Strategie naţionala din 13 iulie 2000

Introducere

Agentia Naţionala pentru Protectia Drepturilor Copilului (A.N.P.D.C.) a fost creata în baza prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 192/1999 privind înfiinţarea Agentiei Naţionale pentru Protectia Drepturilor Copilului şi reorganizarea activităţilor de protecţie a copilului, ca autoritate centrala responsabila cu elaborarea, coordonarea şi monitorizarea politicilor în domeniul protectiei copilului, creandu-se premisele unei reforme concrete şi globale a sistemului de servicii şi institutii care asigura promovarea drepturilor copilului, ingrijirea şi protectia copiilor aflati în dificultate şi a celor cu deficiente sau cu handicap.

Functiile principale ale A.N.P.D.C., explicitate în Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 192/1999, sunt de strategie, de reglementare, de administrare, de autoritate în stat şi de reprezentare - toate aceste functii fiind exercitate pentru atingerea obiectivelor în domeniul protectiei drepturilor copilului.

Strategia naţionala de reforma a sistemului de protecţie a drepturilor copilului este documentul care, pornind de la misiunea A.N.P.D.C. şi bazandu-se pe principii fundamentale de actiune, expliciteaza obiectivele, tipurile de activităţi prioritare, indicatorii de evaluare şi rezultatele asteptate în evolutia reformei protectiei copilului în perioada 2000-2003. Acest document continua şi dezvolta liniile reformei sistemului de protecţie a copilului initiate în 1997 şi reprezinta principalul instrument de fundamentare a planurilor de actiune naţionale, judetene şi locale, care converg către pregătirea integrarii europene a României în ceea ce priveste asigurarea calităţii protectiei copilului.

Propunand un cadru de actiune coerent, strategia stabileste prioritatile de interventie pentru donatorii internationali, faciliteaza coordonarea programelor acestora şi contribuie la derularea acţiunilor de strangere de fonduri, atât pe plan international, cat şi naţional.

Misiunea A.N.P.D.C.

A.N.P.D.C. are misiunea de a coordona aplicarea la nivel naţional a politicilor în domeniul protectiei drepturilor copilului, pentru a asigura fiecarui copil, inclusiv copilului din categoriile cele mai vulnerabile şi marginalizate, condiţii de viaţa adecvate nevoilor sale de dezvoltare, cu prioritate într-un mediu familial, în familia naturala, în familia substitutiva, adoptiva sau în servicii comunitare.

Principii

1.Principiul nediscriminarii şi egalitatii sanselor

Politica în domeniul reformei protectiei copilului este conceputa şi aplicata astfel încât să asigure în România respectarea şi promovarea drepturilor copilului prevăzute în Convenţia O.N.U. privind drepturile copilului, indiferent de rasa, culoarea, sexul, limba, religia, opinia politica sau de alta natura, naţionalitatea, apartenenta etnica şi sociala, infirmitatea, locul nasterii sau de situaţia materiala a parintelui ori tutorelui sau.

2.Principiul interesului superior al copilului

În toate actiunile care se realizează ca urmare a aplicarii strategiei naţionale primeaza interesul superior al copilului. Strategia promovează acţiuni care converg prioritar către protectia copilului aflat în dificultate sau în situaţie de risc, indiferent care ar fi natura cauzelor care determina aceasta situaţie.

3.Principiul interventiei multisectoriale şi interdisciplinare

Apreciindu-se complexitatea problematicii în domeniul protectiei drepturilor copilului, multitudinea şi diversitatea cauzelor care determina intrarea copilului în dificultate, gravitatea situaţiei data de numărul mare de copii institutionalizati şi în risc de a fi institutionalizati, se impune necesitatea unei interventii coordonate multisectoriale şi interdisciplinare.

