Ordonanţă nr. 1 din 22 ianuarie 2014

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. II 1 şi 2 din Legea nr. 353/2013 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

Articolul I

Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1.Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 1Obiectul de reglementare

Prezenta lege stabileşte regimul juridic al străinilor care solicită protecţie internaţională în România, regimul juridic al străinilor beneficiari ai protecţiei internaţionale în România, procedura de acordare, încetare şi anulare a protecţiei internaţionale în România, procedura pentru stabilirea statului membru responsabil cu analizarea cererii de azil, precum şi condiţiile de acordare, excludere şi încetare a protecţiei temporare.

2.La articolul 2, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

a)formă de protecţie - protecţia internaţională sau protecţia temporară, acordate de statul român;

3.La articolul 2, după litera a^1) se introduce o nouă literă, litera a^2), cu următorul cuprins:

a^2)beneficiar al protecţiei internaţionale - cetăţeanul străin sau apatridul căruia i s-a recunoscut statutul de refugiat sau i sa acordat protecţia subsidiară, în condiţiile prezentei legi;

4.La articolul 2, literele b), d), g), h) şi k) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

b)solicitant sau solicitant de azil - cetăţeanul străin sau apatridul care şi-a manifestat voinţa de a obţine protecţie internaţională în România, atât timp cât procedura de azil cu privire la cererea sa nu s-a finalizat;

.................................................................

d)cerere pentru acordarea protecţiei internaţionale sau cerere de azil - solicitarea făcută de un cetăţean străin sau de un apatrid în scopul obţinerii protecţiei internaţionale din partea statului român, atât timp cât nu solicită în mod explicit un alt tip de protecţie care poate face obiectul unei cereri separate;

.................................................................

g)statut de refugiat - formă de protecţie internaţională prin care statul român recunoaşte calitatea de refugiat, în condiţiile prezentei legi;

h)protecţie subsidiară - formă de protecţie internaţională acordată de statul român, în condiţiile prezentei legi;

.................................................................

k)minor - cetăţeanul străin sau apatridul care nu a împlinit vârsta de 18 ani;

5.La articolul 2, după litera f) se introduce o nouă literă, litera f^1), cu următorul cuprins:

f^1)refugiat - cetăţeanul străin sau apatridul care îndeplineşte condiţiile prevăzute în Convenţia privind statutul refugiaţilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, denumită în continuare Convenţia de la Geneva, la care România a aderat prin Legea nr. 46/1991;

6.La articolul 2 litera j), punctul (îi) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(îi) copiii minori ai beneficiarului statutului de refugiat sau al protecţiei subsidiare sau copiii minori ai soţului/soţiei beneficiarului, cu condiţia ca aceştia să fie necăsătoriţi, indiferent dacă sunt din căsătorie ori din afara acesteia sau adoptaţi potrivit legislaţiei naţionale a ţării de origine;.

7.La articolul 2 litera j), după punctul (îi) se introduce un nou punct, punctul (iii), cu următorul cuprins:

(iii)tatăl sau mama beneficiarului de protecţie internaţională sau o altă persoană majoră care este responsabilă pentru acesta potrivit legii române, atunci când respectivul beneficiar este minor şi necăsătorit.

8.La articolul 2, după litera k) se introduce o nouă literă, litera k^1), cu următorul cuprins:

k^1)minor neînsoţit - minorul, cetăţean străin sau apatrid, care intră pe teritoriul României neînsoţit de părinţi sau de o persoană majoră care să fie responsabilă pentru acesta potrivit legii române şi nu este luat efectiv în îngrijire de o astfel de persoană, precum şi minorul care este lăsat neînsoţit după ce a intrat pe teritoriul României;

9.După articolul 5 se introduce un nou articol, articolul 5^1, cu următorul cuprins:

Articolul 5^1Situaţia persoanelor vulnerabile sau cu nevoi speciale

(1)Aplicarea dispoziţiilor prezentei legi se realizează cu luarea în considerare a situaţiei specifice a persoanelor vulnerabile sau cu nevoi speciale.

(2)În categoria persoanelor vulnerabile sau cu nevoi speciale sunt incluşi minorii, minorii neînsoţiţi, persoanele cu dizabilităţi, persoanele în vârstă, femeile însărcinate, părinţii singuri însoţiţi de copiii lor minori, victimele traficului de persoane, persoanele cu afecţiuni mintale, persoanele care au fost supuse torturii, violului sau altor forme grave de violenţă psihologică, psihică sau sexuală, ori aflate în alte situaţii speciale, similare celor menţionate anterior.

