privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor și procurorilor
(1)Evaluarea judecătorilor și procurorilor are ca obiectiv stabilirea nivelului de competență profesională al acestora și vizează îmbunătățirea performanțelor profesionale, creșterea eficienței activității instanțelor și parchetelor și a încrederii publice în autoritatea judecătorească, menținerea și consolidarea calității sistemului judiciar.
(2)Procesul de evaluare a judecătorilor și procurorilor implică parcurgerea următoarelor etape: observarea de către membrul desemnat al comisiei a unor activități profesionale cu caracter public desfășurate de judecătorul evaluat, analiza documentelor care conțin rezultate ale activității profesionale a judecătorului sau procurorului evaluat, autoanaliza și autoaprecierea și acordarea calificativului. Procesul de evaluare a judecătorilor și procurorilor poate cuprinde și un interviu de evaluare, precum și stabilirea de comun acord a unui plan individual de dezvoltare profesională.
(3)Aspectele relevate în urma autoanalizării și autoaprecierii vor fi avute în vedere la interviu, în scopul elaborării, de comun acord între evaluator și evaluat, a planului de dezvoltare profesională.
Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competență profesională și de performanță, judecătorii și procurorii sunt supuși la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficiența, calitatea activității și integritatea, obligația de formare profesională continuă și absolvirea unor cursuri de specializare. În cazul judecătorilor și procurorilor numiți în funcții de conducere, evaluarea se face și asupra modului de îndeplinire a atribuțiilor manageriale.
(1)Indicatorii sunt structurați în funcție de specificul activității judecătorilor și procurorilor, astfel încât să stimuleze dezvoltarea profesională a acestora și să le diferențieze performanțele profesionale, fără a le afecta independența.
(2)În vederea realizării unei evaluări unitare, modalitatea concretă de apreciere a fiecărui indicator și criteriu, domeniile din care se culeg datele și informațiile necesare evaluării judecătorilor și procurorilor, activitatea de autoevaluare și autoapreciere, precum și desfășurarea interviului vor fi detaliate în cuprinsul Ghidului de evaluare a magistraților, elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii.
A. Eficiența activității
(1)Eficiența activității desfășurate de judecători se apreciază în funcție de următorii indicatori:
a)rata de soluționare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport cu dosarele nou-intrate;
b)stocul de dosare mai vechi de un an/un an și 6 luni;
c)ponderea dosarelor închise într-un an;
d)redactările peste termenul legal.
(2)Indicatorii corespunzători criteriului eficienței vor fi avuți în vedere în funcție de volumul de activitate al instanței în domeniul de specializare al judecătorului evaluat, volumul de activitate al judecătorului evaluat, complexitatea cauzelor cu care a fost învestit și încărcătura efectivă medie pe țară în același domeniu de specializare.
(3)La analizarea și acordarea punctajelor pentru indicatorii prevăzuți la alin. (1) vor fi luate în considerare și celelalte activități desfășurate de judecători pe baza unor dispoziții din legi și regulamente.
(4)Eficiența activității desfășurate de judecătorii de supraveghere a privării de libertate se apreciază în funcție de următorii indicatori:
a)respectarea termenelor de soluționare a cauzelor;
b)respectarea termenelor legale de redactare a încheierilor și de efectuare a comunicărilor prevăzute de dispozițiile legale;
c)desfășurarea, în termenele legale sau, în lipsa lor, în mod constant și cu regularitate, a activităților cu caracter administrativ prevăzute de lege.
(5)Dispozițiile alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător și cu privire la evaluarea eficienței activității desfășurate de judecătorii de supraveghere a privării de libertate.
B. Calitatea activității
(1)Calitatea activității desfășurate de judecători se apreciază în funcție de următorii indicatori:
a)calitatea redactării hotărârilor judecătorești;
b)conduita în timpul ședinței de judecată și în exercitarea altor îndatoriri profesionale;
c)calitatea altor activități desfășurate de judecătorul evaluat.
(2)Calitatea activității desfășurate de judecătorii de supraveghere a privării de libertate se apreciază în funcție de următorii indicatori:
a)calitatea redactării încheierilor pronunțate;
b)conduita în timpul desfășurării procedurilor administrativ-jurisdicționale și a altor activități cu caracter administrativ;
c)organizarea evidenței activității judecătorului de supraveghere a privării de libertate.
C. Integritatea
(1)Integritatea judecătorilor se apreciază în funcție de următorul indicator: încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii; sancțiuni disciplinare rămase definitive în perioada supusă evaluării; pronunțarea față de judecătorul evaluat a unor soluții de renunțare la urmărirea penală, de renunțare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de condamnare, pentru care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu a propus eliberarea din funcție, în condițiile legii.
(2)În cazul în care în privința judecătorului evaluat s-a pronunțat cel puțin o soluție dintre cele prevăzute la alin. (1), punctajul acordat pentru acest criteriu este de cel mult 24 de puncte.
D. Obligația de formare profesională continuă și absolvirea unor cursuri de specializare
(1)La analiza criteriului formării profesionale continue a judecătorilor se va avea în vedere următorul indicator: disponibilitatea de a participa la programele de formare profesională continuă ori la alte forme de perfecționare profesională, participarea la activitățile care au drept scop unificarea practicii judiciare și la învățământul profesional al judecătorilor, respectiv participarea la întâlnirile trimestriale ale judecătorilor de supraveghere a privării de libertate.
(2)În aprecierea aceluiași criteriu pot fi avute în vedere și prezentarea de teme la colocvii, simpozioane de specialitate, lucrări și articole publicate, inclusiv contribuții la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudență, proiecte și culegeri de acte normative, activitatea didactică, inclusiv cea de formator, tutore de practică, responsabil cu formarea continuă descentralizată, fără ca nerealizarea uneia dintre aceste activități să constituie temei pentru depunctare.