4.Principiul descentralizarii

Strategia A.N.P.D.C. se bazeaza pe implicarea serviciilor publice specializate pentru protectia drepturilor copilului, aflate în subordinea consiliilor judetene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Aceste structuri sunt responsabile de proiectarea şi aplicarea strategiilor judetene pentru protectia drepturilor copilului, în conformitate cu obiectivele şi tipurile de activităţi din strategia naţionala.

5.Principiul parteneriatului

A.N.P.D.C. promovează în toate tipurile de activităţi specificate în strategia naţionala pentru protectia drepturilor copilului cooperarea cu:

–ministere şi, respectiv, structuri publice descentralizate care au legătură cu domeniul protectiei copilului şi a familiei;

–organizaţii neguvernamentale din România, care acţionează în domeniul protectiei copilului prin programe umanitare şi profesionale;

–institutii, organisme şi organizaţii europene şi internationale;

–servicii publice specializate din judete şi sectoarele municipiului Bucureşti;

–comunitati locale.

Principiul parteneriatului se regaseste la toate nivelurile de interventie, de la nivelul naţional până la cel local. Prin cooperare şi parteneriat se realizează toate tipurile de activităţi, de la conceptia şi coordonarea strategiei până la interventia interdisciplinara în favoarea copilului şi a familiei.

Obiective generale

1.Restructurarea serviciilor şi a instituţiilor de tip rezidential existente, inclusiv a serviciilor pentru copiii cu deficiente sau cu handicap, şi reorientarea utilizarii resurselor financiare, materiale, umane şi tehnice ale acestora către organizarea şi diversificarea de servicii alternative la ingrijirea rezidentiala

2.Îmbunătăţirea/armonizarea cadrului legislativ necesar pentru organizarea şi functionarea sistemului de protecţie a drepturilor copilului la standardele prevăzute de normele şi tratatele internationale în domeniu, la care România este parte

3.Crearea şi dezvoltarea unui sistem naţional de monitorizare şi evaluare a situaţiei copilului aflat în dificultate sau în situaţie de risc, precum şi a activităţii serviciilor şi instituţiilor de ingrijire şi protecţie a drepturilor copilului, a resurselor financiare disponibile la nivel central şi local şi a modului de utilizare a acestor resurse, având capacitatea de a prevedea eventualele crize bugetare ale sistemului de protecţie a copilului

4.Intarirea capacităţii instituţionale a A.N.P.D.C. pentru asigurarea unei coordonari eficiente a politicilor în domeniul protectiei drepturilor copilului, inclusiv a proiectelor desfăşurate la nivel naţional, evitandu-se dublarea eforturilor şi asigurandu-se controlul eficientei utilizarii resurselor

5.Susţinerea dezvoltării capacităţii instituţionale a autorităţilor administraţiei publice locale, pentru a se asigura eficienta serviciilor oferite de acestea în beneficiul copiilor

6.Dezvoltarea resurselor umane care intervin în sistemul de protecţie a drepturilor copilului, prin definirea şi promovarea statutului profesional şi asigurarea formarii initiale şi permanente a personalului de toate categoriile din sistem

7.Promovarea participării societatii civile la dezvoltarea sistemului naţional de protecţie a drepturilor copilului

Rezultate asteptate la finele anului 2003

Luandu-se în considerare faptul ca scopul central al reformei sistemului de protecţie a drepturilor copilului în România consta în diminuarea ponderii ingrijirii de tip rezidential şi în dezvoltarea unui sistem alternativ destinat ingrijirii copilului aflat în dificultate, centrat pe crearea şi multiplicarea de servicii comunitare de prevenire a abandonului şi institutionalizarii, rezultatele asteptate sunt urmatoarele:

● scaderea numarului de copii ocrotiti în sistem rezidential clasic;

● cresterea numarului de copii care beneficiaza de servicii de prevenire a abandonului şi institutionalizarii;

● cresterea progresiva a numarului de copii aflati în sistemul alternativ de servicii şi în institutii de tip familial sau reintegrati în familie;

● scaderea duratei de sedere a copiilor în instituţiile rezidentiale;