(3)Pentru scopurile prezentei legi apartenenţa la categoria persoanelor vulnerabile sau cu nevoi speciale se determină de către specialişti din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, pe baza unei evaluări individuale. În vederea realizării evaluării individuale, autorităţile competente acordă sprijin de specialitate, la solicitarea Inspectoratului General pentru Imigrări.

10.La articolul 6, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4)În sensul prezentei legi, prin infracţiune gravă se înţelege orice infracţiune săvârşită cu intenţie pentru care legea prevede pedeapsa privativă de libertate al cărei maxim special este de peste 5 ani.

11.Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 12Rolul activ

Autorităţile competente cu soluţionarea cererilor de azil investighează, din oficiu, orice împrejurări de fapt şi de drept care pot conduce la soluţionarea cauzei, chiar dacă aceste împrejurări nu au fost invocate sau menţionate în cererea de azil sau în plângere.

12.La articolul 15, literele c) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

c)declaraţiile solicitantului sunt considerate coerente şi plauzibile şi nu sunt contrazise de informaţii generale şi specifice cunoscute, relevante pentru cererea sa;

..................................................................

e)credibilitatea generală a solicitantului a putut fi stabilită.

13.La articolul 18, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4)La finalul cursului de iniţiere în limba română, o comisie de evaluare, ale cărei componenţă şi funcţionare se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, apreciază nivelul de cunoaştere a limbii române şi stabileşte înscrierea minorilor solicitanţi de azil în anul de studiu corespunzător.

14.La articolul 20 alineatul (1), după litera p) se introduc două noi litere, literele q) şi r), cu următorul cuprins:

q)să aibă acces la dobândirea unei locuinţe, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români;

r)să beneficieze de tratament egal cu cetăţenii români în ceea ce priveşte echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii, recunoaşterea diplomelor, atestatelor şi certificatelor de competenţă, precum şi a calificărilor profesionale care dau acces la profesiile reglementate din România, în conformitate cu reglementările în vigoare.

15.La articolul 20, alineatele (6) şi (8) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(6)Permisul de şedere prevăzut la alin. (1) lit. a) se eliberează, de îndată ce este posibil după acordarea protecţiei internaţionale în România, pentru o perioadă de 3 ani, în cazul persoanelor cărora li s-a recunoscut statutul de refugiat, respectiv pentru o perioadă de 2 ani, persoanelor cărora li s-a acordat protecţie subsidiară. După expirare, se va elibera un nou permis de şedere cu aceeaşi valabilitate.

..............................................................

(8)Documentele de călătorie prevăzute la alin. (1) lit. a) se eliberează, la cerere, beneficiarilor protecţiei internaţionale în România pentru o perioadă de 2 ani, fără posibilitatea prelungirii valabilităţii. După expirare, se eliberează un nou document de călătorie cu aceeaşi valabilitate.

16.După articolul 20^1 se introduce un nou articol, articolul 20^2, cu următorul cuprins:

Articolul 20^2Accesul la educaţie al beneficiarilor de protecţie internaţională minori

(1)În vederea facilitării accesului la sistemul de învăţământ românesc, minorii cărora le-a fost acordată protecţia internaţională în România beneficiază, în mod gratuit, pe durata unui an şcolar, de un curs pregătitor în vederea înscrierii în sistemul naţional de învăţământ.

(2)Cursul pregătitor prevăzut la alin. (1) este organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale, în colaborare cu Inspectoratul General pentru Imigrări.

(3)Minorul beneficiar al protecţiei internaţionale este înscris la cursul prevăzut la alin. (1) de îndată ce i-a fost acordată forma de protecţie internaţională.

(4)Cursul pregătitor început în perioada cât minorul a avut calitatea de solicitant de azil, potrivit art. 18, se continuă şi după acordarea protecţiei internaţionale, până la finalizarea acestuia.

(5)La finalul cursului de iniţiere în limba română, o comisie de evaluare, ale cărei componenţă şi funcţionare se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, apreciază nivelul de cunoaştere a limbii române şi stabileşte înscrierea străinilor minori care au obţinut o formă de protecţie internaţională în anul de studiu corespunzător.

17.După articolul 21 se introduce un nou articol, articolul 21^1, cu următorul cuprins:

Articolul 21^1Informarea

Inspectoratul General pentru Imigrări informează beneficiarul protecţiei internaţionale, într-o limbă pe care o înţelege sau pe care se presupune în mod rezonabil că o înţelege, cu privire la drepturile pe care le are şi obligaţiile ce îi revin ca urmare a recunoaşterii statutului de refugiat sau acordării protecţiei subsidiare, de îndată ce protecţia internaţională a fost conferită în România.

