Lege
Lege nr. 58 din 1 mai 1934
asupra CAMBIEI şi BILETULUI LA ORDIN
- Emitent
- Parlamentul
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 100 din 1 mai 1934
Textul actului · 115 articole
100%
asupra CAMBIEI şi BILETULUI LA ORDIN
Cambia cuprinde:
1.Denumirea de cambie trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu.
2.Ordinul necondiţionat de a plati o sumă determinata.
3.Numele aceluia care trebuie să plătească (tras).
4.Arătarea scadentii.
5.Arătare locului unde plata trebuie facuta.
6.Numele acelui căruia sau la ordinul căruia plata trebuie facuta.
7.Arătarea datei şi a locului emiterii.
8.Semnatura celui care emite cambia (tragator).
Titlul căruia îi lipseşte vreuna din condiţiunile arătate la articolul precedent nu are valoarea unei cambii, afară de cazurile arătate în alineatele ce urmează:
Cambia fără arătarea scadentii este socotită platibila la vedere.
În lipsa unei arătări speciale, locul arătat lîngă numele trasului este socotit loc de plată şi, în acelaşi timp, loc al domiciliului trasului.
Cambia care nu arata locul unde a fost emisă se socoteşte semnată în locul arătat lîngă numele tragatorului.
Dacă în cambie sînt arătate mai multe locuri de plată, posesorul cambiei o poate prezenta pentru acceptare sau plata la oricare din aceste locuri.
Cambia poate fi la ordinul tragatorului însuşi.
Ea poate fi trasa asupra tragatorului însuşi.
Ea poate fi trasa pentru contul unui tertiu.
Cambia poate fi plătită la domiciliul unui al treilea, fie în localitatea unde trasul domiciliază, fie în alta localitate.
Dacă în cambie nu se prevede de către tras ca plata se va face la domiciliul celui de-al treilea, se presupune ca ea va fi facuta de acesta din urma.
Într-o cambie platibila la vedere sau la un anume timp dela vedere, tragatorul poate stipula ca suma va fi producătoare de dobinda. În orice alta cambie aceasta stipulaţiune se socoteşte nescrisa.
Cifra dobânzii va trebui să fie arătată în cambie; în lipsa acestei arătări stipulatia se socoteşte nescrisa.
Dobînda curge dela data emisiunii cambiei dacă o altă dată nu este arătată.
Dacă într-o cambie suma de plată este scrisă în litere şi în cifre, în caz de deosebire, suma de plată este cea scrisă în litere.
Dacă suma de plată este scrisă de mai multe ori, fie în litere, fie în cifre, în caz de deosebire, suma de plată este suma cea mai mica.
Dacă cambia poarta semnături ale unor persoane incapabile de a se obliga prin cambie, semnături false sau semnături ale unor persoane imaginare, ori semnături care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cambia, sau în numele cărora ea a fost semnată, obligaţiunile celorlalţi semnatari rămîn totuşi valabile.
Orice semnatura cambiala trebuie să cuprindă numele şi pronumele sau firma celui care se obliga. Este totuşi valabilă semnatura în care pronumele este prescurtat sau arătat numai prin iniţială.
Cine pune semnatura sa pe cambie ca reprezentant al unei persoane pentru care nu avea împuternicirea de a lucra, e ţinut personal în temeiul cambiei şi, dacă a plătit, are aceleaşi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant. Aceeaşi regula se aplică reprezentantului care a depăşit împuternicirea sa.
Orice persoană se poate obliga cambialmente prin mandatar, chiar dacă mandatul este conceput în termeni generali în ce priveşte dreptul mandatarului de a emite sau semna cambii.
Tragatorul răspunde de acceptare şi de plată.
El poate să se descarce de răspunderea de acceptare; orice clauza prin care se descarca de răspunderea de plată se socoteşte nescrisa.
Dacă o cambie, necompletata la emitere, a fost completată fără a se tine seama de înţelegerile intervenite, neobservarea acestor înţelegeri nu va putea fi opusă posesorului, afară numai dacă acesta a dobîndit cambia cu rea credinţa, sau dacă a săvârşit o greseala grava în dobândirea ei.
Posesorul decade din dreptul de a completa cambia în alb după trei ani dela data emisiunii cambiei.
Asemenea decădere nu este opozabilă posesorului de buna credinţa, căruia titlul i-a fost transmis completat.
Cambia, chiar dacă nu a fost expres trasa la ordin, este transmisibila prin gir.
Dacă tragatorul a înscris în cambie cuvintele: "nu la ordin " sau o expresiune echivalenta, titlul este transmisibil numai în forma şi cu efectele unei cesiuni ordinare.
Girul poate fi făcut chiar în folosul trasului, indiferent dacă a acceptat sau nu, al tragatorului sau al oricărui alt obligat. Aceştia pot sa gireze din nou cambia.
Girul trebuie să fie necondiţionat. Orice condiţiune la care ar fi supus se socoteşte nescrisa.
Girul parţial este nul.
Girul "la purtător" este echivalent unui gir în alb.
Girul trebuie să fie scris pe cambie sau pe un adaus (foaie de prelungire) al acesteia (allonge). El trebuie să fie semnat de girant.
Girul este valabil chiar dacă beneficiarul nu este arătat sau dacă girantul a pus numai semnatura (gir în alb). În acest din urmă caz girul pentru a fi valabil trebuie să fie scris pe dosul cambiei sau pe adaus.
Girul transmite toate drepturile izvorite din cambie.
Dacă girul este în alb posesorul poate:
1) sa-l completeze cu propriul sau nume sau cu numele altei persoane;
2) sa gireze cambia din nou în alb sau în ordinul unei anume persoane;
3) sa predea cambia unui tertiu fără sa completeze girul în alb şi fără s-o gireze.
Girantul, dacă nu s-a stipulat altfel, răspunde de acceptare şi de plată.
El poate interzice un nou gir; în acest caz el nu răspunde faţă de persoanele cărora cambia a fost ulterior girata.
Deţinătorul unei cambii este socotit posesor legitim, dacă justifica dreptul sau printr-o serie neîntreruptă de giruri, chiar dacă ultimul gir este în alb. Girurile şterse se socotesc, în aceasta privinta, nescrise.
Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit ca a dobîndit cambia prin efectul unui gir în alb.
Dacă o persoană a pierdut, prin orice întâmplare, posesiunea unei cambii, noul posesor care justifica dreptul sau în modul arătat în alineatul precedent, nu este ţinut sa predea cambia, afară numai dacă a dobîndit-o cu rea credinţa, sau dacă a savirsit o greseala grava în dobindirea ei.
Persoanele împotriva cărora s-a pornit acţiune cambiala nu pot opune posesorului excepţiunile întemeiate pe raporturile lor personale, cu tragatorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cambia a lucrat cu ştiinţa în paguba debitorului.
Dacă girul cuprinde menţiune "valoarea pentru acoperire", pentru "încasare", "pentru procura", sau orice alta menţiune care implica un simplu mandat, posesorul poate să exercite toate drepturile izvorand din cambie, dar nu o poate gira decât cu titlul de procura.
