Lege nr. 75 din 6 iulie 1995 Republicată

Notă *) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 131 din 15 iulie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 17 iulie 1997, dându-se articolelor o noua numerotare.

Legea nr. 75/1995 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 14 iulie 1995 şi a mai fost modificată prin Legea nr. 57 din 16 aprilie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 17 aprilie 1997.

Capitolul 1Dispoziţii generale

Articolul 1

Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei asigura cadrul organizatoric şi respectarea prevederilor legale privind producerea, controlul calităţii, comercializarea şi folosirea seminţelor şi materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante agricole.

Articolul 2

În domeniul de activitate circumscris la art. 1, Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei îi revin următoarele atribuţii şi raspunderi principale:

a)autorizeaza agenţii economici specializaţi, indiferent de forma de proprietate, sa producă, sa prelucreze şi sa comercializeze seminţe de plante agricole şi material săditor;

b)organizează certificarea şi controlul puritatii varietale, stării fitosanitare şi valorii culturale a seminţelor şi materialului săditor, încurajează şi urmăreşte producerea de seminţe şi material săditor cu valoare biologica ridicată, în cantităţi suficiente pentru nevoi interne şi pentru export;

c)urmăreşte şi controlează aplicarea, de către agenţii economici autorizaţi, a tehnologiilor specifice şi a normelor tehnice stabilite împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti", cu institutele şi staţiunile de cercetări agricole de profil, pentru producerea seminţelor şi materialului săditor;

d)sprijină dezvoltarea cercetărilor autohtone pentru crearea de soiuri de plante agricole şi stabileşte măsuri pentru protejarea producătorilor agricoli împotriva riscului utilizării de seminţe şi material săditor necorespunzător sau din soiuri neadaptate condiţiilor agricole din ţara noastră;

e)publică anual sau periodic, după caz, pe baza studiilor şi a propunerilor organelor abilitate de minister Lista soiurilor şi hibrizilor de plante agricole recomandate a se utiliza de către producătorii agricoli din România;

f)acorda asistenţa agenţilor economici autorizaţi în producerea, prelucrarea şi comercializarea seminţelor şi materialului săditor şi, de asemenea, în prognozarea necesarului de seminţe pe specii, soiuri şi categorii biologice, punându-le la dispoziţie informaţiile relevante de care dispune;

g)urmăreşte aplicarea prevederilor legii, precum şi a prevederilor ce rezultă din convenţiile şi acordurile internaţionale în domeniul producerii, controlului calităţii, comercializării şi folosirii seminţelor şi materialului săditor, precum şi al înregistrării soiurilor de plante agricole, la care România este parte.

Articolul 3

Definirea termenilor de specialitate utilizaţi în prezenta lege este precizată în anexa, care poate fi modificată şi completată de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, în funcţie de evoluţia cunoştinţelor de specialitate şi a reglementărilor organismelor internaţionale în domeniu, la care România este parte.

Capitolul 2Producerea, prelucrarea şi comercializarea seminţelor şi materialului săditor

Articolul 4

(1)Producerea, prelucrarea şi comercializarea seminţelor şi materialului săditor se realizează de către agenţii economici - persoane fizice şi juridice -, autorizaţi în acest scop de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei prin organele teritoriale de specialitate.

(2)Autorizaţia se acordă, la cerere, acelor persoane fizice sau juridice care fac dovada ca dispun de o baza materială adecvată şi de personal cu pregătire corespunzătoare, pentru obţinerea seminţelor şi a materialului săditor de calitate şi pentru menţinerea puritatii varietale a acestora, conform normelor în vigoare.

