Regulament din 4 octombrie 2007(actualizat)

*)Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 10 ianuarie 2014 este realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ prin includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse de către HOTĂRÂREA nr. 79 din 24 ianuarie 2008; HOTĂRÂREA nr. 837 din 30 septembrie 2010; HOTĂRÂREA nr. 144 din 1 martie 2012; HOTĂRÂREA nr. 654 din 10 iunie 2013; HOTĂRÂREA nr. 881 din 20 august 2013; HOTĂRÂREA nr. 1.409 din 10 decembrie 2013.

Conţinutul acestui act nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor

Capitolul IDispoziţii generale

Articolul 1

(1)Evaluarea judecătorilor şi procurorilor are ca obiectiv stabilirea nivelului de competenţă profesională al acestora şi vizează îmbunătăţirea performanţelor profesionale, creşterea eficienţei activităţii instanţelor şi parchetelor şi a încrederii publice în autoritatea judecătorească, menţinerea şi consolidarea calităţii sistemului judiciar.

(2)Procesul de evaluare a judecătorilor şi procurorilor implică parcurgerea următoarelor etape: observarea de către membrul desemnat al comisiei a unor activităţi profesionale cu caracter public desfăşurate de judecătorul sau procurorul evaluat, analiza documentelor care conţin rezultate ale activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului evaluat, autoanaliza şi autoaprecierea, interviul de evaluare, stabilirea de comun acord a unui plan individual de dezvoltare profesională şi acordarea calificativului.

(3)Aspectele relevate în urma autoanalizării şi autoaprecierii vor fi avute în vedere la interviu, în scopul elaborării, de comun acord între evaluator şi evaluat, a planului de dezvoltare profesională.

Articolul 2

Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă, judecătorii şi procurorii sunt supuşi la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea, obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare. În cazul judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, evaluarea se face şi asupra modului de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.

Articolul 3

(1)Indicatorii sunt structuraţi în funcţie de specificul activităţii judecătorilor şi procurorilor, astfel încât să stimuleze dezvoltarea profesională a acestora şi să le diferenţieze performanţele profesionale, fără a le afecta independenţa.

(2)În vederea realizării unei evaluări unitare, modalitatea concretă de apreciere a fiecărui indicator şi criteriu, domeniile din care se culeg datele şi informaţiile necesare evaluării judecătorilor şi procurorilor, activitatea de autoevaluare şi autoapreciere, precum şi desfăşurarea interviului vor fi detaliate în cuprinsul Ghidului de evaluare a magistraţilor, elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Capitolul IIIndicatori de evaluare a performanţelor profesionale

Secţiunea 1Indicatori de evaluare a performanţelor profesionale pentru judecători

A. Eficienţa activităţii

Articolul 4

(1)Eficienţa activităţii desfăşurate de judecători se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

a)respectarea termenului rezonabil de soluţionare a cauzelor;

b)operativitatea în soluţionarea cauzelor;

c)respectarea termenului legal de redactare a hotărârilor;

d)rezolvarea în termen legal a altor atribuţii stabilite prin ordinul de serviciu.

(2)Indicatorii corespunzători criteriului eficienţei vor fi avuţi în vedere în funcţie de volumul de activitate al instanţei, volumul de activitate al judecătorului evaluat, complexitatea cauzelor cu care a fost învestit şi încărcătura efectivă medie pe ţară.

(3)La analizarea şi notarea indicatorilor prevăzuţi la alin. (1) vor fi luate în considerare şi celelalte activităţi desfăşurate de judecători pe baza unor dispoziţii din legi şi regulamente.

B. Calitatea activităţii

Articolul 5

(1)Calitatea activităţii desfăşurate de judecători se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

a)calitatea redactării hotărârilor judecătoreşti;

b)conduita în timpul şedinţei de judecată.

(2)La analizarea indicatorului prevăzut la alin. (1) lit. a) se vor avea în vedere următorii subindicatori:

a)capacitatea de analiză şi sinteză;

b)coerenţa în exprimare;

c)argumentaţia clară şi logică.

(3)La analizarea indicatorului prevăzut la alin. (1) lit. b) se vor avea în vedere următorii subindicatori:

a)abilităţile de comunicare clară şi logică;

b)profesionalismul interacţiunii sociale.

(4)La evaluarea altor activităţi desfăşurate de judecători pe baza unor dispoziţii din legi şi regulamente vor fi luaţi în considerare următorii indicatori:

a)frecvenţa verificărilor efectuate la compartimentul sau, după caz, instituţia respectivă;

b)soluţionarea corespunzătoare a deficienţelor constatate;

c)întocmirea la termen şi verificarea corespunzătoare a lucrărilor;

d)activitatea purtătorului de cuvânt.

C. Integritatea

Articolul 6

Integritatea judecătorilor se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

a)respectarea standardelor de conduită conforme cu onoarea şi demnitatea profesiei, stabilite de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor;

b)sancţiuni disciplinare rămase irevocabile în perioada supusă evaluării;

Litera b) a art. 6 a fost modificată de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 837 din 30 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 22 octombrie 2010.

c)imparţialitatea.

D. Obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare

Articolul 7

(1)La analizarea criteriului formării profesionale continue a judecătorilor vor fi avuţi în vedere următorii indicatori:

a)disponibilitatea de a participa şi participarea la programele de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, de instituţiile de învăţământ superior din ţară sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională, inclusiv la cursuri de limbi străine şi cursuri pentru iniţierea sau aprofundarea cunoştinţelor de operare pe calculator;

b)prezentarea de teme la învăţământ profesional, colocvii, simpozioane de specialitate, lucrări şi articole publicate, inclusiv contribuţii la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudenţă, proiecte şi culegeri de acte normative, activitatea didactică, inclusiv cea de formator, tutore de practică, responsabil cu formarea continuă descentralizată;

c)studiul individual al legislaţiei, practicii şi doctrinei în materie;

d)studierea şi valorificarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene.

Alin. (1) al art. 7 a fost modificat de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 837 din 30 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 22 octombrie 2010.