Cei obligaţi nu pot opune în acest caz posesorului decât excepţiunile ce ar fi putut opune girantului.
Mandatul cuprins într-un gir "de procura" nu încetează prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restrangerea capacităţii acestuia.
Dacă girul cuprinde menţiunea "valoarea în garanţie", "valoare în gaj" sau orice alta menţiune care implica un gaj, posesorul poate exercita toate drepturile izvorand din cambie, dar un gir făcut de el este socotit ca făcut cu titlul de procura.
Cei obligaţi nu pot opune posesorului excepţiunile întemeiate pe raporturile lor personale cu girantul, afară numai dacă posesorul, primind cambia, a lucrat cu ştiinţa în paguba debitorului.
Girul posterior scadentei produce aceleaşi efecte ca un gir anterior. Cu toate acestea, girul făcut posterior protestului de neplata, sau făcut după trecerea termenului pentru facerea protestului, produce numai efectele unei cesiuni ordinare.
Girul fără data este socotit, pînă la dovada contrarie, ca fiind făcut înainte de trecerea termenului stabilit pentru facerea protestului.
Prin cesiunea cambiei, derivînd fie dintr-un gir făcut posterior protestului de neplata sau după expirarea termenului pentru facerea protestului, fie dintr-un act separat, chiar anterior scadentei, se transmit creditorului toate drepturile cambiale ale cedentului, căruia i se vor putea opune toate excepţiunile opozabile acestuia, cesionarul avînd dreptul la predarea cambiei.
Posesorul cambiei sau chiar un simplu deţinător, poate prezenta trasului, pînă la scadenta, cambia spre acceptare, la domiciliul acestuia.
În orice cambie tragatorul poate stipula ca ea va trebui să fie prezentată spre acceptare, fixând sau nu un termen pentru prezentare.
El poate interzice în cambie prezentarea spre acceptare, afară numai de cazul în care cambia este platibila la un tertiu sau este platibila într-o alta localitate decât aceea a domiciliului trasului, sau dacă este platibila la un anume timp dela vedere.
El poate de asemenea sa stipuleze ca prezentarea spre acceptare nu va putea avea loc înaintea unei anume date.
În afară de cazul cînd tragatorul a interzis prezentarea spre acceptare, oricare din giranti poate stipula ca va trebui să fie prezentată cambia spre acceptare, fixând sau nu un termen pentru prezentare.
Cambia platibila la un anume timp dela vedere trebuie prezentată spre acceptare în termen de un an dela data emisiunii.
Tragatorul poate reduce sau prelungi acest termen.
Aceste termene pot fi reduse de giranti.
Trasul poate cere ca o a doua prezentare să-i fie facuta în ziua următoare primei prezentări. Cei interesaţi nu pot să se prevaleze de neobservarea acestei cereri, dacă nu este menţionată în protest.
Posesorul nu este dator sa lase trasului cambia prezentată spre acceptare.
Acceptarea se scrie pe cambie. Ea se exprima prin cuvântul "acceptat" sau orice alta expresie echivalenta; ea este semnată de tras. Simpla semnatura a trasului pusă pe faţa cambiei este socotită acceptare.
Cînd cambia este platibila la un anume timp dela vedere, sau cînd ea trebuie prezentată spre acceptare într-un termen stabilit printr-o clauza specială, acceptarea trebuie să poarte data zilei cînd este facuta, afară numai dacă posesorul cere ca ea sa poarte data zilei prezentării. Dacă acceptarea nu este datată, posesorul, pentru a păstra dreptul de regres împotriva girantilor şi împotriva tragatorului, trebuie să ceara să se constate aceasta lipsa printr-un protest făcut în timp util.
Acceptarea trebuie să fie necondiţionată; trasul o poate însă restrânge la o parte din suma.
Orice alta modificare adusă prin acceptare, celor cuprinse în cambie, se socoteşte ca refuz de acceptare. Acceptantul rămîne totuşi ţinut în limitele acestei acceptări.
Dacă tragatorul a arătat în cambie un loc de plată, altul decât cel al domiciliului trasului, fără însă sa arate un tertiu la care plata trebuie să fie facuta, trasul îl va putea arata odată cu acceptarea. În lipsa unei atari arătări, acceptantul este socotit ca s-a obligat sa plătească el însuşi la locul plăţii.
Cînd cambia este platibila la domiciliul trasului, acesta poate să arate în acceptare o adresa în aceeaşi localitate unde plata trebuie să fie facuta.
Prin acceptare trasul se obliga a plati cambia la scadenta.
În caz de neplata posesorul, chiar dacă este tragator, are împotriva acceptantului o acţiune cambiala directa pentru tot ce poate fi cerut în temeiul art. 53 şi 54.
Trasul care a acceptat rămîne obligat chiar dacă nu a avut cunoştinţa de falimentul tragatorului.
Dacă acceptarea scrisă pe cambie de către tras este stearsa de către acesta, mai înainte de înapoierea titlului, acceptarea este socotită refuzată. Ştergerea se socoteşte pînă la dovada contrarie ca a fost facuta înainte de restituirea titlului.
Totuşi, dacă trasul a adus, prin scris, la cunoştinţa posesorului sau a oricărui alt semnatar ca a acceptat, el este ţinut către aceştia în limitele acestei acceptări.
Plata unei cambii poate fi garantată printr-un aval pentru întreaga suma sau numai pentru o parte din ea.
Aceasta garanţie poate fi data de un tertiu sau chiar de un semnatar al cambiei.
Avalul se da pe cambie sau pe adaus.
El se exprima prin cuvintele "pentru aval" sau prin orice alta formula echivalenta şi este semnat de avalist.
Avalul este socotit ca rezultă din simpla semnatura a avalistului pusă pe faţa cambiei, afară numai dacă semnatura este a trasului sau a tragatorului.
Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. În lipsa acestei arătări se socoteşte dat pentru tragator.
Avalistul este ţinut în acelaşi mod ca acela pentru care a garantat.
Obligaţiunea sa este valabilă chiar dacă obligaţiunea pe care a garantat-o ar fi nulă din orice alta cauza decât un vitiu de forma.
Cînd avalistul plăteşte cambia, el dobândeşte drepturile izvorand din ea împotriva celui garantat, cum şi împotriva acelora care sînt ţinuţi către aceasta din urma, în temeiul cambiei.
O cambie poate fi trasa:
La vedere;
La un anume timp dela vedere;
La un anumit timp dela data emisiunii;
La o zi fixa.
Cambiile cu alte scadente sau cu scadente succesive sînt nule.
Cambia la vedere este platibila la prezentare. Ea trebuie prezentată spre plata în termen de un an dela data sa. Tragatorul poate reduce sau prelungi acest termen. Aceste termene pot fi reduse de giranti.
Tragatorul poate stipula ca o cambie platibila la vedere nu trebuie să fie prezentată spre plata înaintea unei anumite date. În acest caz termenul de prezentare curge dela această dată.
Scadenta unei cambii la un anume timp dela vedere este determinata, fie de data acceptării, fie de aceea a protestului.