Articolul 5

Agenţii economici autorizaţi pentru producerea, prelucrarea şi comercializarea seminţelor şi materialului săditor au următoarele obligaţii:

a)să respecte cerinţele tehnologiilor şi ale normelor în vigoare privind producerea, prelucrarea şi comercializarea seminţelor şi materialului săditor;

b)sa ţină evidenta producţiei, tranzacţiilor şi a stocurilor de seminţe şi material săditor, pe care să o pună la dispoziţia organelor competente de control, la cererea acestora;

c)să respecte prevederile legale privind protecţia soiurilor;

d)sa anunţe, în termenele fixate de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, suprafeţele pentru producerea seminţelor şi materialului săditor pe care le propun pentru certificare;

e)să asigure folosirea metodelor de înmulţire adecvate, autocontrolul calităţii şi sa garanteze beneficiarilor calitatea, pe perioada de valabilitate a produselor livrate.

Articolul 6

Producătorii agricoli - persoane fizice sau juridice -, în urma convenţiilor sau înţelegerilor încheiate în scris cu producătorii de seminţe, au obligaţia să respecte distanţele de izolare faţă de culturile invecinate destinate loturilor semincere, conform normelor tehnice stabilite.

Articolul 7

Creatorii de soiuri au obligaţia sa pună la dispoziţie agenţilor economici autorizaţi care multiplica aceste soiuri tehnologiile specifice de producere a seminţelor şi materialului săditor pe specii, soiuri şi hibrizi, în condiţiile legii.

Articolul 8

Autorizaţia acordată unui agent economic specializat în producerea, prelucrarea şi comercializarea seminţelor şi materialului săditor poate fi retrasă de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, dacă se constată că au fost incalcate obligaţiile ce îi revin potrivit art. 5.

Articolul 9

Producerea seminţelor din categoriile biologice superioare, samanta de prebaza şi samanta de baza revine persoanelor fizice şi juridice, specificate ca mentinator în Registrul de stat al soiurilor de plante agricole înregistrate, denumit în continuare registrul de stat, şi în Lista oficială a soiurilor şi hibrizilor de plante de cultura din România, pentru anul respectiv, denumita în continuare lista oficială.

Articolul 10

Agenţii economici autorizaţi în producerea, prelucrarea şi comercializarea seminţelor şi materialului săditor răspund de calitatea şi autenticitatea acestora şi vor suporta daunele provocate beneficiarilor pentru livrarea de seminţe şi material săditor necorespunzător.

Articolul 11

Agenţii economici care produc, prelucreaza sau comercializează seminţe şi material săditor au obligaţia de a le depozita, păstra, manipula şi transporta, astfel încât să fie evitat orice pericol de pierdere a autenticităţii, iar identitatea lor să poată fi determinata cu usurinta. Păstrarea seminţelor şi materialului săditor se va face pe loturi, pe soiuri şi pe categorii biologice, în containere sau în ambalaje corespunzătoare.

Articolul 12

Normele tehnice privind prelucrarea, formarea loturilor, tratarea, ambalarea, etichetarea, transportul, depozitarea şi păstrarea seminţelor se elaborează de către Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, cu respectarea prevederilor prezentei legi, a convenţiilor şi a acordurilor internaţionale la care România este parte.

Articolul 13

Comercializarea seminţelor şi materialului săditor se face numai în ambalaje specifice, etichetate oficial, care să ateste autenticitatea, identitatea şi calitatea acestora potrivit normelor în vigoare.

Articolul 14

Agenţii economici autorizaţi în producerea, prelucrarea şi comercializarea seminţelor şi materialului săditor pot efectua importuri şi exporturi, în conformitate cu normele interne şi cu reglementările organismelor internaţionale în domeniu, la care România este parte.