● îmbunătăţirea calităţii ingrijirii copiilor aflati în sistemul rezidential, ca urmare a:

–îmbunătăţirii raportului dintre adultul implicat direct în ingrijire şi copilul ingrijit;

–dezvoltării unui model de ingrijire (demedicalizare), educare, socializare, care să răspundă nevoilor copilului ocrotit;

–deschiderii instituţiilor spre comunitate;

● cresterea numarului de servicii alternative oferite copilului în dificultate, raportat la numărul instituţiilor clasice de protecţie;

● scaderea numarului de institutii rezidentiale şi, în special, a celor cu capacitati mai mari de 150 de locuri;

● punerea în practica la nivel naţional a standardelor minime obligatorii, regulamentelor-cadru de functionare şi a ghidurilor metodologice de buna practica pentru organizarea şi functionarea serviciilor şi instituţiilor din sistemul de protecţie a copilului;

● functionarea unui sistem naţional de monitorizare, flexibil şi operational, a intregii activităţi de protecţie a drepturilor copilului, precum şi cresterea ponderii personalului de specialitate în domeniu proportional cu nevoile de ingrijire ale copiilor;

● cresterea numarului de personal din cadrul serviciilor publice specializate pentru protectia drepturilor copilului, care beneficiaza de cursuri de formare;

● cresterea participării societatii civile.

Tipuri de activităţi

I. Asigurarea calităţii protectiei copilului în unitatile de tip rezidential, inclusiv în cele destinate copilului cu deficiente sau cu handicap, prin respectarea unor standarde minime de locuit, ingrijire, recuperare, educare, socializare şi reintegrare

II. Promovarea protectiei copilului prin alternative de tip familial, precum şi prin noile tipuri de servicii complementare care intervin în sprijinul copilului şi al familiei sale

III. Prevenirea abandonului copilului, a abuzului şi a neglijarii, sub orice formă, precum şi a tuturor fenomenelor care determina intrarea copilului în dificultate

IV. Analizarea fenomenului "copiii strazii" şi interventia în vederea ameliorarii acestuia

V. Pregătirea pentru viaţa şi integrarea sociala şi profesionala a tinerilor care până la vârsta de 18 ani au beneficiat de una dintre masurile de protecţie a copilului prevăzute de lege

VI. Orientarea, reeducarea şi reintegrarea sociala a copilului delincvent

VII. Popularizarea drepturilor copilului şi sensibilizarea opiniei publice din România, în sensul înţelegerii problematicii copilului şi a familiei în situaţie de risc sau dificultate şi al participării la prevenirea şi ameliorarea problemelor

I. Asigurarea calităţii protectiei copilului în toate unitatile de tip rezidential, inclusiv în cele destinate copilului cu deficiente sau cu handicap, prin respectarea unor standarde minime de locuit, ingrijire, recuperare, educare, socializare şi reintegrare

Obiective operationale

Indicatori de evaluare a indeplinirii obiectivelor operationale

La sfârşitul anului 2000:

I. Elaborarea şi promovarea actelor normative referitoare la:

● lista unităţilor şi sectiilor care vor fi preluate de directiile judetene/de sector pentru protectia drepturilor copilului;

● standardele de calitate cu privire la protectia copilului în centrul de plasament;

● metodologia de stabilire a nivelului contribuţiilor consiliilor judetene şi consiliilor locale şi de aplicare a acestui mecanism financiar;

● validarea cursurilor de formare complementara a personalului de către A.N.P.D.C.

II. Elaborarea, testarea şi validarea urmatoarelor documente metodologice:

● Fisa copilului şi procedura de monitorizare a copiilor din unităţi de tip rezidential;

● Codul de practica în centrul de plasament;

● Modelul de pregatire de baza a educatorului specializat din centrul de plasament;

● Sistemul de monitorizare a parteneriatelor internationale promovate de unitatile de tip rezidential;

● Norme şi standarde de calitate privind protectia copilului în centrul de plasament pentru copiii cu handicap.