A. Eficiența activității
(1)Eficiența activității de urmărire penală desfășurate se apreciază în funcție de următorul indicator: efectuarea urmăririi penale într-un termen rezonabil, ținând cont de complexitatea cauzei și de volumul de activitate al procurorului.
(2)Indicatorul de evaluare a eficienței activității de urmărire penală se raportează la volumul de activitate al parchetului în sectorul în care își desfășoară activitatea procurorul.
(3)În aprecierea complexității cauzei se vor lua în considerare următoarele elemente: dificultatea administrării probelor; numărul părților și al martorilor; numărul infracțiunilor investigate; natura acestora; dificultatea problemelor de drept și de fapt care trebuie soluționate; conexarea mai multor cauze, precum și alte elemente specifice relevante.
(1)Eficiența activității de supraveghere a cercetărilor penale se apreciază în funcție de următorii indicatori:
a)supravegherea și îndrumarea organelor de poliție în activitatea de cercetare penală, reflectate în verificarea periodică și ritmică a stadiului și calității actelor de cercetare penală efectuate de organele de poliție și urmărirea termenelor fixate, precum și în luarea măsurilor prevăzute de art. 303 alin. (3) din Codul de procedură penală;
b)efectuarea actelor procedurale și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, în funcție de complexitatea cauzei și de volumul de activitate al procurorului.
(2)Dispozițiile art. 8 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător.
(1)Eficiența activității de participare la ședințele de judecată se apreciază în funcție de următorii indicatori:
a)operativitatea în motivarea căilor de atac declarate, cu respectarea termenelor legale și administrative;
b)operativitatea soluționării altor lucrări, specifice activității judiciare.
(2)În cazul în care, în raport cu unitatea de parchet la care își desfășoară activitatea procurorul evaluat, legea nu prevede posibilitatea declarării căilor de atac, punctajul aferent indicatorului prevăzut la alin. (1) lit. a) se distribuie celuilalt indicator.
(1)Eficiența activității desfășurate în alte sectoare se apreciază în funcție de următorul indicator: operativitatea soluționării lucrărilor, cu respectarea termenelor legale și administrative.
(2)Indicatorul de evaluare a eficienței activității desfășurate în alte sectoare se raportează la volumul de activitate al procurorului din perioada evaluată și la volumul de activitate al sectorului în care își desfășoară activitatea procurorul.
(1)În vederea aprecierii criteriului privind eficiența activității, la dosarul de evaluare se depune anual fișa privind volumul de activitate al procurorului, completată de grefierul-șef conform datelor care rezultă din sistemul ECRIS; procurorul evaluat va certifica sub semnătură exactitatea datelor.
(2)Acolo unde este cazul, procurorul evaluat va completa fișa cu date privind cauzele complexe, care vor fi contrasemnate de conducătorul unității sau, după caz, de procurorul șef secție, procurorul șef serviciu sau procurorul șef birou.
(3)Modelul fișei se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
B. Calitatea activității
Calitatea activității de urmărire penală se apreciază în funcție de următorii indicatori:
a)măsuri și soluții imputabile procurorului, pe motive de nelegalitate existente la momentul luării măsurii sau al dispunerii soluției de către procuror;
b)calitatea redactării și motivării soluțiilor, capacitatea de interpretare a probelor, calitatea exprimării și spiritul de sinteză.
Calitatea activității de supraveghere a cercetărilor penale se apreciază în funcție de următorii indicatori:
a)măsuri și soluții imputabile procurorului, pe motive de nelegalitate existente la momentul luării măsurii sau al dispunerii soluției de către procuror;
b)calitatea redactării și motivării soluțiilor, capacitatea de interpretare a probelor, calitatea exprimării și spiritul de sinteză.
Calitatea activității de participare la ședințele de judecată se măsoară prin următorii indicatori:
a)întocmirea fișelor de ședință și actualizarea lor permanentă, exercitarea rolului activ în ședințele de judecată și calitatea concluziilor susținute în ședințele de judecată;
b)calitatea redactării și motivării căilor de atac, acuratețea raționamentului juridic și rigoarea expunerii faptelor;
c)căi de atac admise părților pe motive de nelegalitate, în cauzele în care procurorul nu a exercitat căile de atac, căi de atac nedeclarate din motive imputabile procurorului, retrase sau respinse din motive de nelegalitate imputabile procurorului.
Calitatea activității desfășurate în alte sectoare se apreciază în funcție de următorii indicatori:
a)calitatea actelor întocmite, acuratețea raționamentului și rigoarea exprimării;
b)respectarea prevederilor cuprinse în legi, ordine și regulamente.
(1)În vederea aprecierii criteriului privind calitatea activității, la dosarul de evaluare a procurorului se depune anual o fișă conținând datele statistice relevante, așa cum rezultă acestea din analizele și informările întocmite conform regulamentelor interne și ordinelor procurorului general, completată de grefierul-șef.
(2)Dispozițiile art. 12 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
Dacă în perioada supusă evaluării procurorul își desfășoară activitatea în mai multe sectoare, în același timp sau în perioade diferite, la fiecare dintre criteriile privind eficiența și calitatea activității se acordă un singur punctaj de cel mult 30 de puncte ori, în situația prevăzută la art. 42 alin. (6), de cel mult 15 puncte, în baza aprecierii de ansamblu a activității desfășurate și ținând seama de ponderea activității desfășurate în fiecare sector în volumul total de activitate.