În lipsa protestului, acceptarea nedata este socotită faţă de acceptant ca fiind facuta în ultima zi a termenului prevăzut pentru prezentare spre acceptare.
Scadenta unei cambii trasa la una sau mai multe luni dela data emisiunii sau dela vedere, e socotită la data corespunzătoare, din luna în care plata trebuie să fie facuta. În lipsa de data corespunzătoare, scadenta va fi în ultima zi a acestei luni.
Cînd o cambie este trasa la una sau mai multe luni şi jumătate dela data sau dela vedere, se socotesc mai întîi lunile întregi şi apoi jumătatea.
Dacă scadenta este fixată la începutul, la mijlocul sau la sfîrşitul lunii, se înţelege prin aceste termene:
Prima, a cinsprezecea sau cea din urma zi a lunii.
Expresiunile "8 zile " sau "cinsprezece zile" se înţeleg, nu ca una sau doua săptămâni, ci ca opt sau cinsprezece zile efective.
Prin expresiunea "jumătate luna" se înţeleg cinsprezece zile.
Cînd o cambie este platibila la o zi fixa într-un loc, unde calendarul este deosebit de acela al locului de emisiune, data scadentei se considera fixată după calendarul locului de plată.
Cînd o cambie trasa între doua locuri, avînd calendare deosebite, este platibila la un anume timp dela data emisiunii, scadenta se stabileşte socotindu-se din ziua care, potrivit calendarului locului de plată, corespunde zilei de emisiune.
Termenele de prezentare a cambiilor se socotesc potrivit regulelor alineatului precedent.
Aceste reguli nu sînt aplicabile dacă într-o clauza a cambiei sau numai din simplele arătări ale titlului, rezultă intenţiunea de a se adoptă reguli deosebite.
Posesorul unei cambii platibila la o zi fixa sau la un anume termen dela data emisiunii sau dela vedere trebuie să o prezinte la plata, fie în ziua în care ea este platibila, fie în una din cele doua zile lucrătoare ce urmează.
Prezentarea unei cambii la un Oficiu de Compensaţii echivaleaza cu o prezentare spre plata.
Cambia trebuie să fie prezentată spre plata la locul şi adresa indicată în cambie.
În lipsa aratarii unei adrese cambia trebuie să fie prezentată pentru plata:
1.La domiciliul trasului sau al persoanei desemnată în cambie sa plătească pentru el.
2.La domiciliul acceptantului prin interventiune sau al persoanei desemnate în cambie sa plătească pentru acesta.
3.La domiciliul celui indicat la nevoie.
Trasul care plăteşte cambia poate pretinde ca aceasta să-i fie predată cu menţiunea de achitare scrisă de către posesor.
Posesorul nu poate refuza o plata parţială.
În caz de plată parţială trasul poate cere sa i se facă pe cambie menţiune de aceasta plata şi sa i se dea o chitanţa.
Posesorul unei cambii nu este ţinut sa primească plata înainte de scadenta.
Trasul care plăteşte înainte de scadenta, o face pe riscul şi pericolul sau.
Acel care plăteşte la scadenta este valabil liberat, afară numai dacă nu a fost frauda sau greseala grava din partea sa. El este dator sa verifice regulată succesiune a girurilor, dar nu şi autenticitatea semnaturilor girantilor.
Cînd o cambie este platibila într-o moneda, care nu are curs la locul plăţii, suma poate fi plătită în moneda tarii, după valoarea ei din ziua scadentei.
Dacă debitorul este în întîrziere cu plata, posesorul poate, la alegerea sa, sa ceara ca suma să fie plătită în moneda tarii, fie după valoarea din ziua scadentei, fie după valoarea din ziua plăţii.
Valoarea monedei străine este determinata de uzurile locului de plată. Tragatorul poate totuşi sa stipuleze ca suma de plată va fi calculată după un curs indicat în cambie.
Regulele aici arătate nu se aplică în cazul cînd tragatorul a stipulat ca plata va trebui facuta într-o moneda anume arătată (clauza de plată efectiv în moneda străină).
Dacă suma este arătată într-o moneda avînd aceeaşi denumire, dar de o valoare diferita, în ţara de emisiune, şi în aceea a plăţii, se presupune ca arătarea se referă la moneda locului de plată.
Cînd cambia nu este prezentată spre plata în termenul fixat de art. 40, orice debitor are facultatea de a consemna suma la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni pe cheltuiala şi riscul posesorului cambiei, recipisa depunându-se la tribunalul sau judecătoria locului de plată.
Acţiunea cambiala este directa sau de regres: directa contra acceptantului şi avalistilor săi; de regres contra oricărui alt obligat.
Posesorul poate exercita drepturi de regres împotriva girantilor, tragatorului şi a celorlalţi obligaţi:
a)La scadenta, dacă plata nu a avut loc;
b)Chiar înainte de scadenta:
1.Dacă acceptarea a fost refuzată în totul sau în parte.
2.În caz de faliment al trasului, fie ca acesta a acceptat sau nu; în caz de încetare de plati din partea acestuia, chiar dacă încetarea de plati nu este constatată printr-o hotărîre, dacă urmărirea bunurilor lui a rămas fără rezultat.
3.În caz de faliment al tragatorului unei cambii stipulată neacceptabila.
Refuzul de acceptare sau de plată trebuie să fie constatat printr-un act autentic (protest de neacceptare sau de neplata).
Protestul de neacceptare trebuie făcut în termenele fixate pentru prezentare la acceptare. Dacă în cazul prevăzut de primul alineat al art. 27 cea dintâi prezentare a avut loc în ultima zi a termenului, protestul poate fi încă făcut în ziua următoare.
Protestul de neplata unei cambii platibila la o zi fixa sau la un anume timp dela data emisiunii, sau la un anume timp dela vedere, trebuie să fie făcut în una din cele doua zile lucrătoare ce urmează zilei în care cambia este platibila. Cînd cambia este platibila la vedere, protestul trebuie să fie făcut în condiţiunile arătate în alineatul precedent, pentru protestul de neacceptare.
Protestul de neacceptare scuteşte de prezentare la plata şi de protestul de neplata.
În cazul cînd trasul a încetat plăţile, fie ca a acceptat sau nu, sau în cazul cînd o urmărire a bunurilor acestuia nu a dat rezultat, posesorul nu poate exercita dreptul sau de regres, decât numai după ce cambia a fost prezentată trasului spre plata şi după ce protestul a fost făcut.
În cazul cînd trasul, fie ca a acceptat sau nu, a fost declarat în stare de faliment, cum şi în caz de faliment al tragatorului unei cambii stipulată neacceptabila, prezentarea hotărîrii declarative de faliment este îndestulătoare pentru a permite posesorului exercitarea dreptului de regres.
Posesorul trebuie să încunoştiinţeze pe girantul sau şi pe tragator despre neacceptare sau neplata, în cele patru zile lucrătoare ce urmează zilei protestului sau zilei prezentării, dacă exista stipulatiunea "fără cheltuieli". Fiecare girant trebuie, în cele doua zile lucrătoare ce urmează zilei în care a primit încunoştiinţarea, sa aducă la cunoştinţa girantului sau încunoştiinţarea primită, arătând numele şi adresele acelora care au făcut incunostiintarile precedente; se va urma tot astfel pînă la tragator. Termenele aci arătate curg dela primirea încunoştiinţării precedente.
