Legea nr. 72 din 16 ianuarie 2002

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Capitolul 1Dispoziţii generale

Articolul 1

Zootehnia este o ramura importanţa a agriculturii, care implica activitatea de creştere, nutriţie, ameliorare, reproducţie şi protecţia animalelor.

Articolul 2

Prezenta lege reglementează desfăşurarea de către crescatorii de animale a activităţilor enumerate la art. 1, pentru animalele din următoarele specii: taurine, bubaline, cabaline, ovine, caprine, porcine, iepuri, animale de blana, canide, feline, păsări, peşti, albine şi viermi de mătase.

Articolul 3

Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor elaborează şi promovează politici privind creşterea şi ameliorarea animalelor, coordonează întreaga activitate din domeniu, iar împreună cu organele administraţiei publice locale sprijină asociaţiile profesionale ale crescatorilor de animale.

Articolul 4

În înţelesul prezentei legi, crescatorii de animale sunt persoanele fizice şi juridice care deţin în proprietate speciile de animale prevăzute la art. 2, înscrise în Registrul de evidenta agricolă.

Capitolul 2Creşterea şi exploatarea animalelor

Articolul 5

(1)Creşterea şi exploatarea animalelor este activitatea desfăşurată de crescatorii de animale, indiferent de statutul juridic al acestora, în scopul obţinerii de produşi şi produse animaliere.

(2)Activitatea de creştere a animalelor se realizează în exploataţii zootehnice, asociaţii şi crescatorii individuale.

(3)În alegerea sistemelor de creştere şi a tehnologiilor de exploatare crescatorii de animale sunt obligaţi sa prevină poluarea, deteriorarea mediului ambiant şi să respecte regulile de protecţie a animalelor, precum şi măsurile de apărare a sănătăţii acestora.

Articolul 6

Asociaţiile profesionale ale crescatorilor de animale care fac dovada reprezentării la nivel naţional, pe principiul piramidal, a majorităţii crescatorilor pentru care a fost constituită asociaţia sunt recunoscute de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor ca parteneri în elaborarea politicilor, strategiilor, a programelor de creştere şi a politicilor pe produs.

Articolul 7

Patrimoniul zootehnic al crescatorilor de animale este constituit din efectivele de animale menţionate la art. 2, împreună cu construcţiile aferente.

Articolul 8

(1)Construcţiile zootehnice aflate în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale, care se preteaza la creşterea animalelor şi pasarilor şi sunt neutilizate în acest scop, vor fi date în administrare asociaţiilor crescatorilor de animale, persoanelor fizice sau juridice, care vor sa desfăşoare activităţi zootehnice.

(2)Terenurile de sub construcţii şi cele de incinta vor fi date în administrare, fără plata, pe perioada desfăşurării activităţii.

(3)Consiliile locale vor aproba atribuirea de teren cu destinaţie agricolă, din rezerva, pentru asigurarea necesarului de furaje crescatorilor de animale care populeaza spaţiile prevăzute la alin. (1).

(4)La concesionarea terenurilor cu destinaţie agricolă de la Agenţia Domeniilor Statului, în scopul producerii furajelor, crescatorii de animale au prioritate.

Articolul 9

În scopul evidenţierii statistice, al apărării sănătăţii, stabilirii valorii genetice, înregistrării, deplasarii, etichetarii şi al valorificării efectivelor de animale este obligatorie individualizarea tuturor animalelor în termen de 2 ani de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 10

Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor împreună cu Institutul Naţional de Statistica asigura un sistem informaţional statistic privind cunoaşterea evoluţiei efectivelor de animale şi a productiilor zootehnice şi organizează recensaminte ale animalelor domestice la toţi deţinătorii de animale.

Articolul 11

(1)Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, pentru dezvoltarea producţiei animaliere, poate acorda crescatorilor de animale prime la vânzare-cumpărare, alocaţii şi avantaje fiscale pe produs, în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

(2)Condiţiile de alocare a stimulentelor, cuantumul acestora şi forma de acordare se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, în limita fondurilor alocate de la bugetul de stat.