C. Integritatea
(1)Integritatea procurorilor se apreciază în funcție de următorul indicator: încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii; sancțiuni disciplinare rămase definitive în perioada supusă evaluării; pronunțarea față de procurorul evaluat a unor soluții de renunțare la urmărirea penală, de renunțare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de condamnare, pentru care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu a propus eliberarea din funcție, în condițiile legii.
(2)În cazul în care în privința procurorului evaluat s-a pronunțat cel puțin o soluție dintre cele prevăzute la alin. (1), punctajul acordat pentru acest criteriu este de cel mult 24 de puncte.
D. Obligația de formare profesională continuă și absolvirea unor cursuri de specializare
(1)La analiza criteriului formării profesionale continue a procurorilor se va avea în vedere următorul indicator: disponibilitatea de a participa la programele de formare profesională continuă ori la alte forme de perfecționare profesională, participarea la învățământul profesional al procurorilor.
(2)În aprecierea aceluiași criteriu pot fi avute în vedere și prezentarea de teme la colocvii, simpozioane de specialitate, lucrări și articole publicate, inclusiv contribuții la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudență, proiecte și culegeri de acte normative, activitatea didactică, inclusiv cea de formator, tutore de practică, responsabil cu formarea continuă descentralizată, fără ca nerealizarea uneia dintre aceste activități să constituie temei pentru depunctare.
(1)Activitatea desfășurată de judecătorii care ocupă funcții de conducere se evaluează prin următorii indicatori:
1.capacitatea de conducere și organizare;
2.capacitatea de control;
3.capacitatea decizională și asumarea răspunderii;
4.comportamentul și comunicarea.
(2)Evaluarea indicatorilor prevăzuți la alin. (1) se realizează inclusiv prin raportare la modul de implementare și de îndeplinire a obiectivelor stabilite prin proiectul referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere prezentat de judecătorul evaluat în calitate de candidat pentru respectiva funcție.
Integritatea judecătorilor care ocupă funcții de conducere se apreciază în funcție de indicatorii prevăzuți la art. 6.
La analizarea criteriului formării profesionale continue a judecătorilor care ocupă funcții de conducere vor fi avuți în vedere indicatorii prevăzuți la art. 7.
În situația în care judecătorul este evaluat atât pentru funcția de execuție, cât și pentru funcția de conducere, prin raportul de evaluare va fi acordat un singur punctaj la criteriile "integritate" și "obligația formării profesionale continue".
Activitatea desfășurată de procurorii care ocupă funcții de conducere se evaluează prin următorii indicatori:
1.capacitatea de conducere și organizare;
2.capacitatea de control;
3.capacitatea decizională și asumarea răspunderii;
4.comportamentul și comunicarea.
Integritatea procurorilor ce ocupă funcții de conducere se apreciază în funcție de indicatorii prevăzuți la art. 19.
La analizarea criteriului formării profesionale continue a procurorilor care ocupă funcții de conducere vor fi avuți în vedere indicatorii prevăzuți la art. 20.
În situația în care procurorul este evaluat atât pentru funcția de execuție, cât și pentru funcția de conducere, prin raportul de evaluare va fi acordat un singur punctaj la criteriile "integritate" și "obligația formării profesionale continue".
(1)Evaluarea judecătorilor și procurorilor se face de comisii constituite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, separat pentru judecători și procurori, formate astfel:
a)pentru judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, din președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, 2 judecători desemnați de colegiul de conducere al instanței supreme și un membru supleant;
b)pentru judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale specializate și curți de apel și procurorii de la parchetele de pe lângă acestea, din președintele instanței sau, după caz, conducătorul parchetului, 2 judecători, respectiv 2 procurori, desemnați de colegiul de conducere al instanței sau parchetului, și un membru supleant;
c)pentru procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din conducătorul secției, direcției/serviciului, 2 procurori desemnați de colegiul de conducere și un membru supleant;
d)pentru procurorii consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, 2 procurori desemnați de colegiul de conducere și un membru supleant;
e)pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, din procurorul șef al direcției, 2 procurori desemnați de colegiul de conducere și un membru supleant;
f)pentru procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul șef al direcției, 2 procurori desemnați de colegiile de conducere și un membru supleant.
(2)La fiecare instanță și parchet pot fi constituite una sau mai multe comisii de evaluare, la propunerea colegiului de conducere al instanței sau al parchetului. Dacă se constituie mai multe comisii de evaluare, pot fi desemnați cel mult 4 membri supleanți, care pot desfășura activitate în oricare din comisiile de evaluare.
(3)Activitatea specifică funcției de judecător sau de procuror, desfășurată de membrii comisiei de evaluare, inclusiv de membrii supleanți, chiar dacă aceștia nu au efectuat niciun act de evaluare, va fi evaluată de comisia de evaluare de la instanța ierarhic superioară sau unitatea de parchet ierarhic superioară celei la care funcționează.
(4)Dispozițiile alin. (3) se aplică și în situația în care membrii comisiei de evaluare, inclusiv membrii supleanți, au această calitate doar pentru o parte din perioada supusă evaluării.
(5)Evaluarea judecătorilor care fac parte din comisiile de evaluare de la Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv a membrilor supleanți, chiar dacă aceștia nu au efectuat niciun act de evaluare, cu excepția președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, se face de o comisie formată din 2 judecători cu grad profesional corespunzător, desemnați de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre membrii săi.
(6)Evaluarea procurorilor care fac parte din comisiile de evaluare a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din comisiile de evaluare a procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și din comisiile de evaluare a procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, inclusiv a membrilor supleanți, chiar dacă aceștia nu au efectuat niciun act de evaluare, se face de o comisie formată din 2 procurori desemnați de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dintre membrii săi.
