul nr. 895/2016, şi art. 36 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice în ceea ce priveşte producţia ecologică, etichetarea şi controlul, cu modificările şi completările ulterioare, şi depune la APIA, în termenul legal, documentul justificativ, respectiv certificatul de conformitate/master certificatul care confirmă statutul de suprafaţă ecologică, angajamentul aflat în derulare în baza submăsurii 11.1 este adaptat la condiţiile specifice ale submăsurii 11.2 pentru anul respectiv de cerere.
(2)Anul aprobării derogării de la durata perioadei de conversie reprezintă ultimul an de angajament în cadrul submăsurii 11.1. Beneficiarul trebuie să îndeplinească angajamentul adaptat pentru restul duratei angajamentului iniţial, prin menţinerea certificării suprafeţelor care au făcut obiectul angajamentului pentru conversia la metodele de agricultură ecologică pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la momentul semnării angajamentului respectiv. O cerere de plată pentru anul următor obţinerii derogării de la durata perioadei de conversie poate fi depusă de fermier numai cu condiţia deschiderii unui nou angajament în cadrul submăsurii 11.2. (3) Plata acordată în cadrul angajamentului aflat în derulare în cadrul submăsurii 11.1 pentru anul obţinerii derogării de la durata perioadei de conversie va fi cea adaptată la nivelul plăţii pentru pachetul corespondent al submăsurii 11.2. (4) Adaptarea angajamentelor aflate în derulare în cadrul submăsurii 11.1 se acceptă până la efectuarea plăţii pentru măsură, în campania curentă.
(5)Copia documentaţiei privind derogarea de la durata perioadei de conversie trebuie depusă la APIA cel târziu odată cu depunerea documentului justificativ menţionat la art. 9 alin. (1) lit. o)-ş) din Ordinul nr. 895/2016, respectiv certificatul de conformitate/master certificatul/certificatul de confirmare a conversiei.
În cazul apariţiei în campania curentă a unui caz de forţă majoră pentru care fermierul a depus la APIA în termen documentele stabilite prin legislaţie, anul respectiv se va lua în considerare în calcularea duratei angajamentului aferent submăsurii 11.1/11.2, după caz, chiar dacă suprafaţa afectată de forţă majoră nu va fi certificată pentru campania în cauză.
În cazul în care fermierii care optează pentru Schema pentru micii fermieri (art. 61 din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013), solicită şi Măsurile 10, 11 sau 13, au obligaţia să respecte standardele de ecocondiţionalitate pe întreaga suprafaţă a exploataţiei şi cerinţele specifice măsurilor/sub-măsurilor/pachetelor/subpachetelor/variantelor respective. Nerespectarea acestor condiţii poate conduce la aplicarea sancţiunilor administrative conform legislaţiei în vigoare.
(1)În situaţia în care APIA primeşte sesizări fundamentate privind utilizarea terenului pentru care s-a depus cererea unică de plată cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare sau dacă oricare dintre documentele prezentate de fermieri în legătură cu cererea unică de plată prezintă indicii de fraudă, se aplică prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)În situaţia în care din documentele prezentate de fermier, inclusiv din cele emise sau avizate de instituţii sau autorităţi publice, rezultă indicii de fraudă sau indicii ale tentativei de a obţine pe nedrept plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 33 alin. (2) din ordonanţă, se aplică prevederile Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Funcţionarii APIA care exercită atribuţii de serviciu de control sau de autorizare a plăţilor pentru schemele/măsurile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) precum şi la art. 33 din ordonanţă, sunt obligaţi să sesizeze de îndată organele de urmărire penală în cazul în care sunt supuşi la presiuni sau şantaj de către şefii ierarhici, decidenţi politici sau de către fermieri, în scopul modificării sau influenţării deciziilor acestora în administrarea sau autorizarea la plată a cererilor unice de plată. Aceste fapte sunt incriminate prin Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie cu modificările şi completările ulterioare şi de art. 207 din Codul penal.
În sensul art. 40 alin. (2) din ordonanţă, documentele suplimentare solicitate fermierilor pot fi, de exemplu: extras din registrul special al contractelor de arendă ţinut de secretarul consiliului local, înregistrări contabile, registre ale exploataţiei, dovada suspendării activităţii agentului economic eliberată de ONRC, certificat constatator emis de ONRC privind acţionariatul societăţilor comerciale, registrul zilierilor angajaţi în baza Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.
În sensul art. 30 şi 31 din ordonanţă, în cazul în care fermierii nu au fost în măsură să respecte criteriile de eligibilitate sau alte obligaţii din cauza unui caz de forţă majoră sau a unor circumstanţe excepţionale, pentru a beneficia de plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din ordonanţă şi la art. 96 alin. (1) pct. (iii) din prezentul ordin, notifică în scris APIA în termenul stabilit la art. 31 din ordonanţă, printr-o înştiinţare al cărei model este prevăzut în anexa nr. 12.
Beneficiarul trebuie să depună din proprie iniţiativă toate eforturile pentru a lua cunoştinţă de toate informaţiile publice referitoare la plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 33 din ordonanţă pentru care depune cererea unică de plată, astfel încât să cunoască toate condiţiile şi criteriile de acordare a acestora.
În vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile art. 58 alin. (1) şi (2) şi art. 113 din Regulamentul nr. 1306/2013, datele privind fermierii şi/sau cererile unice de plată depuse de aceştia la APIA se fac publice, în conformitate cu articolul 111 din Regulamentul nr. 1.306/2013 şi pot fi prelucrate de către instituţii de audit şi/sau de investigare ale Uniunii Europene şi/sau ale statelor membre.
Datele din documentele contabile interne pe care fermierul/unitatea de procesare le depune la APIA trebuie să fie înregistrate în contabilitatea proprie conform prevederilor legale în vigoare*).
Pentru a beneficia de plata schemelor de sprijin cuplat în sectoarele vegetal şi zootehnic şi a ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic, documentele doveditoare ale comercializării producţiei obţinute de către persoanele fizice pot fi şi facturile emise de acestea.
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul agriculturii şi
dezvoltării rurale,
George Turtoi,
secretar de stat
Bucureşti, 6 aprilie 2015.
Nr. 619.
Anexa 1
ROMÂNIA STEMA
JUDEŢUL ......................*1) UNITĂŢII
PRIMARUL .....................*2) ADMINISTRATIV-
..............................*3) TERITORIALE
ADEVERINŢĂ
Prin prezenta adeverinţă se atestă faptul că domnul/doamna/S.C./S.A./Î.I./Î.F./P.F.A. ................................................, având codul de identificare fiscală*4) ........................, figurează pe anul ............., înregistrat(ă) la nr. de rol nominal unic ........................*5), precum şi înscris(ă) în registrul agricol tipul ................... vol. ........................, poziţia nr. ...................., satul .................................., str. ....................................... nr. .........*6):
–Capitolul II b): Identificarea pe parcele a terenurilor aflate în proprietatea gospodăriei/exploataţiei agricole fără personalitate juridică şi a unităţilor cu personalitate juridică
Prezenta adeverinţă s-a eliberat cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 33/2002 privind reglementarea eliberării certificatelor şi adeverinţelor de către autorităţile publice centrale şi locale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 223/2002, fiind necesară pentru depunerea cererii unice de plată în anul ............ .
Primarul, Inspector cu atribuţii în domeniul
..........................*2) administrării impozitelor şi
..........................*2) completarea, ţinerea la zi şi
(prenumele şi numele) centralizarea datelor din registrele
agricole*6),
.................................
(prenumele şi numele)
Anexa 1 a fost înlocuită cu anexa 1 din ORDINUL nr. 44 din 24 februarie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 150 din 28 februarie 2017 conform pct. 68 al art. I din acelaşi act normativ.
Anexa 2 a fost înlocuită cu anexa din ORDINUL nr. 809 din 16 mai 2016 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 375 din 16 mai 2016, conform pct. 13 al art. I din ordinul mai sus menţionat.
Anexa 3 a fost înlocuită cu anexa 3 din ORDINUL nr. 1.468 din 9 iunie 2015 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 411 din 10 iunie 2015, conform modificării aduse de pct. 35 al art. I din acelaşi act normativ.
Anexa 3^1 a fost introdusă de pct. 36 al art. I din ORDINUL nr. 1.468 din 9 iunie 2015 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 411 din 10 iunie 2015 şi are conţinutul anexei 4 din acelaşi act normativ.
Anexa 4 a fost înlocuită cu anexa 2 din ORDINUL nr. 44 din 24 februarie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 150 din 28 februarie 2017 conform pct. 69 al art. I din acelaşi act normativ.
Anexa 5 a fost înlocuită cu anexa 3 din ORDINUL nr. 44 din 24 februarie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 150 din 28 februarie 2017 conform pct. 70 al art. I din acelaşi act normativ.
Anexa 5^1
1.Calculul efectivului mediu furajat din fermă şi producţia de lucernă/soia/fân/mazăre boabe*)
(7)X coef. de transformare în UVM al categoriei de animale respective din anexa nr. 5 la Ordinul nr. 619/2015
(col. 9) consum lucernă/soia/fân/mazăre boabe lunar = (col. 8) X cantitatea de lucernă/soia consumată pe UVM stabilită prin raţie de către fermier X nr. zile lună
(col. 9) consum lucernă/soia/fân an/total perioadă = (col. 8) X cantitatea de lucernă/soia/fân/mazăre boabe consumată pe UVM stabilită prin raţie de către fermier X 365 zile (sau nr. zile perioadă). Cantitatea calculată nu poate depăşi cantitatea maximă/UVM/an prevăzută în anexa nr. 5 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, cu modificările şi completările ulterioare.
──────────
2.Producţia de lucernă/soia/fân/mazăre boabe şi calculul utilizării acesteia
Anexa 5^1 a fost înlocuită cu anexa 4 din ORDINUL nr. 44 din 24 februarie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 150 din 28 februarie 2017 conform pct. 71 al art. I din acelaşi act normativ.
Partea A: pentru solicitare SCZ berbeci/ţapi şi femele ovine/caprine înscrişi în registrul genealogic
Vizat
....................