18.Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 23Recunoaşterea statutului de refugiat

Statutul de refugiat se recunoaşte, la cerere, cetăţeanului străin care, în urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naţionalitate, opinii politice sau apartenenţă la un anumit grup social, se află în afara ţării de origine şi care nu poate sau, din cauza acestei temeri, nu doreşte să solicite protecţia respectivei ţări, precum şi apatridului care, aflându-se din motivele menţionate anterior în afara ţării în care avea reşedinţa obişnuită, nu poate sau, din cauza acestei temeri, nu doreşte să se întoarcă în respectiva ţară şi cărora nu li se aplică cauzele de excludere de la recunoaşterea statutului de refugiat, prevăzute de prezenta lege.

19.La articolul 24, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3)În situaţia în care membrul de familie al beneficiarului statutului de refugiat nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1) şi, după caz, la alin. (2), cererea de azil a acestuia va fi analizată din perspectiva prevederilor art. 23 şi 26.

20.La articolul 25, după alineatul (2) se introduc cinci noi alineate, alineatele (3), (4), (5), (6) şi (7), cu următorul cuprins:

(3)Statutul de refugiat nu se recunoaşte cetăţenilor străini şi apatrizilor care, având reşedinţa stabilită într-un alt stat, sunt consideraţi de către autorităţile competente din respectivul stat ca beneficiind de drepturi şi obligaţii care decurg din cetăţenia respectivului stat sau beneficiază de drepturi şi obligaţii echivalente.

(4)Cetăţenii străini şi apatrizii care intră în domeniul de aplicare al art. 1 secţiunea D din Convenţia de la Geneva, privind protecţia sau asistenţa acordată de un organism sau de o instituţie a Organizaţiei Naţiunilor Unite, alta decât Înaltul Comisariat al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, sunt excluşi de la recunoaşterea statutului de refugiat.

(5)În cazul în care încetarea protecţiei sau a asistenţei prevăzute la alin. (4) se datorează unor circumstanţe legitime şi obiective asupra cărora persoana nu are niciun control sau care sunt independente de voinţa sa şi fără ca situaţia acestuia să fi fost reglementată în mod definitiv în conformitate cu rezoluţiile relevante ale Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, străinului i se recunoaşte de drept statutul de refugiat.

(6)Inspectoratul General pentru Imigrări verifică, pe baza unei evaluări individuale a cererii, dacă străinul a primit efectiv protecţie sau asistenţă din partea unui organism sau a unei instituţii a Organizaţiei Naţiunilor Unite, alta decât Înaltul Comisariat al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, condiţiile în care protecţia sau asistenţa prevăzută la alin. (4) au încetat şi dacă străinul nu se încadrează în sfera de aplicare a uneia dintre cauzele de excludere de la recunoaşterea statutului de refugiat, prevăzute la alin. (1)-(3). Străinul este obligat să prezinte, de îndată ce este posibil, toate documentele necesare în sprijinul cererii sale, din care să rezulte inclusiv că a recurs efectiv la protecţia sau la asistenţa menţionate şi că această protecţie sau asistenţă a încetat.

(7)În cazul în care încetarea protecţiei sau a asistenţei prevăzute la alin. (4) este rezultatul propriei sale voinţe, persoana în cauză nu poate pretinde recunoaşterea de drept a statutului de refugiat.

21.După articolul 25 se introduce un nou articol, articolul 25^1, cu următorul cuprins:

Articolul 25^1Protecţia în interiorul ţării de origine

(1)În procesul de analizare a cererii de azil, autorităţile competente pot determina că solicitantul nu are nevoie de protecţie internaţională în România, atunci când într-o parte a ţării sale de origine nu există motive întemeiate de a fi expus unor acte de persecuţie sau unui risc serios ori când acesta are acces la protecţie împotriva unor astfel de acte.

(2)În situaţia prevăzută la alin. (1) se va stabili dacă solicitantul poate călători în siguranţă către acea parte a ţării de origine în scopul de a se stabili acolo, cu luarea în considerare a condiţiilor generale existente în partea ţării de origine considerată ca fiind sigură, precum şi a situaţiei personale a solicitantului, pe baza informaţiilor precise şi actualizate obţinute din surse pertinente precum Înaltul Comisariat al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi.

22.La articolul 26, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1)Protecţia subsidiară se acordă cetăţeanului străin sau apatridului care nu îndeplineşte condiţiile pentru recunoaşterea statutului de refugiat şi cu privire la care există motive întemeiate să se creadă că, în cazul returnării în ţara de origine, respectiv în ţara în care îşi avea reşedinţa obişnuită, va fi expus unui risc serios, în sensul prevederilor alin. (2), care nu poate sau, din cauza acestui risc, care nu doreşte protecţia acelei ţări şi căruia nu i se aplică cauzele de excludere de la acordarea acestei forme de protecţie, prevăzute de prezenta lege.