Articolul 12

Calitatea de crescator de animale, precum şi de membru al unei asociaţii profesionale de profil da drept de preemţiune la obţinerea de licenţe, cu sprijinul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, în vederea valorificării la export a animalelor şi a produselor de origine animaliera.

Capitolul 3Nutritia animalelor

Articolul 13

(1)Nutritia animalelor, în înţelesul prezentei legi, este o activitate zootehnica de interes major prin care se asigura conversia optima a resurselor nutritive în produse animaliere. Resursele nutritive, denumite furaje, includ totalitatea produselor vegetale, animale, minerale şi de sinteza care, prin folosirea în hrana animalelor, asigura desfăşurarea normală a funcţiilor vitale şi valorificarea potenţialului de producţie şi reproducţie al acestora.

(2)În sensul prezentei legi, activităţile privind nutritia animalelor se referă la:

a)producerea, recoltarea, depozitarea, conservarea, prelucrarea şi valorificarea plantelor de nutret;

b)fabricarea, comercializarea şi utilizarea nutreturilor combinate, precum şi a altor preparate furajere din producţia interna sau din import, destinate nutritiei animalelor;

c)producerea şi folosirea biopreparatelor furajere;

d)stabilirea ratiilor şi normelor de furajare în funcţie de tehnologia de creştere şi exploatare a animalelor.

Articolul 14

Nutreturile concentrate simple, combinate, aditivii furajeri, premixturile, substantele energetice, substantele minerale şi preparatele speciale trebuie să corespundă parametrilor de calitate şi salubritate stabiliţi prin norme ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi ale Ministerului Sănătăţii şi Familiei.

Articolul 15

(1)Controlul producerii nutreturilor combinate şi preparatelor furajere se realizează prin inspecţia oficială efectuată de către unităţi specializate şi abilitate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, care urmăresc ca producerea, importul, fabricarea, circulaţia, comercializarea şi folosirea acestora să se efectueze în conformitate cu reglementările legale privind protecţia sănătăţii oamenilor, animalelor şi a mediului.

(2)Condiţiile şi criteriile ce trebuie îndeplinite de unităţile specializate pentru a fi abilitate în controlul oficial al producerii nutreturilor combinate şi preparatelor furajere se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(3)Inspecţiile se fac în toate etapele de producţie şi de manufacturare, înainte de comercializare, la import şi export şi la utilizarea produsului.

Articolul 16

Sunt considerate furaje de natura vegetala: cerealele, leguminoasele şi plantele tehnice pentru boabe, gramineele, leguminoasele anuale şi perene, precum şi alte plante anuale destinate folosirii ca nutreturi, masa verde, fibroase deshidratate natural şi artificial, suculente, cat şi produse care provin din producţia secundară a culturilor realizate în teren arabil şi din producţia pajiştilor naturale şi a pădurilor.

Articolul 17

Sunt supuse regimului de exploatare stabilit prin prezenta lege următoarele categorii de terenuri:

a)pajistile comunale care fac parte din domeniul privat al statului şi se afla în administrarea consiliilor locale respective;

b)pajistile în indiviziune care, fie prin lege, fie prin efectul actelor de proprietate sau acordul ulterior al coproprietarilor, se folosesc în comun în cadrul asociaţiilor de pasunat;

c)pajistile situate pe orice fel de terenuri din zonele montane, inclusiv golurile alpine, sau cele situate în zone inundabile ale râurilor şi în Lunca Dunării, care nu intră în primele două categorii şi sunt folosite numai în timpul prielnic pasunatului, aparţinând domeniului public al statului;

d)pajistile cu regim special, cu excepţia perimetrelor de protecţie ecologica, a rezervaţiilor naturale, a parcurilor naturale şi naţionale;

e)terenurile arabile şi cele provenite din pajistile comunale destinate producerii de furaje şi seminţe de culturi furajere, inclusiv terenurile folosite pentru lucrări de imbunatatire a pajiştilor.