Oficiul pentru Zootehnie al
Judeţului ................. Nr. ............./data
ADEVERINŢĂ
Prin prezenta adeverinţă, Asociaţia/Agenţia ...................................................................., CUI/CIF ..........................., adresa: localitatea .............................., str. ............................ nr. ......., judeţul .................................., acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei ...................., specia ................., cu acreditarea nr. ............ data .............., emisă de către Autoritatea Naţională pentru Zootehnie:
a)adevereşte că proprietarul animalelor: numele ........................, prenumele ........................, adresa: localitatea ............................, str. ............................... nr. ......, judeţul ............................, deţine un efectiv de ......... capete femele ovine/femele caprine şi un efectiv de ............. capete berbeci/ţapi, înregistrate/înregistraţi în registrul genealogic al rasei ...................., în exploataţia cu cod ANSVSA ..................., detaliat pe crotalii, conform anexei care face parte integrantă din prezenta adeverinţă;
b)confirmă faptul că proprietarul animalelor respectă raportul între sexe de minimum 1 berbec/ţap la 35 de femele ovine/caprine, pentru care se solicită SCZ.
Prezenta adeverinţă se eliberează pentru a se depune la CL/CJ al APIA ................... ca document aferent Cererii unice de plată nr. .............. din data de ............. .
Preşedintele Asociaţiei/Agenţiei,
.................................
(numele şi prenumele)
Ştampila
......................
Partea B: pentru solicitare SCZ femele ovine/caprine neînscrise într-un registru genealogic
Oficiul pentru Zootehnie al Judeţului ....................
Nr. ........../data
ADEVERINŢĂ
Prin prezenta adeverinţă, Oficiul pentru Zootehnie al Judeţului ..................................................,
Adresa: localitatea ..........................., str. ............................ nr. ........, judeţul ........................: confirmă faptul că proprietarul animalelor: numele ............................., prenumele ..............................., adresa: localitatea ..............................., str. ..............................., nr. ......, judeţul ............................, deţine în exploataţia cu cod ANSVSA .................... un număr de .......... capete femele ovine/caprine neînscrise într-un registru genealogic pentru care solicită SCZ şi un număr de .......... capete berbeci/ţapi cu certificate de origine prezentate, detaliat pe crotalii, conform anexei care face parte integrantă din prezenta adeverinţă, din care rezultă că se respectă raportul între sexe de minimum 1 berbec/ţap cu certificat de origine la 35 de femele ovine/caprine.
Prezenta adeverinţă se eliberează pentru a se depune la CL/CJ APIA ................... ca document aferent Cererii unice de plată nr. .............. din data de ................ .
Coordonator judeţean,
.....................
(numele şi prenumele)
Ştampila
.....................
Anexa 6^1 a fost introdusă de pct. 72 al art. I din ORDINUL nr. 44 din 24 februarie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 150 din 28 februarie 2017, având conţinutul anexei 5 din acelaşi act normativ.
Anexa 7
LISTA
zonelor de interes ecologic şi echivalenţa acestora în hectare
Anexa 7 a fost înlocuită cu anexa 3 din ORDINUL nr. 1.000 din 21 decembrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.058 din 28 decembrie 2016, conform pct. 60 al art. I din acelaşi act normativ.
Anexa 8
Ciclul maxim de recoltă, cerinţele privind utilizarea produselor
de protecţie a plantelor şi a îngrăşămintelor minerale pentru
speciile forestiere cu ciclu scurt de producţie, conform
art. 86 alin. (4) din ordin
Ciclul maxim de recoltă
–Salcia (Salix L) - 6 ani
–Plopul alb (Populus alb) şi Plopul negru (Populus nigra) - 6 ani
Cerinţe privind utilizarea îngrăşămintelor minerale şi/sau a produselor de protecţie a plantelor
În conformitate cu art. 45 alin. (8) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la regulamentul menţionat, cu modificările şi completările ulterioare, utilizarea îngrăşămintelor minerale şi/sau a produselor de protecţie a plantelor este interzisă
Anexa 8 a fost înlocuită cu anexa la ORDINUL nr. 800 din 6 mai 2016 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 357 din 10 mai 2016, conform pct. 8 al art. I din ordinul mai sus menţionat.
Anexa 9
LISTA
amestecurilor de specii de culturi pentru strat vegetal
Anexa 9 a fost înlocuită cu anexa 5 din ORDINUL nr. 234 din 22 februarie 2016 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 23 februarie 2016 conform modificării aduse de pct. 59 al art. I din acelaşi act normativ.
Declar pe propria răspundere că cele înscrise corespund realităţii.
Data depunerii la Agenţia de Plăţi Semnătura ............
şi Intervenţie pentru Agricultură ........... Ştampila (după caz)
Anexa 12 a fost introdusă de pct. 60 al art. I din ORDINUL nr. 234 din 22 februarie 2016 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 23 februarie 2016 şi are cuprinsul anexei 6 din acelaşi act normativ.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
Citiți o versiune anterioară, valabilă între 28 feb. 2017 și 21 apr. 2017.