(2)Indicatorii prevăzuţi la alin. (1) lit. a) şi b) vor fi avuţi în vedere pentru caracterizarea completă a judecătorilor, fără ca nerealizarea uneia dintre activităţile la care se referă aceştia să constituie temei pentru depunctare.Secţiunea a 2-a Indicatori de evaluare a performanţelor profesionale pentru procurori

A. Eficienţa activităţii

Articolul 8

(1)Eficienţa activităţii de urmărire penală desfăşurată se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

a)capacitatea de mobilizare şi de identificare a priorităţilor reflectată în planul de anchetă;

b)efectuarea ritmică a urmăririi penale în toate cauzele aflate în lucru/în curs de soluţionare;

c)utilizarea eficientă a instituţiei delegării organelor de poliţie;

d)operativitatea soluţionării lucrărilor, în raport cu volumul de activitate şi complexitatea cauzelor soluţionate.

(2)Indicatorii de evaluare a eficienţei activităţii de urmărire penală se raportează la volumul de activitate al procurorului din perioada evaluată, la volumul de activitate al parchetului şi la complexitatea cauzelor soluţionate.

Articolul 9

(1)Eficienţa activităţii de supraveghere a cercetărilor penale se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

a)supravegherea şi îndrumarea organelor de poliţie în activitatea de cercetare penală, inclusiv prin implicarea personală în efectuarea unor activităţi;

b)verificarea periodică şi ritmică a stadiului şi calităţii actelor de cercetare penală efectuate de organele de poliţie şi urmărirea termenelor fixate;

c)soluţionarea în termen legal a plângerilor împotriva actelor întocmite de organele de cercetare penală;

d)capacitatea de organizare, planificare (folosirea adecvată a timpului de lucru), analiză şi sinteză;

e)operativitatea soluţionării lucrărilor, în raport cu volumul de activitate şi complexitatea cauzelor.

(2)Indicatorii de evaluare a eficienţei activităţii de supraveghere a cercetărilor penale se raportează la volumul de activitate al procurorului din perioada evaluată, la volumul de activitate al parchetului şi la complexitatea cauzelor soluţionate.

Articolul 10

(1)Eficienţa activităţii desfăşurate în faza de cercetare judecătorească se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

a)întocmirea completă a fişelor de şedinţă şi reactualizarea lor permanentă;

b)exercitarea rolului activ în faza de cercetare judecătorească;

c)operativitatea în motivarea căilor de atac declarate;

d)operativitatea soluţionării altor lucrări, raportată la volumul de activitate şi complexitatea cauzelor.

(2)Indicatorii de evaluare a eficienţei activităţii de judiciar se raportează la volumul de activitate şi la complexitatea cauzelor soluţionate de procuror în perioada evaluată.

Alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 837 din 30 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 22 octombrie 2010.

Articolul 11

(1)Eficienţa activităţii desfăşurate în alte sectoare se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

a)activităţi de culegere de date în vederea stabilirii priorităţilor şi formularea propunerilor, observaţiilor şi punctelor de vedere solicitate;

b)operativitatea soluţionării lucrărilor, cu respectarea termenelor legale şi administrative;

c)capacitatea de planificare, organizare a activităţii şi folosire eficientă a timpului de lucru.

(2)Indicatorii de evaluare a eficienţei activităţii desfăşurate în alte sectoare se raportează la volumul de activitate al procurorului din perioada evaluată.

B. Calitatea activităţii

Articolul 12

Calitatea activităţii de urmărire penală se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

a)soluţii imputabile procurorului, dispuse prin: hotărâri definitive de achitare, hotărâri definitive de restituire, infirmări şi redeschideri ale urmăririi penale, urmate de adoptarea unei alte soluţii;

b)număr de inculpaţi arestaţi preventiv, netrimişi în judecată din motive imputabile;

c)respectarea prevederilor procedurale;

d)calitatea redactării şi motivării soluţiilor, calitatea exprimării, spiritul de sinteză;

e)capacitatea de interpretare a probelor, acurateţea raţionamentului juridic şi rigoarea expunerii faptelor.

Articolul 13

Calitatea activităţii de supraveghere a cercetărilor penale se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

a)soluţii imputabile procurorului, dispuse prin: hotărâri definitive de achitare, hotărâri definitive de restituire, infirmări şi redeschideri ale urmăririi penale, urmate de adoptarea unei alte soluţii;

b)număr de inculpaţi arestaţi preventiv, netrimişi în judecată din motive imputabile;

c)respectarea prevederilor procedurale;

d)calitatea redactării şi motivării soluţiilor, calitatea exprimării, spiritul de sinteză;

e)capacitatea de interpretare a probelor, acurateţea raţionamentului juridic, rigoarea expunerii faptelor.

Articolul 14

Calitatea activităţii desfăşurate în faza de cercetare judecătorească se măsoară prin următorii indicatori:

a)calitatea concluziilor susţinute în faţa instanţei de judecată;

b)calitatea redactării şi motivării căilor de atac, acurateţea raţionamentului juridic, rigoarea expunerii faptelor;

c)apeluri şi recursuri admise părţilor pe motive de nelegalitate, în cauzele în care procurorul nu a exercitat căile de atac;

d)apeluri şi recursuri retrase din motive imputabile procurorului;

Litera d) a art. 14 a fost modificată de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 837 din 30 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 22 octombrie 2010.

e)contribuţia personală pentru unificarea practicii judiciare, prin sesizarea soluţiilor diferite şi întocmirea de informări şi referate.

Articolul 15

Calitatea activităţii desfăşurate în alte sectoare se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

a)calitatea actelor întocmite, acurateţea raţionamentului şi rigoarea exprimării;

b)calificarea corectă a obiectului lucrărilor;

c)respectarea prevederilor cuprinse în legi, ordine şi regulamente.