III. Preluarea şi integrarea în sistem a unităţilor şi sectiilor prevăzute în lista aprobata prin hotărâre a Guvernului şi realizarea urmatoarelor documente pentru fiecare unitate sau secţie preluata:

● raport de evaluare;

● proiect de restructurare.

IV. Formarea urmatoarelor categorii profesionale:

● formatori pentru aplicarea modelului de pregatire de baza a educatorilor din centre de plasament (30 de persoane din 15 judete);

● educatori din centre de plasament (500 de persoane din cele 15 judete) - pregatire complementara de baza.

Elaborarea modelelor de formare, în urma unor cursuri pilot, pentru:

–pregătirea sefilor de centre de plasament pentru aplicarea standardelor de calitate;

–pregătirea complementara a personalului din centrul de plasament pentru aplicarea standardelor de calitate.

V. Debutul urmatoarelor acţiuni, la nivel naţional:

● implementarea sistemului de monitorizare;

● campania de informare şi sensibilizare "Copiii nostri";

● aplicarea standardelor de calitate în toate centrele de plasament.

VI. Indicatori care reflecta eficienta activităţilor în beneficiul copilului institutionalizat:

● redimensionarea instituţiilor rezidentiale şi reducerea numarului unităţilor de talie mare;

● reducerea numarului de copii ocrotiti în sistem rezidential clasic, ca urmare a activităţilor desfăşurate pentru dezinstitutionalizarea copiilor, precum şi prin promovarea activităţilor de prevenire a abandonului şi institutionalizarii prevăzute la cap. II "Promovarea protectiei copilului prin alternative de tip familial, precum şi prin noile tipuri de servicii complementare care intervin în sprijinul copilului şi al familiei sale";

● scaderea duratei sederii copilului în instituţiile rezidentiale.

II. Promovarea protectiei copilului prin alternative de tip familial, precum şi prin noile tipuri de servicii complementare care intervin în sprijinul copilului şi al familiei sale

Obiective operationale

Indicatori de evaluare a indeplinirii obiectivelor operationale

La sfârşitul anului 2000:

I. Elaborarea, testarea şi validarea urmatoarelor documente metodologice:

● fisele de monitorizare a copilului ocrotit în familia substitutiva;

● fisa de monitorizare a asistentului maternal.

II. Eficienta programelor de creare şi dezvoltare a retelelor de asistenti maternali profesionisti:

● va fi elaborat un raport cu privire la modul de implicare a serviciilor pentru probleme de protecţie de tip familial a copilului în crearea/dezvoltarea retelelor de asistenti maternali profesionisti, conţinând şi propuneri de imbunatatire a activităţii, de completare a cadrului normativ, de elaborare a metodologiei de colaborare cu organismele private autorizate.

III. Formarea asistentilor maternali profesionisti

IV. Elaborarea modelelor de formare pentru profesionistii implicati în aplicarea metodologiilor de selecţie, atestare, formare, evaluare a asistentului maternal, respectiv:

● asistentul social (lucratorul social);

● psihologul.

V. Debutul, la nivel naţional, al unor acţiuni precum:

● campania de informare "Copiii nostri", care va avea o componenta de sensibilizare a comunităţii în legătură cu protectia copilului prin alternative de tip familial.

VI. Indicatori care reflecta eficienta activităţilor de promovare a alternativelor de tip familial:

● cresterea numarului copiilor ocrotiti prin alternative de tip familial, comparativ cu numărul copiilor protejati în sistem rezidential, până la un raport de 3:4;

● cresterea numarului de asistenti maternali profesionisti;

● cresterea numarului de copii reintegrati în familia naturala sau integrati în familii adoptive.

