Regulament de organizare şi funcţionare din 15 septembrie 2015

a)analizează dosarele pentru iniţierea/continuarea terapiei antivirale, alta decât terapia fără interferon, solicitate lunar caselor de asigurări de sănătate, în număr proporţional cu numărul pacienţilor aflaţi pe listele de aşteptare, în conformitate cu criteriile stipulate de protocoalele terapeutice elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii;

b)analizează dosarele pentru aprobarea terapiei cu agenţi biologici în bolile inflamatorii intestinale nespecifice (boala Crohn şi rectocolita ulcerohemoragică), în conformitate cu criteriile stipulate de protocoalele terapeutice elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii.

2.Casele de asigurări de sănătate (CAS) transmit dosarele solicitate însoţite de o adresă de înaintare, înregistrată la CAS şi însoţită de un tabel centralizator al referatelor transmise.A. Tratamentul specific hepatitelor cronice şi cirozei hepatice de etiologie virală1. Ordinea de iniţiere a tratamentului antiviral va fi cea a vechimii dosarelor, după data înregistrării lor la CAS. Fac excepţie de la această regulă următoarele categorii de pacienţi:

a)forme grave de hepatită cronică VHC (pacienţi cu valori ale transaminazelor peste 3X LNS, histologie cu scor Metavir A3F3, precum şi viremie peste 1.000.000 UI/ml), cu diagnosticul stabilit şi confirmat, de preferinţă, într-o secţie de gastroenterologie dintr-o clinică universitară;

b)pacienţii cu vârsta cuprinsă între 3-18 ani;

c)cazurile de infecţie virală în context profesional, cu documente care să ateste activitatea desfăşurată într-o unitate sanitară;

d)pacienţii cu hepatită cronică VHC care necesită tratament antiviral pentru evitarea inducerii replicării virale de către medicamentele citostatice necesare tratamentului oncologic concomitent (la indicaţia medicului oncolog).

2.CCNASHCBI avizează/nu avizează schemele terapeutice pentru medicamentele specifice, în conformitate cu criteriile stipulate de protocoalele terapeutice elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii.

3.CCNASHCBI emite decizii de avizare/neavizare a terapiei, a căror valabilitate începe la data emiterii deciziei şi se termină la sfârşitul intervalului înscris pe decizie. CCNASHCBI nu emite decizii cu valabilitate retroactivă.

4.CCNASHCBI întocmeşte răspunsurile potrivit deciziei luate individual pentru fiecare pacient şi le transmite CAS. Deciziile pot fi: avizare/neavizare a tratamentului (se specifică motivele neavizării tratamentului). CCNASHCBI poate solicita completarea dosarului cu menţionarea datelor sau a documentelor incomplete şi cu valabilitate depăşită.

5.CCNASHCBI va acorda aprobări pe toată durata prevăzută în protocol după comportamentul viremiilor periodice (pentru hepatita C: 8 luni dacă viremia este nedetectabilă la 12 săptămâni, 5 luni dacă viremia este nedetectabilă la 24 de săptămâni de tratament; pentru hepatita B: din 6 în 6 luni, până la finele tratamentului).

6.CCNASHCBI elaborează documentele în baza cărora se fac iniţierea şi monitorizarea tratamentului (fişe de iniţiere/fişe de monitorizare sau referate de justificare, decizii) şi stabileşte circuitul documentelor, pe care îl transmite prin adresă oficială CAS, în vederea asigurării funcţionării adecvate a Comisiei de experţi a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

7.Probele biologice care au fost luate în considerare la prescrierea tratamentului (transaminaze, biopsie hepatică, viremie) îşi păstrează valabilitatea până la iniţierea tratamentului. Se va evalua la iniţiere doar situaţia hematologică (hemograma completă: hemoglobina, număr de leucocite, formula leucocitară, număr de trombocite) şi va fi reactualizată viremia pentru hepatita cronică virală C şi ciroza hepatică C, dacă termenul este mai mare de 12 luni de la efectuarea ei iniţială şi dacă medicul curant consideră că evaluarea este în favoarea pacientului.

8.Medicul curant împreună cu medicul coordonator vor fi responsabili pentru deciziile de reducere sau întrerupere a tratamentului din cauza apariţiei unor reacţii adverse (psihiatrice, tiroidiene, imunologice sau hematologice), iar CCNASHCBI va fi informată despre aceste decizii, cu documente medicale anexate. Medicii coordonatori vor verifica documentele medicale din dosarele pacienţilor, astfel încât indicaţia terapeutică să fie în conformitate cu protocolul terapeutic elaborat.

9.CCNASHCBI va fi informată despre utilizarea factorilor de creştere hematologici, iar medicul curant va documenta decizia luată, cu documente medicale anexate.

10.Pentru evitarea utilizării tratamentului antiviral la pacienţi cu alte forme de hepatită cronică asociate hepatitelor virale (hepatită autoimună, steatohepatită etc.) şi pentru diagnosticul corect al stadiului evolutiv al cirozelor hepatice, diagnosticul iniţial şi indicaţia de tratament antiviral se vor stabili, de preferinţă, în centre terţiare de gastroenterologie şi hepatologie.B. Tratamentul cu agenţi biologici în bolile inflamatorii intestinale nespecifice (boala Crohn şi rectocolita ulcerohemoragică)

1.Acest tip de tratament este indicat pacienţilor care nu au răspuns sau nu tolerează tratamentul iniţial imunosupresor (corticosteroizi, azatioprina/6 mercaptopurina, metotrexat, ciclosporina).

2.Diagnosticul, indicaţia, aplicarea şi monitorizarea acestui tip de tratament se vor face în centrele de gastroenterologie şi hepatologie terţiare (Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Craiova, Târgu Mureş, Constanţa), iar la CCNASHCBI va fi înaintată documentaţia biologică, endoscopică, histologică şi terapeutică care să confirme necesitatea tratamentului biologic.

3.Medicii coordonatori de la nivelul CAS judeţene, ai Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, precum şi ai Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, responsabili cu diagnosticul şi tratamentul hepatitelor cronice, cirozelor hepatice şi bolilor inflamatorii intestinale, vor avea calificarea profesională de medic primar în specialitatea Gastroenterologie.