C. Integritatea

Articolul 16

Integritatea procurorilor se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

a)respectarea standardelor de conduită conforme cu onoarea şi demnitatea profesiei, stabilite de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor;

b)sancţiuni disciplinare rămase irevocabile în perioada supusă evaluării;

Litera b) a art. 16 a fost modificată de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 837 din 30 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 22 octombrie 2010.

c)imparţialitatea.

D. Obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare

Articolul 17

Îndeplinirea obligaţiei formării profesionale şi absolvirea unor cursuri de specializare se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

a)disponibilitatea de a participa şi participarea la programele de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, de instituţiile de învăţământ superior din ţară sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională, inclusiv la cursuri de limbi străine şi cursuri pentru iniţierea sau aprofundarea cunoştinţelor de operare pe calculator;

b)prezentarea de teme la învăţământ profesional, colocvii, simpozioane de specialitate, lucrări şi articole publicate, inclusiv contribuţii la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudenţă, proiecte şi culegeri de acte normative, activitatea didactică, inclusiv cea de formator, tutore de practică, responsabil cu formarea continuă descentralizată;

c)studiul individual al legislaţiei, practicii şi doctrinei în materie;

d)studierea şi valorificarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene.

Art. 17 a fost modificat de pct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 837 din 30 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 22 octombrie 2010.

Secţiunea a 3-aIndicatori de evaluare a performanţelor profesionale pentru judecătorii care ocupă funcţii de conducere

Articolul 18

(1)Activitatea desfăşurată de judecătorii care ocupă funcţii de conducere se evaluează prin următorii indicatori:

1.capacitatea de conducere şi organizare:

a)gestionarea resurselor umane şi materiale;

b)capacitatea de planificare a activităţilor;

c)repartizarea echilibrată şi echitabilă a atribuţiilor de serviciu;

d)organizarea eficientă în limita competenţelor legale a activităţii instanţei, incluzând problemele administrative, resursele şi dotările;

e)rezolvarea cu celeritate a lucrărilor specifice activităţii de conducere;

f)preocuparea pentru pregătirea profesională a judecătorilor şi a celorlalte categorii de personal;

g)gestionarea informaţiilor;

h)modul de îndeplinire a atribuţiilor specifice, prevăzute de legi şi regulamente;

2.capacitatea de control:

a)verificarea activităţii de grefă şi secretariat;

b)capacitatea de sesizare şi soluţionare a deficienţelor de orice fel;

c)managementul situaţiilor de criză;

3.capacitatea decizională şi asumarea răspunderii:

a)iniţiativa, promptitudinea şi rapiditatea în luarea deciziilor şi asumarea răspunderii;

b)supunerea spre dezbatere colegiului de conducere a problemelor generale de conducere ale instanţei;

c)rezistenţa la stres;

d)respectarea principiului distribuirii aleatorii a cauzelor;

4.comportamentul şi comunicarea:

a)comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii şi mass-media;

b)asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei;

c)transparenţa actului de conducere;

d)obiectivitatea şi imparţialitatea;

e)motivarea personalului;

f)asigurarea unui climat optim de muncă.

(2)Evaluarea indicatorilor prevăzuţi la alin. (1) se realizează inclusiv prin raportare la modul de implementare şi de îndeplinire a obiectivelor stabilite prin proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere prezentat de judecătorul evaluat în calitate de candidat pentru respectiva funcţie.

Art. 18 a fost modificat de pct. 7 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 837 din 30 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 22 octombrie 2010.

Articolul 18^1

Integritatea judecătorilor care ocupă funcţii de conducere se apreciază în funcţie de indicatorii prevăzuţi la art. 6.

Art. 18^1 a fost introdus de pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 837 din 30 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 22 octombrie 2010.

Articolul 18^2

La analizarea criteriului formării profesionale continue a judecătorilor care ocupă funcţii de conducere vor fi avuţi în vedere indicatorii prevăzuţi la art. 7.

Art. 18^2 a fost introdus de pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 837 din 30 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 22 octombrie 2010.

Articolul 18^3

În situaţia în care judecătorul este evaluat atât pentru funcţia de execuţie, cât şi pentru funcţia de conducere, prin raportul de evaluare va fi acordată câte o singură notă la indicatorii «integritate» şi «obligaţia formării profesionale continue».

Art. 18^3 a fost introdus de pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 837 din 30 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 22 octombrie 2010.

Secţiunea a 4-aIndicatori de evaluare a performanţelor profesionale pentru procurorii care ocupă funcţii de conducere

A. Eficienţa

Articolul 19

Eficienţa activităţii profesionale desfăşurate de procurorii cu funcţii de conducere se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

1.capacitatea de organizare:

a)organizarea eficientă în limita competenţelor legale a activităţii unităţii de parchet, incluzând problemele administrative, resursele şi dotările;

b)repartizarea optimă a procurorilor şi a celorlalte categorii de personal în cadrul unităţii;

c)capacitatea de planificare a activităţilor;

d)repartizarea optimă, cu celeritate şi pe criterii obiective a dosarelor şi lucrărilor;

e)rezolvarea cu celeritate a lucrărilor specifice activităţii de conducere;

f)preocupare pentru pregătirea profesională a procurorilor şi a celorlalte categorii de personal;

g)monitorizarea activităţii procurorilor în ceea ce priveşte rezolvarea cu celeritate a lucrărilor;

2.capacitatea de coordonare:

a)capacitatea de mobilizare şi motivare a procurorilor din subordine;

b)capacitatea de a înţelege valenţele fiecărui lucrător şi de valorificare superioară a disponibilităţilor fiecăruia;

c)capacitatea de coalizare a procurorilor spre obiective comune şi motivare în executarea deciziilor;

d)promptitudinea de a răspunde solicitărilor subalternilor;

e)capacitatea de sesizare şi soluţionare a deficienţelor de orice fel;

f)activităţi organizate cu factorii de conducere ai organelor de cercetare penală şi ai altor instituţii;

3.capacitatea de control:

a)efectuarea controlului operativ curent;

b)efectuarea controalelor tematice;

c)verificarea activităţii de grefă şi secretariat;

d)capacitatea de remediere a deficienţelor constatate în urma controalelor efectuate;

4.capacitatea decizională şi asumarea răspunderii:

a)capacitatea de adaptare rapidă, iniţiativă, promptitudine în luarea deciziilor şi asumarea răspunderii măsurilor dispuse, inclusiv în cazul actelor de indisciplină;

b)capacitatea de delegare a atribuţiilor în mod optim şi raţional;

c)supunerea spre avizare colegiului de conducere a problemelor generale de conducere ale parchetului.