Articolul 15

Sunt admise la import seminţele şi materialul săditor din soiurile înscrise în registrul de stat şi în lista oficială, precum şi soiurile şi hibrizii de plante agricole înregistrate în cataloagele Comunităţii Europene sau în catalogul unui stat membru al Uniunii Europene. De asemenea, se pot importa:

a)esantioanele de seminţe şi materialul săditor obţinute în cadrul schimburilor de către institutele şi staţiunile de cercetare agricolă şi instituţiile de învăţământ superior de profil agricol, destinate cercetărilor ştiinţifice;

b)seminţele şi materialul săditor din soiuri străine, care se introduc în ţara în vederea testarilor oficiale la Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor;

c)seminţele şi materialul săditor din soiuri neinregistrate în registrul de stat şi în lista oficială, provenite din tari din afară Uniunii Europene, care se multiplica pe bază de contract în vederea exportului, integral, atât ca samanta, cat şi ca produs comercial, în tari din afară Uniunii Europene.

Articolul 16

Exportul de seminţe şi de material săditor constituit din elite, înainte de înregistrare, este interzis, cu excepţia schimburilor bilaterale în scopuri ştiinţifice.

Capitolul 3Certificarea şi controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor

Articolul 17

Controlul calităţii, eliberarea certificatelor de calitate, supravegherea, monitorizarea şi acreditarea agenţilor economici furnizori de seminţe şi material săditor pentru producere, tratare, ambalare, etichetare, depozitare, păstrare, transport şi comercializare se fac de către Inspecţia de stat pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor din cadrul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, în conformitate cu normele tehnice interne şi cu reglementările internaţionale în materie.

Inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor şi Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii Seminţelor funcţionează ca unităţi cu personalitate juridică, finanţate de la bugetul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei şi subordonate Inspecţiei de stat pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor.

Inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor răspund de autenticitatea şi calitatea seminţelor şi materialului săditor, inclusiv a celor importate, prin actele pe care le emit.

Articolul 18

Inspecţia de stat pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor are următoarele atribuţii:

a)eliberează şi retrage autorizaţiile de funcţionare pentru agenţii economici care produc, prelucreaza şi comercializează seminţe şi material săditor;

b)supune spre aprobare Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei proiecte de acte normative privind calitatea seminţelor şi materialului săditor;

c)organizează, coordonează şi controlează activitatea inspectoratelor teritoriale pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor şi a Laboratorului Central pentru Controlul Calităţii Seminţelor;

d)elaborează reguli şi norme de control, certificare şi comercializare, în concordanta cu reglementările organismelor internaţionale în domeniul seminţelor şi materialului săditor, la care România este parte, avizează programele anuale de certificare şi urmăreşte aplicarea acestora;

e)asigura şi exercită controlul în scopul menţinerii calităţii seminţelor şi materialului săditor la toate categoriile biologice în precontrol şi postcontrol, prin scheme şi tehnici ştiinţifice adecvate;

f)asigura legătură cu organizaţiile internaţionale specializate în domeniul seminţelor şi materialului săditor;

g)acreditează persoanele fizice şi juridice din sectorul privat pentru efectuarea controlului şi a testelor de calitate a seminţelor şi materialului săditor.

Pentru efectuarea controlului în teren, în vederea certificării şi autorizării, precum şi a analizelor de laborator, solicitantul va plati contravaloarea prestaţiilor o dată cu depunerea cererii, conform tarifelor stabilite de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei. Din sumele rezultate, inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor şi Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii Seminţelor vor folosi 70% pentru cheltuieli de capital, materiale şi de personal.

Articolul 19

Categoriile biologice de samanta şi material săditor care se supun controlului şi pentru care se emit acte ce atesta autenticitatea şi calitatea seminţelor şi materialului săditor, în condiţiile prezentei legi, sunt:

a)samanta de prebaza;

b)samanta de baza;

c)samanta certificată.

Regulile şi normele tehnice de producere, control, certificare şi comercializare pot prevedea şi alte categorii de samanta şi material săditor caracteristice diferitelor specii, în conformitate cu reglementările organismelor internaţionale în domeniu, la care România este parte.