(7)Evaluarea prim-adjunctului și adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a adjunctului procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție și a adjunctului procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se face de comisia prevăzută la alin. (6).
(8)Activitatea specifică funcției de procuror desfășurată de membrii comisiilor de evaluare de la parchetele de pe lângă curțile de apel, inclusiv membrii supleanți, chiar dacă aceștia nu au efectuat niciun act de evaluare, va fi evaluată de comisia de evaluare constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din care fac parte procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, 2 procurori desemnați de colegiul de conducere și un membru supleant. Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(9)Activitatea specifică funcției de procuror desfășurată de membrii comisiei de evaluare constituite la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea Militară de Apel, inclusiv membrii supleanți, chiar dacă aceștia nu au efectuat niciun act de evaluare, va fi evaluată de comisia de evaluare constituită la nivelul Secției parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
(10)Președintele fiecărei comisii este conducătorul instanței sau parchetului. În situațiile de imposibilitate temporară de exercitare a funcției președintelui instanței sau conducătorului unității de parchet, vicepreședintele instanței, respectiv adjunctul conducătorului parchetului care îl înlocuiește exercită și atribuțiile conferite de prezentul regulament.
(11)În situația încetării mandatului conducătorului instanței sau parchetului, membru de drept și președinte al comisiei, precum și în situația în care acesta este numit sau delegat în funcție de conducere, nu este necesară constatarea modificării componenței comisiei de evaluare.
(12)La instanțele sau parchetele la care în schema de personal este prevăzut un număr mai mic de 10 judecători, respectiv procurori, evaluarea se face de comisia constituită la instanța ierarhic superioară sau, după caz, la parchetul ierarhic superior.
(13)Evaluarea judecătorilor militari de la toate instanțele militare se face de o comisie constituită la nivelul Curții Militare de Apel, formată din președintele acestei instanțe, 2 judecători desemnați de colegiul de conducere și un membru supleant.
(14)Evaluarea procurorilor militari de la toate parchetele militare se face de o comisie constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea Militară de Apel, formată din procurorul general al acestui parchet, 2 procurori desemnați de colegiul de conducere și un membru supleant, dintre procurorii care funcționează la Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel, indiferent de gradul profesional al acestora.
(15)Evaluarea judecătorilor și procurorilor detașați la alte instituții decât instanțele și parchetele se face conform prezentului regulament, după încetarea detașării, la împlinirea a 2 ani, în cazul primei evaluări, iar în cazul celorlalte evaluări, la împlinirea a 3 ani de activitate efectivă ca judecător sau procuror, prin cumularea perioadei anterioare detașării cu perioada ulterioară acesteia.
(16)În cazul judecătorilor sau procurorilor care pe parcursul perioadei de 2 ani sau, după caz, 3 ani își desfășoară activitatea la instanțe sau parchete diferite, ca urmare a delegării, detașării, transferului sau a promovării, președintele comisiei de evaluare constituite la instanțele sau parchetele la care judecătorul ori, după caz, procurorul și-a desfășurat activitatea înainte de a fi transferat, detașat, delegat sau promovat are obligația de a transmite instanței, respectiv parchetului la care funcționează în prezent judecătorul ori procurorul evaluat dosarul de evaluare întocmit, inclusiv datele statistice.
(17)Evaluarea judecătorilor și procurorilor transferați sau promovați la terminarea unei perioade de evaluare, dar înainte de finalizarea raportului de evaluare, se va efectua de comisia de evaluare constituită la nivelul instanței, respectiv al unității de parchet la care au funcționat anterior datei transferului sau promovării.
(18)La calculul perioadei de 2 ani, în cazul primei evaluări de la numirea în funcție, și al perioadei de 3 ani, în cazul celorlalte evaluări, se ține seama doar de perioada în care judecătorul sau procurorul evaluat a desfășurat efectiv activitate ca judecător, respectiv procuror, de perioadele în care acesta s-a aflat în concediu de odihnă, precum și de perioadele în care acesta sa aflat în alte concedii care, cumulate, nu depășesc 3 luni.
(19)Comisia care evaluează vicepreședinții instanței sau conducătorii adjuncți ai parchetelor în situațiile în care aceștia fac parte din comisia de evaluare și exercită efectiv atribuțiile conferite membrului de drept, în cazurile de imposibilitate temporară de exercitare a funcției președintelui instanței ori conducătorului parchetului, va fi cea de la instanța sau unitatea de parchet ierarhic superioară.
(1)Judecătorii și procurorii, precum și membrii supleanți desemnați de colegiile de conducere sunt numiți în comisiile de evaluare având în vedere următoarele criterii: pregătirea și experiența profesională, reputația de care se bucură, abilitățile de comunicare, precum și rezultatul obținut la ultima evaluare și trebuie să aibă, în măsura posibilităților, specializări diferite. Nu pot fi numiți în comisiile de evaluare judecătorii și procurorii care nu au fost evaluați în funcția de judecător sau procuror ori cei care au fost sancționați disciplinar, în mod definitiv, în ultimii 3 ani.
(2)În cazul imposibilității constituirii comisiei de evaluare din cauza neîndeplinirii unuia dintre criteriile prevăzute la alin. (1) de către judecătorii sau procurorii care funcționează la o instanță ori un parchet, evaluarea se face de comisia constituită la instanța ierarhic superioară sau, după caz, la parchetul ierarhic superior.
(3)Membrii comisiilor și membrii supleanți sunt numiți pentru o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii în funcție o singură dată.
(4)Membrii comisiilor de evaluare sunt reînvestiți în funcție de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea colegiilor de conducere.