Articolul 18

(1)Terenurile evidentiate ca pajişti, aparţinând consiliilor locale comunale, obstilor sau unor asociaţii de crescatori, se folosesc în exclusivitate pentru pasunat, faneata, cultivarea plantelor de nutret, în vederea obţinerii de masa verde, fan sau seminţe, perdele de protecţie a pajiştilor, construcţii zoopastorale, lucrări de îmbunătăţiri funciare pentru creşterea potenţialului de producţie al pajiştilor.

(2)Administrarea pajiştilor comunale, orăşeneşti şi municipale intră în atribuţiile consiliilor locale, care vor stabili în răspunderea directa şi nemijlocită a primarilor executarea prevederilor cuprinse în amenajamentele pastorale şi în planurile anuale de exploatare a pajiştilor de pe raza unităţilor administrativ-teritoriale respective. Gospodărirea acestor suprafeţe se face cu consultarea crescatorilor de animale, cu asistenţa tehnica a specialiştilor din unităţi subordonate ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

Articolul 19

(1)Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, prin organele de specialitate, elaborează strategia de organizare şi exploatare a pajiştilor, parametrii tehnici şi metodologia recomandată deţinătorilor de terenuri agricole folosite pentru furajarea animalelor, care vor fi prevăzute în normele metodologice.

(2)Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, prin organele de specialitate, împreună cu consiliile judeţene şi cu consiliile locale, elaborează strategia de organizare şi exploatare a pajiştilor şi prezintă, în mod distinct, reglementări stricte privind transhumanta ovinelor, ca forma de punere în valoare a resurselor furajere montane şi alpine.

Articolul 20

(1)Păşunile împădurite pot fi readuse în circuitul pastoral, cu aprobarea direcţiilor generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene, pe baza unor studii de transformare şi a unor programe de imbunatatire şi exploatare a acestora, întocmite de unităţile de specialitate autorizate.

(2)Recoltarea masei lemnoase de pe aceste terenuri se va face cu respectarea normelor tehnice silvice de exploatare.

Articolul 21

Terenurile evidentiate ca păşuni, fanete şi păşuni împădurite pot fi schimbate cu terenuri agricole sau cu destinaţie forestieră, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare.

Articolul 22

(1)Terenurile ocupate de pajişti care, prin degradare sau poluare, şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de producţie vor fi constituite în perimetre de ameliorare de interes naţional, pe care se vor executa lucrări de repunere în valoare şi amenajare, corespunzător reglementărilor legale în vigoare, fără schimbarea proprietarului.

(2)În vederea executării lucrărilor prevăzute la alin. (1), în cadrul perimetrelor stabilite, deţinătorii de pajişti sunt obligaţi sa pună la dispoziţie terenurile respective pe perioada realizării proiectelor şi să aplice prevederile acestora.

Articolul 23

Lucrările de protecţie şi ameliorare a pajiştilor naturale se realizează din fondul de ameliorare a fondului funciar aferent sectorului agricol, aflat la dispoziţia Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

Capitolul 4Ameliorarea animalelor

Articolul 24

(1)Ameliorarea efectivelor de animale reprezintă o activitate cu caracter prioritar în strategia dezvoltării zootehniei româneşti şi se desfăşoară de către structuri de specialitate, sub îndrumarea şi controlul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, cu consultarea asociaţiilor crescatorilor de animale.

(2)Zonarea în teritoriu a speciilor, raselor şi tipurilor de animale, în funcţie de condiţiile agroecologice şi de interesele social-economice, precum şi activitatea de ameliorare a acestora se realizează prin programe naţionale de ameliorare a animalelor, elaborate pe o perioadă determinata de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, cu sprijinul asociaţiilor profesionale ale crescatorilor de animale, care se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.