III. Prevenirea abandonului copilului, a abuzului şi a neglijarii sub orice formă, precum şi a tuturor fenomenelor care determina intrarea copilului în dificultate

Obiective operationale

Indicatori de evaluare a indeplinirii obiectivelor operationale

La sfârşitul anului 2000:

I. Elaborarea, experimentarea şi validarea urmatoarelor documente metodologice:

● metodologiile de organizare pentru:

–Centrul maternal

–Centrul de primire a copilului în regim de urgenta şi de evaluare

–Centrul de consiliere şi sprijin pentru parinti

–Serviciul de monitorizare, asistenţa şi sprijin al femeii gravide predispuse sa abandoneze copilul

–Centrul de zi pentru copiii cu probleme sociale

–Centrul de asistenţa şi sprijin pentru readaptarea psihologica a copilului cu probleme psihosociale.

II. Realizarea urmatoarelor studii, rapoarte şi materiale informative:

● studiu cu privire la definirea familiilor în situaţie de risc şi la inventarierea cauzelor acestor situaţii;

● raport cu privire la toate serviciile de prevenire a abandonului asigurate de comunitatea locala;

● raport privind liniile telefonice care funcţionează în judete şi cele existente în faza de proiect;

● repertoar anual al serviciilor de prevenire din judete;

● modele de pliante de popularizare a acestora.

III. Înfiinţarea urmatoarelor servicii:

● centre de zi - 4;

● centre maternale - 4;

● centre de consiliere şi sprijin pentru parinti - 10.

Pregătirea demararii unor asemenea proiecte şi în alte judete.

IV. Analizarea fenomenului "copiii strazii" şi interventia în vederea ameliorarii acestuia

Obiective operationale

Indicatori de evaluare a indeplinirii obiectivelor operationale

La sfârşitul anului 2000:

I. Elaborarea, experimentarea şi validarea urmatoarelor documente metodologice:

● Metodologia de analiza şi evaluare a fenomenului "copiii strazii";

● Metodologia de interventie pentru evaluarea, protejarea şi recuperarea în regim de urgenta a copiilor strazii cu vârsta mai mica de 10 ani.

II. Realizarea urmatoarelor studii, rapoarte şi materiale informative:

● raport referitor la prioritatile de actiune pentru fiecare localitate în care fenomenul "copiii strazii" este ingrijorator (conform situaţiei din anul 2000);

● studiu naţional cu privire la amploarea şi cauzele fenomenului "copiii strazii", conţinând directiile de actiune viitoare.

III. Înfiinţarea urmatoarelor servicii:

● centre de zi pentru copiii strazii - 4;

● centre de coordonare - 6 (unul în municipiul Bucureşti şi inca 5 centre regionale).

IV. Debutul urmatoarelor acţiuni:

● elaborarea de proiecte de centre de zi destinate copiilor strazii în localităţile stabilite anterior;

● campania "Copiii nostri", care va avea şi o componenta destinata sensibilizarii opiniei publice în ceea ce priveste problema copiilor strazii.

V. Pregătirea pentru viaţa şi integrarea sociala şi profesionala a tinerilor care până la vârsta de 18 ani au beneficiat de una dintre masurile de protecţie a copilului, prevăzute de lege

Obiective operationale

Indicatori de evaluare a indeplinirii obiectivelor operationale

La sfârşitul anului 2000:

I. Elaborarea, experimentarea şi validarea Metodologiei de organizare a Serviciului de asistenţa şi sprijin pentru tineri.

II. Realizarea urmatoarelor studii, rapoarte şi materiale informative:

● raport anual cu privire la situaţia tinerilor care parasesc centrele de plasament la implinirea varstei de 18 ani şi la masurile luate în vederea integrarii lor sociale şi profesionale;

● model de pliant de sensibilizare a opiniei publice şi de stimulare a voluntariatului pentru pregătirea integrarii tinerilor din centrele de plasament;

● ghid de informare a tanarului care se pregăteşte pentru viaţa autonoma la ieşirea din centrul de plasament.

III. Înfiinţarea urmatoarelor servicii:

● servicii de asistenţa şi sprijin pentru tineri - 3.