Cînd, potrivit, prevederilor alineatului precedent, o încunoştiinţare este facuta unui semnatar al cambiei, aceeaşi încunoştiinţare trebuie să fie facuta, în acelaşi termen, avalistului sau.
În cazul cînd un girant n-a arătat adresa sa, sau a arătat-o într-un mod ilizibil, încunoştiinţarea facuta girantului care îl precede este îndestulătoare. Acel care e dator să facă încunoştiinţarea, poate să o facă în orice formă chiar prin simpla inapoiere a cambiei.
El trebuie să probeze ca a făcut încunoştiinţarea în termenul prescris. Acest termen va fi socotit ca observat, dacă o scrisoare cuprinzînd încunoştiinţarea a fost predată poştei în termenul prescris.
Acel care nu face încunoştiinţarea în termenul mai sus arătat, nu decade din dreptul de regres; el este răspunzător, dacă va fi locul, de paguba cauzată prin culpa sa, fără însă ca daunele interese să poată întrece suma din cambie.
Tragatorul, girantul, sau avalistul, pot, prin stipulatiunea "fără cheltuieli", "fără protest", sau orice alta expresiune echivalenta, scrisă pe cambie şi semnată, sa scutească pe posesor pentru exercitarea dreptului de regres, de facerea protestului de neacceptare sau neplata.
Aceasta stipulaţiune nu scuteşte pe posesor de prezentarea cambiei la termenele stabilite, nici de incunostiintarile ce urmează a fi făcute. Dovada neobservarii termenelor cade în sarcina aceluia care o opune posesorului.
Dacă stipulatiunea este înscrisă de tragator, ea produce efectele sale faţă de toţi semnatarii; dacă ea este înscrisă de un girant sau un avalist, ea produce efectele sale numai faţă de acesta. Dacă, cu toată stipulatiunea înscrisă de tragator, posesorul face protestul, cheltuielile rămîn în sarcina sa. Dacă stipulatiunea a fost înscrisă de un girant sau de un avalist, cheltuielile protestului, dacă a fost făcut, pot fi cerute dela toţi semnatarii.
Tragatorul, acceptantul, girantul şi avalistul cambiei sînt ţinuţi solidar faţă de posesor.
Posesorul are dreptul de urmărire împotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, fără a fi ţinut sa observe ordinea în care s-au obligat.
Acelaşi drept îl are orice semnatar care a plătit cambia.
Acţiunea pornită împotriva unuia din obligaţi, nu împiedica urmărirea celorlalţi, chiar dacă sînt posteriori aceluia împotriva căruia s-a procedat mai întîi.
Posesorul poate cere pe cale de regres:
1.Suma arătată în cambia neacceptata sau neplatita, împreună cu dobînda, dacă a fost stipulată.
2.Dobînda legală socotită cu începere dela scadenta.
3.Cheltuielile de protest, acelea ale incunostiintarilor făcute, cum şi alte cheltuieli justificate.
Dacă regresul este exercitat înainte de scadenta, va fi dedus un scont la suma arătată în cambie. Acest scont va fi calculat potrivit scontului Băncii Naţionale, în vigoare, la data regresului, la locul domiciliului posesorului.
Acel care a plătit prin regres cambia poate cere dela girantii săi:
1.Întreaga suma plătită.
2.Dobînda legală la această sumă, socotită cu începere din ziua cînd a plătit suma.
3.Cheltuielile pe care le-a făcut.
Orice obligat împotriva căruia se exercită sau ar putea fi exercitat, un drept de regres, poate cere, în schimbul plăţii, predarea cambiei cu protestul şi un cont de întoarcere achitat.
Orice girant care a plătit cambia poate şterge girul sau şi pe acelea ale girantilor următori.
În cazul unui regres, după o acceptare parţială, acel care plăteşte suma pentru care cambia nu a fost acceptată poate cere să se facă menţiune de aceasta plata pe cambie şi sa i se dea chitanţa. Posesorul trebuie, în afară de aceasta, să-i predea o copie a cambiei, certificată conform, cum şi protestul pentru a-i face posibil exerciţiul regresurilor ulterioare.
Oricare persoana, avînd dreptul se exercite regresul, poate, dacă nu s-a stipulat altfel, să se despăgubească prin o noua cambie (contra-cambie), trasa la vedere asupra unuia din girantii săi şi platibila la domiciliul acestuia.
Contra-cambia cuprinde, în afară de sumele arătate la art. 53 şi 54, un drept de curtaj şi taxa de timbru pentru ea.
Dacă contra-cambia este trasa de posesor, suma este fixată după cursul unei cambii la vedere, trasa dela locul unde cambia originara este platibila asupra locului domiciliului girantului. Dacă contra-cambia este trasa de un girant, suma este fixată după cursul unei cambii la vedere, trasa dela locul unde tragatorul contra-cambiei are domiciliul asupra locului domiciliului girantului.
După trecerea termenelor fixate:
a)pentru prezentarea unei cambii la vedere sau la un anume timp dela vedere;
b)pentru facerea protestului de neacceptare sau de neplata;
c)pentru prezentarea la plata în cazul stipulatiunii "fără cheltuieli".
Posesorul este decăzut din drepturile sale împotriva girantilor, împotriva tragatorului şi împotriva celorlalţi obligaţi cu excepţiunea acceptantului.
În cazul în care cambia nu este prezentată spre acceptare în termenul stipulat de tragator, posesorul este decăzut din dreptul sau de regres, atît pentru neplata, cat şi pentru neacceptare, afară numai dacă nu rezultă din cuprinsul stipulatiunii ca tragatorul a înţeles să se descarce numai de garanţia de acceptare.
Dacă stipulatiunea unui termen pentru prezentare este cuprinsă într-un gir, numai girantul poate opune lipsa.
Cînd prezentarea cambiei sau facerea protestului în termenele prescrise este împiedicată de un obstacol de neînlăturat (prevedere legală, caz fortuit ori de forta majoră), aceste termene sînt prelungite.
Posesorul este dator sa aducă, fără întîrziere, la cunoştinţa girantului sau, prin scrisoare recomandată, cazul fortuit ori de forta majoră şi să facă pe cambie sau pe adaus menţiune datată şi semnată de el de aceasta încunoştiinţare; pentru rest se aplică dispoziţiunile art. 49.
După încetarea cazului fortuit ori de forta majoră posesorul trebuie fără întîrziere, să prezinte cambia spre acceptare sau spre plata şi dacă este nevoie s-o protesteze.
Dacă cazul fortuit ori de forta majoră tine peste treizeci de zile dela scadenta, drepturile de regres pot fi exercitate fără a fi nevoie de prezentare şi de protest.