Articolul 20

Se admit pentru control şi certificare:

a)soiurile şi hibrizii de plante agricole, admise în registrul de stat şi în lista oficială, şi formele parentale ale hibrizilor înscrişi în lista oficială;

b)soiurile din speciile cuprinse în cataloagele Comunităţii Europene sau în cataloagele statelor membre ale Uniunii Europene;

c)seminţele şi materialul săditor prevăzute la art. 15 lit. c);

d)genurile şi speciile stabilite de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, în concordanta cu reglementările organismelor internaţionale la care România este parte.

Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei va constitui fondul seminţelor de rezerva, în limita cantităţilor stabilite prin hotărâre a Guvernului, iar cheltuielile necesare vor fi prevăzute în bugetul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei.

Articolul 21

Este interzisă comercializarea seminţelor şi materialului săditor, a căror calitate nu a fost controlată şi/sau certificată de Inspecţia de stat pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor, de furnizorul acreditat pentru speciile stabilite de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei sau de autoritatea corespunzătoare din ţara exportatorului, pentru cele din import.

Pentru anumite specii şi perioade stabilite de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, micii producători pot comercializa, pe piaţa locală, unele categorii de seminţe şi material săditor necertificate, fără a aduce prejudicii reglementărilor de carantina fitosanitara şi unei calităţi autogarantate.

Capitolul 4Înregistrarea soiurilor de plante agricole

Articolul 22

Pe teritoriul României sunt admise producerea, comercializarea şi folosirea seminţelor şi materialului săditor din soiurile înscrise în registrul de stat şi publicate anual în lista oficială, precum şi a celor prevăzute la art. 20 lit. d) şi la art. 21 alin. 2.

Soiurile din speciile cuprinse în cataloagele Comunităţii Europene sau în catalogul unui stat membru al acesteia se echivaleaza cu soiurile înregistrate în registrul de stat şi în Lista oficială a soiurilor şi hibrizilor de plante agricole cultivate în România.

Articolul 23

Seminţele şi materialul săditor din soiurile radiate din listele prevăzute la art. 22 mai pot fi certificate şi comercializate în următorii 2 ani şi, respectiv, 3 ani după radiere, în vederea lichidării stocurilor existente.

Articolul 24

Înscrierea unui soi în registrul de stat şi în lista oficială se face prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei, după ce s-a stabilit, în urma examinării prealabile efectuate de către Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, ca îndeplineşte condiţiile de distinctibilitate, stabilitate şi omogenitate, prevăzute de reglementările în vigoare şi ca poseda valoare agronomica şi tehnologică.

Articolul 25

La înscrierea în registrul de stat şi în lista oficială, fiecare soi va fi individualizat printr-o denumire care să facă posibila identificarea sa.

Articolul 26

Înscrierea soiurilor pentru examinare la Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, în vederea înscrierii în registrul de stat şi în lista oficială, se face pe baza unei cereri a amelioratorului sau a reprezentantului acestuia, împuternicit în scris, însoţită de fişele descriptive ale soiului şi de asigurarea cantităţilor de seminţe necesare examinării.

Articolul 27

Radierea unui soi din lista oficială se face prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei, în cazurile în care:

a)este depăşit ca performanta agronomica şi tehnologică de alte soiuri similare şi nu mai prezintă interes pentru utilizarea sa de către agenţii economici;

b)se dovedeşte necorespunzător cerinţelor de distinctibilitate, stabilitate şi omogenitate, în sensul în care aceste însuşiri au fost luate în considerare la înscrierea sa în registrul de stat şi în lista oficială;

c)au apărut elemente care ar fi împiedicat înscrierea sa în registrul de stat şi în lista oficială, necunoscute la data când s-a făcut aceasta înscriere;

d)la solicitarea mentinatorului, precum şi în cazul în care mentinatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile ce îi revin de a prezenta în orice moment samanta necesară care să asigure reproducerea soiului cu caracteristicile iniţiale, avute la înregistrare, şi de a se supune inspecţiei făcute în scopul verificării modului cum se efectuează selecţia conservativa;

e)nu mai exista un responsabil cu menţinerea în selecţie conservativa a soiului;

f)se dovedeşte ca acelaşi soi se regaseste în registrul de stat şi în lista oficială sub un alt nume;

g)titularul certificatului de înregistrare a soiului nu achită tarifele prevăzute de lege pentru verificarea autenticităţii soiului pe durata cat este înscris în lista oficială;

h)după 10 ani de la înscrierea în registrul de stat nu se mai solicita sau nu se mai aproba reînscrierea;

i)la cererea autorului.