VI. Orientarea, reeducarea şi reintegrarea sociala a copilului delincvent

Obiective operationale

Indicatori de evaluare a indeplinirii obiectivelor operationale

La sfârşitul anului 2000:

I. Realizarea şi susţinerea actelor normative referitoare la sistemul de măsuri educative aplicabile copiilor care savarsesc fapte penale şi care nu raspund penal.

II. Elaborarea, experimentarea şi validarea urmatoarelor documente metodologice:

■ metodologii de organizare a urmatoarelor tipuri de servicii:

● Serviciul de orientare, supraveghere şi sprijinire a reintegrarii sociale a copilului delincvent;

● Centru de reeducare pentru copilul delincvent;

● Institut medico-educativ pentru copilul delincvent.

■ Procedura de monitorizare a cazurilor de delincventa juvenila.

VII. Popularizarea drepturilor copilului şi sensibilizarea opiniei publice din România, în sensul înţelegerii problematicii copilului şi a familiei în situaţie de risc sau dificultate şi al participării la prevenirea şi ameliorarea problemelor

Obiective operationale

Indicatori de evaluare a indeplinirii obiectivelor operationale

La sfârşitul anului 2000:

I. Elaborarea, experimentarea şi validarea urmatoarelor documente metodologice:

● Metodologia de organizare a Serviciului de asistenţa a copilului pentru exercitarea dreptului sau la exprimarea libera a opiniei;

● Proiectul de campanie de informare şi sensibilizare "Copiii nostri";

● Proiectul de dezvoltare a buletinului informativ "În interesul copilului".

II. Realizarea urmatoarelor acţiuni:

● prima campanie naţionala de informare "Copiii nostri";

● lansarea paginii web "Protectia copilului în România";

● editarea şi difuzarea buletinului informativ "În interesul copilului".

Coordonarea strategiei A.N.P.D.C.

În vederea coordonarii strategiei şi a evaluării rezultatelor, precum şi pentru dezvoltarea şi reajustarea acesteia pe parcursul perioadei menţionate, A.N.P.D.C. promovează urmatoarele initiative:

A. Constituirea unui grup de coordonare şi actiune

Pentru aplicarea principiului parteneriatului în implementarea reformei protectiei copilului se va înfiinţa Grupul de coordonare şi actiune (GCA). Acest organism nu va avea personalitate juridica, iar specialistii care vor face parte din GCA nu vor fi retribuiti pentru aceasta activitate. În GCA vor fi reprezentate instituţiile şi organizaţiile urmatoare:

● A.N.P.D.C.;

● Delegatia Comisiei Europene în România;

● USAID;

● Misiunea rezidenta a Băncii Mondiale;

● organizaţii ale Natiunilor Unite - UNICEF, UNESCO etc.;

● Asociaţia secretarilor consiliilor judetene;

● organizaţii neguvernamentale naţionale (cu caracter umanitar şi profesional) care acţionează în domeniul protectiei copilului;

● organizaţii profesionale ale mass-media.

GCA va avea urmatoarele atribuţii:

● stabilirea planurilor de actiune şi a programelor care converg către atingerea obiectivelor operationale;

● evaluarea periodica a rezultatelor planurilor de actiune;

● asigurarea coerentei programelor şi a complementaritatii resurselor;

● urmarirea aplicarii unor criterii de repartizare echilibrata, în toate regiunile tarii, a fondurilor pentru proiecte, a resurselor materiale şi umane;

● studierea rapoartelor de monitorizare şi a rezultatelor aplicarii strategiei, în vederea dezvoltării/reajustarii ei, prin completarea cu noi obiective operationale, prin reformularea celor existente sau prin stabilirea unor noi tipuri de activităţi.

Se vor întocmi şi se vor valida un document de înfiinţare şi un regulament de functionare a GCA.