B. Calitatea activităţii

Articolul 20

Calitatea activităţii profesionale desfăşurate de procurorii ce ocupă funcţii de conducere se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

a)asigurarea unui climat corespunzător în unitate şi gestionarea situaţiilor de criză;

b)gestionarea informaţiilor;

c)asigurarea unei bune colaborări cu alte unităţi de parchet, instanţe, alte instituţii ale statului şi mass-media;

d)realizarea unei bune comunicări cu procurorii din subordine, personalul auxiliar, justiţiabilii şi persoanele implicate în actul de justiţie;

e)calitatea actelor întocmite;

f)soluţii imputabile procurorilor din subordine şi numărul inculpaţilor arestaţi preventiv şi netrimişi în judecată;

g)calitatea verificării soluţiilor pronunţate de instanţă, în cadrul şedinţelor de analiză;

h)forţa de a reacţiona la decizii manageriale greşite ale superiorilor lor;

i)prevenirea actelor de indisciplină.

Articolul 20^1

Evaluarea indicatorilor prevăzuţi la art. 19 şi 20 se realizează inclusiv prin raportare la modul de implementare şi de îndeplinire a obiectivelor stabilite prin proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere prezentat de procurorul evaluat în calitate de candidat pentru respectiva funcţie.

Art. 20^3 a fost introdus de pct. 9 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 837 din 30 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 22 octombrie 2010.

C. Integritatea

Art. 21 a fost abrogat de pct. 10 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 837 din 30 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 22 octombrie 2010.

Articolul 22

Integritatea procurorilor ce ocupă funcţii de conducere se apreciază în funcţie de indicatorii prevăzuţi la art. 16.

D. Obligaţia formării profesionale şi absolvirea unor cursuri de specializare:

Art. 23 a fost abrogat de pct. 11 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 837 din 30 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 22 octombrie 2010.

Articolul 24

La analizarea criteriului formării profesionale continue a procurorilor care ocupă funcţii de conducere vor fi avuţi în vedere indicatorii prevăzuţi la art. 17.

Articolul 24^1

În situaţia în care procurorul este evaluat atât pentru funcţia de execuţie, cât şi pentru funcţia de conducere, prin raportul de evaluare va fi acordată câte o singură notă la indicatorii "integritate" şi "obligaţia formării profesionale continue".

Art. 24^1 a fost introdus de pct. 12 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 837 din 30 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 22 octombrie 2010.

Capitolul IIIComisiile de evaluare

Articolul 25

(1)Evaluarea judecătorilor şi procurorilor se face de comisii constituite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, separat pentru judecători şi procurori, formate astfel:

a)pentru judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, 2 judecători desemnaţi de colegiul de conducere al instanţei supreme şi un membru supleant;

b)pentru judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea, din preşedintele instanţei sau, după caz, conducătorul parchetului, 2 judecători, respectiv 2 procurori, desemnaţi de colegiul de conducere al instanţei sau parchetului, şi un membru supleant;

c)pentru procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din conducătorul secţiei, direcţiei/serviciului, 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant;

d)pentru procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din procurorul şef al direcţiei, 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant;

e)pentru procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul şef al direcţiei, 2 procurori desemnaţi de colegiile de conducere şi un membru supleant.

(2)La instanţele sau parchetele la care în schema de personal este prevăzut un număr mai mare de 30 de judecători, respectiv 15 procurori, în comisiile de evaluare pot fi desemnaţi 2 membri supleanţi.

(3)Activitatea specifică funcţiei de judecător sau de procuror, desfăşurată de membrii comisiei de evaluare, inclusiv de membrii supleanţi, chiar dacă aceştia nu au efectuat niciun act de evaluare, va fi evaluată de comisia de evaluare de la instanţa ierarhic superioară sau unitatea de parchet ierarhic superioară celei la care funcţionează.

(4)Evaluarea celor 3 judecători - 2 membri desemnaţi şi un membru supleant - care fac parte din comisia de evaluare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de o comisie formată din 2 judecători cu grad profesional corespunzător, desemnaţi de secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre membrii săi.

(5)Evaluarea procurorilor care fac parte din comisiile de evaluare a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din comisia de evaluare a procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi din comisia de evaluare a procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se face de o comisie formată din 2 procurori cu grad profesional corespunzător, desemnaţi de secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dintre membrii săi.

(6)Activitatea specifică funcţiei de procuror desfăşurată de membrii comisiilor de evaluare de la parchetele de pe lângă curţile de apel va fi evaluată de o comisie de evaluare constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din care fac parte procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant.

(7)Preşedintele fiecărei comisii este conducătorul instanţei sau parchetului. În situaţiile de imposibilitate temporară de exercitare a funcţiei preşedintelui instanţei sau conducătorului unităţii de parchet, vicepreşedintele instanţei, respectiv adjunctul conducătorului parchetului care îl înlocuieşte exercită şi atribuţiile conferite de prezentul regulament.

(8)În situaţia încetării mandatului conducătorului instanţei sau parchetului, membru de drept şi preşedinte al comisiei, precum şi în situaţia în care acesta este numit sau delegat în funcţie de conducere, nu este necesară constatarea modificării componenţei comisiei de evaluare.

(9)La instanţele sau parchetele la care în schema de personal este prevăzut un număr mai mic de 10 judecători, respectiv procurori, evaluarea se face de comisia constituită la instanţa ierarhic superioară sau, după caz, la parchetul ierarhic superior.