Pentru cambiile la vedere sau la un anume timp dela vedere, termenul de treizeci de zile curge dela data cînd posesorul a încunoştiinţat pe girantul sau despre cazul fortuit ori de forta majoră, chiar dacă încunoştiinţarea este facuta înainte de expirarea termenului de prezentare; la termenul de 30 de zile se adauga termenul de vedere sau dela un timp dela vedere arătat în cambie.
Nu se socotesc cazuri fortuite ori de forta majoră faptele pur personale ale posesorului sau ale persoanei pe care acesta a însărcinat-o să prezinte cambia sau de a o protesta.
Între mai mulţi obligaţi care au o situaţie egala în cambie nu se poate exercita acţiunea cambiala, raporturile dintre aceste persoane vor fi reglementate după normele relative la obligaţiunile solidare.
Cambia are valoare de titlu executor pentru capital şi accesorii, stabilite conform art. 53, 54 şi 57.
Pînă la unificarea regulilor de procedura, se extinde în ce priveşte cambia, formula executorie astfel cum este arătată în art. 135 cod pr. civilă din Vechiul Regat.
Instanţa competenţa pentru a investi cambia cu o formula executorie este judecătoria de ocol dacă suma arătată în cambie nu depăşeşte suma de lei 50.000 şi tribunalul în caz contrar.
Contra jurnalului de investire nu este drept de apel.
Cambia emisă în străinătate are aceleaşi efecte executorii, dacă acestea sînt admise şi de legea locului unde cambia a fost emisă.
Somatiunea de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a protestului, precum şi a celorlalte acte din care rezultă suma datorită.
Pentru obligaţiunile cambiale subscrise prin procura, somatiunea va face menţiune şi de actul din care rezultă mandatul.
În termen de 5 zile dela primirea somatiunii, debitorul poate face opoziţie la executare.
Opoziţia se va introduce la instanţa care a investit cambia cu formula executorie. Ea se va judeca de urgenta şi cu precădere înaintea oricărei alte pricini.
Hotărîrea pronunţată asupra opoziţiei va putea fi atacată cu apel în termen de 15 zile dela pronunţare.
Instanţa va putea suspenda executarea numai în caz cînd oponentul nu recunoaşte semnatura, înscriindu-se în fals, sau nu recunoaşte procura.
În caz de suspendarea executării creditorul va putea obţine măsuri de asigurare.
În procesele cambiale pornite, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie la somaţia de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepţiunile de nulitatea titlului, potrivit dispoziţiunilor art. 2, precum şi cele care nu sînt oprite de art. 19.
Excepţiunile personale vor trebui să fie grabnica solutiune şi întotdeauna întemeiate pe o proba scrisă.
Excepţiunile cambiale trebuiesc propuse la primul termen de înfăţişare.
Prin primul termen de înfăţişare se înţelege primul termen la prima instanţa, cînd procedura fiind îndeplinită, părţile pot pune concluzii în fond chiar dacă pîrîtul sau oponentul nu se prezintă.
Dacă din raportul care a dat naştere emisiunii sau transmisiunii cambiei, deriva o acţiune cauzala, aceasta rămîne în fiinta cu toată emiterea sau transmisiunea cambiei, afară de cazul cînd se dovedeşte novatiunea.
O asemenea acţiune nu poate fi însă exercitată decât după ce se dovedeşte cu protestul lipsa de acceptare sau de plată.
Posesorul cambiei nu poate exercita acţiunea cauzala decât oferind debitorului restituirea cambiei, depunând-o la grefa instanţei competente, justificând în acelaşi timp îndeplinirea formalităţilor necesare pentru conservarea faţă de debitor a acţiunilor de regres ce-i pot aparţine.
Cînd posesorul a pierdut acţiunea cambiala în contra tuturor obligatilor şi nu are contra acestora acţiune cauzala, poate exercita contra tragatorului, acceptantului sau girantului o acţiune pentru plata sumei cu care aceştia s-au îmbogăţit fără cauza în dăuna sa.
Protestul se face de portărel, iar în comunele neresedinte de tribunal, el poate fi făcut şi de judecătorul de ocol.
În tinuturile unde funcţionează notari publici, protestul va fi făcut de aceştia, potrivit competintei lor şi legilor în vigoare.
Asistenţa martorilor nu este necesară la facerea protestului.
Protestul poate fi încheiat prin act separat pe însuşi originalul titlului sau pe unul din exemplare, pe copia, ori pe un adaus al acestora. Dacă protestul se încheie pe un adaus, acel care-l încheie trebuie să pună sigiliul oficial pe linia de unire.
Pentru mai multe titluri plătibile de aceeasi persoana, în acelaşi loc protestul se poate face la cererea posesorului printr-un singur act separat.
Dacă protestul este cuprins în act separat, menţiune de facerea protestului va fi facuta pe titlul depus spre protest.
Protestul trebuie făcut în locurile prevăzute de art. 42 contra persoanelor respectiv indicate de acest articol, chiar dacă nu sînt prezente.
Dacă domiciliul acestor persoane nu poate fi găsit, protestul se va putea face în orice loc din cuprinsul comunei locului de plată, după alegerea posesorului cambiei.
Incapacitatea persoanelor cărora cambia trebuie să fie prezentată nu dispenseaza de obligaţiunea de a dresa protestul contra acestora, cu excepţia celor prevăzute de ultimul alineat al art. 49.
Dacă persoana căreia trebuie să fie prezentată cambia a încetat din vieata, protestul se va face de asemenea pe numele sau, după regulile precedente.
Protestul trebuie să cuprindă:
1.Anul, luna, ziua şi ora în care a fost dresat.
2.Numele şi pronumele celui care a cerut facerea protestului.
3.Numele şi pronumele persoanei sau persoanelor contra cărora s-a făcut protestul.
4.Arătarea locurilor în care a fost dresat, cu menţiunea cercetărilor făcute, conform art. 42.
5.Transcrierea exactă a cambiei, dacă protestul nu s-a făcut chiar pe înscrisul cambial.
6.Somatiunea de plată, răspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obţinut nici un răspuns.
Protestul va fi subscris de notarul care l-a dresat.
Cînd trasul căruia i se prezintă spre acceptare o cambie cere ca o noua prezentare să-i fie facuta în ziua următoare, aceasta cerere trebuie cuprinsă în protest.
Ştersăturile, indreptarile şi scrisul printre randuri sau cu semn de trimitere, trebuiesc să fie aprobate de acel care face protestul.
Cel care face protestul este dator sa treacă protestele în întregime, zi cu zi, după ordinea datei, într-un registru special.
Originalul protestului se va inmana celui ce a cerut protestul.
În caz de pierdere, originalul poate fi înlocuit printr-o copie legalizată după registru.
În cea dintâi zi a fiecărei săptămâni, corpul portareilor, judecătoria sau notarul public vor trimite tribunalului şi Camerei de comerţ un tablou de protestele de neplata făcute în cursul săptămânii precedente.
Tabloul va arata data protestului, numele şi pronumele persoanei împotriva careea s-a făcut protestul, al celei care a cerut protestul şi scadenta titlului protestat.
Tribunalele vor tine un registru de evidenta a protestelor.