Se va pregati înfiinţarea la nivel regional a unor grupuri de actiune pentru aplicarea strategiei de protecţie a copilului, care să fie compuse din reprezentanti ai A.N.P.D.C., directori ai serviciilor publice specializate din judeţele regiunii respective, secretari ai consiliilor judetene, organizaţii neguvernamentale.

B. Asigurarea coerentei programelor şi a complementaritatii resurselor

Programele şi resursele aferente acestora vor fi gestionate astfel încât să asigure:

● acţiuni coerente care să contribuie la atingerea obiectivelor operationale;

● complementaritatea resurselor şi optimizarea utilizarii lor;

● evaluarea periodica şi valorizarea rezultatelor.

Toate programele şi resursele financiare destinate protectiei copilului se vor incadra în obiectivele strategice prioritare stabilite.

În acest scop va fi conceput şi validat, pentru a fi utilizat ca instrument de lucru, un formular-tip de încadrare în Strategia naţionala de reforma a sistemului de protecţie a drepturilor copilului, 2000-2003.

Formularul va fi completat şi anexat la Termenii de referinţa ai Programului, la Contractul de colaborare sau la alte tipuri de documente oficiale care stipuleaza colaborarea cu A.N.P.D.C. în domeniul protectiei copilului.

C. Dezvoltarea unei retele specializate de informare, consultanţă şi evaluare privind reforma protectiei copilului

Aceasta iniţiativa complexa urmeaza să fie promovata în a doua parte a perioadei care face obiectul strategiei (începând din anul 2002), dar pregătirea ei poate începe către finele anului 2000. Se urmareste crearea unei retele de centre de resurse în parteneriat cu organizaţii neguvernamentale profesioniste şi cu servicii publice specializate care au dobândit deja experienta şi rezultate deosebite în promovarea reformei protectiei copilului.

Aceste centre vor oferi informaţii şi consultanţă personalului din serviciile publice specializate din judete/sectoare, din centre de plasament, din alte tipuri de servicii destinate copilului şi familiei şi, în acelasi timp, vor culege informaţii despre evolutia reformei în regiunea respectiva, pentru a valoriza şi multiplica initiativele şi proiectele reusite.

Centrul naţional, coordonator al retelei, precum şi centrele regionale vor fi validate în vederea indeplinirii acestor functii de către Grupul de coordonare şi actiune la nivel naţional, respectiv de către grupurile regionale.

D. Promovarea unei politici de comunicare pentru promovarea drepturilor copilului şi a strategiei guvernamentale în acest domeniu

În vederea îmbunătăţirii comunicarii interne şi externe, precum şi pentru promovarea imaginii reformei protectiei copilului şi a structurilor implicate, la toate nivelurile, în acest demers va fi elaborata o strategie de comunicare.

Prima iniţiativa importanţa în acest sens va fi realizarea unui sondaj de opinie şi a unui studiu cu privire la imaginea actuala a sistemului de protecţie a copilului pentru ca proiectarea strategiei de comunicare sa porneasca de la o baza bine documentata.

În politica de comunicare vor fi antrenati:

● specialisti în relatii publice de la o firma de specialitate, care urmeaza să fie selectionata;

● organizaţii care au în derulare proiecte de comunicare sub coordonarea A.N.P.D.C. (de exemplu: realizarea buletinului informativ "În interesul copilului", realizarea unei pagini web cu tema "Protectia copilului în România", editarea de pliante şi brosuri etc.);

● reprezentanti ai mass-media.

Se va dezvolta relaţia cu mass-media, atât cu presa scrisa, cat şi cu posturile de radio şi TV, şi se va constitui un grup de ziaristi de referinţa, care vor fi familiarizati cu problematica protectiei copilului.

Se va intensifica parteneriatul cu presa în promovarea strategiei.

Se vor organiza conferinte de presa pentru mediatizarea unor evenimente (de exemplu: lansarea strategiei, lansarea unor programe) şi conferinte semestriale pentru a face cunoscute rezultatele acestora.