(3)Ameliorarea genetica a animalelor se realizează prin lucrări de selecţie şi hibridare efectuate pe baza controlului oficial al performantelor zootehnice şi prin reproducţie dirijata.

Articolul 25

(1)Coordonarea şi controlul activităţii de ameliorare a efectivelor de animale se fac de către Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi se realizează de instituţii şi organizaţii implicate în acest proces, după cum urmează:

a)instituţii pentru controlul oficial al performantelor productive la animale şi evaluări genetice şi structuri teritoriale abilitate în acest scop;

b)asociaţii ale crescatorilor de animale, constituite potrivit legislaţiei în vigoare;

c)unităţi specializate de însămânţări artificiale, precum şi cele producătoare de material seminal, ferme zootehnice de elita, depozite de reproducatori, acreditate şi autorizate în acest scop.

(2)Atribuţiile şi competentele acestor structuri organizatorice trebuie să corespundă programelor naţionale de ameliorare pe specii, conform actelor normative în vigoare.

Articolul 26

Controlul oficial al performantelor zootehnice se organizează şi se desfăşoară în conformitate cu normele şi instrucţiunile elaborate de unităţile specializate şi abilitate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

Articolul 27

Conservarea resurselor genetice constituite din populaţii de animale restrânse numeric, în pericol sau pe cale de dispariţie, se finanţează de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

Articolul 28

Pentru protejarea şi dezvoltarea patrimoniului genetic naţional din zootehnie, în concordanta cu programele naţionale de ameliorare a efectivelor de animale, toate importurile şi exporturile de animale de reproducţie, material seminal, embrioni şi oua de incubaţie se avizează de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

Articolul 29

Ameliorarea efectivelor de animale este o activitate de interes public şi se finanţează de la bugetul de stat, în limita sumelor prevăzute cu aceasta destinaţie, din bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, pentru următoarele acţiuni:

a)individualizarea, codificarea animalelor şi constituirea bazei de date;

b)controlul performantelor zootehnice;

c)lucrările pentru stabilirea valorii de ameliorare.

Capitolul 5Reproductia animalelor

Articolul 30

(1)Procesul de reproducţie a animalelor este o activitate de baza în zootehnie, necesară pentru reluarea ciclurilor de producţie.

(2)Reproductia animalelor se organizează şi se desfăşoară prin însămânţări artificiale, monta naturala şi transfer de embrioni.

(3)Crescatorii de animale sunt liberi sa aleagă pentru efectivele proprii metoda de reproducţie prevăzută la alin. (2).

Articolul 31

(1)Înfiinţarea şi organizarea noilor unităţi specializate pentru testarea reproducatorilor, producerea de material seminal, însămânţări artificiale la animale necesita autorizarea de funcţionare eliberata de instituţiile abilitate ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

(2)Condiţiile pentru acreditarea şi autorizarea unităţilor specializate pentru testarea reproducatorilor, producerea de material seminal congelat şi însămânţări artificiale la animale se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.

Articolul 32

(1)Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor va sprijini, prin structurile de specialitate subordonate, înfiinţarea de noi staţiuni sau puncte săteşti de monta naturala.

(2)Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, prin unităţile specializate din teritoriu, va autoriza pentru monta naturala reproducatori ai crescatorilor de animale, cu respectarea cerinţelor zootehnice şi sanitar-veterinare.

Articolul 33

(1)Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, prin organele sale de specialitate, va emite norme tehnice privind organizarea şi funcţionarea staţiunilor şi punctelor de monta naturala, care vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.

(2)Consiliile locale organizează şi asigura buna funcţionare a staţiunilor de monta naturala, conform legilor în vigoare.

(3)Consiliile locale sunt obligate să asigure staţiunilor de monta naturala terenul cu destinaţie agricolă necesar pentru producerea furajelor.