(10)Evaluarea judecătorilor militari de la toate instanţele militare se face de o comisie constituită la nivelul Curţii Militare de Apel, formată din preşedintele acestei instanţe, 2 judecători desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant.

(11)Evaluarea procurorilor militari de la toate parchetele militare se face de o comisie constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea Militară de Apel, formată din procurorul general al acestui parchet, 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant, dintre procurorii care funcţionează la Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel, indiferent de gradul profesional al acestora. Evaluarea procurorilor militari de la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face de către comisia care efectuează evaluarea procurorilor din compartimentele subordonate direct procurorului general al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Alin. (11) al art. 25 a fost modificat de art. I din HOTĂRÂREA nr. 144 din 1 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 199 din 27 martie 2012.

(12)Evaluarea judecătorilor şi procurorilor detaşaţi la alte instituţii decât instanţele şi parchetele se face conform prezentului regulament, după încetarea detaşării, la împlinirea a 3 ani de activitate efectivă ca judecător sau procuror, prin cumularea perioadei anterioare detaşării cu perioada ulterioară acesteia.

(13)În cazul judecătorilor sau procurorilor care pe parcursul perioadei de 3 ani îşi desfăşoară activitatea la instanţe sau parchete diferite, ca urmare a delegării ori detaşării sau transferului, comisia de evaluare va obţine datele şi informaţiile necesare pentru evaluare de la comisiile de evaluare constituite la instanţele sau parchetele la care aceştia şi-au desfăşurat activitatea în perioadele respective. Comisiile de evaluare constituite la instanţele sau parchetele la care judecătorul ori, după caz, procurorul şi-a desfăşurat activitatea înainte de a fi transferat, detaşat sau delegat au obligaţia de a transmite instanţei, respectiv parchetului la care funcţionează în prezent judecătorul ori procurorul evaluat dosarul de evaluare întocmit, inclusiv procesele-verbale anuale şi datele statistice.

(14)Evaluarea judecătorilor şi procurorilor transferaţi la terminarea unei perioade de evaluare, dar înainte de finalizarea raportului de evaluare, se va efectua de comisia de evaluare constituită la nivelul instanţei, respectiv al unităţii de parchet la care au funcţionat anterior datei transferului.

(15)Efectuarea evaluării activităţii profesionale a judecătorilor sau procurorilor care în cursul perioadei supuse evaluării s-au aflat în concediu pentru creşterea copilului se realizează doar după încetarea perioadei respective, la împlinirea a 2 ani, în cazul primei evaluări de la numirea în funcţie şi după numirea prevăzută de art. 29 alin. (3), iar în cazul celorlalte evaluări, la împlinirea a 3 ani de activitate efectivă ca judecător ori procuror, prin cumularea perioadei anterioare concediului cu perioada ulterioară acestuia.

Alin. (15) al art. 25 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 654 din 10 iunie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 375 din 25 iunie 2013.

(15^1)Prevederile alin. (15) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care judecătorii sau procurorii s-au aflat în alte concedii, cu excepţia concediului de odihnă, care, cumulat, au o perioadă mai mare de 6 luni în perioada supusă evaluării.

Alin. (15^1) al art. 25 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 654 din 10 iunie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 375 din 25 iunie 2013.

(16)Comisia care evaluează vicepreşedinţii instanţei sau conducătorii adjuncţi ai parchetelor în situaţiile în care aceştia fac parte din comisia de evaluare şi exercită efectiv atribuţiile conferite membrului de drept, în cazurile de imposibilitate temporară de exercitare a funcţiei preşedintelui instanţei ori conducătorului parchetului, va fi cea de la instanţa sau unitatea de parchet ierarhic superioară.

Art. 25 a fost modificat de pct. 13 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 837 din 30 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 22 octombrie 2010.

Articolul 26

(1)Judecătorii şi procurorii, precum şi membrii supleanţi desemnaţi de colegiile de conducere sunt numiţi în comisiile de evaluare având în vedere următoarele criterii: pregătirea şi experienţa profesională, reputaţia de care se bucură, abilităţile de comunicare, precum şi rezultatul obţinut la ultima evaluare şi trebuie să aibă, în măsura posibilităţilor, specializări diferite. Nu pot fi numiţi în comisiile de evaluare judecătorii şi procurorii care nu au fost evaluaţi în funcţia de judecător sau procuror ori cei care au fost sancţionaţi disciplinar, în mod irevocabil, în ultimii 3 ani.

Alin. (1) al art. 26 a fost modificat de art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.409 din 10 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 18 din 10 ianuarie 2014.

(1^1)În cazul imposibilităţii constituirii comisiei de evaluare din cauza neîndeplinirii unuia dintre criteriile prevăzute la alin. (1) de către judecătorii sau procurorii care funcţionează la o instanţă ori un parchet, evaluarea se face de comisia constituită la instanţa ierarhic superioară sau, după caz, la parchetul ierarhic superior.

Alin. (1^1) al art. 26 a fost introdus de pct. 15 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 837 din 30 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 22 octombrie 2010.

(2)Membrii comisiilor şi membrii supleanţi sunt numiţi pentru o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii în funcţie o singură dată.

(2^1)Membrii comisiilor de evaluare sunt reînvestiţi în funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea colegiilor de conducere.

Alin. (2^1) al art. 26 a fost introdus de pct. 16 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 837 din 30 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 22 octombrie 2010.

(3)După ce au fost desemnaţi de colegiile de conducere ale instanţelor sau parchetelor, membrii comisiilor de evaluare trebuie să fie instruiţi ca evaluatori. Instruirea se realizează de către unul dintre ceilalţi membri ai comisiei de evaluare ori, după caz, de către unul dintre membrii comisiei de evaluare constituite la nivelul instanţei sau parchetului ierarhic superior.

Alin. (3) al art. 26 a fost modificat de art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.409 din 10 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 18 din 10 ianuarie 2014.

(4)Comisiile funcţionează cu participarea tuturor membrilor şi hotărăsc cu majoritatea voturilor acestora.