Se vor edita şi difuza materiale informative, precum:

● pliantul de prezentare a A.N.P.D.C.;

● colectia de brosuri "Curier juridic - protectia copilului";

● brosurile cu date statistice anuale despre rezultatele aplicarii strategiei.

E. În luna septembrie 2000 se va face o evaluare de etapa a gradului de indeplinire a obiectivelor; evaluari şi ajustari ale strategiei vor constitui un exercitiu permanent

Concluzii

Noua legislatie în domeniu, initiata prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 26/1997, republicată, care prevede că obiectiv principal dezinstitutionalizarea, în paralel cu dezvoltarea de forme alternative de protecţie, a avut drept consecinţa micsorarea numarului de copii institutionalizati, astfel încât la sfârşitul anului 1999 numărul lor era de 30.435.

Dezvoltarea serviciilor publice specializate pentru protectia copilului a permis luarea unor măsuri de prevenire a institutionalizarii copiilor, precum şi a abandonului, lucru subliniat de tendinta ascendenta a numarului de copii beneficiari ai acestei forme de asistenţa (1997 - 0 cazuri, 1999 - 14.212 cazuri nou-intrate în sistem).

O alta premisa a scaderii numarului de copii institutionalizati o constituie protectia copilului în familii substitutive, ca alternativa la institutionalizare, măsura care a înregistrat şi ea un trend ascendent, de la 11.899 cazuri în 1997 la 20.504 cazuri la sfârşitul anului 1999.

De asemenea, numărul copiilor institutionalizati a scăzut şi datorita faptului ca Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 26/1997, republicată, prevede o noua forma de protecţie alternativa, asistentul maternal profesionist. La sfârşitul anului 1999 beneficiau de aceasta forma de protecţie 2.970 de copii.

Trebuie mentionat ca aceste rezultate au fost obtinute în contextul în care la sfârşitul anului 1999, la nivel naţional, serviciile publice specializate pentru protectia copilului inregistrau un deficit bugetar de circa 180 miliarde lei şi în condiţiile în care până în anul 1998 toate masurile cu rezultatele menţionate anterior s-au bazat intr-o proportie importanţa pe bugetele proprii ale consiliilor judetene.

Acest deficit a fost suplinit prin promovarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 161/1999 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999 şi prin promovarea Hotărârii Guvernului nr. 260/2000 privind aprobarea programelor de interes naţional în domeniul protectiei drepturilor copilului aflat în dificultate, cu modificările ulterioare. Din analiza datelor a rezultat ca cea mai mare parte a fondurilor a fost indreptata spre judeţele care inregistrau cele mai mari restante financiare (Suceava, Iasi, Maramures, Vaslui, Galaţi, Valcea, Vrancea). De remarcat ca în aceste judete fondurile alocate au venit sa suplineasca deficitul de cheltuieli materiale şi de personal. În contrast cu aceste judete, în sectoarele municipiului Bucureşti, în judeţele Timiş, Prahova, Mehedinti, Brasov, Ilfov, Covasna, Calarasi, Arad şi Giurgiu fondurile primite au fost utilizate în vederea restructurarii instituţionale şi a dezvoltării serviciilor.

În decursul anului financiar 2000 vor fi finantate de la bugetul de stat, cu preponderenta, initiativele de reforma a sistemului de protecţie care se încadrează în obiectivele strategiei. Concomitent, vor continua deconcentrarea şi descentralizarea responsabilitatilor până la nivel de comunitate locala. Autorităţile judetene vor fi sprijinite în privinta finantarii serviciilor de protecţie rezidentiale şi alternative subordonate.

În perspectiva anului 2000, prin punerea în practica a programelor pe care A.N.P.D.C. le desfăşoară cu diferite organizaţii internationale (Banca Mondiala, Uniunea Europeana prin programele PHARE, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei), anticipam reducerea în continuare a numarului copiilor institutionalizati cu 13.000 copii pe an.