Articolul 34

Prin material biologic de reproducţie testat se înţelege orice reproducator, material seminal, oua de incubaţie, ovule, zigoti şi embrioni individualizati în sistem unitar şi înregistraţi în cărţile de rasa.

Articolul 35

(1)Pentru promovarea în interes public a reproductiei şi selecţiei animalelor de producţie se finanţează de la buget, prin alocaţii anuale acordate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, acţiunile care urmează:

a)controlul oficial al performantelor de producţie;

b)lucrările pentru evaluarea valorii de ameliorare şi de bonitare;

c)contravaloarea materialului seminal indigen utilizat la insamantarile artificiale se suporta în proporţie de până la 100%, în funcţie de valoarea de ameliorare a reproducatorilor, atestata şi autorizata oficial, precum şi a agentului criogenic folosit la conservare.

(2)Se finanţează din bugetele administraţiei publice locale activităţile:

a)lucrările necesare pentru atribuirea codurilor şi numerelor de înmatriculare a animalelor de producţie;

b)organizarea depozitelor de reproducatori.

Articolul 36

Biotehnologia transferului de embrioni şi manipularile genetice efectuate cu caracter experimental sunt de competenţa institutelor de cercetări ştiinţifice şi de învăţământ superior de profil, iar aplicarea în practica se efectuează sub controlul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

Capitolul 6Protecţia animalelor

Articolul 37

(1)Crescatorilor de animale le este interzis sa producă animalelor durere, suferinta, neliniste sau invaliditate, cu buna ştiinţa.

(2)Durerea evitabila este cauzată animalelor prin lovire sau accidente traumatice.

(3)Suferinta, alta decât cea provocată de durere, este cauzată animalelor de infometare, sete sau oboseala excesiva.

(4)Starea de neliniste este cauzată de privarea animalelor de libertate prin legarea defectuoasă sau incarcerarea severă, singuratate, de introducere în spaţiul lor de viaţa a unor animale din alte specii sau din aceeaşi specie fără o acomodare prealabilă, de senzatia de pierdere a echilibrului, de zgomote puternice, de socuri luminoase sau electrice.

(5)Invaliditatea voita este cauzată animalelor prin lucrări experimentale.

(6)În termen de 6 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, cu consultarea organizaţiilor neguvernamentale interesate, va elabora reguli de protecţie a animalelor domestice, care vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.

Articolul 38

Animalele vor fi cazate, hranite şi adapate în funcţie de specie, gradul de dezvoltare şi adaptare.

Articolul 39

Deţinătorii de animale vor respecta condiţiile optime de creştere şi exploatare, conform tehnologiei.

Capitolul 7Raspunderi şi sancţiuni

Articolul 40

Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea administrativă, contravenţională, civilă sau penală, după caz.

Articolul 41

(1)Constituie infracţiuni următoarele fapte:

a)falsificarea înscrisurilor în certificatele de origine şi valoare de ameliorare sau în alte evidente oficiale;

b)înscrierea în etichetele de prezentare a nutreturilor combinate a unor date care nu corespund cu compozitia chimica a acestora;

c)folosirea de pesticide sau de alte substanţe toxice fără avertizarea deţinătorilor de animale din zona;

d)producerea şi vânzarea neautorizata de nutreturi combinate sau de aditivi furajeri;

e)schimbarea destinaţiei suprafeţelor de pajişti în alte categorii de folosinţă, fără aprobare legală;

f)distrugerea unor loturi semincere prin pasunat, cosit sau pe alta cale;

g)utilizarea în alte scopuri a fondurilor ce se constituie, conform legii, pentru lucrări privind întreţinerea şi îmbunătăţirea pajiştilor;

h)executarea de lucrări de manipulare genetica la animale, fără aprobarea forului de specialitate imediat superior.

(2)Infracţiunile prevăzute la alin. (1) lit. c), e) şi f) se pedepsesc cu închisoare de la 2 luni la 2 ani.