În afară de cazul cînd tragatorul a stipulat obligaţiunea de protest, acesta poate fi înlocuit, dacă posesorul se invoieste, printr-o declaraţie de refuz de acceptare sau plata scrisă şi datată pe titlu sau pe adaus, semnată de cel împotriva căruia protestul urma să fie făcut. Aceasta declaraţiune trebuie să fie investită cu data certa, în termenul stabilit pentru facerea protestului.
Tragatorul, girantul sau avalistul pot indica o persoană care să accepte sau sa plătească la nevoie.
Cambia poate fi, în condiţiunile arătate mai jos, acceptată sau plătită de o persoană care intervine pentru oricare din obligaţi pe cale de regres.
Intervenientul poate fi un tertiu, însuşi trasul sau o persoană deja obligată prin cambie, cu excepţia acceptantului.
Intervenientul trebuie în cele doua zile lucrătoare ce urmează interventiunii, sa încunoştiinţeze de interventiunea sa pe cel pentru care a intervenit. În caz de neobservare a acestui termen, el este răspunzător, dacă va fi locul, de paguba cauzată prin neglijenţa sa, fără însă ca daunele-interesele să poată întrece suma din cambie.
Acceptarea prin interventiune poate fi facuta oridecate ori posesorul unei cambii ce poate fi acceptată ar putea exercita dreptul de regres înainte de scadenta.
Cînd într-o cambie s-a indicat o persoană pentru a o accepta sau o plati la nevoie, la locul plăţii, posesorul nu poate exercita, înainte de scadenta, dreptul de regres în contra acelui care a făcut indicatiunea şi în contra semnatarilor următori, afară numai dacă a prezentat cambia persoanei indicate şi dacă aceasta, refuzind acceptarea, acest refuz a fost constatat prin protest.
În alte cazuri de interventiune posesorul poate refuza acceptarea prin interventiune. Totuşi, dacă o admite, el pierde dreptul de a recurge, înainte de scadenta, pe cale de regres, împotriva aceluia pentru care acceptarea a fost facuta şi a semnatarilor următori.
Acceptarea prin interventiune se scrie pe cambie şi se semnează de intervenient. Ea arata pentru cine este data; în lipsa acestei arătări, acceptarea se socoteşte data pentru tragator.
Acceptantul prin interventiune este ţinut faţă de posesorul cambiei şi faţă de girantii posteriori aceluia pentru care a intervenit în acelaşi mod ca şi acesta.
Cu toată acceptarea prin interventiune, acela pentru care ea a fost facuta şi girantii săi, pot cere posesorului, în schimbul plăţii sumei arătate la articolul 53, predarea cambiei, a protestului şi, dacă va fi locul, a contului de întoarcere achitat.
Obligaţiunea acceptantului prin interventiune încetează în cazul în care cambia nu i-a fost prezentată cel mai târziu în ziua următoare ultimei zile pentru dresarea protestului de neplata.
Plata prin interventiune poate fi facuta orideciteori posesorul ar putea exercita dreptul de regres la scadenta sau înainte de aceasta.
Plata trebuie să cuprindă întreaga suma ce ar fi avut sa plătească acel pentru care interventiunea s-a făcut.
Ea trebuie facuta cel mai târziu în ziua ce urmează ultima zi admisă pentru facerea protestului de neplata.
Plata prin interventiune trebuie să rezulte din protest şi, dacă acesta a fost deja dresat, trebuie să fie menţionată la sfîrşitul actului de protest de către portărelul, judecătorul de ocol sau notarul care l-a dresat. Cheltuielile de protest se vor restitui chiar dacă tragatorul a pus clauza "fără cheltuieli".
În cazul în care cambia a fost acceptată de mai mulţi intervenienţi, care au domiciliul la locul plăţii, sau dacă au fost indicate pentru a plati - la nevoie - persoane avînd domiciliul în acelaşi loc, posesorul trebuie să prezinte cambia tuturor acestor persoane, iar dacă va fi locul, sa ceara protestul de neplata cel mai târziu în ziua ce urmează ultimei zile admise pentru facerea protestului.
Dacă protestul nu a fost făcut în acest termen, acel care a făcut indicarea la nevoie, sau acel pentru care o cambie a fost acceptată cum şi girantii posteriori, sînt liberaţi.
Posesorul care refuza plata prin interventiune pierde dreptul de regres împotriva celor care ar fi fost liberaţi.
Plata prin interventiune trebuie să fie constatată prin menţiune pe cambie, cu indicarea acelei pentru care este facuta. În lipsa unei atari indicari, plata se socoteşte facuta pentru tragator.
Cambia şi protestul, dacă a fost încheiat, trebuie să fie predate aceluia care a plătit prin interventiune.
Cel care a plătit prin interventiune dobândeşte drepturile rezultând din cambie împotriva aceluia pentru care a plătit şi împotriva acelora care sînt ţinuţi cambialmente către aceasta din urma; el nu poate însă gira din nou cambia.
Girantii posteriori semnatarului pentru care plata a fost facuta sînt liberaţi.
Dacă mai multe persoane oferă plata prin interventiune, este preferat acela a cărui plata liberează un număr mai mare de obligaţi. Acela care, în cunoştinţa de cauza, intervine contrar acestei reguli, pierde dreptul de regres împotriva acelora care ar fi fost liberaţi.
Cambia poate fi trasa în mai multe exemplare identice.
Aceste exemplare trebuiesc să fie numerotate în însuşi textul titlului; lipsind aceasta, fiecare din exemplare se socoteşte o cambie distinctă.
Oricare posesor al unei cambii în care nu se arata ca a fost trasa într-un singur exemplar, poate cere liberarea mai multor exemplare pe cheltuiala sa. În acest scop el trebuie să se adreseze girantului sau nemijlocit, care este dator să-i dea sprijinul către propriul sau girant; se va urma astfel pînă la tragator. Girantii sînt datori a reproduce girurile pe noile exemplare.
Plata unuia din exemplare este liberatorie, chiar dacă nu s-a stipulat ca o atare plata anulează efectul celorlalte exemplare. Cu toate acestea trasul rămîne ţinut în temeiul fiecărui exemplar acceptat care nu i-a fost înapoiat.
Girantul care a transmis exemplarele la diferite persoane, ca şi girantii următori, sînt ţinuţi în temeiul tuturor exemplarelor, purtînd semnatura celor care nu le-au fost înapoiate.
Acel care a trimes un exemplar al cambiei, în vederea acceptării, trebuie să indice pe celelalte exemplare numele persoanei la care acest exemplar se găseşte. Aceasta persoana este datoare sa-l predea posesorului legitim al unui alt exemplar.
Dacă acesta refuza, posesorul nu poate exercita dreptul de regres decât după ce a făcut să se constate prin protest:
1.Ca exemplarul trimes la acceptare nu i-a fost predat, cu toată cererea sa.
2.Ca acceptarea sau plata nu a putut fi obţinută pe alt exemplar.
Secţiunes a II-a
Copiile
Oricare posesor al unei cambii are dreptul să facă una sau mai multe copii.