Articolul 28

Se înfiinţează Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, prin reorganizarea Comisiei de Stat pentru Încercarea şi Omologarea Soiurilor, pastrandu-se structura organizatorică şi nivelul de salarizare a personalului. Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor funcţionează ca organ de specialitate în subordinea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei şi are următoarele atribuţii:

a)elaborează metodologia de prezentare şi de examinare a noilor soiuri în vederea înscrierii în registrul de stat şi în lista oficială, ţinând seama de reglementările interne şi internaţionale în materie;

b)examinează soiurile pentru care se solicita înscrierea în registrul de stat şi în lista oficială;

c)previne înstrăinarea materialului biologic aflat în examinare şi asigura secretul informaţiilor obţinute;

d)asigura conservarea esantioanelor de seminţe din soiurile înscrise în registrul de stat;

e)efectuează verificarea anuală a puritatii varietale a soiurilor multiplicate, dispusă de autoritatea de control şi certificare;

f)este depozitarul registrului de stat, editează şi publică anual lista oficială.

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Institutului de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor se aproba prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei.

Articolul 29

În cadrul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei se organizează Consiliul tehnic pentru soiuri şi seminţe de plante agricole. Componenta şi atribuţiile acestuia se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei.

Articolul 30

Pentru efectuarea lucrărilor de examinare a soiurilor, solicitantul va plati, o dată cu aprobarea înscrierii pentru examinare, sumele prevăzute în tarifele stabilite de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei. Din sumele rezultate, Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor va folosi 70% pentru cheltuieli de capital şi materiale.

Articolul 31

Soiurile care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 24 şi 25 sunt considerate înregistrate şi se înscriu în registrul de stat şi în lista oficială, iar amelioratorului i se eliberează de către Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor un certificat de înregistrare a soiului, a cărui valabilitate este de 20 de ani de la data eliberării, pentru culturile de camp, şi de 25 de ani, pentru pomi şi viţă de vie. La cererea amelioratorului se pot inregistra şi formele parentale folosite la obţinerea de hibrizi comerciali.

Articolul 32

Protecţia soiurilor de plante agricole este asigurata potrivit Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie.

Brevetul de invenţie conferă titularului dreptul exclusiv de a reproduce, multiplica, comercializa şi concesiona soiul respectiv, plante întregi sau părţi de planta, elemente de reproducţie sexuală sau de multiplicare vegetativa.

Dreptul de a produce şi de a comercializa samanta amelioratorului, samanta de prebaza şi samanta de baza aparţine exclusiv titularului de brevet de invenţie al soiului respectiv.

Dreptul de a produce şi de a comercializa poate fi transmis contractual oricărei persoane fizice sau juridice, autorizata conform art. 4, care se angajează sa achite titularului de brevet de invenţie o redeventa, stabilită de comun acord, din valoarea seminţelor sau a materialului săditor vândut. Nerespectarea acestui angajament atrage anularea autorizaţiei de producere şi de comercializare a seminţelor şi plata daunelor corespunzătoare care rezultă din aceasta. Aceste drepturi pot fi transmise, în condiţiile legii, prin vânzare de licenţe sau prin cesionare, dobanditorul devenind în mod automat mentinator.

Articolul 33

Pentru soiurile înregistrate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, certificatul de înregistrare a soiului îi conferă posesorului dreptul exclusiv de a produce şi de a comercializa samanta amelioratorului, samanta de prebaza şi samanta de baza şi de a beneficia de redeventa pentru samanta certificată, produsă şi comercializata.