23.La articolul 27, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3)În situaţia în care membrul de familie al beneficiarului protecţiei subsidiare nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1) şi, după caz, la alin. (2), cererea de azil a acestuia va fi analizată din perspectiva prevederilor art. 23 şi 26.

24.La articolul 40, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1)După înregistrarea străinului minor neînsoţit ca solicitant de azil, Inspectoratul General pentru Imigrări va sesiza de îndată autoritatea competentă pentru protecţia copilului în a cărei rază teritorială este situat centrul de cazare unde urmează să fie depusă cererea de azil, în scopul declanşării procedurii de numire a unui reprezentant legal. Reprezentarea legală a minorului neînsoţit, odată stabilită, continuă să opereze şi pe perioada cât acesta beneficiază de protecţie internaţională în România.

25.La articolul 52, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

(5)Termenul prevăzut la alin. (1) se suspendă şi în alte cazuri, temeinic justificate, care fac imposibilă realizarea activităţilor necesare soluţionării în termenul legal a cererii de azil.

26.La articolul 71, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1)Beneficiarul protecţiei internaţionale în România poate depune cerere de azil pentru membrii familiei sale prevăzuţi la art. 2 lit. j), dacă aceştia nu se află pe teritoriul României.

27.Articolul 73 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 73Depistarea familiei în cazul minorului neînsoţit beneficiar al protecţiei internaţionale

(1)Inspectoratul General pentru Imigrări ia măsuri cât mai curând posibil pentru depistarea familiei minorului neînsoţit beneficiar al protecţiei internaţionale, protejând, în acelaşi timp, interesul superior al acestuia.

(2)Opinia minorului neînsoţit beneficiar al protecţiei internaţionale cu privire la depistarea familiei sale este luată în considerare şi i se acordă importanţa cuvenită, în raport cu vârsta şi cu gradul de maturitate al acestuia.

(3)Datele şi informaţiile colectate în scopul prevăzut la alin. (1) sunt prelucrate cu respectarea principiului confidenţialităţii, mai ales atunci când viaţa sau integritatea fizică a unui minor ori a apropiaţilor acestuia care au rămas în ţara de origine ar fi pusă în pericol.

(4)Personalul care se ocupă de cazurile cu minori neînsoţiţi beneficiază de o formare profesională corespunzătoare, având în vedere nevoile speciale ale acestei categorii de minori.

28.La articolul 76 alineatul (2), litera d) se abrogă.

29.La articolul 76 alineatul (3), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

e)a depus o cerere de azil cu scopul evident de a împiedica punerea iminentă în executare a unei măsuri dispuse de autorităţile competente, de scoatere din ţară, de extrădare sau de expulzare, deşi anterior dispunerii unei astfel de măsuri a avut posibilitatea să depună o asemenea cerere;

30.La articolul 88 alineatul (2), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

a)solicitantul invocă elemente noi care nu au putut fi prezentate din motive neimputabile acestuia şi care au apărut pe parcursul sau după finalizarea procedurii anterioare, în sensul alin. (1) lit. b). Solicitantul este obligat să facă dovada existenţei elementelor noi invocate şi a imposibilităţii prezentării lor până la data depunerii cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil. Elementele noi invocate nu pot fi rezultatul unor acţiuni provocate de solicitant în scopul obţinerii unei forme de protecţie internaţională din partea statului român;

31.Articolul 99 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 99Încetarea protecţiei subsidiare

(1)Protecţia subsidiară acordată în temeiul art. 26 sau 27 încetează atunci când împrejurările care au condus la acordarea acesteia au încetat să existe ori s-au schimbat într-o asemenea măsură, încât această formă de protecţie internaţională nu mai este necesară.

(2)Prevederile alin. (1) nu se aplică cetăţeanului străin sau apatridului căruia i s-a acordat protecţia subsidiară şi care poate invoca motive imperioase care rezultă din persecuţii anterioare pentru a refuza protecţia ţării a cărei cetăţenie o are sau, după caz, a ţării în care îşi avea reşedinţa obişnuită.