Copia trebuie să reproduca întocmai originalul cu girurile şi toate celelalte menţiuni care figurează în cambie; ea trebuie să indice unde ia sfîrşit.
Copia poate fi girata şi avalizata în acelaşi mod şi cu aceleaşi efecte ca şi originalul.
Copia trebuie să arate pe deţinătorul titlului original. Acesta este dator sa-l predea posesorului legitim al copiei.
În caz de refuz, posesorul nu poate exercita dreptul de regres împotriva persoanelor care au girat sau avalizat copia, decât după ce a făcut să se constate, prin protest, ca originalul nu i-a fost predat, cu toată cererea sa.
Dacă titlul original poarta după ultimul gir dat înainte de întocmirea copiei stipulatiunea "de aici girul nu este valabil decât pe copie", sau orice alta forma echivalenta, girul ulterior pe original este nul.
În cazul alterarii textului unei cambii, semnatarii posteriori alterarii sînt ţinuţi în limitele textului alterat; semnatarii anteriori sînt ţinuţi potrivit textului original.
În cazul în care din titlu nu rezultă sau nu dovedeşte ca semnatura a fost pusă înainte sau după alterare se presupune ca a fost pusă înainte.
În caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea unei cambii, posesorul va putea înştiinţa despre aceasta pe tras şi sa ceara anularea titlului printr-o cerere adresată preşedintelui tribunalului locului în care cambia este platibila, sau judecătorului de ocol al locului de plată.
Cererea va trebui sa arate condiţiunile esenţiale ale cambiei şi, dacă este vorba de o cambie în alb, elementele suficiente spre a o identifica.
Preşedintele tribunalului sau judecătorul, după examinarea cererii şi a elementelor produse, cum şi a dreptului posesorului, va pronunţa în cel mai scurt timp posibil o ordonanţa prin care, specificand datele cambiei, o va declara nulă în mâinile oricui s-ar găsi şi va autoriza a se face plata ei după trecerea de 30 zile dela publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial, în cazul cînd cambia a scăzut sau este la vedere, sau de 30 zile dela data scadentei dacă aceasta este ulterioară publicaţiunii în Monitorul Oficial, şi numai dacă între timp deţinătorul nu a făcut opoziţie.
Ordonanţa trebuie să fie notificată trasului şi publicată în Monitorul Oficial, la staruinta şi pe cheltuiala petitionarului.
Plata facuta de tras înainte de notificarea ordonanţei, cu toată înştiinţarea facuta, liberează pe debitor.
În termen de 30 zile dela publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial, detentorul cambiei va putea face opoziţie în contra acestei ordonanţe, opoziţie ce se va comunică atît petitionarului cat şi trasului, odată cu citarea lor înaintea instanţei locului de plată.
Pînă la împlinirea termenului prevăzut de art. 89, petiţionarul va putea exercita toate actele de conservare a drepturilor sale şi dacă este vorba de o cambie deja scăzută, sau care a scăzut între timp, va putea cere plata acelei cambii a carei anulare a cerut-o, depunând o cauţiune egala cu suma pretinsa, sau sa ceara consemnarea acestei sume.
După trecerea termenului prevăzut de art. 89, fără a se fi făcut opoziţie, sau după respingerea opoziţiei printr-o hotărîre rămasă definitivă, cambia pierdută sau sustrasa nu mai are niciun efect.
Oricine a obţinut înlocuirea cambiei, va putea, la prezentarea ordonanţei de anulare şi a certificatului grefei respective de neintroducerea opoziţiei în termen, sau la prezentarea hotărîrii definitive de respingerea opoziţiei, sa ceara plata acelei cambii; cînd cambia a fost data în alb sau nu a scăzut încă, va putea cere, în aceleaşi condiţiuni, un duplicat.
Pentru cambiile scăzute sau la vedere declarate nule, dobânzile curg în conformitate cu art. 53 şi 54, afară de cazul cînd suma datorată a fost depusa potrivit art. 46 pe seama persoanei în favoarea căreia a avut loc anularea sau a fost pronunţată sentinta.
Ordonanţa sau hotărîrea rămasă definitivă stinge orice drept decurgînd din cambia anulată, fără a prejudeca eventualele acţiuni ale posesorului faţă de cel care a obţinut anularea.
Orice acţiuni rezultând din cambii împotriva acceptantului se prescriu prin trei ani, socotiţi dela data scadentei.
Acţiunile posesorului împotriva girantilor şi împotriva tragatorului se prescriu printr-un an socotit dela data protestului făcut în timp util sau dela data scadentei în caz de stipulaţiune, fără cheltuieli.
Acţiunile girantilor unii împotriva altora şi împotriva tragatorului, se prescriu prin 6 luni socotite din ziua din care girantul a plătit cambia sau din ziua în care acţiunea de regres a fost pornită împotriva sa.
Acţiunea de imbogatire fără cauza se prescrie printr-un an din ziua în care hotărîrea pronunţată asupra acţiunii cambiale va fi rămas definitivă.
Plata unei cambii, a carei scadenta este într-o zi de sărbătoare legală, nu poate fi cerută decât în prima zi lucrătoare ce urmează. Tot astfel toate celelalte acte privitoare la cambie, în special prezentarea spre acceptare şi protestul, nu pot fi făcute decât într-o zi lucrătoare.
Cînd unul din aceste acte trebuie să fie făcut într-un anumit termen, a cărui ultima zi este o zi de sărbătoare legală, acest termen este prelungit pînă la prima zi lucrătoare ce urmează. Zilele de sărbătoare legală intermediare intră în calculul termenului.
În termenele legale sau convenţionale nu socoteşte ziua dela care ele încep să curgă.
Nu sînt admise termene de graţie, nici legale, nici judecătoreşti.
Prin cuvântul "domiciliu", în sensul prezentei legi, se înţelege locul unde persoana obligată, la care se referă, îşi are locuinta sau sediul, iar prin cuvântul "loc de plată" se înţelege întreg teritoriul comunei respective.
Subscrierea prin punere de deget nu este socotită semnatura, afară numai dacă înscrisul este făcut în forma autentică sau notarială.
În cambia trasa, care, nu trebuie să fie prezentată la acceptare, cum şi în orice alta cambie trasa, în cazul în care nu a fost acceptată, tragatorul poate, în limitele sumei prevăzută în cambie, sa cedeze printr-o clauza inserată în cuprinsul cambiei, creanta sa derivând din vînzarea de mărfuri, pe care o are faţă de tras.
Clauza trebuie să cuprindă, sub sancţiune de nulitate, data şi numărul facturii referitoare la vînzarea de mărfuri.
În cazul unei cambii, emisă la ordinul tragatorului însuşi, clauza de cesiune poate fi inserată în primul gir.
Cesiunea nu poate fi facuta de tragator decât în favoarea unei bănci sau a unui bancher, însă va folosi tuturor girantilor succesivi.
Cesiunea dobândeşte efect faţă de terţi prin notificarea facuta trasului, notificare ce se poate face şi prin scrisoare recomandată, cu recipisa de întoarcere; notificarea trebuie să cuprindă menţiunile exacte pentru identificarea cambiei.