Articolul 34

Drepturile patrimoniale cuvenite persoanelor fizice, autori de soiuri, se stabilesc pe bază de contract, din veniturile obţinute de ameliorator.

Articolul 35

Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor este desemnat ca instituţie de depozit al materialului biologic reproductibil pentru soiurile de plante agricole.

Articolul 36

Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor este împuternicit să efectueze toate experimentarile şi verificările în vederea controlului materialului biologic pentru care s-a acordat brevet de invenţie.

Articolul 37

După obţinerea certificatului de înregistrare a soiului, titularul acestuia are obligaţia de a pune la dispoziţia Institutului de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor un esantion-martor de plante sau de seminţe, care se va conserva şi care va constitui proba-etalon pentru verificarea puritatii varietale şi a autenticităţii.

Articolul 38

Titularul certificatului de înregistrare a soiului plăteşte efectuarea testelor de verificare a autenticităţii pe toată durata în care soiul este înscris în lista oficială.

Capitolul 5Sancţiuni

Articolul 39

Inspecţia de stat pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor poate dispune reţinerea oricărui lot de samanta sau de material săditor, care circulă fără documente de calitate sau de stare fitosanitara, până la clarificarea situaţiei, dar nu mai mult de 30 de zile.

În situaţia în care lotul de samanta sau de material săditor este necorespunzător din punct de vedere calitativ sau al stării fitosanitare, se dispune folosirea lui în alte scopuri sau distrugerea pe cheltuiala titularului.

Articolul 40

Constituie contravenţii la normele privind producerea, prelucrarea, condiţionarea, depozitarea, păstrarea, transportul, valorificarea şi controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:

a)comercializarea seminţelor şi a materialului săditor necertificate sau din loturi provenite de la producători neautorizati;

b)producerea, prelucrarea şi comercializarea de seminţe şi material săditor, fără autorizaţia eliberata de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, cu excepţia celor prevăzute la art. 21 alin. 2;

c)introducerea în ţara de seminţe de plante agricole sau material săditor, neautorizate de către Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei;

d)comercializarea de seminţe de plante agricole sau material săditor din import, neautorizate de către Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei;

e)nerespectarea tehnologiilor de cultura pentru producerea seminţelor şi a materialului săditor, care determina reducerea puritatii biologice sub limita normelor în vigoare;

f)neasigurarea măsurilor corespunzătoare menţinerii calităţii şi autenticităţii la recoltarea, prelucrarea sau condiţionarea seminţelor şi a materialului săditor;

g)depozitarea şi transportul seminţelor şi materialului săditor fără documente care să ateste calitatea şi provenienţă acestora, precum şi neasigurarea măsurilor de protecţie a calităţii şi autenticităţii lor;

h)lipsa evidentei producerii, tranzacţiilor şi stocurilor de seminţe şi material săditor;

i)refuzul de a prezenta documentele privind calitatea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi evidentele prevăzute la lit. h), la cererea organelor de control autorizate de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei;

j)înscrierea unor date eronate în documentele de atestare a calităţii seminţelor şi a materialului săditor;

k)comercializarea de seminţe sau material săditor fără documente care să ateste calitatea şi starea fitosanitara corespunzătoare pentru însămânţare sau plantare;

l)comercializarea de seminţe şi material săditor, care nu corespund normelor în vigoare.

Articolul 41

Contravenţiile prevăzute la art. 40 din prezenta lege se sancţionează cu amendă aplicată persoanelor fizice sau, după caz, juridice, după cum urmează:

a)cele de la lit. e), f), h) şi i), cu amendă de la 300.000 lei la 900.000 lei;

b)cele de la lit. g), j) şi l), cu amendă de la 900.000 lei la 1.500.000 lei;

c)cele de la lit. a), b) şi k), cu amendă de la 1.500.000 lei la 3.000.000 lei;

d)cele de la lit. c) şi d), cu amendă de la 3.000.000 lei la 5.000.000 lei.