(3)Infracţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a), b), d), g) şi h) se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Articolul 42

(1)Constituie contravenţii la prezenta lege, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sa constituie infracţiuni, săvârşirea de către persoanele fizice sau juridice a următoarelor fapte:

a)producerea de embrioni, material seminal congelat, icre embrionate, larve şi puiet de peste, oua de incubaţie pentru hibrizi comerciali şi oua de viermi de mătase, în afară unităţilor specializate, autorizate în acest scop, sau de la reproducatori, pentru folosirea cărora nu s-au emis autorizaţii, precum şi introducerea şi utilizarea celor provenite din import, fără a dispune de autorizaţia necesară;

b)executarea neautorizata a transferului de embrioni sau a insamantarilor artificiale pentru alte animale decât cele în proprietate;

c)nerespectarea normelor şi instrucţiunilor tehnice privind efectuarea montei şi asigurarea numărului de reproducatori masculi folosiţi în staţiuni comunale şi puncte de monta naturala sau prin contracte civile;

d)monta clandestina, constând în folosirea reproducatorilor masculi neautorizati la monta femelelor;

e)neprezentarea şi nedeclararea animalelor recenzorilor care efectuează recensamintele agricole;

f)menţinerea de reproducatori masculi necastrati cu intenţia de a fi folosiţi la monta clandestina;

g)folosirea unor componente neadecvate sau necertificate calitativ pentru fabricarea de nutreturi combinate sau de premixturi furajere;

h)pasunatul neautorizat sau introducerea animalelor pe pajişti în afară perioadei stabilite pentru pasunat;

i)refuzul de către titularii de pajişti de a participa la întocmirea planurilor de exploatare a pajiştilor, împiedicarea sau interzicerea punerii în aplicare a lucrărilor prevăzute în acestea;

j)neîndeplinirea de către deţinătorii sau utilizatorii de pajişti a obligaţiilor prevăzute în contract;

k)circulaţia pe pajişti cu orice mijloace de transport, inclusiv cu atelajele, care cauzează deteriorarea acestora;

l)organizarea şi punerea în funcţiune de noi exploataţii zootehnice fără autorizaţii emise de organele abilitate în acest sens;

m)poluarea şi/sau deteriorarea mediului ambiant;

n)nerespectarea protecţiei animalelor;

o)omisiunea de a da ajutorul necesar ori de a înştiinţa stapanul, deţinătorul sau organul competent, în cazul gasirii unui animal ratacit, părăsit sau abandonat a cărui viaţa, sănătate ori integritate corporală este în primejdie;

p)darea în folosinţă a pajistei, fie pentru pasunat, fie pentru obţinerea de producţii de culturi furajere, persoanelor care nu sunt îndreptăţite la pajiste;

r)utilizarea amenajărilor piscicole în alte scopuri decât creşterea pestilor.

(2)Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează:

a)cu amendă de la 2.500.000 lei la 5.000.000 lei, faptele prevăzute la lit. f), k), o) şi p);

b)cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei, faptele prevăzute la lit. e), i) şi n);

c)cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei, faptele prevăzute la lit. d), h), j) şi r);

d)cu amendă de la 20.000.000 lei la 40.000.000 lei, faptele prevăzute la lit. c), g) şi m);

e)cu amendă de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei, faptele prevăzute la lit. a), b) şi l).

(3)La propunerea primarului din unitatea administrativ-teritorială unde s-a săvârşit una dintre contravenţiile prevăzute la alin. (1), consiliul local poate transforma cuantumul contravenţiei constatate în zile-munca în folosul comunităţii.

(4)Valoarea unei zile-munca se calculează luându-se ca baza de referinţa salariul minim pe economie valabil la acea data.

(5)Amenzile se fac venit la bugetul de stat şi la bugetul local, după caz.