(5)După ce au fost desemnați de colegiile de conducere ale instanțelor sau parchetelor, membrii comisiilor de evaluare trebuie să fie instruiți ca evaluatori. Instruirea se realizează de către unul dintre ceilalți membri ai comisiei de evaluare ori, după caz, de către unul dintre membrii comisiei de evaluare constituite la nivelul instanței sau parchetului ierarhic superior.
(6)La instanțele și parchetele la care sunt constituite mai multe comisii de evaluare, colegiul de conducere stabilește, pentru fiecare comisie de evaluare, judecătorii, respectiv procurorii care vor fi evaluați de comisie.
(7)Comisiile funcționează cu participarea tuturor membrilor și hotărăsc cu majoritatea voturilor acestora. În situațiile prevăzute la art. 29 alin. (5) și (6), în caz de divergență între membri, comisia de evaluare se completează cu un alt judecător, respectiv procuror, desemnat de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dintre membrii săi.
(8)Comisia de evaluare, cu participarea tuturor membrilor, deliberează și hotărăște cu privire la acordarea punctajelor pentru fiecare indicator și acordarea calificativului.
(9)În cazul în care unul dintre membri se află în imposibilitatea de a exercita funcția de evaluator, din motive obiective, evaluarea se va face după înlocuirea acestuia cu membrul supleant. Dacă au fost desemnați mai mulți membri supleanți în condițiile art. 29 alin. (2), colegiul de conducere stabilește care dintre aceștia îl va înlocui pe cel aflat în imposibilitate de a exercita funcția de evaluator. Actele îndeplinite până la momentul înlocuirii rămân valabile.
(10)Dispozițiile alin. (9) se aplică în mod corespunzător în cazul încetării mandatului unuia dintre membrii comisiei de evaluare.
(11)Există incompatibilitate între membrii comisiei de evaluare și judecătorul sau procurorul evaluat, în următoarele situații:
1.când unul dintre membrii comisiei de evaluare este soț, rudă sau afin până la al patrulea grad inclusiv cu judecătorul sau procurorul evaluat;
2.când există sau a existat în perioada de 5 ani înaintea evaluării un litigiu între unul dintre membrii comisiei de evaluare și judecătorul sau procurorul evaluat.
(12)Dacă un membru al comisiei de evaluare se află într-o situație care, deși nu se încadrează în cazurile de incompatibilitate prevăzute la alin. (11), este de natură să îi afecteze obiectivitatea în evaluarea unui judecător sau procuror, acesta are obligația de a anunța de îndată colegiul de conducere al instanței sau parchetului.
(13)În situațiile prevăzute la alin. (11) și (12), membrul comisiei de evaluare care este incompatibil va fi înlocuit de membrul supleant. Dacă cel aflat în situația de incompatibilitate este președintele instanței sau conducătorul parchetului, acesta va fi înlocuit de vicepreședintele instanței sau, după caz, de adjunctul conducătorului parchetului, iar, în lipsa acestora, de membrul supleant.
(14)Nu pot face parte din aceeași comisie de evaluare judecătorii și procurorii care sunt soți, rude sau afini până la al patrulea grad inclusiv.
(15)Judecătorii și procurorii, cu excepția președintelui instanței sau, după caz, a conducătorului parchetului, secției sau direcției din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori al Direcției Naționale Anticorupție, nu pot fi în același timp membri în mai multe comisii de evaluare. Membrii supleanți nu pot desfășura în același timp activități în mai multe comisii de evaluare.
(1)Colegiul de conducere al instanței sau parchetului constată situația de incompatibilitate în care se află un membru al comisiei de evaluare și dispune înlocuirea acestuia cu membrul supleant.
(2)În situația prevăzută la alin. (1), dacă membrul comisiei de evaluare este și membru al colegiului de conducere, hotărârea se va lua fără participarea acestuia.
(3)Competența constatării situațiilor de incompatibilitate între 2 sau mai mulți membri ai comisiei de evaluare și judecătorul ori procurorul evaluat revine colegiului de conducere, indiferent care este numărul membrilor comisiei de evaluare cu privire la care se invocă incompatibilitatea.
(4)Competența constatării situațiilor de incompatibilitate între 2 sau mai mulți membri ai comisiei de evaluare și judecătorul ori procurorul evaluat, în ipoteza în care membrii comisiei sunt și membri ai colegiului de conducere, revine colegiului de conducere al instanței ierarhic superioare sau al unității de parchet ierarhic superioare celei la care funcționează judecătorul ori procurorul evaluat și membrii comisiei de evaluare aflați în situații de incompatibilitate.
(5)La instanțele și parchetele la care este constituită o singură comisie de evaluare, în cazul constatării situației de incompatibilitate între 2 ori mai mulți membri ai comisiei de evaluare și judecătorul sau procurorul evaluat, evaluarea se va efectua de comisia de evaluare de la instanța ierarhic superioară ori unitatea de parchet ierarhic superioară celei la care funcționează judecătorul sau procurorul evaluat și membrii comisiei de evaluare aflați în situații de incompatibilitate.
(6)Cererea prin care un membru al comisiei de evaluare solicită să se constate incompatibilitatea președintelui sau a membrilor comisiei de evaluare constituite la nivelul instanței ierarhic superioare, respectiv al parchetului ierarhic superior se soluționează de colegiul de conducere al instanței ierarhic superioare, respectiv al parchetului ierarhic superior la care este constituită comisia de evaluare competentă să efectueze evaluarea, fără participarea membrului comisiei de evaluare față de care se solicită să se constate incompatibilitatea.
(1)Membrii comisiilor de evaluare, inclusiv membrii supleanți, pot fi revocați din funcție pentru neîndeplinirea atribuțiilor ce le revin sau îndeplinirea necorespunzătoare a acestora, prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, numai la propunerea motivată a colegiului de conducere al instanței sau a parchetului la care își desfășoară activitatea.