32.Menţiunea privind transpunerea normelor Uniunii Europene se modifică şi va avea următorul cuprins:

*

"

Prezenta lege transpune:

–Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecţiei temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, şi măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane şi suportarea consecinţelor acestei primiri, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene seria L, nr. 212, din 7 august 2001;

–Directiva 2003/9/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de stabilire a standardelor minime pentru primirea solicitanţilor de azil în statele membre, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 31, din 6 februarie 2003;

–Directiva 2003/86/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reîntregirea familiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 251, din 3 octombrie 2003;

–art. 2 lit. f), art. 12 alin. (3a) şi (3b) şi art. 19a alin. (1) şi (2) dinDirectiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanţilor ţărilor terţe care sunt rezidenţi pe termen lung, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Ediţie specială 2007, Capitolul 19 - "Spaţiul de libertate, securitate şi justiţie", volumul 6, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2011/51/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 mai 2011 de modificare a Directivei 2003/109/CE a Consiliului în vederea extinderii domeniului său de aplicare la beneficiarii de protecţie internaţională, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 132, din 19 mai 2011;

–Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind standardele referitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanţii ţărilor terţe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecţie internaţională, la un statut uniform pentru refugiaţi sau pentru persoanele eligibile pentru obţinerea de protecţie subsidiară şi la conţinutul protecţiei acordate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 337 din 20 decembrie 2011, cu excepţia art. 7 şi art. 9 alin. (3)."

Articolul II

Ordonanţa Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 31 ianuarie 2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 185/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1.Titlul ordonanţei se modifică şi va avea următorul cuprins:

ORDONANŢĂ

privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecţie internaţională sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European

2.La articolul 2, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

a)străinii care au dobândit protecţie internaţională în România sunt străinii cărora li s-a recunoscut statutul de refugiat sau li s-a acordat protecţia subsidiară, în condiţiile Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare;

3.După articolul 14 se introduce un nou articol, articolul 14^1, cu următorul cuprins:

Art. 14^1. – În scopul asigurării accesului efectiv la drepturile sociale reglementate de prezentul capitol, la stabilirea condiţiilor şi procedurilor pentru exercitarea acestor drepturi, autorităţile competente ţin seama de specificul situaţiei în care se află străinii care beneficiază de protecţie internaţională în România.

4.Articolul 22 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 22. – (1) Străinii care beneficiază de protecţie internaţională în România, participanţi în programul de integrare, care nu îndeplinesc condiţiile pentru a beneficia de ajutorul nerambursabil şi care nu au mijloace de întreţinere, sunt sprijiniţi în vederea îndeplinirii condiţiilor legale pentru obţinerea venitului minim garantat.

(2)Conţinutul dosarului necesar obţinerii venitului minim garantat se stabileşte ţinându-se cont de specificul situaţiei în care se află străinii care beneficiază de protecţie internaţională în România.

(3)Până în prima lună de plată a ajutorului nerambursabil, străinii care beneficiază de protecţie internaţională în România şi care nu au mijloace de întreţinere beneficiază din partea Inspectoratului General pentru Imigrări de un ajutor material în cuantum egal cu cel acordat solicitanţilor statutului de refugiat, în limita fondurilor disponibile, dar nu mai mult de două luni.

5.La articolul 23, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2)Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) atrage încetarea aplicării uneia sau mai multor măsuri prevăzute în planul individual, inclusiv retragerea dreptului la cazare şi a ajutorului material prevăzut la art. 22 alin. (3).

6.La articolul 33, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2)Sunt considerate cazuri speciale:

a)minorii neînsoţiţi;

b)persoanele cu dizabilităţi;

c)persoanele care au atins vârsta pensionării şi nu beneficiază de pensie;

d)femeile însărcinate;

e)familiile monoparentale cu copii minori;

f)victimele traficului de persoane;

g)victime ale torturii, violului sau altor forme grave de violenţă psihologică, psihică sau sexuală.

7.La articolul 34, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 34. – (1) Cazurile speciale prevăzute la art. 33 alin. (2), cu excepţia lit. a), beneficiază de acelaşi regim de protecţie prevăzut de legislaţia în vigoare pentru cetăţenii români aflaţi în situaţii similare şi de asistenţă oferită de instituţiile statului cu atribuţii în aceste domenii.

8.În tot cuprinsul ordonanţei, sintagmele "formă de protecţie" şi "formă de protecţie în România" se înlocuiesc cu sintagma "protecţie internaţională în România".

Articolul III

Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţa Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 31 ianuarie 2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 185/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta ordonanţă, se vor republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Radu Stroe

Viceprim-ministru,

Gabriel Oprea

Ministrul afacerilor externe,

Titus Corlăţean

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

Ministrul delegat pentru

învăţământ superior,

cercetare ştiinţifică

şi dezvoltare tehnologică,

Mihnea Cosmin Costoiu

Ministrul muncii, familiei,

protecţiei sociale şi

persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

Bucureşti, 22 ianuarie 2014.

Nr. 1.