(5)Culegerea datelor şi a informaţiilor necesare evaluării, precum şi constatările preliminare pot fi făcute de oricare dintre membrii comisiei de evaluare.

(6)Comisia de evaluare, cu participarea tuturor membrilor, deliberează şi hotărăşte cu privire la notarea fiecărui indicator şi acordarea calificativului.

(7)În cazul în care unul dintre membri se află în imposibilitatea de a exercita funcţia de evaluator, din motive obiective, evaluarea se va face după înlocuirea acestuia cu membrul supleant.

(8)Există incompatibilitate între membrii comisiei de evaluare şi judecătorul sau procurorul evaluat, în următoarele situaţii:

1.când unul dintre membrii comisiei de evaluare este soţ, rudă sau afin până la al patrulea grad inclusiv cu judecătorul sau procurorul evaluat;

2.când există sau a existat în perioada de 5 ani înaintea evaluării un litigiu între unul dintre membrii comisiei de evaluare şi judecătorul sau procurorul evaluat;

3.când preşedintele comisiei de evaluare este membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii cu activitate nepermanentă.

Pct. 3 al alin. (8) al art. 26 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 79 din 24 ianuarie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 115 din 13 februarie 2008.

(9)Dacă un membru al comisiei de evaluare se află într-o situaţie care, deşi nu se încadrează în cazurile de incompatibilitate prevăzute la alin. (8), este de natură să îi afecteze obiectivitatea în evaluarea unui judecător sau procuror, acesta are obligaţia de a anunţa de îndată colegiul de conducere al instanţei sau parchetului.

(10)În situaţiile prevăzute la alin. (8) şi (9), membrul comisiei de evaluare care este incompatibil va fi înlocuit de membrul supleant, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (8) pct. 3, când va fi înlocuit de vicepreşedintele instanţei sau, după caz, de adjunctul conducătorului parchetului.

Alin. (10) al art. 26 a fost modificat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 79 din 24 ianuarie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 115 din 13 februarie 2008.

(11)Nu pot face parte din aceeaşi comisie de evaluare judecătorii şi procurorii care sunt soţi, rude sau afini până la al patrulea grad inclusiv.

Articolul 26^1

(1)Colegiul de conducere al instanţei sau parchetului constată situaţia de incompatibilitate în care se află un membru al comisiei de evaluare şi dispune înlocuirea acestuia cu membrul supleant.

(2)Competenţa constatării situaţiilor de incompatibilitate între 2 sau mai mulţi membri ai comisiei de evaluare şi judecătorul ori procurorul evaluat revine colegiului de conducere, indiferent care este numărul membrilor comisiei de evaluare cu privire la care se invocă incompatibilitatea.

(3)Competenţa constatării situaţiilor de incompatibilitate între 2 sau mai mulţi membri ai comisiei de evaluare şi judecătorul ori procurorul evaluat, în ipoteza în care membrii comisiei sunt şi membri ai colegiului de conducere, revine colegiului de conducere al instanţei ierarhic superioare sau al unităţii de parchet ierarhic superioare celei la care funcţionează judecătorul ori procurorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare aflaţi în situaţii de incompatibilitate.

(4)În cazul constatării situaţiei de incompatibilitate între 2 ori mai mulţi membri ai comisiei de evaluare şi judecătorul sau procurorul evaluat, evaluarea se va efectua de comisia de evaluare de la instanţa ierarhic superioară ori unitatea de parchet ierarhic superioară celei la care funcţionează judecătorul sau procurorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare aflaţi în situaţii de incompatibilitate.

(5)Cererea prin care un membru al comisiei de evaluare solicită să se constate incompatibilitatea preşedintelui sau a membrilor comisiei de evaluare constituite la nivelul instanţei ierarhic superioare, respectiv al parchetului ierarhic superior, se soluţionează de colegiul de conducere al instanţei ierarhic superioare, respectiv al parchetului ierarhic superior la care este constituită comisia de evaluare competentă să efectueze evaluarea, fără participarea membrului comisiei de evaluare faţă de care se solicită să se constate incompatibilitatea.

Art. 26^1 a fost introdus de pct. 17 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 837 din 30 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 22 octombrie 2010.

Articolul 27

(1)Membrii comisiilor de evaluare, inclusiv membrii supleanţi, pot fi revocaţi din funcţie pentru neîndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau îndeplinirea necorespunzătoare a acestora, prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, numai la propunerea motivată a colegiului de conducere al instanţei sau a parchetului la care îşi desfăşoară activitatea.

(2)Plenul decide cu privire la cererea de revocare, pe baza verificărilor efectuate de către Inspecţia Judiciară.

Articolul 28

În funcţie de volumul de activitate de la instanţe şi parchete, colegiile de conducere pot dispune degrevarea parţială a evaluatorilor de celelalte activităţi.

Capitolul IVProcedura de evaluare

Articolul 29

(1)Prima evaluare a judecătorilor şi procurorilor se face la 2 ani de la numirea în funcţie în condiţiile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar următoarele evaluări se fac la fiecare 3 ani, de regulă în luna februarie a anului următor. Evaluarea poate fi realizată şi în altă perioadă calendaristică, la cererea judecătorului sau procurorului, în măsura în care evaluarea este necesară pentru promovarea în funcţii de execuţie ori numirea în funcţii de conducere, însă numai după împlinirea intervalului de 2 sau 3 ani prevăzut de lege pentru efectuarea evaluării.

(2)Pentru judecătorii şi procurorii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, evaluarea se face după 3 ani de la încetarea mandatului.

(3)Evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor, respectiv a procurorilor, care au îndeplinit şi funcţia de procuror, respectiv de judecător în perioada supusă evaluării, se va realiza în termen de 2 ani de la numirea în funcţia de judecător, respectiv de procuror, prin decret al Preşedintelui României, conform dispoziţiilor art. 39 alin. (2) din Legea nr. 303/2004

, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 29 a fost modificat de pct. 18 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 837 din 30 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 22 octombrie 2010.