(2)Plenul decide cu privire la cererea de revocare, pe baza verificărilor efectuate de către Inspecția Judiciară.
În funcție de volumul de activitate de la instanțe și parchete, colegiile de conducere pot dispune degrevarea parțială a evaluatorilor de celelalte activități.
Secretariatul comisiei de evaluare este asigurat de una sau, după caz, două persoane desemnate de conducătorul instanței sau al parchetului.
(1)Prima evaluare a judecătorilor și procurorilor se face la 2 ani de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului de numire în funcție în condițiile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar următoarele evaluări se fac la fiecare 3 ani, de regulă până în luna iunie a anului următor. Evaluarea poate fi realizată și în altă perioadă calendaristică, la cererea judecătorului sau a procurorului, în măsura în care evaluarea este necesară pentru promovarea în funcții de execuție ori numirea în funcții de conducere, însă numai după împlinirea intervalului de 2 sau 3 ani prevăzut de lege pentru efectuarea evaluării.
(2)Pentru judecătorii și procurorii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, evaluarea se face după 3 ani de la încetarea mandatului.
(3)Evaluarea activității profesionale a judecătorilor, respectiv a procurorilor, care au îndeplinit și funcția de procuror, respectiv de judecător în perioada supusă evaluării, se va realiza în termen de 2 ani de la numirea în funcția de judecător, respectiv de procuror, prin decret al Președintelui României, conform dispozițiilor art. 39 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(1)Activitatea de evaluare a activității profesionale a judecătorilor și procurorilor se desfășoară pe parcursul întregii perioade de 3 ani.
(2)Comisia de evaluare, prin secretariatul acesteia, întocmește un dosar de evaluare pentru fiecare judecător sau procuror, dosar care va cuprinde datele statistice cu privire la volumul de activitate și la indicatorii de eficiență, depuse anual, autoevaluarea, raportul de evaluare, observațiile și obiecțiunile celui evaluat, precum și orice alte acte, date sau informații pe baza cărora se realizează evaluarea. Dacă este cazul, la dosarul de evaluare se depune și planul individual de dezvoltare profesională.
(3)Judecătorii și procurorii au acces oricând la propriul dosar de evaluare.
(4)Președintele comisiei de evaluare ia măsurile necesare pentru păstrarea dosarului de evaluare, astfel încât să fie asigurată confidențialitatea acestuia.
(1)În cursul perioadei supuse evaluării, comisia de evaluare, dacă apreciază necesar pentru înlăturarea unor deficiențe constatate în activitatea desfășurată, poate formula recomandări judecătorului sau procurorului evaluat, în vederea îmbunătățirii activității, întocmind în acest sens un proces-verbal.
(2)Procesul-verbal prevăzut la alin. (1) se aduce la cunoștința judecătorului sau a procurorului evaluat, sub semnătură, care poate formula observații cu privire la aspectele constatate.
(3)Recomandările de formare profesională vor fi comunicate Institutului Național al Magistraturii, odată cu opțiunile judecătorilor și procurorilor de participare la cursurile de formare continuă pentru anul următor.
(1)În procedura de evaluare, comisiile pot consulta și, după caz, pot solicita orice evidență sau document ale instanțelor sau parchetelor, inclusiv actele de control.
(2)Culegerea datelor și a informațiilor necesare evaluării poate fi făcută de oricare dintre membrii comisiei de evaluare. Inspecția Judiciară și judecătorii, respectiv procurorii care ocupă funcții de conducere la instanța sau, după caz, la parchetul unde își desfășoară activitatea judecătorul sau procurorul evaluat sau la instanțele, respectiv parchetele ierarhic superioare pot transmite și din oficiu comisiei de evaluare date și informații utile pentru efectuarea evaluării.
(3)Consiliul Superior al Magistraturii transmite comisiilor de evaluare hotărârile definitive adoptate de Plen sau, după caz, de secțiile acestuia, cu relevanță în aprecierea indicatorilor de integritate prevăzuți la art. 6 și 19.
(4)Pentru evaluarea calității redactării hotărârilor, judecătorul evaluat selecționează, anual, un număr de cel puțin 5 hotărâri cu obiect diferit, cu un grad de complexitate cel puțin mediu, pronunțate în diferite stadii procesuale, pe care le consideră relevante pentru activitatea desfășurată. Comisia de evaluare poate să selecteze, anual, cel mult alte 5 hotărâri relevante pentru activitatea profesională desfășurată de judecător. Lucrările se depun, anual, la dosarul de evaluare în format electronic. Alte acte întocmite de judecător, considerate de acesta și de membrii comisiei relevante sub aspectul calității activității, se atașează la raportul de evaluare în copie sau în format electronic ori sunt indicate prin menționarea numărului lucrării.
(5)Pentru evaluarea calității activității profesionale, procurorul evaluat selecționează, anual, un număr de cel puțin 5 lucrări cu obiect diferit, cu un grad de complexitate cel puțin mediu, pe care le consideră relevante pentru activitatea desfășurată. Comisia de evaluare poate să selecteze, anual, cel mult alte 5 lucrări relevante pentru activitatea profesională desfășurată de procuror. Lucrările se depun, anual, la dosarul de evaluare în format electronic.
(6)Pentru evaluarea calității activității profesionale a procurorilor se au în vedere și analizele, și rapoartele de control întocmite conform reglementărilor interne aplicabile Ministerului Public.
(7)Pentru evaluarea conduitei în timpul ședinței de judecată, cel puțin un membru al comisiei de evaluare asistă anual la cel puțin o ședință de judecată condusă de judecătorul evaluat și întocmește un proces-verbal în care se menționează abilitățile de comunicare clară și logică și profesionalismul interacțiunii sociale.