(6)Cuantumul amenzilor contravenţionale se indexează periodic prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de rata inflaţiei.

Articolul 43

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoanele împuternicite de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, de prefecţi şi de personalul abilitat al Ministerului de Interne.

Articolul 44

Prevederile prezentei legi referitoare la contravenţii se completează cu cele ale Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

Capitolul 8Dispoziţii tranzitorii şi finale

Articolul 45

În scopul perfecţionării procesului decizional, pe lângă Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor funcţionează Consiliul zootehnic consultativ, numit prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, în componenta căruia intra specialişti din cercetarea ştiinţifică, învăţământul superior agricol, agenţi economici cu capital de stat şi privat din agricultura, reprezentanţii unor asociaţii profesionale ale crescatorilor de animale.

Articolul 46

Definirea termenilor specifici zootehniei utilizaţi este înscrisă în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

Articolul 47

(1)Normele metodologice pentru aplicarea prezentei legi vor fi elaborate în termen de 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga: Legea nr. 8/1971 privind organizarea, administrarea şi folosirea pajiştilor, loturilor zootehnice şi semincere, precum şi a staţiunilor comunale de monta, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 51 din 29 aprilie 1971; Legea nr. 40/1975 privind creşterea şi ameliorarea animalelor, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 134 din 25 decembrie 1975; Legea nr. 2/1982 privind organizarea producerii şi folosirii rationale a resurselor de nutreturi, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 din 7 aprilie 1982; Decretul nr. 139/1977 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea organizării sericiculturii, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 45 bis din 2 iunie 1977, şi orice alte dispoziţii contrare.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 12 decembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALER DORNEANU

PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VACAROIU

Anexa 1

DEFINIREA UNOR TERMENI SPECIFICI ZOOTEHNIEI

1.Ameliorarea animalelor - modificarea structurii genetice a populatiilor de animale supuse selecţiei în succesiunea generaţiilor, în vederea obţinerii unor producţii animaliere mai mari.

2.Patrimoniu genetic - totalitatea efectivelor înregistrate numeric ale populatiilor de animale, de păsări, din sericicultura, apicultura şi piscicultura, izolate reproductiv după rase sau grupate în linii pure de hibrizi, recunoscute oficial ca surse genetice valoroase pentru ameliorarea speciei din care fac parte.

3.Valoarea genetica - puterea de transmitere la urmaşi a performantelor de producţie ale unui animal cuprins în lucrările de selecţie.

4.Lucrări de selecţie - complex de acţiuni şi metode de identificare a indivizilor dintr-o populaţie de animale, recunoscuţi ca tipuri dorite pentru admiterea la reproducere în detrimentul altor tipuri nedorite, care sunt eliminate.

5.Hibridare - incrucisarea animalelor din rase sau specii diferite, dar apropiate genetic.

6.Animale de reproducţie - populaţii de animale aparţinând unei rase, linii pure sau metisi, care sunt:

● individualizate în sistem unitar de identificare sigura, simpla şi permanenta pe tot parcursul vieţii;

● au fost, se afla sau pot fi luate în controlul performantelor zootehnice - sunt înscrise în evidentele oficiale de selecţie;

● au sau li se pot emite certificate de origine şi valoare productiva.

7.Individualizarea - procedeu de stabilire a identităţii fiecărui animal astfel încât să poată fi recunoscut în orice împrejurare şi în tot cursul vieţii sale, până la ieşirea din sfera exploatării.

8.Controlul performantelor - procedeu folosit pentru măsurarea şi stabilirea performantelor productive, inclusiv a calităţii produselor obţinute de la animale, iar pentru a avea caracter oficial, efectuarea şi înregistrarea acestora trebuie să fie realizate de o instituţie de stat, neutra şi impartiala, sau de o organizaţie abilitata în acest scop.