Valoarea amenzilor va fi actualizată prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de rata inflaţiei.

Articolul 42

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 41 se fac prin proces-verbal întocmit de către Inspecţia de stat pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor. Ministrul agriculturii şi alimentaţiei poate imputernici şi alte persoane care să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile.

Dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor se aplică în măsura în care prezenta lege nu dispune altfel.

Capitolul 6Dispoziţii finale

Articolul 43

Prevederile prezentei legi se aplică şi soiurilor care sunt înscrise în registrul de stat şi în lista oficială la data intrării în vigoare a prezentei legi. Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei va lua măsuri ca, pentru toate soiurile înscrise în registrul de stat şi în lista oficială până la data intrării în vigoare a prezentei legi, să se emita certificate de omologare a soiurilor respective şi să se stabilească dreptul de mentinator institutelor, staţiunilor de cercetări agricole, instituţiilor de învăţământ superior de profil agricol şi altor amelioratori, la propunerea acestora.

Articolul 44

Societăţile comerciale cu profil agricol, societăţile agricole, asociaţiile agricole fără personalitate juridică, producătorii agricoli individuali, precum şi alţi proprietari şi deţinători legali de terenuri agricole beneficiază de reduceri la preţurile de cumpărare ale seminţelor provenite de la agenţii economici autorizaţi de până la 50%, dacă reinnoiesc anual samanta pentru culturile stabilite de Guvern.

Nivelul reducerilor de preţuri pentru fiecare cultura şi categorie biologica se stabileşte anual, până la data de 1 septembrie pentru culturile de toamna şi cartofi, respectiv 31 ianuarie pentru culturile de primavara, prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 45

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga:

–Legea nr. 13/1971 privind producerea, folosirea şi controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor pentru producţia agricolă vegetala, publicată în Buletinul Oficial nr. 132 din 21 octombrie 1971;

–H.C.M. nr. 780/1972 privind contractarea, preluarea, condiţionarea, valorificarea şi controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor în R.S. România, publicată în Buletinul Oficial nr. 77 din 17 iulie 1972;

–orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.

Articolul 46

Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României*).

Notă *) A se vedea şi datele de intrare în vigoare a actelor normative modificatoare.Anexa 1

DEFINIREA

termenilor de specialitate utilizaţi în lege

1.Samanta înseamnă orice material de reproducere (seminţe, fructe, material săditor, produs prin orice metode de înmulţire) destinat multiplicării sau reproducerii unei plante agricole.

2.Soi înseamnă o populaţie de plante creata sau identificata, care:

a)se diferentiaza de cele deja cunoscute prin cel puţin un caracter important, precis şi puţin fluctuant, ce poate fi clar definit şi descris, sau prin mai multe caractere a căror combinaţie este de natura sa dea calitatea de nou (distinctibilitate);

b)este omogenă pentru ansamblul caracterelor luate în considerare de reglementările în vigoare privind uniformitatea soiurilor, cu excepţia unui număr foarte redus de forme atipice, ţinând seama de particularităţile de reproducere (omogenitate);

c)este stabilă în caracterele sale esenţiale, adică în urma reproducerii sau multiplicării succesive, sau la sfârşitul fiecărui ciclu de reproducere definit de ameliorator, caracterele esenţiale rămân asa cum au fost descrise iniţial (stabilitate);

d)la hibrizii comerciali, noutatea este data de caracterele părinţilor constituanti şi de formula care asociaza formele parentale.

3.Ameliorator înseamnă persoana juridică sau fizica care a creat sau a identificat prin metode ştiinţifice un soi. Amelioratorii pot fi institutele şi staţiunile de cercetări agricole, instituţiile de învăţământ superior de profil agricol şi alte institute, producătorii privati, specializate în acest scop, firme străine sau agenţii ale acestora, asociaţii între institute de cercetare, producători privati şi firme străine etc.