(8)Pentru evaluarea indicatorilor privind activitatea desfășurată de procurorii care ocupă funcții de conducere, procurorul evaluat va depune la dosarul de evaluare un număr minim de 5 acte relevante pentru activitatea sa, comisia de evaluare putând avea în vedere, dacă apreciază necesar, și un număr de cel mult 5 alte acte relevante.
Autoevaluarea reprezintă procesul prin care judecătorul sau procurorul formulează propriile aprecieri cu privire la activitatea desfășurată în perioada supusă evaluării, acordând punctaje motivate la fiecare indicator, aceasta având rolul de a permite judecătorului sau procurorului să aibă o poziție cu privire la activitatea sa, inclusiv din perspectiva nevoilor de pregătire profesională.
(1)Interviul de evaluare reprezintă discuția purtată între judecătorul sau procurorul evaluat și membrii comisiei de evaluare la finalul perioadei de evaluare, după efectuarea autoevaluării, atât cu privire la aspectele care nu au putut fi clarificate ca urmare a culegerii datelor și informațiilor necesare evaluării, cât și cu privire la aspectele în legătură cu care judecătorul sau procurorul a formulat observații și obiecții. În perioada supusă evaluării, între judecătorul sau procurorul evaluat și membrii comisiei de evaluare pot avea loc periodic discuții cu privire la orice aspecte privind procesul de evaluare.
(2)Interviul de evaluare are loc la cererea judecătorului sau a procurorului evaluat sau în cazul în care comisia de evaluare apreciază că este necesar.
(3)Refuzul persoanei evaluate de a întocmi fișa de autoevaluare, de a motiva punctajul acordat sau de a se prezenta la interviu, atunci când comisia apreciază necesar, nu împiedică parcurgerea următoarelor etape ale procedurii de evaluare și finalizarea acesteia.
(1)Raportul de evaluare a activității profesionale are caracter confidențial, se întocmește separat, pentru fiecare judecător și procuror, pe baza actelor dosarului de evaluare, după care se comunică celui evaluat.
(2)Raportul de evaluare cuprinde descrierea activităților desfășurate de comisia de evaluare, fișa de evaluare, conform modelului corespunzător, aprobat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, eventualele recomandări făcute judecătorului sau procurorului evaluat și se întocmește în 3 exemplare, dintre care unul se comunică judecătorului sau procurorului evaluat, unul se păstrează la dosarul de evaluare, iar unul se atașează la mapa profesională.
(3)Prin raportul de evaluare a activității profesionale a judecătorului sau procurorului se acordă unul dintre următoarele calificative: "Foarte bine", "Bine", "Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător". În situația în care judecătorul sau procurorul este evaluat atât pentru funcția de execuție, cât și pentru funcția de conducere, prin raportul de evaluare se acordă un singur calificativ.
(4)Înainte de întocmirea raportului de evaluare, comisia de evaluare întocmește un proiect de raport care se comunică judecătorului sau, după caz, procurorului evaluat, acesta având dreptul de a formula observații și obiecții în termen de 15 zile.
(5)Observațiile și obiecțiile se depun la comisia de evaluare, care se pronunță asupra acestora în termen de 15 zile. În situația în care observațiile și obiecțiile se admit, se vor face modificările corespunzătoare în cuprinsul raportului de evaluare.
(1)Pentru fiecare dintre criteriile privind eficiența activității, calitatea activității și integritatea se acordă un punctaj de cel mult 30 de puncte, iar pentru criteriul privind obligația de formare profesională continuă și absolvirea unor cursuri de specializare punctajul maxim este de 10 puncte.
(2)Dacă există mai mulți indicatori, punctajul prevăzut la alin. (1) se distribuie în mod egal între aceștia. În situația în care activitatea desfășurată de judecătorul ori de procurorul evaluat nu privește unul sau mai mulți indicatori, punctajul aferent se distribuie celorlalți indicatori.
(3)Punctajul obținut de judecătorul sau procurorul evaluat la fiecare criteriu de evaluare reprezintă suma punctelor acordate de comisia de evaluare la indicatorii corespunzători acelui criteriu, iar punctajul final reprezintă suma punctelor acordate de comisia de evaluare pentru fiecare criteriu de evaluare.
(4)Calificativul se acordă în funcție de punctajul final, astfel:
–de la 90 de puncte (inclusiv) la 100 de puncte - calificativul "Foarte bine";
–de la 70 de puncte (inclusiv) la 90 de puncte - calificativul "Bine";
–de la 50 de puncte (inclusiv) la 70 de puncte - calificativul "Satisfăcător";
–sub 50 de puncte - calificativul "Nesatisfăcător".
(5)Pentru judecătorii care au ocupat funcții de conducere în perioada supusă evaluării, punctajul final se acordă astfel: la criteriile de evaluare privind eficiența, calitatea activității și integritatea, cel mult câte 25 de puncte, la criteriul de evaluare privind formarea profesională cel mult 10 puncte, iar la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale cel mult 15 puncte. În situația prevăzută la art. 6 alin. (2), punctajul acordat pentru criteriul de evaluare privind integritatea este de cel mult 20 de puncte.