Articolul 30

(1)Activitatea de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor se desfăşoară pe parcursul întregii perioade de 3 ani.

(2)Comisia de evaluare întocmeşte un dosar de evaluare pentru fiecare judecător sau procuror, dosar care va cuprinde procesele-verbale încheiate anual, raportul de evaluare final, precum şi observaţiile şi obiecţiunile celui evaluat.

(3)Judecătorii şi procurorii au acces oricând la propriul dosar de evaluare.

Articolul 31

(1)Pentru fiecare judecător sau procuror se întocmeşte anual un proces-verbal în care se menţionează date privind eficienţa şi calitatea activităţii, date referitoare la integritate şi la formarea profesională continuă, evaluatorul şi evaluatul stabilind aspectele cu privire la care este necesară realizarea unui progres în perioada următoare, inclusiv recomandări cu privire la formarea profesională.

(2)Procesul-verbal anual de evaluare se aduce la cunoştinţa judecătorului sau a procurorului evaluat, sub semnătură.

(3)Recomandările de formare profesională vor fi comunicate Institutului Naţional al Magistraturii, odată cu opţiunile judecătorilor şi procurorilor de participare la cursurile de formare continuă pentru anul următor.

Art. 31 a fost modificat de pct. 19 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 837 din 30 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 22 octombrie 2010.

Articolul 32

(1)În procedura de evaluare, comisiile pot consulta orice evidenţă a instanţelor sau parchetelor, inclusiv actele de control.

(2)Consiliul Superior al Magistraturii comunică, la cererea comisiilor de evaluare, datele relevante pentru activitatea de evaluare din dosarele profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, referitoare la sancţiunile disciplinare rămase definitive şi abaterile de la normele de conduită ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, constatate de Inspecţia judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii.

Alin. (2) al art. 32 a fost modificat de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 79 din 24 ianuarie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 115 din 13 februarie 2008.

(3)Pentru evaluarea calităţii redactării hotărârilor, comisia de evaluare, respectiv judecătorul evaluat, selecţionează fiecare, anual, un număr de cel puţin 10 hotărâri cu obiect diferit, cu un grad de complexitate cel puţin mediu, pronunţate în diferite stadii procesuale, pe care le consideră relevante pentru activitatea desfăşurată. Actele întocmite de judecător sau procuror, considerate de acesta şi de membrii comisiei relevante sub aspectul calităţii activităţii, se ataşează la raportul de evaluare în copie sau în format electronic ori sunt indicate prin menţionarea numărului lucrării.

Alin. (3) al art. 32 a fost modificat de pct. 20 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 837 din 30 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 22 octombrie 2010.

(4)Pentru evaluarea calităţii redactării soluţiilor date de procuror, comisia de evaluare, respectiv procurorul evaluat, selecţionează fiecare, anual, un număr de cel puţin 10 soluţii adoptate pe care le consideră relevante pentru activitatea desfăşurată.

Alin. (4) al art. 32 a fost modificat de pct. 20 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 837 din 30 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 22 octombrie 2010.

(5)Pentru evaluarea calităţii redactării actelor întocmite de procurorii care desfăşoară activitate în faza de cercetare judecătorească, comisia de evaluare, respectiv procurorul evaluat, selecţionează fiecare, anual, un număr de 10 lucrări - concluzii, motive de apel, motive de recurs - pe care le consideră relevante pentru activitatea desfăşurată.

Alin. (5) al art. 32 a fost modificat de pct. 20 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 837 din 30 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 22 octombrie 2010.

(6)Pentru evaluarea conduitei în timpul şedinţei de judecată, comisia de evaluare asistă anual la cel puţin o şedinţă de judecată condusă de judecătorul evaluat şi întocmeşte un proces-verbal în care se menţionează abilităţile de comunicare clară şi logică şi profesionalismul interacţiunii sociale.

Alin. (6) al art. 32 a fost introdus de art. I din HOTĂRÂREA nr. 881 din 20 august 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 577 din 10 septembrie 2013.

Articolul 33

Autoevaluarea reprezintă procesul prin care judecătorul sau procurorul formulează propriile aprecieri cu privire la activitatea desfăşurată în perioada supusă evaluării, acordând note motivate la fiecare indicator, aceasta având rolul de a pregăti judecătorul sau procurorul pentru un dialog constructiv cu membrii comisiei de evaluare, în cadrul interviului.

Articolul 34

(1)Interviul de evaluare reprezintă discuţia purtată între judecătorul sau procurorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare la finalul perioadei de evaluare, după efectuarea autoevaluării, atât cu privire la aspectele care nu au putut fi clarificate ca urmare a culegerii datelor şi informaţiilor necesare evaluării, cât şi cu privire la aspectele în legătură cu care judecătorul sau procurorul a formulat observaţii şi obiecţii. În perioada supusă evaluării, între judecătorul sau procurorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare pot avea loc periodic discuţii cu privire la orice aspecte privind procesul de evaluare.

(2)Refuzul persoanei evaluate de a întocmi fişa de autoevaluare şi de a se prezenta la interviu nu împiedică parcurgerea următoarelor etape ale procedurii de evaluare şi finalizarea acesteia.

Art. 34 a fost modificat de pct. 21 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 837 din 30 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 22 octombrie 2010.

Articolul 35

(1)Raportul de evaluare a activităţii profesionale are caracter confidenţial, se întocmeşte separat, pentru fiecare judecător şi procuror, pe baza proceselor-verbale preliminare şi a interviului, după care se comunică celui evaluat.

(2)Raportul de evaluare cuprinde descrierea activităţilor desfăşurate de comisia de evaluare, fişa de evaluare, conform modelului corespunzător, aprobat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, eventualele recomandări făcute judecătorului sau procurorului evaluat şi se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care unul se comunică judecătorului sau procurorului evaluat, unul se păstrează la dosarul de evaluare, iar unul se ataşează la mapa profesională.

Alin. (2) al art. 35 a fost modificat de pct. 22 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 837 din 30 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 22 octombrie 2010.