4.Mentinator înseamnă persoana juridică sau fizica indicată în registrul de stat ca responsabilă de menţinerea unui soi cu caracteristicile avute la data înscrierii în registrul de stat.

Mentinatorul poate fi amelioratorul soiului sau persoana autorizata căreia amelioratorul i-a transferat acest drept printr-o tranzacţie legală.

5.Titular înseamnă persoana juridică sau fizica cu drept de proprietate asupra soiului omologat, destinat reproducerii, comercializării etc.

6.Comercializare înseamnă oferirea spre vânzare, expunerea spre vânzare, vânzarea, posedarea în vederea vânzării şi orice tranzacţie prin care dreptul de proprietate al seminţelor este transferat de la o persoană la alta sau prin care seminţele sau materialul săditor sunt transferate de la o persoană la alta printr-un contract potrivit căruia acestea vor fi folosite pentru a produce seminţe sau pentru a obţine recolta pentru orice alta utilizare.

7.Categoriile biologice din procesul de producere a seminţelor sunt definite după cum urmează:

a)samanta amelioratorului înseamnă samanta:

–produsă de către sau sub directa responsabilitate a amelioratorului sau a mentinatorului, folosind selecţia conservativa sau alte metode ştiinţifice specifice;

–care este destinată producerii seminţelor de prebaza;

–care satisface cerinţele impuse de reglementările în vigoare privind puritatea varietala pentru seminţele de prebaza;

b)samanta de prebaza înseamnă samanta din toate verigile biologice dintre samanta amelioratorului şi samanta de baza, care:

–a fost produsă de sau sub directa responsabilitate a mentinatorului;

–a fost produsă din samanta amelioratorului sau din samanta de prebaza;

–este destinată producerii de samanta de prebaza sau de baza;

–satisface cerinţele impuse de reglementările în vigoare privind puritatea varietala, germinatia etc., specificate pentru seminţele de prebaza.

În terminologia curenta, samanta de prebaza poate fi echivalentul categoriilor biologice de baza superelita şi superelita linii consangvinizate (camp de menţinere), în cazul cartofului - clonele A, B, C, D şi E;

c)samanta de baza înseamnă samanta:

–produsă de către sau sub directa responsabilitate a mentinatorului;

–care a fost produsă din samanta de prebaza;

–care este destinată producerii de samanta certificată;

–care satisface cerinţele impuse de reglementările în vigoare privind puritatea varietala, germinatia etc., specificate pentru seminţele de baza.

În terminologia curenta, samanta de baza corespunde categoriei biologice de elita, linii consangvinizate androsterile şi restauratoare de fertilitate sau hibrizi simpli, forme parentale folosite pentru loturile de hibridare în vederea producerii semintei comerciale (F1);

d)samanta certificată înseamnă:

–în cazul hibrizilor comerciali, samanta produsă în loturi de hibridare din samanta de baza şi care este destinată producerii de recolta pentru consum uman, animal sau pentru industrializare;

–în cazul soiurilor, samanta produsă direct din samanta de baza pentru reinmultiri sau pentru consum şi care satisface cerinţele impuse de reglementările în vigoare privind puritatea varietala, germinatia etc., specificate pentru seminţele certificate.

În cazul speciilor autogame este admisă şi producerea seminţelor certificate în generatia a II-a.

În terminologia curenta, samanta certificată corespunde categoriilor biologice:

–înmulţirea I (I1);

–înmulţirea a II-a (I2);

–hibrizi comerciali (F1) HSC; HT; HD; hibrizi Top Cross, hibrizi între soiuri;

–soi sintetic;

–soi multilineal;

–material săditor viticol - selecţionat şi autentic;

–material săditor de dud, hamei şi dendrologic - autentic.