(6)Pentru procurorii care, în perioada supusă evaluării, au desfășurat atât activitate specifică funcției de execuție, cât și activitate specifică funcției de conducere, concomitent sau succesiv, punctajul final se acordă astfel: la criteriile de evaluare privind eficiența și calitatea activității, câte cel mult 15 puncte, la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale cel mult 30 de puncte, la criteriul privind integritatea cel mult 30 de puncte, iar la criteriul privind formarea profesională cel mult 10 puncte. Dispozițiile art. 19 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(7)Pentru procurorii care, în perioada supusă evaluării, au desfășurat numai activitate specifică funcției de conducere, punctajul final se acordă astfel: la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale cel mult 60 de puncte, la criteriul de evaluare privind integritatea cel mult 30 de puncte, iar la criteriul de evaluare privind formarea profesională cel mult 10 puncte. Dispozițiile art. 19 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(8)Punctajul obținut la fiecare indicator de evaluare, precum și calificativul acordat trebuie să corespundă datelor, constatărilor și observațiilor comisiei de evaluare.
(1)Judecătorii sau procurorii nemulțumiți de calificativul acordat pot face contestație la secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(2)Contestația se depune la președintele comisiei de evaluare, care, în termen de 3 zile, o transmite Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu dosarul de evaluare.
(3)Pentru soluționarea contestației, secțiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere comisiilor de evaluare orice informații pe care le consideră necesare. Contestația se soluționează cu citarea obligatorie a judecătorului sau, după caz, a procurorului. Audierea judecătorului sau a procurorului prezent este obligatorie. Neprezentarea judecătorului sau a procurorului legal citat nu împiedică soluționarea contestației.
(4)Judecătorii și procurorii evaluați de comisiile de evaluare din cadrul secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii pot face contestație la secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în termenul prevăzut la alin. (1). Magistrații care au făcut parte din comisia de evaluare nu pot participa la soluționarea contestației de către secția Consiliului Superior al Magistraturii.
(5)În soluționarea contestației, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate:
a)respinge contestația ca neîntemeiată, tardivă sau inadmisibilă;
b)admite contestația și:
(i)modifică raportul de evaluare, acordând un alt calificativ;
(ii)desființează raportul de evaluare și dispune refacerea evaluării, atunci când constată încălcări ale procedurii de evaluare de natură să influențeze calificativul acordat;
(iii)desființează raportul de evaluare, atunci când evaluarea a fost efectuată înainte de împlinirea perioadei de 2 ani sau de 3 ani, prevăzută de lege.
(6)Ca urmare a soluției adoptate, nu se poate crea o situație mai grea pentru cel care a formulat contestația.
(7)În situațiile prevăzute la alin. (5) lit. b) pct. (ii) și (iii), secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii stabilește termenul și, după caz, limitele în care se va reface evaluarea.
(8)Hotărârile secțiilor pot fi atacate, în termen de 5 zile de la comunicare, la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
(9)Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive.
(1)În cazul în care judecătorul sau procurorul primește calificativul "Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător", după rămânerea definitivă a calificativului, comisia de evaluare și judecătorul sau procurorul evaluat stabilesc, de comun acord, un plan individual de dezvoltare profesională.
(2)În situația în care comisia de evaluare și judecătorul sau procurorul evaluat nu ajung la un acord, planul individual de dezvoltare profesională se stabilește de comisia de evaluare.
(1)Judecătorii și procurorii care primesc calificativul "Nesatisfăcător" sunt obligați să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 și 6 luni, cursuri organizate de Institutul Național al Magistraturii.
(2)Judecătorii și procurorii care primesc calificativul "Satisfăcător" în urma a două evaluări consecutive sunt obligați să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 și 6 luni, cursuri organizate de Institutul Național al Magistraturii.
(1)Cursurile prevăzute la art. 45 alin. (1) și (2) se încheie cu susținerea unui examen, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Național al Magistraturii.
(2)Disciplinele cursurilor ce vor fi urmate de judecătorii sau procurorii care au primit calificativul «Nesatisfăcător» sau care au primit la două evaluări consecutive calificativul «Satisfăcător» împreună cu tematica, bibliografia și metodologia de organizare și desfășurare a examenului prevăzut la alin. (1) se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, în funcție de recomandarea comisiilor de evaluare.
(3)Comisiile de examen sunt formate, în funcție de materiile de examen și tipul probelor stabilite prin metodologia de organizare și desfășurare a examenului, din 2 judecători sau, după caz, 2 procurori, care au cel puțin același grad profesional cu judecătorul sau procurorul examinat, și un membru al personalului de instruire din cadrul Institutului Național al Magistraturii numiți prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii.
(4)Rezultatele examenului se prezintă Consiliului Superior al Magistraturii în vederea validării. Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida examenul, în tot sau în parte, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege, de regulament sau de metodologie cu privire la organizarea examenului sau că există dovada săvârșirii unei fraude.
21.03.2018Articolul 46 din Capitolul IV a fost modificat de Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 186 din 6 martie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 249 din 21 martie 2018
(1)Absența nejustificată echivalează cu nepromovarea examenului.
(2)Pentru cei care din motive temeinice nu pot participa la examen, acesta se va susține în termen de maximum o lună de la încetarea cauzei ce a determinat neprezentarea. În aceste situații judecătorul sau procurorul are obligația de a înștiința conducerea Institutului Național al Magistraturii atât cu privire la motivul neprezentării la examen, cât și referitor la data încetării acestuia, prezentând dovada motivelor invocate.
Pentru judecătorii sau procurorii care primesc în urma a două evaluări consecutive calificativul "Nesatisfăcător" sau care nu au promovat examenul prevăzut la art. 46 alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii propune președintelui României eliberarea din funcție, pentru incapacitate profesională.
Pentru prima evaluare realizată în temeiul prezentului regulament, în anul 2008, prin derogare de la dispozițiile art. 37, se încheie un singur proces-verbal pentru întreaga perioadă supusă evaluării, în care se menționează date privind eficiența, calitatea activității, integritatea și formarea profesională continuă.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