9.Certificat de origine şi valoare productiva - document tipizat, întocmit şi eliberat de instituţii abilitate în acest scop, în care sunt specificate originea (ascendenta) şi performanţele de producţie, ca rezultanta a controlului oficial, pentru un animal de reproducţie.

10.Carte de rasa (Registru genealogic) - inventarierea animalelor de-a lungul generaţiilor dintr-o rasa sau populaţie izolata reproductiv, în care se înscriu performanţele productive şi valorile de ameliorare ale acestora, fiind principalul instrument tehnic de dirijare a procesului de selecţie în direcţia dorita.

11.Monta naturala - imperecherea masculului cu femelele în condiţii fiziologice naturale.

12.Însămânţare artificiala - procedeu tehnic de depunere a materialului seminal în porţiunea aparatului genital femel care asigura garanţia fecundarii.

13.Transfer de embrioni - biotehnologie pentru scurtarea intervalului între generaţii şi accelerarea difuzării progresului genetic, prin utilizarea unor metode de înaltă tehnicitate la recoltarea şi depunerea embrionilor de la donatoare genetic valoroase la reproducere - gazda până la fatare.

14.Embrion - stadiu de dezvoltare a unui organism viu, de la faza de ou fecundat, parcurgand toate fazele fiziologice naturale până la fat - constituirea organelor vitale.

15.Material seminal - produsul glandelor sexuale al unui reproducator autorizat, pentru a putea fi recoltat şi preluat în vederea conservării capacităţii fecundate, până la folosirea lui la insamantarea artificiala a femelelor.

16.Unitate de însămânţări artificiale - un complex de mijloace materiale, cu organizare şi amenajări specifice, în care reproducatorii masculi selecţionaţi şi autorizaţi oficial sunt intretinuti şi folosiţi în scopul recoltarii şi conservării materialului seminal ce va fi distribuit pentru însămânţări artificiale.

17.Staţiuni de monta - spaţii special amenajate pentru întreţinerea reproducatorilor şi pentru imperecherea naturala a masculului cu femela, sub supraveghere tehnica.

18.Incubatia - procedeu tehnologic care realizează condiţiile capabile să asigure dezvoltarea normală a embrionului din ou, în perioada caracteristica speciei, în scopul obţinerii prin ecloziune a unui organism viu, normal dezvoltat.

19.Ou (oua) de incubaţie - ou (oua) fecundat/fecundate, normal constituit/constituite morfologic, care provin de la indivizi sanatosi şi cu potenţial genetic autentic valoros.

20.Ferme (nuclee) de elita - exploataţii zootehnice cu condiţii optime de întreţinere - furajare şi cazare - a unui efectiv de rasa curata sau în experiment genetic, supus lucrărilor de selecţie, de la care se difuzează descendenta de-a lungul generaţiilor obţinute în progres genetic.

21.Depozite de reproducatori - unităţi specializate în creşterea şi întreţinerea reproducatorilor masculi, destinaţi cu prioritate montei naturale dirijate şi efectuate sezonier, în scopul reconditionarii şi folosirii economicoase pentru o perioadă mai lungă.

22.Aditivi furajeri - ingrediente sau substanţe chimice care se adauga la sortimentele furajere de baza sau la o parte din acestea, pe parcursul fluxului de fabricaţie a furajelor combinate, cu scopul de a satisface unele cerinţe specifice: profilaxia şi combaterea unor boli, stimularea ritmului de creştere şi a producţiei, corectarea gustului şi a mirosului.

23.Premixtura furajera - amestec uniform al uneia sau mai multor ingrediente împreună cu un suport furajer.

24.Ratie - amestecul de nutreturi în cantităţi masurabile, ce urmează a fi consumat de un animal în 24 de ore, respectând normele stabilite ştiinţific.

25.Norma - conţinutul în substanţe nutritive corelate proporţional, care să asigure necesarul unui animal timp de 24 de ore, atât pentru întreţinerea funcţiilor vitale, cat şi pentru elaborarea producţiei.

───────────────