(3)Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului se acordă unul dintre următoarele calificative: «Foarte bine», «Bine», «Satisfăcător» sau «Nesatisfăcător». În situaţia în care judecătorul sau procurorul este evaluat atât pentru funcţia de execuţie, cât şi pentru funcţia de conducere, prin raportul de evaluare se acordă un singur calificativ.

Alin. (3) al art. 35 a fost modificat de pct. 22 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 837 din 30 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 22 octombrie 2010.

(4)Înainte de întocmirea raportului de evaluare, comisia de evaluare întocmeşte un proiect de raport care se comunică judecătorului sau, după caz, procurorului evaluat, acesta având dreptul de a formula observaţii şi obiecţii în termen de 15 zile.

(5)Observaţiile şi obiecţiile se depun la comisia de evaluare, care se pronunţă asupra acestora în termen de 15 zile. În situaţia în care observaţiile şi obiecţiile se admit, se vor face modificările corespunzătoare în cuprinsul raportului de evaluare.

*)Anexele nr. 1A, 1B, 2A, 2B, 2C, 2D şi 2E se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 814 bis în afara abonamentului, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru vânzări şi relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

Articolul 36

(1)Fiecare indicator se notează cu note cuprinse între 1 şi 10, iar fiecare notă acordată se motivează, făcându-se, dacă este cazul, recomandările necesare.

(2)În situaţia în care există subindicatori, nota acordată la indicatorul respectiv reprezintă media aritmetică a notelor obţinute la subindicatorii prevăzuţi.

(3)Nota obţinută de judecătorul sau procurorul evaluat la fiecare criteriu de evaluare reprezintă media aritmetică a notelor acordate la indicatorii corespunzători acelui criteriu.

(4)Calificativul se acordă în funcţie de media aritmetică a notelor obţinute de judecătorul sau procurorul evaluat la fiecare criteriu de evaluare, inclusiv la indicatorii specifici funcţiilor de conducere, astfel:

–de la 9 (inclusiv) la 10 - calificativul «Foarte bine»;

–de la 7 (inclusiv) la 9 - calificativul «Bine»;

–de la 5 (inclusiv) la 7 - calificativul «Satisfăcător»;

–sub nota 5 - calificativul «Nesatisfăcător».

Alin. (4) al art. 36 a fost modificat de pct. 23 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 837 din 30 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 22 octombrie 2010.

(5)Notele obţinute la fiecare indicator de evaluare, precum şi calificativul acordat trebuie să corespundă datelor, constatărilor şi observaţiilor comisiei de evaluare.

Articolul 37

(1)Judecătorii sau procurorii nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.

(2)Contestaţia se depune la preşedintele comisiei de evaluare, care, în termen de 3 zile, o transmite Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu raportul de evaluare, însoţit de copii ale documentelor avute în vedere la evaluare şi punctul de vedere al comisiei faţă de contestaţia formulată.

Alin. (2) al art. 37 a fost modificat de pct. 23 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 837 din 30 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 22 octombrie 2010.

(3)Pentru soluţionarea contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere comisiilor de evaluare orice informaţii pe care le consideră necesare. Contestaţia se soluţionează cu citarea obligatorie a judecătorului sau, după caz, a procurorului. Audierea judecătorului sau procurorului nu este obligatorie.

(4)Judecătorii şi procurorii evaluaţi de comisiile de evaluare din cadrul secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii pot face contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în termenul prevăzut la alin. (1). Magistraţii care au făcut parte din comisia de evaluare nu pot participa la soluţionarea contestaţiei de către secţia Consiliului Superior al Magistraturii.

(5)Hotărârile secţiilor pot fi atacate, în termen de 5 zile de la comunicare, la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

(6)Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile.

Articolul 38

(1)Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "Nesatisfăcător" sunt obligaţi să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni, cursuri organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.

(2)Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "Satisfăcător" în urma a două evaluări consecutive sunt obligaţi să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni, cursuri organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.

Articolul 39

(1)Cursurile prevăzute la art. 38 alin. (1) şi (2) se încheie cu susţinerea unui examen.

(2)Disciplinele cursurilor ce vor fi urmate de judecătorii sau procurorii care au primit calificativul "Nesatisfăcător" sau care au primit la două evaluări consecutive calificativul "Satisfăcător", precum şi tematica şi bibliografia examenului prevăzut la alin. (1) se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, în funcţie de recomandarea comisiilor de evaluare.

(3)Comisia de examinare este formată din 2 judecători sau, după caz, 2 procurori, care au cel puţin acelaşi grad profesional cu judecătorul sau procurorul examinat, şi un membru al personalului de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.

Articolul 40

(1)Absenţa nejustificată echivalează cu nepromovarea examenului.

(2)Pentru cei care din motive temeinice nu pot participa la examen, acesta se va susţine în termen de maximum o lună de la încetarea cauzei ce a determinat neprezentarea. În aceste situaţii judecătorul sau procurorul are obligaţia de a înştiinţa conducerea Institutului Naţional al Magistraturii atât cu privire la motivul neprezentării la examen, cât şi referitor la data încetării acestuia, prezentând dovada motivelor invocate.

Articolul 41

Pentru judecătorii sau procurorii care primesc în urma a două evaluări consecutive calificativul "Nesatisfăcător" sau care nu au promovat examenul prevăzut la art. 39 alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii propune preşedintelui României eliberarea din funcţie, pentru incapacitate profesională.

Capitolul VDispoziţii tranzitorii şi finale

Cap. V a fost introdus de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 79 din 24 ianuarie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 115 din 13 februarie 2008.

Articolul 42

Pentru prima evaluare realizată în temeiul prezentului regulament, în anul 2008, prin derogare de la dispoziţiile art. 31, se încheie un singur proces-verbal pentru întreaga perioadă supusă evaluării, în care se menţionează date privind eficienţa, calitatea activităţii, integritatea şi formarea profesională continuă.

Art. 42 a fost introdus de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 79 din 24 ianuarie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 115 din 13 februarie 2008.