Prezentarea cambiei facuta trasului, rezultând din protestul de neacceptare, tine loc de notificare.
Trasul, după notificarea cesiunii, nu poate plati decât posesorului cambiei.
Acesta nu poate valorifica faţă de tras drepturile derivând din cesiune, decât dacă a dresat protestul de neplata contra acestuia şi nu au trecut 5 zile dela comunicarea facuta tragatorului a somaţiei de executare, conform art. 61, sau dela citare în acţiunea cambiala, ori dela admiterea creanţei cambiale la pasivul falimentului tragatorului, cînd acesta a fost declarat în stare de faliment.
Exercitarea acţiunii contra trasului nu împiedica executarea în acelaşi timp a acţiunii cambiale contra tragatorului şi a celorlalţi obligaţi.
Posesorul cambiei nu-şi va putea valorifica drepturile derivând din cesiune la falimentul trasului decât după facerea notificării cerute de alin. 1 al acestui articol.
Oricine cesioneaza o creanta în condiţiunile prevăzute de art. 100, ştiind ca în momentul cesiunii nu exista, în total sau în parte, creanta cedata, se va pedepsi cu amendă dela 5.000 - 100.000 lei şi închisoare pînă la 6 luni, afară de cazul cînd faptul constituie un delict sancţionat cu o pedeapsă mai mare, în care caz se va aplica aceasta pedeapsa.
Biletul la ordin cuprinde:
1) denumirea de bilet la ordin trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu;
2) promisiunea necondiţionată de a plati o sumă determinata;
3) arătarea scadentei;
4) arătarea locului unde plata trebuie facuta;
5) numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie facuta;
6) arătarea datei şi a locului emiterii;
7) semnatura emitentului.
Titlul căruia îi lipseşte vreuna din condiţiunile arătate la articolul precedent nu va fi socotit bilet la ordin afară de cazurile arătate în alineatele ce urmează.
Biletul la ordin a cărui scadenta nu este arătată, este socotit plătibil la vedere.
În lipsa unei arătări speciale, locul emisiunii titlului este socotit loc de plată şi în acelaşi timp loc al domiciliului emitentului.
Biletul la ordin care nu arata locul unde a fost emis, se socoteşte semnat în locul arătat lîngă numele emitentului.
Sînt aplicabile biletului la ordin, în măsura în care nu sînt incompatibile cu natura acestui titlu, dispoziţiunile relative la cambie, privind:
girul (art. 13-23);
scadenta (art. 36-40);
plata (art. 41- 46);
acţiunea sau executarea cambiala (art. 47), şi
regresul în cazul de neplata (art. 48-55 şi 57-65);
protestul (art. 66-73);
plata prin interventiune (art. 74 şi 78-82);
copiile (art. 83 şi 86);
alterarile (art. 88);
prescripţiunea (art. 94);
zilele de sărbătoare legală, calendarul termenelor şi inadmisibilitatea termenului de graţie (art. 95-98);
subscrierea prin punere de deget (art. 99)
acţiunea decurgînd din imbogatirea fără cauza (art. 65);
anularea şi înlocuirea titlului (art. 89-93).
Sînt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispoziţiunile privind cambia plătită de un an al treilea sau într-o localitate alta decît aceea a domiciliului trasului (art. 4 şi 30), stipulatiunea de dobînda (art. 5), deosebirile în indicarea sumei de plată (art. 6), efectele unei semnături puse în condiţiunile arătate la art. 7, efectele semnăturii unei persoane care lucrează fără împuternicire sau depasind împuternicirea (art. 10), cambia în alb (art. 12).
Sînt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispoziţiunile privitoare la aval (art. 33-35), în cazul prevăzut de ultimul alineat al art. 34, dacă avalul nu arata pentru cine a fost dat, el se socoteşte dat pentru emitent.
Emitentul unui bilet la ordin este ţinut în acelaşi mod ca acceptantul unei cambii.
Biletele la ordin plătibile la un anume timp dela vedere, trebuiesc prezentate spre viza emitentului în termenele fixate la art. 26. Termenul dela vedere curge dela data vizei subscrise de emitent pe biletul la ordin. Refuzul emitentului de a pune viza datată se constata prin protest (art. 28), a cărui data serveşte ca punct de plecare pentru termenul dela vedere.
Condiţiunile speciale şi efectele cambiilor, precum şi ale tuturor obligaţiunilor sau menţiunilor de pe cambie, făcute înainte de intrarea în vigoare a acestei legi, se vor judeca după legea sub imperiul căreia au fost făcute.
De asemenea şi în ce priveşte termenul de prezentare pentru acceptare.
Dispoziţiunile acestei legi, privind modul de acceptare şi de plată, drepturile de acţiune şi de regres ce isvorasc din cambie, afară de executarea cambiala, conservarea şi stingerea acestor drepturi şi efectul forţei majore, se întind şi asupra cambiilor emise sub imperiul legilor vechi, dacă au scăzut sau au fost prezentate pentru acceptare după intrarea în vigoare a acestei legi.
De asemenea, prin derogare dela art. 76 din legea pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane, promulgată cu Inaltul Decret regal cu nr. 1.036 din 7 aprilie 1934, prescripţiile şi decăderile isvorand din neintentarea în termenul defipt de acest articol a acţiunilor cambiale relative la cambiile prevăzute de acest articol, se suspenda pe tot timpul aplicatiunii acestei legi.
În consecinţa creditorul va putea intenta acţiunile cambiale relative la aceste cambii, în tot acest interval de timp, fără a pierde vreun drept faţă de oricare din semnatarii, girantii sau avalistii cambiei.
În ceea ce priveşte executarea cambiei, dispoziţiunile legii de faţa se vor aplica şi cambiilor emise mai înainte de intrarea în vigoare a acestei legi, dacă au scadenta după data de 1 noemvrie 1934.
Dispoziţiunile acestei legi se aplică şi la prescripţiunea neimplinita la data punerii în vigoare a legii de faţă. Începutul acestei prescriptiuni precum şi întreruperea ei intervenita sub imperiul legii vechi, se vor judeca după vechile legi.
Dacă termenul de prescripţiune prevăzut în această lege este mai scurt decît cel prevăzut de legile vechi, el se va socoti dela data intrării în vigoare a legii de faţă, afară numai dacă termenul din prezenta lege s-ar împlini mai târziu decât s-ar fi împlinit, potrivit vechilor legi.
Legea de faţa intră în vigoare la 1 iunie 1934.
Din ziua intrării în vigoare a acestei legi sînt abrogate toate legile şi dispoziţiunile anterioare, cu privire la cambie şi bilet de ordin.
Sînt socotite zile de sărbătoare legală, în afară de dumineci, cele prevăzute de legea pentru organizarea judecătorească.
Un regulament întocmit de Ministerul Justiţiei va fixa orele cînd cambiile sau biletele la ordin pot fi depuse pentru protest.
Oficiul de Compensaţie va fi organizat pe lîngă Banca Naţionala a României.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.